inundatii prahova

65
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a 55 SECŢIUNEA 1 ANALIZA RISCURILOR NATURALE Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului. 1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna). 1.1.1. INUNDAŢII În anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul Teleajen la statia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie, iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judetului Prahova. În zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni 66.2 l/mp, Câmpina 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Tesila -125.1 l/mp, Alunis- 104. l/mp, Secãria 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp, Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã si depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q = 211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) si Azuga ( CI +5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei, Sotrile, Brebu (r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, (r. Prahova), Câmpina si Cornu (r. Prahova, pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos (r. Provita), Dumbrãvesti (r. Teleajen si pr. Vãrbilãu), Dumbrava si Râfov (r. Teleajen) Sângeru (r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt statii hidrometrice s-au inregistrat deasemenea debite foarte mari ducând la afectarea localitãtilor Scorteni si Telega (pr. Mislea ), Starchiojd (pr. Stâmnic si Bãtrâneanca), Alunis (pr. Alunis si Bertea), Cosminele (pr. Cosmina), Bãicoi (pr. Dâmbu), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Cãlugãreni (pr. Tohãneanca), Cocorãstii Mislii (pr. Cosmina si Mislea), Bertea (pr. Vãrbilãu şi Bertea), Vâlcãnesti (pr. Cosmina), Salcia (pr. Salcia) si Fântânele pr. Tohãneanca). CAPITOLUL III ANALIZA RISCURILOR

Upload: mistar

Post on 05-Jan-2016

141 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Prahova

TRANSCRIPT

Page 1: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

55

SECŢIUNEA 1

ANALIZA RISCURILOR NATURALE

Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor

decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului.

1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani,

caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare

faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija

efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de

comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu

vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de

fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde

adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori

nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi

avalanşe - iarna).

1.1.1. INUNDAŢII

În anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul

Teleajen la statia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un

debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie,

iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judetului

Prahova.

În zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni –

66.2 l/mp, Câmpina – 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Tesila -125.1 l/mp, Alunis-

104. l/mp, Secãria – 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp,

Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã si depãsiri

ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q =

211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) si Azuga ( CI

+5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei,

Sotrile, Brebu (r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, (r. Prahova), Câmpina si Cornu

(r. Prahova, pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos (r. Provita), Dumbrãvesti (r. Teleajen si pr.

Vãrbilãu), Dumbrava si Râfov (r. Teleajen) Sângeru (r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt

statii hidrometrice s-au inregistrat deasemenea debite foarte mari ducând la afectarea localitãtilor

Scorteni si Telega (pr. Mislea ), Starchiojd (pr. Stâmnic si Bãtrâneanca), Alunis (pr. Alunis si Bertea),

Cosminele (pr. Cosmina), Bãicoi (pr. Dâmbu), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Cãlugãreni (pr. Tohãneanca),

Cocorãstii Mislii (pr. Cosmina si Mislea), Bertea (pr. Vãrbilãu şi Bertea), Vâlcãnesti (pr. Cosmina),

Salcia (pr. Salcia) si Fântânele pr. Tohãneanca).

CAPITOLUL III

ANALIZA RISCURILOR

Page 2: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

56

În perioada 10-14 iulie 2005 s-au inregistrat precipitatii cu caracter torential la Tesila -127.7

l/mp, Secãria -117 l/mp, Paltinu -107.9 l/mp, Starchiojd- 100.4 l/mp, Talea -98.9 l/mp, Mâneciu -94.8

l/mp, Cheia -91.4 l/mp, Azuga -90.8 l/mp, Provita -89.5 l/mp, Busteni -86.0 l/mp, Câmpina -85 l/mp,

Bustenari -82.5 l/mp M. Domneascã -66.2 l/mp, producând cresteri de debite si depãsiri ale cotelor de

apãrare pe râurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), Prahova ( CP+140 cm , Q = 640 mc/s),

Telejen ( CP +26 cm , Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37 mc/s) si Cricovul Dulce ( CP+74

cm, Q= 378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna ( pr. Drajna),

Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stâmnic), Telega ( pr.

Mislea), Vãrbilãu si Stefesti ( pr. Vãrbilãu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r. Cricovul Dulce),

Gherghita ( r. Prahova).

În perioadele 7 - 11 august, 14 - 19 august si 23 - 27 august 2005, s-au inregistrat ploi

abundente cu caracter torential in localitãtile Vãlenii de Munte -346 l/mp, Vãrbilãu – 334.8 l/mp,

Starchiojd -300.2 l/mp, Ceptura -167.4 l/mp, Câmpina – 210.2 l.mp, Brãtãsanca – 144.8 l/mp, Teisani

– 289.2 l/mp, Bustenari – 236.8 l/mp Paltinu - 210.9 l/mp, Comarnic - 225.5 l/mp, Adunati -259.7

l/mp, Cheia-189.2 l/mp, Provita de Sus -267.1 l/mp, producând cresteri de debite si depãsiri ale

cotelor de apãrare pe râurile Telejen ( CP +64 cm, Q = 439 mc/s), Slãnic ( CP +40 cm, Q = 159 mc/s)

si Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q =378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in

localitaãtile: Drajna (pr. Drajna), Cosminele (pr. Cosmina), Starchiojd (pr. Stâmnic), Râfov (r.

Teleajen), Cerasu (pr. Drajna).

În perioada 19 - 25 septembrie 2005, s-au inregistrat precipitatii abuindente cu caracter

torential in localitãtile Alunis -282.7 l/mp, Scorteni -263.3 l/mp, Adunati -257.8 l/mp, Vãrbilãu -241.9

l/mp, Movila vulpii -232.3 l/mp, Talea -228.6 l/mp, Tesila -225.8 l/mp, Comarnic -224.1 l/mp, Secãria

-221 l/mp, Cocorãstii Mislii -218.1 l/mp Vãlenii de Munte -217.6 l/mp, Nedelea -214.5 l/mp, Teisani -

210.3 l/mp, Brãtãsanca -205.3 l/mp, Ploiesti -202 l/mp, Ceptura -199.9 l/mp, Busteni -194.2 l/mp,

Ciorani -194 l/mp, Gura Vitioarei -193.9 l/mp, Lipãnesti -190.5 l/mp, Provita de Sus -190 l/mp,

Starchiojd -197.5 l/mp, Dârvari -187.2 l/mp, Cheia -182.4 l/mp, Corlãtesti -173.2 l/mp. S-au produs

cresteri de debite pe cursurile de apã cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Teleajen ( CP +115

cm, Q = 602 mc/s), Prahova ( CP+110 cm, Q = 912 mc/s) , Cricovul Dulce( CP= 320 cm, Q = 257

mc/s), Doftana( CI+40 cm, Q = 148 mc/s), Slãnic (CI =200 cm, Q = 56.6 mc/s) si Istau ( CP =400

cm, Q =37 mc/s) si au fost afectate localitãtile: Drajna (pr. Drajna), Cerasu (pr.Drajna ), Scorteni (pr.

Mislea), Alunis (pr. Alunis), Starchiojd (pr. Stâmnic), Telega (pr. Mislea), Stefesti (pr. Vãrbilãu),

Mãnesti si Sirna (r. Cricovul Dulce, pr. Pribeagul), Gherghita (r. Prahova), Râfov (r. Teleajen).

