invăţătorul - consilier al clasei

4
Liceul „Bogdan Vodă” Hălăuceşti Înv. Neculai Juncă INVĂŢĂTORUL - CONSILIER AL CLASEI I. Consiliere şcolară (psihologică) = „Proces prin care profesori calificaţi corespunzător, consilieri şi colaboratori din cadrul serviciilor psihologice şcolare îi informează pe elevi şi părinţi, dar şi pe profesori şi educatori despre problemele şcolarităţii: abateri, decizii de transfer, mutări, schimbări de cursuri, alegerea meseriei, a şcolii, dificultăţi în învăţare.” Personalitatea consilierului educaţional a) Consilierea şcolară- o atitudine O componentă importantă a pregătirii cadrelor didactice pentru activitatea de consiliere şi orientare o constituie formarea unor atitudini specifice. Dintre aceste atitudini, cele mai importante sunt: Empatia constă în capacitatea de „a percepe cadrul intern de referinţă al altuia cu toate componentele sale emoţionale <ca şi cum > ai fi cealaltă persoană, dar fără a pierde condiţia de <ca şi cum >.” (C. Rogers,1959) Capacitatea empatică se perfecţionează prin îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală. Sugestii în acest sens: Utilizarea foarte rară a întrebărilor închise, care creează dificultăţi în comunicare (ex. „De ce?”); Utilizarea întrebărilor deschise , care stimulează procesul comunicării (ex. „Ai putea povesti mai multe detalii despre acel eveniment ?”); Ascultarea interlocutorului sau a interlocutorilor; A nu moraliza interlocutorul; A nu-l întrerupe, a-l lăsa să-şi spună punctul său de vedere; Nu daţi sfaturi; Nu judecaţi sau criticaţi persoana, ci se discută comportamentele ei, oferind şi alternative viabile. Acceptarea necondiţionată a unei persoane, chiar dacă nu eşti de acord cu valorile sale. Filosofia consilierii pleacă de la această abordare pozitivă a fiinţei umane, care poate să-şi îmbunătăţească aspectele sale mai puţin dezvoltate. Esenţa acestui mod de abordare ar putea fi sintetizat în afirmaţia: Calitatea gândurilor determină calitatea vieţii. Consilierul trebuie să-i ajute pe oameni să-şi contracareze gândirea negativă prin modalităţi de a le pozitiva: Să facem dintr-un punct slab un punct forte; Să nu ne complacem în postura de victimă; Să avem grijă de noi înşine; Să acordăm atenţie propriei noastre imagini; Să evităm formulările negative; Să folosim timpul prezent al verbelor; Să repetăm în minte noile gânduri pozitive; Să începem chiar de azi; Congruenţa este abilitatea prin care consilierul exprimă comportamental gândurile şi emoţiile sale. Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica întotdeauna persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) în deciziile de dezvoltare personală a acestora. b) Abilităţi necesare în consiliere : Comunicarea nonverbală are importanţă în a stabili un contact pozitiv cu clientul. Reguli : Stai cu faţa la client; Să ai o postură deschisă, neţinând mâinile şi picioarele încrucişate; Apleacă-te puţin spre client, arătând interesul tău pentru ceea ce spune; Stabileşte contactul vizual cu clientul, dar evită să-l fixezi cu privirea;

Upload: nicunicu

Post on 17-Dec-2015

220 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

un material ce paote fi util

TRANSCRIPT

  • Liceul Bogdan Vod Hluceti nv. Neculai Junc

    INVTORUL - CONSILIER AL CLASEI

    I. Consiliere colar (psihologic) = Proces prin care profesori calificai corespunztor, consilieri i colaboratori din cadrul serviciilor psihologice colare i informeaz pe elevi i prini, dar i pe profesori i educatori despre problemele colaritii: abateri, decizii de transfer, mutri, schimbri de cursuri, alegerea meseriei, a colii, dificulti n nvare.

    Personalitatea consilierului educaional a) Consilierea colar- o atitudine O component important a pregtirii cadrelor didactice pentru activitatea de consiliere i orientare

    o constituie formarea unor atitudini specifice. Dintre aceste atitudini, cele mai importante sunt:

    Empatia const n capacitatea de a percepe cadrul intern de referin al altuia cu toate componentele sale emoionale ai fi cealalt persoan, dar fr a pierde condiia de . (C. Rogers,1959) Capacitatea empatic se perfecioneaz prin mbuntirea abilitilor de comunicare verbal i nonverbal. Sugestii n acest sens:

    Utilizarea foarte rar a ntrebrilor nchise, care creeaz dificulti n comunicare (ex. De ce?); Utilizarea ntrebrilor deschise , care stimuleaz procesul comunicrii (ex. Ai putea povesti mai

    multe detalii despre acel eveniment ?); Ascultarea interlocutorului sau a interlocutorilor; A nu moraliza interlocutorul; A nu-l ntrerupe, a-l lsa s-i spun punctul su de vedere; Nu dai sfaturi; Nu judecai sau criticai persoana, ci se discut comportamentele ei, oferind i alternative viabile. Acceptarea necondiionat a unei persoane, chiar dac nu eti de acord cu valorile sale. Filosofia

    consilierii pleac de la aceast abordare pozitiv a fiinei umane, care poate s-i mbunteasc aspectele sale mai puin dezvoltate. Esena acestui mod de abordare ar putea fi sintetizat n afirmaia: Calitatea gndurilor determin calitatea vieii. Consilierul trebuie s-i ajute pe oameni s-i contracareze gndirea negativ prin modaliti de a le pozitiva:

