învăţarea
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Învăţarea
• proces de modificare relativ permanentă a comp., cogniţiilor sau emoţiilor
• învăţare vs maturare (proces normal (programat) de creştere şi dezvoltare fiziologică)
• învăţare vs fluctuaţii comportamentale cotidiene
Învăţarea
• biologia – mec. neurofiziologice ale învăţării • psihologia, sociologia, epistemologia – dimens.
individuală şi socială • activ dirijată, într-un cadru organizat = învăţare şcolară
cun declarative - „knowing that” (Anderson, 2000) (inf. categoriale, definiţii, legi ale naturii, taxonomii, stabilirea de ierarhii, relaţii cauză-efect, principii explicative, generalizări)
cun procedurale - “knowing how” (Reed, 2000)
cun condiţionale (a şti când, cum, de ce )
Forme ale învăţării• habituarea
• condiţionarea de tip clasic
• condiţionarea de tip operant
• învăţarea cognitivă (învăţare perceptivă (învăţarea prin discriminare) (coduri figurale, semne, simboluri), învăţarea noţiunilor, organizarea cunoştinţelor, învăţarea regulilor, învăţarea de strategii, rezolvarea de probleme)
• învăţarea autoreglată
Condiţionarea clasică
• Ce explică mecanismul condiţionării clasice?
– contiguitatea temporală
– valoarea informaţional-anticipativă a stimulului necondiţionat
Implicaţii educaţionale
Anxietatea de testare Condiţii: (1) elevul percepe situaţia de testare ca fiind
ameninţătoare (2) consideră că nu are suficiente resurse
pentru a face faţă situaţiei (3) anticipează în mod negativ consecinţele
unui eşec
Manifestări ale anxietăţii de evaluare
• la nivel fiziologic
• la nivel cognitiv - „Nu pot să mă concentrez.”, „Sigur nu o să-mi amintesc nimic.”, „Situaţia asta este îngrozitoare.”, „Nu sunt în stare să îmi adun/organizez gândurile.”
• la nivel comportamental - agitaţie motrică, comportamente de evitare, abuz de substanţe
• la nivel emoţional - frică, furie, dezamăgire, neajutorare
Recomandări practice
• evitarea generării de stări emoţionale condiţionate negativ (ameninţări)
• asocierea activ de învăţare şi predare cu stări emoţionale pozitive
• ajutarea elevilor să depăşească momentele asociate cu niveluri crescute ale anxietăţii
Condiţionarea operantă
Condiţii pt. ca o stimulare să devină întărire
• să fie în relaţie de contingenţă cu comportamentul
• să aibă un anumit efect (impact) asupra acelui comportament
• dependentă de context (vizează funcţia pe care o poate dobândi un stimul şi nu calitatea intrinsecă a acestuia)
• distincţie întăriri recompense
Ghid pentru administrarea întăririlor
• Întărirea să fie contingentă cu comportamentul ţintă • Elevul trebuie conştientizat că întărirea este o consecinţă a
comportamentului său
• Întărirea trebuie administrată imediat după comportamentului ţintă (învăţare)
• La început întăriri continue, intermitente regulate, intermitente
neregulate
• Întărirea trebuie să fie puternică, să fie menţinută la intensitatea iniţială
• Este preferabil să utilizăm întăriri naturale
Întăriri în şcoală
• crearea de situaţii în care elevul să aibă succes (să-şi identifice punctele tari, să aibă oportunitatea de a oferi ajutor colegilor; domenii de competenţă, să-şi exprime în grup calităţile)
• a-i lăsa timp să se exprime verbal • a avea o atitudine pozitivă • a păstra contactul vizual • a manifesta entuziasm • a aprecia străduinţa • a arăta recunoştinţă în faţa celorlalţi• oferirea de posibilităţii de opţiune
Întăriri în şcoală
• expectanţe clare• „surprinde-i când sunt buni” • sarcini mai uşoare, pe termen scurt• sarcini personalizate• respectarea genului şi culturii elevilor • recompensarea pentru efort şi progres• sublinierea progresului individual în
evaluările făcute.
Costurile penalizării
• stabileşte o barieră profesor –elev• blocaje cognitive • agresivitate, reacţii emoţionale negative şi pb.
comportam• comp de tip evazionist / evitativ din partea elev• îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia
sa, chiar de şcoală • îl poate face pe un elev să înveţe (temporar)
mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea pentru materia respectivă
Costurile penalizării
• se pot construi scuze, minciuni, simulări • poate funcţiona ca întărire negativă pentru cel
care o utilizează (duce la utilizarea ei abuzivă)
• modelează comportamentul celui pedepsit
• scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa comportamentelor disruptive
Abordări cognitive ale învăţării
Cum funcţionează mintea umană?
Ce se întâmplă la nivelul sistemului cognitiv al unui elev când:
• vine în contact pentru prima dată cu un anumit conţinut semantic
• când încearcă să rezolve o sarcină şcolară?
Teoria procesării de informaţie
• sistemul cognitiv dispune de două proprietăţi: (Newell şi Simon, 1972)
• produce reprezentări mentale ale realităţii (şi implicit ale sarcinii sau ale conţinuturilor studiate)
• implică mecanisme de procesare, pe baza cărora operează asupra acestor reprezentări (le manipulează pe baza unor reguli, algoritmi sau strategii).
Cum are loc învăţarea?
• mintea umană semnifică şi interpretează conţinuturilor pe care le manipulează
• Mecanisme de procesare
(a) separăm mesajul de distractori din mediu,
(b) identificăm ceea este nou
(c) integrăm noile informaţii în baza de cunoştinţe
(d) decidem dacă este important să reţinem / ignorăm anumite secvenţe ale mesajului, etc.