În perioada 10 -12 august 2006 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii

abundente cu caracter torential in localitatile, Provita de Sus -46.5 l/mp, Bãltita - 27.4 l/mp, Azuga –

49.0 l/mp, Busteni -56.6 l/mp, Comarnic - 45.0 l/mp, Secãria -57.0 l/mp, Tesila – 56.9 l/mp, Paltinu-

41.2 l/mp, Câmpina -28.1 l/mp, Aricesti Rahtivani - 43.2 l/mp, Cheia – 79.8 l/mp, Mâneciu - 62.8

l/mp, Starchiojd -77.0 l/mp, Teisani -41.0 l/mp, Soimari -50.0 l/mp, Apostolache – 58.0 l/mp Gornet

Cricov -59.0 l/mp, Urlati -33.0 l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri

ale cotelor de apãrare pe râurile Telejen, ( CA +60 cm, H = 410 cm, Q = 141 mc/s) Prahova ( CA +26

cm, H = 276 cm, Q = 199 mc/s) si Cricovul Sãrat ( CA +70 cm, H = 300 cm, Q = 113 mc/s).

Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici

cum sunt Alunis, Vãrbilãu, Bertea, Stâmnic, Bãtrâneanca, Bughea, Lupa etc.

S-au produs efecte in localitãtile: Alunis, Brebu, Bãtrâni, Bertea, Ceptura, Cerasu, Drajna,

Dumbrãvesti, Mâneciu, Posesti, Podenii Noi, Starchiojd, Stefesti si Teisani.

În perioada 22.-24.03.2007 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii

abundente cu caracter torential inregistrându-se localitatile, Bãltita -64.1 l/mp, Azuga – 138.0 l/mp,

Busteni -172.7 l/mp, Comarnic – 146.0 l/mp, Secãria – 156.0 l/mp, Valea Doftanei -155.5 l/mp, Tesila

Page 3: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

57

– 151.5 l/mp, Paltinu- 156.9 l/mp, Câmpina – 44.7 l/mp, Aricesti Rahtivani -67.6 l/mp, Cheia – 175.5

l/mp, Mâneciu – 95.0 l/mp, Starchiojd -122.5.0 l/mp, Vâlcãnesti – 99.0 l/mp, Teisani – 133.6 l/mp,

Talea -124.2 l/mp, Provita de Sus – 135.0 l/mp, Brãtãsanca – 90.0 l/mp, Soimari – 82.8 l/mp,

Apostolache – 88.0 l/mp, Gornet Cricov -70.0 l/mp, Alunis -112.5 l/mp, Vãrbilãu – 104.1 l/mp.

Urmare acestor precipitatii Teleajen s-au atins si depãsit in perioada 23-24.03.2007 cotele de

apãrare pe râuri, astfel : Teleajen la statiile hidrometrice Cheia (CA + 45 cm, H = 145 cm, Q = 31.2

mc/s), Gura Vitioarei ( CI +20 cm, H = 320 cm, Q = 260 mc/s) si Moara Domneascã (CP +40 cm, H

= 540 cm, Q = 511 mc/s), pe râul Prahova la statia hidrometricã Busteni (CI +5 cm, H = 155 cm, Q =

94.4 mc/s), la statia Prahova (CP +76 cm, H = 476 cm, Q = 484 mc/s ), pe râul Doftana la statia

hidrometricã Tesila (CP +50 cm, H = 220 cm, Q = 249 mc/s), pe râul Cricovul Sãrat (CA +10 cm, H =

240 cm, Q = 60 mc/s) la statia hidrometricã Ciorani si pârâul Azuga la statia hidrometrica Azuga

(CI +15 cm, H = 145 cm, Q = 38.2 mc/s).

S-au produs efecte in localitãtile: Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, Mâneciu,

Dumbrãvesti, Teisani, Gura Vitioarei, Vâlcãnesti, Cerasu, Drajna, Râfov, Drãgãnesti, Valea Doftanei,

Provita de Sus, Provita de Jos, Soimari, Apostolache, Mânesti, Bertea, Alunis, Ceptura.

În perioada 6- 9 martie 2009 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii

abundente producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe

râurile Prahova, Doftana si Cricovul Dulce.

Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici

cum sunt Vãrbilãu, Bertea, Telega, Provita, Zeletin etc.

S-au atins si depãsit in data de 07.03.2009 cotele de apãrare pe râuri, astfel:

Doftana, la statia hidrometrica Tesila ( CA +30 cm, H = 100 cm, Q = 34.1 mc/s);

Prahova la statia hidrometrica Prahova ( CA +30 cm, H = 280cm, Q = 189 mc/s)

Cricovu Dulce la statia hidrometricã Bãltita ( CA +10 cm, H = 210 cm, Q = 140 mc/s).

S-au produs efecte in localitãtile: Breaza, Comarnic, Bertea, Telega, Posesti, Aricestii

Zeletin, Cornu, Provita de Sus, Brebu, Mãgureni, Mãgurele, Pãcureti si Stefesti.

În anul 2010 cele mai multe inundaţii s-au înregistrat în lunile februarie şi iulie, datorită

încălzirii bruşte a temperaturii care a condus la topirea rapidă a zăpezii, precum şi a căderilor masive

de precipitaţii.

Localităţile în care s-au produs cele mai multe inundaţii în anul 2010 sunt:

Ploieşti 46

Mizil 36

Sinaia 33

Câmpina 19

Băicoi 17

Filipeştii de Târg 14

Vălenii de Munte 13

Bărcăneşti 13

Măneciu 11

Din punct de vedere meteorologic, anul 2010 a fost un an ploios si mai cãlduros decât in mod

normal. Dupã cantitãtile de precipitatii cãzute, acestea au fost mai bogate cantitativ in zona montanã a

judetului in bazinele râurilor Prahova si Teleajen, insã nu s-au semnalat cresteri importante ale

debitelor .

Cele mai mari cantitãti de precipitatii din cursul anului s-au inregistrat in luna iulie, la statiile

hidrometrice: Azuga (239.6 l/mp), Busteni (205.5 l/mp), Cheia (157.0 l/mp) si in luna iunie la Tesila

(230 l/mp).

Cantitatea cea mai micã de precipitatii, la nivelul intregului judet, s-a inregistrat in luna

noiembrie, iar valorile cele mai mici s-au semnalat la statia hidrometricã Baba Ana (10.1 l/mp) .

Page 4: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

58

Evolutia fenomenelor hidrometeorologice in raport cu mãrimile caracteristice de apãrare:

În lunile iunie-iulie 2010 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii abundente,

producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile

Prahova si Doftana.