    S facem dintr-un punct slab un punct forte; S nu ne complacem n postura de victim; S avem grij de noi nine; S acordm atenie propriei noastre imagini; S evitm formulrile negative; S folosim timpul prezent al verbelor; S repetm n minte noile gnduri pozitive; S ncepem chiar de azi; Congruena este abilitatea prin care consilierul exprim comportamental gndurile i emoiile sale. Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica ntotdeauna persoana sau grupul de persoane

    (clasa de elevi) n deciziile de dezvoltare personal a acestora. b) Abiliti necesare n consiliere : Comunicarea nonverbal are importan n a stabili un contact pozitiv cu clientul. Reguli : Stai cu faa la client; S ai o postur deschis, neinnd minile i picioarele ncruciate; Apleac-te puin spre client, artnd interesul tu pentru ceea ce spune; Stabilete contactul vizual cu clientul, dar evit s-l fixezi cu privirea;

  • Relaxeaz-te i adopt o postur natural n relaia cu clientul; Realizeaz o ascultare activ a problemelor clientului. Recomandri privindascultarea: Ascultarea s fie autentic (consilierul s nu fie distras de propriile gnduri); Ascultarea s nu realizeze judeci de valoare (e bine, acceptabil); Consilierul s nu filtreze informaiile n funcie de ceea ce crede el c este relevant pentru

    subiectul n cauz; Evitarea etichetrii; Ascultarea s nu se centreze doar pe canalul verbal, ci i pe cele nonverbale i paraverbale; Consilierul s evite comptimirea (Se pot realiza exerciii de ascultare activ). Comunicarea verbal poate fi mbuntit prin cteva modaliti: Reflectarea este abilitatea prin care consilierul i comunic interlocutorului faptul c punctul su de

    vedere sau cadrul su de referin a fost neles. Ea presupune exprimarea de ctre consilier a perspectivei interlocutorului asupra problemei abordate. Principalele tehnici de reflectare sunt: reformularea,

    parafrazarea i sintetizarea. Scopurile reflectrii sunt: s-i verifice propria percepie asupra celor relatate de interlocutor; s-i comunice interlocutorului nelegerea i acceptarea necondiionat; s obin informaii despre atitudinile, preocuprile i valorile interlocutorului; s stabileasc o relaie bazat pe

    ncredere.

    Reformularea se refer la repetarea unor cuvinte sau expresii scurte din discursul interlocutorului. Ea reprezint o tehnic util pentru iniierea unor discuii ulterioare i asigur centrarea discuiei pe un anumit subiect.

    Parafraza se refer la reformularea a ceea ce ni se pare mesajul cheie din discursul interlocutorului. Sugestii n acest sens:

    Evitai s definii problemele n locul interlocutorului; Nu judecai, nu minimalizai, nu utilizai sarcasmul sau ironia; Nu evaluai sau interpretai ceea ce a spus interlocutorul; Fii sincer i nu pretindei c ai neles ceva, dac de fapt nu ai neles; Meninei tonul vocii pentru comunica acceptarea. Sintetizarea reprezint o modalitate de a concentra ntr-o manier organizat cele mai importante

    aspecte ale celor relatate de ctre interlocutor. Scopurile ei sunt: ncheierea unei discuii; stabilirea prioritilor i alternativelor de abordare a unei probleme; clarificarea pentru interlocutor a punctului su de vedere asupra alternativelor de rezolvare a problemelor sale; deschiderea unei noi etape a discuiei pe tema respectiv, reamintind concluziile etapei anterioare.

    Codul etic al consilierului

    Problemele legate de etic au o importan deosebit n relaia de consiliere i exist anumite standarde comune n aceast privin:

    Respectul pentru client st la baza activitii de consiliere. Punctul de vedere central n consiliere l constituie integritatea persoanei i libertatea acestuia de a alege i de a lua decizii. Consilierul nu trebuie s aib o atitudine de superioritate.

    Independena. Consilierul este neutru i independent. El are n vedere numai interesele clientului i nu alte interese.

    Deschiderea. Consilierul va acorda atenie cadrului i circumstanelor n care are loc activitatea de consiliere. Consilierul este deschis la o posibil colaborare cu orice instituie sau autoritate. n cazurile n care consilierul este obligat s transmit informaii sau ndeplinete funcii care ar putea controla sau limita clientul, acestea trebuie fcute cunoscute celui consiliat.

    Confidenialitatea. Coninutul edinelor de consiliere este confidenial. Atunci cnd consilierul este obligat prin lege s dea informaii despre client, el trebuie s-i cear acestuia consimmntul.