Precipitatii insemnate cantitativ s-au inregistrat in perioadele: Postul

pluviometric

Precipitatii

(l/mp)

19- 20.06.2010

Precipitatii

( l/mp)

21-22.06.2010

Precipitatii

(l/mp)

22-23.06.2010

Precipitatii

(l/mp)

23-24.06.2010

Precipitatii

(l/mp)

03-08.07.2010

Bãltita 18.5 - 7.5 5.4 5.2

Busteni 21.6 30.0 3.9 6.8 50.8

Câmpina 35.0 26.5 1.0 8.8 30.0

Prahova 17.0 4.5 7.0 29.8 2.5

Azuga 9.2 8.5 6.4 18.0 51.3

Tesila 95.7 45.2 20.5 1.2 70.3

V. de Munte 21.8 1.7 15.7 7.8 11.8

M. Domneascã 16.8 2.2 9.0 10.0 7.0

Cheia 21.5 1.5 8.0 6.5 21.7

Corlãtesti 13.8 2.3 4.6 14.1 28.1

Ciorani 0.5 - 13.0 7.0 4.9

Baraj Paltinu 96.9 36.2 18.0 12.1 69.3

Baraj Mãneciu 16.8 4.9 8.2 2.2 44.9

Baraj Nedelea 18.5 5.8 6.7 6.2 22.3

Alunis 26.0 11.0 24.0 12.0 78.0

Voila 64.0 42.6 6.5 13.8 65.5

Lunca Mare 81.0 36.0 2.5 12.0 61.9

Teisani 26.0 2.5 25.5 16.0 10.2

Movila Vulpii 25.0 17.0 2.0 11.0 58.5

Bãicoi 17.0 12.0 3.0 8.5 23.3

Cocorãstii Mislii 23.6 13.4 6.5 8.7 32.5

Bratasanca 25.0 1.0 2.0 4.0 20.5

Starchiojd 22.0 9.0 35.0 15.0 19.0

Apostolache 4.5 - 1.5 6.5 39.1

Provita de Sus 25.0 21.0 28.0 - 45.5

Soimari 42.5 - 19.2 - 23.0

Pãulesti - - - 75.6

Ca urmare a acestor precipitatii, cotele de apãrare pe unele râuri, s-au atins si depãsit in

perioada 20.06.2010 - 22.06.2010, astfel:

Curs de apã Post hidrometric Cota

max.

(cm)

Debit max.

(mc/s)

Depãsiri ale

cotelor de

apãrare

Ora/Data

Doftana Tesila 180 128 CP+ 10 cm 0.00/ 20.06.2010

Prahova Prahova 340 212 CA+ 90 cm 8.30/ 22.06.2010

Din analiza inundaţiilor produse în zona administrativ-teritorială a judeţului Prahova putem

evidenţia câteva situaţii care au necesitat concentrarea unui număr semnificativ de forţe şi mjloace din

cadrul structurilor de intervenţie ale ISUj Prahova pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale

acestora, astfel:

o în perioada 11 – 25.02.2010, datorită topirii rapide a zăpezii s-a intervenit în 115 situaţii pentru

evacuarea apei din spaţii şi/sau zone inundate, cu 82 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 31

autocamioane de intervenţie şi 71 motopompe remorcabile şi transportabile, în 32 de localităţi

din judeţul Prahova;

Page 5: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

59

o în data de 03.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din

subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în:

comuna Telega pentru evacuarea apei din 5 locuinţe, 14 beciuri şi anexe gospodăreşti;

oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din subsolul unui bloc;

comuna Scorţeni, satel Bordeni şi Mislea pentru evacuarea apei din 2 gospodării. De

asemenea în localitate au mai fost afectate :

- 4 podeţe construite peste pârâul Mislea;

- 4 punţi pietonale în satul Mislea;

- 2 branşamente de gaze naturale;

- 1 dig de apărare construit pe râul Telega, în satul Mislea pe o lungime de 100 m.l.;

- 1 drum comunal a fost inundat şi acoperit cu noroi pe o suprafaţă de aproximativ 100

m.p.;

- 1 dig de apărare în satul Bordenii Mari, în punctul strada Compozitorilor pe aprox. 100

m.l.;

- 3 anexe gospodăreşti inundate;

comuna Blejoi pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă;

municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie;

comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării;

oraşul Boldeşti Scăeni pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă;

comuna Cosminele unde au fost afectate:

- drumul comunal 11 a fost acoperit de aluviuni pe o lungime de aproximativ 1 k.m.;

- drumul local care face legătura dintre DC 11 şi satul Poiana Trestieni pe o lungime de

aproximativ 1 k.m. unde a fost întreruptă circulaţia rutieră;

- 4 punţi pietonale;

- 30 de grădini, curţi şi anexe gospodăreşti;

o în data de 04.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din

subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în:

comuna Telega pentru evacuarea apei din 4 gospodării şi asanarea a 2 fântâni;

municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei din 9 gospodării;

comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării;

oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din 5 gospodării;

o în data de 25.07.2010, ca urmare a precipitaţiilor abundente structurile de intervenţie din

subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Comarnic pentru evacuarea

apei din 7 gospodării;

o în data de 07.08.2010, în intervalul 04:00 – 04:30 ca urmare a ploilor cu caracter de averse care

local au depăşit 20 – 25l/mp, structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost

solicitate să intervină în oraşul Sinaia pentru evacuarea apei din locuinţe şi anexe gospodăreşti,

precum şi pentru îndepărtarea aluviunilor şi materialului lemnos care au îngreunat traficul rutier.

Comportarea lucrãrilor de gospodãrire a apelor cu rol de apãrare impotriva inundatiilor:

Debitele crescute de pe râurile Doftana si Teleajen au fost retinute in lacurile de acumulare

Paltinu si Mãneciu din administrarea ANAR, Administratia Bazinala de apa Buzãu Ialomita –

Sistemul de Gospodãrire al Apelor Prahova, astfel incât sã nu se suprapunã cu cele de pe

afluentii din aval .

La nivelul SGA Prahova pe lângã serviciul de permanentã de la dispecerat si baraje, s-a

organizat si la nivelul formatiilor de lucru serviciu de permanenta, asigurându-se fluxul

informational privind comportarea lucrãrilor cu rol de apãrare.

ANALIZA INUNDAŢIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2012

În anul 2012 structurile de intervenţie din cadrul ISUJ Prahova au acţionat pentru limitarea şi

înlăturarea efectelor negative ale inundaţiilor în 109 situaţii.

Page 6: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

60

Repartiţia inundaţiilor pe lunile anului 2012 se prezintă astfel :

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare

a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Inundaţie – se înţelege, acoperire

a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca

victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice

din zona afectată.

Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ-teritorială Tipuri de inundaţii

pe cursuri de apă pe torenţi

0 1 2 3 4

1. Prahova Municipiul Ploieşti * -

2. Oraşul Boldeşti-Scăeni - *

3. Buşteni - *

4. Comarnic - *

5. Slănic - *

6. Comuna Adunaţi * -

7. Aluniş * -

8. Brazi * -

9. Dumbrava * -

10. Filipeştii de Târg * -

11. Gura Vitioarei * *

12. Măneşti * *

13. Proviţa de Sus - *

14. Râfov * -

15. Scorţeni * -

16. Starchiojd * -

17. Şirna * -

18. Târgşoru Vechi * -

19. Vărbilău - *

Pentru a monitoriza şi a menţine în permanenţă sub control nivelul râurilor din judeţ, precum şi

pentru a lua măsurile ce se impun pentru înştiinţarea, alarmarea, prealarmarea populaţiei posibil a fi

0

10

20

30

40

50

2

16

4 1

48

15

2 4

1 3

0

13

Page 7: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

61

afectate, funcţionează în regim permanent staţii hidrologice şi pluviometrice. Existenţa acestor staţii

permit prognozarea formării unor viituri cu cel puţin 12 ore înainte, fapt care contribuie la realizarea

monitorizării fenomenului, dar şi anunţarea în timp util a autorităţilor administraţiei locale pentru a-şi

lua măsurile ce se impun în astfel de situaţii.

Monitorizarea situaţiei hidrologice pe cursurile de apă se execută printr-un număr de 14 staţii

hidrometrice amplasate în următoarele localităţi: Staţia hidrometrică Cursul de apă monitorizat

Azuga Râul Azuga

Buşteni Râul Prahova

Râul Valea Cerbului

Câmpina Râul Prahova

Tinosu Râul Prahova

Adâncata RâulPrahova

Teşila Râul Doftana

Cheia Râul Teleajen

Gura Vitioarei Râul Teleajen

Vărbilău Râul Slănic

Corlăteşti Râul Dâmbu

Moara Domnească Râul Teleajen

Ciorani Râul Cricovul Sărat

Băltiţa Râul Cricovul Dulce

Baba Ana Râul Istău

Situaţia meteorologică a judeţului este monitorizată prin 3 staţii meteorologice şi printr-un

număr de 45 posturi pluviometrice.

Această monitorizare se realizează permanent, astfel:

staţiile meteorologice monitorizează fenomenele orar asupra următoarelor

elemente:

- precipitaţii lichide şi solide;

- intensitatea şi direcţia vântului;

- temperatură aer-sol;

- radiaţia solară;

- fenomene meteorologice extraordinare (căderi masive de zăpadă, polei,

chiciură, vijelii etc).

staţiile hidrometrice monitorizează:

- nivelurile râurilor;

- temperatura apei şi aerului;

- fenomene de iarnă (gheaţă la mal, zăpoare, poduri de gheaţă);

- debite lichide şi solide;

- precipitaţii.

La aceste staţii hidrometrice, monitorizarea se efectuează zilnic, la orele 7.00 şi 17.00, în

situaţii normale, din trei în trei ore - la introducerea codului galben, din două în două ore - la

introducerea codului portocaliu şi din oră în oră sau mai des - la introducerea codului roşu.

De asemenea, staţiile hidrometrice monitorizează şi fenomenele meteorologice extraordinare

care se produc în zonă.

Posturile pluviometrice monitorizează precipitaţiile atmosferice, lichide şi solide şi efectuează

observaţii vizuale asupra celorlalte fenomene meteo. Posturile pluviometrice coordonate de Staţia

Hidrologică Ploieşti sunt situate în următoarele localităţi:

1. Ariceştii Rahtivani 11. Movila Vulpii

2. Nedelea (baraj) 12. Balta Doamnei

3. Paltinu (baraj) 13. Cocorăştii Mislii

4. Potigrafu 14. Comarnic

5. Proviţa de Sus 15. Dărmăneşti

6. Puchenii Moşneni 16. Dârvari

Page 8: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

62

7. Secăria 17. Hăbud

8. Şoimari 18. Lipăneşti

9. Fulga 19. Măneciu (baraj)

10. Talea 20. Teişani

Posturile pluviometrice coordonate de consiile locale funcţionează în următoarele localităţi :

1. Aluniş 13. Gornet Cricov

2. Vărbilău 14. Mislea

3. A.N.I.F. 15. Băicoi e.s.z

4. Brătăşanca 16. Păuleşti

5. Apostolache 17. Corlăteşti

6. Trăisteni 18. Vâlcăneşti

7. Lunca Mare 19. Urlaţi

8. Starchiojd 20. Mizil

9. Câmpina 21. Mislea

10. Ceptura 22. Păuleşti

11. Ciorani 23. Gornet Cricov

12. Vălenii de Munte 24. E.s.z

Staţiile meteorologice şi staţiile hidrometrice transmit informaţii zilnic, conform programului

de observaţii şi măsurători, şi ori de câte ori situaţia o impune. Aceste staţii sunt încadrate cu personal

de specialitate, iar posturile pluviometrice sunt deservite de angajaţii consiliilor locale sau de către

colaboratori externi.

Pe teritoriul judeţului Prahova cantităţile de precipitaţii medii multianuale căzute de-a lungul

timpului, scad de la aproximativ 1200 l/mp - în zona cea mai înaltă a munţilor Bucegi, la mai puţin de

600 l/mp - în zona de câmpie.

Existenţa în judeţ a două baraje de acumulare, respectiv Paltinu şi Măneciu, duce la un control

riguros al precipitaţiilor de pe torent care vin din zona de munte, reprezentând un bun atenuator de

viitură pe râurile Prahova şi Teleajen.

Locuitorii din zonele inundabile situate în aval de cele două baraje, precum şi cei de pe

cursurile inferioare ale râurilor Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi al afluenţilor acestora sunt în

permanenţă pregătiţi, iar în planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt prevăzute locuri de adunare

pentru sinistraţi şi spaţii în care aceştia vor fi cazaţi.

În judeţ există o reţea de lucrări hidrotehnice care protejează populaţia şi terenurile de

revărsarea apelor, dar nu este suficientă, existând foarte multe zone vulnerabile, precum: Azuga,

Buşteni, Sinaia, Slănic, Râfov, Gherghiţa, Starchiojd, Ceraşu, Valea Doftanei, Bărcăneşti,

Cornu, Proviţa de Sus, Teişani, Cărbuneşti, Drajna, Bertea, Şoimari, Şirna.

La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova există situaţia

spaţiilor de cazare care ar putea fi utilizate, la nevoie, pentru sinistraţii rezultaţi în urma inundaţiilor.

Până în prezent nu s-a efectuat o strategie de strămutare a locuinţelor aflate în zonele

inundabile.

Situaţia intervenţiilor la inundaţii înregistrate în perioada 2005 – 2012 :

0

100

200

300

400

500

600568

52 57 65 129

315

59 109

Page 9: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

63

Din analiza efectuată în perioada 2005 – 2012 cu privire la inundaţiile produse se observă că

cele mai multe s-au înregistrat în anul 2005 şi 2010, datorită căderilor masive de precipitaţii precum şi

a topirii rapide a zăpezii.

Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii:

producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de

ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h);

producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial

(>de 25 l/m2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ (80-100 l/m

2 în 24 h).

Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la

nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se

întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă

fonduri şi utilaje necesare intervenţiei.

Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii

serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă

generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii

pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova a acţionat cu forţa umană şi

materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor.

Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au

ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ.

1.2. Furtuni, grindină, secetă, îngheţ, căderi masive de zăpadă

Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de

câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă

extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate.

De asemenea, se poate afirma că partea de sud a judeţului este din ce în ce mai mult afectată de

fenomenul de secetă, manifestat cu precădere în lunile de vară. Această zonă reprezintă aproximativ

30% din suprafaţa judeţului. Din studiile făcute de specialişti, se constată o tendinţă de desertificare a

zonei de câmpie datorită fenomenului de secetă.

Totodată s-a constatat că, în lunile de toamnă –iarnă, apar fenomenele de ceaţă sau îngheţ, care

se manifestă cu precădere în zona de câmpie şi zona colinară, uneori persistand zile în şir.

În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de

distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în

municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în

partea de sud a judeţului, caracterizat de o zonă de câmpie. Datorită modificărilor climatice din ultimii

ani, sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru

atenuarea efectului de grindină, în judeţul Prahova funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină,

care dispune de logistica necesară şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a

judeţului.