    Faptele n sine. Informaiile oferite persoanei consiliate trebuie s fie corecte i actuale.

    II. Consilierea psihopedagogic n coal

    1. Principii i funcii

  • Principiile :

    Elevul este acceptat ca persoan uman i tratat n consecin; Consilierea este, n esen, o relaie permisiv; Consilierea se bazeaz pe modul de a gndi mpreun cu cel consiliat. Funcii : De apreciere / estimare a persoanelor consiliate; De coordonare, sub forma unor aciuni sistematice ale celor implicai n consiliere; De evaluare, stabilind dac progresele sunt rezultatul aciunii de consiliere; De ameliorare a relaiei educaionale (cadru didactic-elevi, elevi-elevi, coal-familie, elevi-

    prini); De prevenire i rezolvare a conflictelor posibile sau existente; De informare i orientare colar i profesional. n lista tematic a acestor discipline opionale amintim: managementul clasei de elevi, tehnici de

    nvare eficient, rezolvarea conflictelor n cadrul grupurilor colare, parteneriatul cu ali factori educativi (coala prinilor), consiliere i orientare colar i profesional, tulburri de comportament la diferite vrste, criza de originalitate la adolesceni, filosofia pentru copii, comunicarea n cadrul grupului de elevi, gndire pozitiv, gndire critic, tehnici de negociere, managementul timpului, managementul stresului, educaie global, educaie pentru sntate, cum circulm, educaie intercultural, copii supradotai, copii cu dificulti de nvare, inteligene multiple, dezvoltarea inteligenei emoionale, cultivarea respectului de sine, fora magic a gndului etc.

    Decizia privind coninutul orelor de consiliere i orientare aparine consiliului de administraie al colii. Acolo unde nu exist deocamdat specialiti n acest sens, opionalele aparinnd acestei arii vor fi susinute de ctre cadrele didactice abilitate n aceast problematic, care pot lucra i n echip cu ali colegi. Aceast arie curricular pune accentul pe urmtoarele aspecte :

    Facilitatea participrii la viaa social a clasei, a colii i a comunitii locale; Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eecului colar; Familiarizarea cu fiele post ale unor familii ocupaionale; Formarea atitudinilor de acceptare a schimbrilor din mediul social, economic, cultural i politic

    n care absolventul i va desfura activitatea; Participarea motivat la iniierea i la derularea propriului traseu de nvare. n cadrul ariei

    curriculare consiliere i orientare se pot iniia mai multe tipuri de activiti: A. Activiti de protejare a copilului de influenele nocive exercitate de anumii factori din mediul

    nconjurtor al copilului: a) activiti de identificare a acestor factori factori de mediu fizic (condiii nefavorabile de locuit, de alimentaie, de pregtire); factori de ordin familial (atmosfera din familie, relaiile dintre membrii ei, relaiile cu copilul); factori de ordin social ( persoane din anturajul familiei, grupul de prieteni al copilului); b) activiti de analiz a valorii acestor factori atitudinea elevului fa de realitatea nconjurtoare; formularea, pe aceast baz, a unor direcii de aciune educaional; c) activiti de ndeprtare a acestor factori nocivi pentru educarea i formarea elevului ameliorarea condiiilor de mediu; ameliorarea atmosferei i a relaiilor familiale; B. Activiti de corecie a unor caracteristici negative sau nerealizate n structura psihologic a

    copilului .

    Analiza SWOT este de fapt o tehnic prin care se pot identifica punctele tari i slabe i se pot examina oportunitile i ameninrile unui proiect, ale unei aciuni sau ale unei persoane i poate fi utiliz ca element de realizare a bilanului. n general, exista dou moduri n care poate fi utilizat o analiza SWOT: n scopuri profesionale sau personale. n scop personal, analiza SWOT poate fi utilizat pentru a monitoriza cariera unei persoane, notnd abilitile i problemele pe care aceasta le are. n context profesional, analiza SWOT poate fi utilizat pentru a msura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.

  • Strenghts - Punctele tari

    experiena didactic

    pregtirea profesional

    seriozitatea

    jovialitatea

    gama larg de disponibiliti i abiliti

    deschiderea ctre nou

    dragostea pentru copii i meseria de nvtor

    rbdarea i calmul

    schema orar

    prestigiul

    Weaknesses - Punctele slabe

    lipsa pregtirii de specialitate

    relaiile reci cu o parte din colegi

    ncrederea n oameni

    naintarea n vrst

    lejeritatea i superficialitatea cu care tratez unele ameninri

    Opportunities Oportuniti

    noutile n domeniu

    diferite forme de perfecionare

    colaborarea cu soia nvtoare i ea

    relaiile de parteneriat cu autoritile i comunitatea local

    aderarea rii la U.E.

    implementarea SEI n coal

    proiectele educaionale

    Threats Ameninri

    transformrile sociale permanente

    plecarea prinilor n strintate

    scderea populaiei colare

    scderea interesului fa de nvtur

    restrngerile de activitate

    nivelul de salarizare

    rutina