În luna februarie 2010, în majoritatea zonelor din judeţul Prahova au căzut precipitaţii sub

formă de ninsoare, asociate cu intensificări ale vântului. Pe căile de circulaţie zăpada a fost spulberată,

în zonele deschise ajungând şi la înălţimea de 2 m. În contextul acestor fenomene meteo, ISU Prahova

a fost solicitat să intervină pentru salvarea persoanelor surprinse de zăpadă pe căile de circulaţie, astfel:

În comuna Şirna, sat Tăriceni s-a intervenit pentru salvarea a 26 persoane aflate într-un

microbuz şi 8 autoturisme;

În comuna Olari s-a intervenit pentru salvarea a 15 persoane aflate în 4 autoturisme;

În comuna Ariceştii-Rahtivani, sat Nedelea s-a intervenit pentru salvarea a 49 persoane aflate

într-un autobuz şi 12 autoturisme;

În comuna Colceag s-a intervenit pentru salvarea a 7 persoane din 2 autoturisme şi deblocarea

unei ambulanţe care se deplasa la un caz în satul Inoteşti;

Page 10: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

64

În comuna Berceni, sat Cătunu s-a intervenit pentru deblocarea a 8 autoturisme blocate în

zăpadă în care se aflau 17 persoane;

În comuna Berceni, sat Corlăteşti s-a intervenit pentru salvarea a 5 persoane aflate în 2

autoturisme;

În comuna Fulga s-a intervenit pentru salvarea unui copil de 4 luni cu insuficienţă respiratorie

care necesita îngrijire medicală de specialitate.

În perioada 26.01 – 15.02.2012, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile (ninsori

abundente şi viscol), C.J.S.U. Prahova a luat decizia de întrerupere a cursurilor şcolare şi preşcolare în

localităţile care au fost afectate grav de aceste fenomene meteorologice şi s-a dispus trimiterea de

ajutoare (apă, alimente, lemne de foc şi materiale diverse), în localităţile din judeţ ce au rămas izolate.

Tot în această perioadă, în şedinţele comitetului judeţean s-a aprobat transportul de alimente ca

ajutor umanitar, către localităţi din judeţele Buzău, Ialomiţa şi Vrancea ce au fost total izolate din

cauza viscolului şi ninsorilor abundente.

De asemenea, I.S.U.J. Prahova a întreprins acţiuni pentru distribuirea de hrană şi băuturi calde,

conducătorilor auto ce au rămas blocaţi în trafic, iar pentru deszăpezirea localităţilor grav afectate din

judeţul Buzău au fost deplasate la faţa locului forţe şi mijloace din organigrama inspectoratui.

2. INCENDII DE PĂDURE

Fondul forestier al judeţului Prahova este de peste 142.000 ha din care aflate în proprietate

particulară 37.000 ha, suprafaţa împădurită fiind de 124.107 ha împărţită în păduri de răşinoase,

foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel :

păduri de răşinoase – 32.197 ha;

păduri de foioase şi amestec – 89.708 ha;

pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti –

2.302 ha.

Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi care

administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de 105.000 ha din care

acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră 102.761 ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea

spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea,

unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de 16.000 ha pădure particulară

a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Prahova.

Distribuţia pe specii este de 23% (23.504 ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi

altele) iar diferenţa de 77% (79.257 ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care

ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun

predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%.

Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul,

diferite specii de plopi şi salcie.

Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale

silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa.

Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin

zona de deal cotele 500 m – 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri

de brad, molid).

Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat

(>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic.

Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite

pentru exploatarea masei lemnoase.

Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici – păduri amestec de răşinoase până

la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) – pădure amestec de

răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) –

pădure de fag.

Page 11: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

65

Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului Prahova este gestionată de 9 ocoale silvice,

şi anume:

Ocolul Silvic Ploieşti ;

Ocolul Silvic Vălenii de Munte ;

Ocolul Silvic Slănic ;

Ocolul Silvic Măneciu ;

Ocolul Silvic Verbila ;

Ocolul Silvic Câmpina ;

Ocolul Silvic Sinaia ;

Ocolul Silvic Azuga ;

Ocolul Silvic Doftana.

OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI.

Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile

subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase,

înclinate spre sud şi sud-est.

În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o

permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele

(soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare.

În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă.

Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat

de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri

luvice).

Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa,

Prahova şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni

stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative

sunt solurile brune şi solurile aluviale.

Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge

spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.

Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi

Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au

fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.

În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,

constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe

traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că

apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la

confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.

În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului Prahova

(cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii

aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha).

Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de 20-30 % în urmă cu 10-15 ani, iar

la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele

existente erau afectate de uscare.

Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag)

având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori

aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai

dificilă.

În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre

trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16

m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de

Ocolul Silvic Verbila.

Page 12: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

66

La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea

de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m.

Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit

relativ constant tot timpul anului;

Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge

spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.

Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi

Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au

fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.

În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,

constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe

traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că

apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la

confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.

Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere

17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului

forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de

transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente

este de 0,73 km.

Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care

fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere.

OCOLUL SILVIC AZUGA.

Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului Prahova şi gospodăreşte o

suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase.

Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul

forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează

la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice.

Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol.

Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km.

Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este

de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice.

Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în

U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia

Mare şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită

afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna.

În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de

turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine

Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această

rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere.

De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii

şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei

turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului

Buşteni, care se învecinează cu pădurea.

Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt :

- Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor;

- Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători;

- Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-Cabana Susai;

- Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai;

- Azuga-Valea Azugii-Pietricica;

- Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea

Page 13: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

67

Zone/Puncte vulnerabile:

în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea

de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se

continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m

şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;

la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de

brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre

trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de

26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;

la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul

trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o

pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa

dintre trunchiuri de 4 m.

Trasee turistice: NR.

CRT.

TRASEUL TURISTIC U.P./u.a.

1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a. 12-2

2 Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24

3 Căminul Alpin – Poiana Costilei- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 11-35-47

4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 52-47

5 Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a. 53-58

6 Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a. 55-49

7 Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a. 7-16

8 Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, 46-60

9 Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a. 15-20

Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt:

- Buşteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor;

- Căminul Alpin – Poiana Căştilei – Poiana Izvoarelor – Vânători;

- Azuga – Cabana Gârbova – Cabana Clăbucet plecare – Cabana Susai;

- Azuga – Valea Limbăşel – Cabana Susai;

- Aguga – Valea Azugii – Pietricica;

- Cabana Susai – Valea Roşie – Poienile Ritivoiu – Lacul Găvan – Cabana Rentea.

OCOLUL SILVIC CÂMPINA.

Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de 14011 ha, din care, 82% sunt

păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la

cota 1700 m , vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani

(arborete de fag).

Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de

producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI

Musita şi UP XII Măgureni.

Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului Prahova – 99% şi a

judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) – 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de

Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei

şi Moreni.

Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor

Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice.

Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la

golul de munte Musita (1700 m).

Page 14: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

68

Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului Prahova şi a

principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa.

Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul Prahova cu afluienţii săi Doftana şi

Proviţa. În bazinul râului Prahova sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică

a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt

situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita.

Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi

afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita.

Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite

pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km:

DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare,

Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita.

Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. crt. Denumire Traseu Turistic UP U.A.

1. Ruda XII Măgureni 111-130

2. Podul cu Tei II Ch. Brebului 6-10

3. Orjogoaia V Orjogoaia 55-68

4. Podul Musitei VI Musita 59-62

OCOLUL SILVIC VERBILA.

Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 10679 ha, din care

10517 păduri şi 162 ha alte terenuri.

Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul

autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a

drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la

autospecialele de intervenţie.

Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma

amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă – pârâul Niscov. În această situaţie, prima

intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere.

În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se

preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a

incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de

acces accidentat şi greu accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele

de apă, în vederea alimentării autospecialelor.

OCOLUL SILVIC MĂNECIU.

Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată

în 9 unităţi de producţie, astfel:

U.P.I Crasna – 4219,2 ha;

U.P.II Orăţii – 3620,8 ha

U.P.III Grohotiş – 2128,5 ha

U.P.IV Suzana – 3269,3 ha

U.P.V Cheia – 1008,2 ha

U.P.VI Bratocea – 1333,0 ha

U.P. VII Zăganu – 1116,1 ha

U.P. VIII Clăbucet – 4019,0 ha

U.P. IX valea Stânii – 3272,3 ha

Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului Prahova.

Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul

Page 15: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

69

ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor

climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice.

Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare

parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura

actuală a arboretelor este diferită de cea normală.

Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură,

respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a

Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II).

Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt

ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de

productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară.

În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai

răspândite sunt:

Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) – 10467,2 ha (44%);

Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 5398,3 ha (23%);

Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) – 2653,3 ha (11).

Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de

productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate

superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%).

Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit

relativ constant tot timpul anului;

Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu.

reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează

aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu;

reţeaua de apă a comunei Măneciu;

puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de

unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m

de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în

zona Valea Popii;

OCOLUL SILVIC SLĂNIC.

Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau,

Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii

Grohotis din Masivul Teleajen) si Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o

parte din versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila si versantii

vestici ai Muntelui Moasa) si din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele,

Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea – Podenii Noi), pana spre Campia

Piemontana a Ploiestilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat

de ocolul silvic Slanic este de 10003.41 ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de

productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat

de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul

districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar.

Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N si V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet,

plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea

Clabucet, DJ Baicoi – Bordenii Mici; N – E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul

Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul

Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni – Magurele, DN 1A Ploiesti - Brasov S cu

Ocolul Silvic Ploiesti pe DJ Gageni – Baicoi – Floresti, linii parcelare.

Page 16: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

70

Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploiesti

limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H.

Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor

teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) si pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum si de

compozitia si structura lor.

Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun

si fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum si molidisuri.

Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea,

Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti,

Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale si de

colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete si pasuni, fragmentarea

padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la

marginea padurii si existenta in zona Baicoi si Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de

producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului

prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului si

pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin

cetatenilor.

Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea,

Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat si doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului.

Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire si stingere a

incendiilor conform Normelor de Prevenire si Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum si

respectarea si efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc.

Alimentarea cu curent electric a cantoanelor si constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic

se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A.

OCOLUL SILVIC SINAIA.

Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul

mediu şi superior al râului Prahova în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă.

Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia

este de 10804 ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal,

de arborete cu un deosebit rol social şi economic.

În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia,

44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai

puţin valoroase.

Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este

împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează: Nr. crt. Denumirea Suprafaţa

1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha

2 U.P.II Posada 851,0 ha

3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha

4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha

5 U.P.V Sinaia 879,7 ha

6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha

7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha

8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha

9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha

10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha

11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha

Total 13817,0

Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel:

Brădeto – făgete 32%;

Făgete pure montane 32%;

Page 17: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

71

Brădete pure 3%;

Amestec Mo, Br, Fa 10%;

Făgete de dealuri 8%;

Rest formaţii 15%.

Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto – făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă

71% din suprafaţa păduroasă a ocolului.

Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I – 8%; II – 27%; III

– 47%.

Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit

relativ constant tot timpul anului;

Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a

traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel:

Urlătoarea – Poiana Ţapului – Piatra Arsă;

Valea Babei – Poiana Stânii – Piatra Arsă;

Peleş – Furnica – Poiana Stânii – Piatra Arsă;

Peleş – Furnica - Poiana Stânii – Cota 1400 – Cota 1500;

Calea Codrului – Furnica – Drumul Cotei;

Calea Moroieni – Vânturişa;

Păduchiosu – Cota 1000 – Dichiu;

Platoul Izvor – Olga Bangic – Valea Largă;

Valea Şipa – Tufa – Cumpătu;

Valea Rece – Piscul Câinelui;

Izvorul Rece – Valea Gagului;

Izvorul Rece – Valea lui Bogdan

Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă – Posada; D.N.1 – Sinaia – Comarnic;

Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor.

ANALIZA ARDERILOR NECONTROLATE ÎNREGISTRATE ÎN 2012

În anul 2012 la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova s-au

înregistrat 929 arderi necontrolate, în general la vegetaţia uscată pe terenurile aflate în

administrarea consiliilor locale, o creştere 15,93% faţă de anul 2011, respectiv 148

evenimente.

Funingine coş de fum – 47;

Gunoi menajer/animal – 91;

Vegetaţie uscată – 791.

Din numărul total de arderi necontrolate la care forţele de intervenţie din cadrul

subunităţilor au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor acestora 85 de

evenimente au fost în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă şi 12

la care au acţionat doar SVSU.

Pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor negative ale arderilor necontrolate

inspectoratul a utilizat 796 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 27 autocamioane de

intervenţie, 29 ofiţeri şi 4362 subofiţeri.

Arderile necontrolate de vegetaţie uscată produse în anul 2012 au afectat o suprafaţă de

2529,65 hectare de teren. Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii pentru localizarea,

lichidarea şi limitarea efectelor arderilor de vegetaţie uscată sunt : Măneciu 280,36 ha – 31 intervenţii

Valea Călugărească 147,48 ha – 35 intervenţii

Urlaţi 138,26 ha – 58 intervenţii

Page 18: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

72

Ceptura 133,58 ha – 13 intervenţii

Gornet 131,01 ha – 9 intervenţii

Bucov 127,53 ha – 35 intervenţii

Gornet Cricov 124 ha – 6 intervenţii

Floreşti 103,82 ha – 10 intervenţii

Iordăcheanu 100,70 ha – 12 intervenţii

Păcureţi 87 ha – 6 intervenţii

Boldeşti Scăieni 65,96 ha – 31 intervenţii

Plopu 55 ha – 10 intervenţii

Berceni 52,34 ha – 21 intervenţii

În funcţie de lunile în care s-au produs arderile de vegetaţie uscată, situaţia se prezintă

astfel :

Din situaţia prezentată mai sus se observă că cele mai multe arderi de vegetaţie uscată s-au

produs în lunile martie – 282, aprilie – 121 şi septembrie 103, cauzate în general de igienizarea

terenurilor şi gospodăriilor cetăţeneşti fără respectarea măsurilor specifice de apărare împotriva

incendiilor.

3. AVALANŞE

Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în

zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze

artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi

hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori

produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada

ce se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi

pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor.

Cauzele producerii :

Naturale :

mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe;

suprapunerea straturilor de zăpadă ;

suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată,

restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ;

cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă.

0

50

100

150

200

250

300

50

0

282

121

18 9

76 86

103

42

1 0

Page 19: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

73

Umane şi animale : vibraţiile – pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ;

fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii.

Tipuri de avalanşă :

avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul

persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ;

avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi

compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ;

avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie.

În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica

principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau

feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează

intervenţia echipelor SALVAMONT.

Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt :

- telecabina Buşteni – Cantonul SCHILL Piatra Arsă ;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Bucşoiu – Vf. Omu;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Mălăieşti ;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Cabana Caraiman şi Cabana Babele;

- Buşteni – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu :

Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate

următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare,

Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa.

4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ

4.1. Cutremure În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de

natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a

cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea

cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a

stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150

km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala

MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci

tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese

de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau

intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc

cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale

specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism

focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.).

Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia.

Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de

ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului

secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic,

judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati);

zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului.

Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte:

cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X, urmată de

o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul Prahova), o zonă

importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi.

Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);

cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ

restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de

Page 20: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

74

I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de

intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată

cu efecte I=V MSK;

cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere

moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti,

Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost

afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de

grad I=VII în zona de munte a judeţului.

În urma acestui dezastru, în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de

morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416

locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate.

Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni,

Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte.

Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr.

crt.

Data Timp

(UT)

M

Richter

Pierderi de vieti si

raniti

Avarii si pierderi economice

Zona Vrancea - Cutremure intermediare

1 1940 Noe 10 01:39 7.4 500 morti

multi raniti

- Avarii grave la cladiri joase in

special in zona epicentrala;

- cladirile moderne inalte

avariate si una prabusita in

Bucuresti;

- 10 milioane US$ pagube

2 1977 Mar 3 19:21 7.2 1570 morti

11300 raniti

- 32900 cladiri prabusite si grav

avariate;

- 28 cladiri pre-1940 prabusite si

3 cladiri post-1940 partial

prabusite alte avarii ample;

2 miliarde US$ pagube

3 1986 Aug 30 21:28 7.0 2 morti

558 raniti

- 55000 cladiri au suferit diferite

grade de avariere

4 1990 Mai 30 10:40 6.7 7 morti

100 raniti

- Avarii puternice in zona

epicentrala;

-avariile nestructurale sunt

majoritare

5 1990 Mai 31 00:17 6.1 Avarii moderate cumulate cu

cele precedente

Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de

magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea,

zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania

şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.

În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienţei

evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:

izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977)

dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta

(de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimţite la mari

distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);

uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km;

procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale)

planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70

o către NV, sub Munţii

Carpaţi;

Page 21: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

75

şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M11,9; cele mai mari

post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;

ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai

intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori,

următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI;

ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul

cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe mai mult de 50%

din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din

teritoriu) ;

pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost

remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În

aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990

(M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1).

Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din

zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la

execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele.

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţiona l- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege

mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la

victime umane şi distrugeri materiale.

Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII grade

şi IX grade pe scara MSK. Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică exprimată în

grade MSK

Municipiul Ploieşti 251.981 VIII

Municipiul Câmpina 40.569 VIII

Oraşul Azuga 6.119 VII

Oraşul Băicoi 20.234 VIII

Oraşul Boldeşti-Scăeni 11.505 VIII

Oraşul Breaza 18.863 VIII

Oraşul Buşteni 11.787 VII

Oraşul Comarnic 13.532 VIII

Oraşul Mizil 17.075 IX

Oraşul Plopeni 10.083 VIII

Oraşul Sinaia 14.636 VII

Oraşul Slănic 7.249 VIII

Oraşul Urlaţi 11.858 IX

Oraşul Vălenii de Munte 13.898 VIII

Din datele prezentate, rezultă că:

fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de construcţie şi norme

de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecţie în raport cu expunerea

locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice;

categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau prezintă

caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să fie analizate prioritar

pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile pentru a-i proteja

şi educa adecvat pe locatari.

În aceste categorii pot fi incluse:

clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaţionale şi avariate sucesiv de cutremure;

clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, cartier Cina, Cartier Nord zona

pieţii, Complexul Mic, str. Cameliei) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de

acoperitoare în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu utilizarea unei curbe spectrale

Page 22: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

76

inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără

armare corespunzatoare, structurile glisate cu calitate de şantier necorespunzătoare.

categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă

caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activităţile curente de protecţie şi

educaţie antiseismică.

În aceste categorii pot fi incluse:

clădirile cu P...P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural-constructive şi conformare

antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi fără avarii evidente.

clădirile din panouri mari P+4 si P+8 realizate în Ploieşti în număr mare.

În sensul Normelor metodologice de aplicare a ordonanţei nr.20 din 27.01.1994, privind

punerea în siguranţă a fondului construit existent, aprobate prin Hotărârea nr. 1364 din 27.12.2001:

Prin construcţie existentă se înţelege construcţia amplasată în localităţi din zonele seismice de

calcul A-E definite în Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-

culturale, agrozootehnice şi industriale - indicativ P100-92**), cu modificările ulterioare, denumit în

continuare Normativul P100-92 pentru care, conform standardului de zonare seismică a teritoriului

României, intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi care prezintă:

a. degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice puternice;

b. nivel de asigurare la acţiuni seismice insuficient în raport cu clasa de importanţă din

care fac parte.

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIILE EXPERTIZATE

TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASELE 1,2 ŞI 3 DE RISC SEISMIC DIN JUDEŢUL

PRAHOVA Nr.

crt

Localitatea Adresa Tipul de

imobil

Destinaţia

imobilului

Clasa de

risc

Locuitori Observaţii

1 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 108 – 110D Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1995

2 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 96 – 106E Bloc P + 4 locuinţe II - II ~360 pers. /

120 ap. Expertizat în

anul 1995

3 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 92 – 94F Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40 ap.

Expertizat în

anul 1995

4 PLOIESTI Str. Crizantemei

Bloc 8

Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / 76

ap. Expertizat în

anul 1995

5 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1995

6 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.

Expertizat în

anul 1995

7 PLOIESTI Str. Jianu Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73

ap. Expertizat în

anul 1995

8 PLOIESTI Str. Jianu Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73

ap. Expertizat în

anul 1995

9 PLOIESTI Str. Jianu Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / 73

ap. Expertizat în

anul 1995

10 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1996

11 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 43 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.

Expertizat în

anul 1996

12 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 45 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76

ap. Expertizat în

anul 1996

13 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76

ap. Expertizat în

anul 1996

14 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 15 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.

Expertizat în

anul 1996

15 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76

ap. Expertizat în

anul 1996

16 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1996

17 PLOIESTI Str. Alunului Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.

Expertizat în

anul 1996

18 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1996

19 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1996

Page 23: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

77

20 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 53 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.

Expertizat în

anul 1996

21 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 59 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40

ap. Expertizat în

anul 1996

22

PLOIESTI Centru Civic Vest

Tronson I,II,III,IV

S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. /

132 ap. Expertizat în

anul 1996

23 PLOIESTI Str. Teatrului nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II – II - II ~60 pers. / 20 ap.

Expertizat în

anul 1997

24 PLOIESTI Str. E.C.Catalin nr.3 –5 S + P + 5 Locuinţe I – I ~210 pers. / 70

ap. Expertizat în

anul 1997

25 PLOIESTI Str. M Bravu nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /

6 ap. Expertizat în

anul 1997

26 PLOIESTI Str. Paris nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / 6 ap.

Expertizat în

anul 1997

27 PLOIESTI Str. M.Eminescu nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84

ap. Expertizat în

anul 1997

28 PLOIESTI Str. Unirii nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. /

7 ap. Expertizat în

anul 1997

29 PLOIESTI Bdul Republicii Bloc 201, 207 P + 9 Locuinţe II – II ~240 pers. / 80 ap.

Expertizat în

anul 1998

30 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. /

30 ap. Expertizat în

anul 1998

31 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. /

90 ap. Expertizat în

anul 1998

32 PLOIESTI Str. M.Eminescu Bloc 3

D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. / 32 ap.

Expertizat în

anul 1998

33

PLOIESTI Str. M.Eminescu

Bloc 1

D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. /

36 ap. Expertizat în

anul 1999

34 PLOIESTI Soseaua Nordului

Bloc 4

S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /

60 ap. Expertizat în

anul 1999

35 PLOIESTI Soseaua Nordului Bloc 11

S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / 60 ap.

Expertizat în

anul 1999

36 PLOIESTI Soseaua Nordului

Bloc 12

S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /

60 ap.

Expertizat în

anul 1999

37 PLOIESTI Bdul Republicii

Bloc 209 – 210

P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /

40 ap. Expertizat în

anul 1999

38 PLOIESTI Bdul Republicii Bloc 210

P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.

Expertizat în

anul 1999

39 PLOIESTI Str. Tarnavei nr.3

Bloc A2

S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /

60 ap. Expertizat în

anul 2000

40 PLOIESTI Str. Cibinului nr.2

Bloc A7

S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /

60 ap. Expertizat în

anul 2000

41 CAMPINA Str. M.Eminescu nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. / 24 ap.

Expertizat în

anul1995

42 CAMPINA Str. M.Eminescu nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. /

24 ap. Expertizat în

anul 1995

43 CAMPINA Str. M.Eminescu nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. /

32 ap. Expertizat în

anul 1995

44 CAMPINA Str. Orizontului

Bloc 38,39,40,41,43

P + 9 Locuinţe I ~600 pers. /

200 ap. Expertizat în

anul 1997

45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. /

32 ap. Expertizat în

anul 1998

46 MIZIL Str.N.Balcescu Bloc 15

S + P + 4 III ~24 pers. / 8 ap.

Expertizat în

anul 1995

47 MIZIL Str.N.Balcescu

Bloc 16

S + P + 4 III ~24 pers. /

8 ap. Expertizat în

anul 1995

48 MIZIL Str.N.Balcescu

Bloc 17

S + P + 4 III ~24 pers. /

8 ap. Expertizat în

anul 1995

49 MIZIL Str. Unirii Bloc 43B

S + P + 4 III ~36 pers. / 12 ap.

Expertizat în

anul 1995

50 MIZIL Str. Unirii

Bloc 43C

S + P + 4 III ~24 pers. /

8 ap. Expertizat în

anul 1995

51 MIZIL Str. Unirii

Bloc 43A

S + P + 4 III ~24 pers. /

8 ap. Expertizat în

anul 1995

52 VĂLENII DE

MUNTE

Str. B.Delavrancea nr. 1 P + 3 II ~36 pers. /

12 ap. Expertizat în

anul 1995

53 VĂLENII DE

MUNTE

Aleea Alunilor Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. /

20 ap. Expertizat în

anul 1995

54 VĂLENII DE

MUNTE

Aleea Alunilor

Bloc 6

P + 4 II ~60pers. /

20 ap. Expertizat în

anul 1995

55 BOLDEŞTI-SCĂIENI

Str. Fagului nr.19 Bloc 2B

P + 4 III ~57 pers. / 19 ap.

Expertizat în

anul 1994

56 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.17 P + 4 III ~75 pers. / Expertizat în

Page 24: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

78

SCĂIENI Bloc 3A 25 ap. anul 1994

57 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Podgoriei nr.9

Bloc 2

P + 2 II ~54 pers. /

18 ap. Expertizat în

anul 1994

58 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Podgoriei nr.5 P + 2 I ~54 pers. /

18 ap. Expertizat în

anul 2001

59 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Fagului nr.21 P + 4 II ~60 pers. /

20 ap. Expertizat în

anul 2001

60 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Intr.Pietii nr.3

Bloc 12

P + 3 I ~96 pers. /

32 ap.

Expertizat în

anul 2002

4.2. Alunecări de teren

Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează

versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare,

ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la

baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de

alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care,

negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub

greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta

timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.

Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama

în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru,

în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare.

Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele

cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică

naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile

economice ale unei perioade determinate.

Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului

reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată

individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este

imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care

primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru.

În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului Prahova, au fost reactivate/activate alunecările de

teren din următoarele 75 de localităţi:

Nr.crt Localitati Nr.crt Localitati

1. Municipiul Ploieşti 39. Comuna Gura Vitioarei

2. Municipiul Câmpina 40. Comuna Iordăchianu

3. Oraşul Azuga 41. Comuna Izvoarele

4. Oraşul Băicoi 42. Comuna Jugureni

5. Oraşul Boldeşti - Scăieni 43. Comuna Lapoş

6. Oraşul Breaza 44. Comuna Măgurele

7. Oraşul Buşteni 45. Comuna Măgureni

8. Oraşul Comarnic 46. Comuna Măneciu

9. Oraşul Mizil 47. Comuna Măneşti

10. Oraşul Sinaia 48. Comuna Păcureţi

11. Oraşul Slănic 49. Comuna Păuleşti

12. Oraşul Urlaţi 50. Comuna Plopu

13. Oraşul Vălenii de Munte 51. Comuna Podenii Noi

14. Comuna Adunaţi 52. Comuna Poiana Câmpina

15. Comuna Aluniş 53. Comuna Poseşti

16. Comuna Apostolache 54. Comuna Predeal Sărari

17. Comuna Ariceştii Rahtivani 55. Comuna Proviţa de Jos

Page 25: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

79

18. Comuna Ariceştii Zeletin 56. Comuna Proviţa de Sus

19. Comuna Baba Ana 57. Comuna Puchenii Mari

20. Comuna Bătrâni 58. Comuna Salcia

21. Comuna Bertea 59. Comuna Sîngeru

22. Comuna Brazi 60. Comuna Scorţeni

23. Comuna Brebu 61. Comuna Secăria

24. Comuna Călugăreni 62. Comuna Starchiojd

25. Comuna Cărbuneşti 63. Comuna Surani

26. Comuna Ceptura 64. Comuna Şirna

27. Comuna Ceraşu 65. Comuna Şoimari

28. Comuna Chiojdeanca 66. Comuna Şotriile

29. Comuna Cocorăştii Colţ 67. Comuna Ştefeşti

30. Comuna Cornu 68. Comuna Talea

31. Comuna Cosminele 69. Comuna Tătaru

32. Comuna Drajna 70. Comuna Teişani

33. Comuna Dumbrava 71. Comuna Telega

34. Comuna Filipeştii de Pădure 72. Comuna Tomşani

35. Comuna Filipeştii de Târg 73 Comuna Vadu Săpat

36. Comuna Floreşti 74. Comuna Valea Doftanei

37. Comuna Gornet 75. Comuna Vărbilău

38. Comuna Gura Vadului

Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea

alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta

versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane

cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării.

O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce

au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.

Efectele alunecărilor de teren au constat în:

distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;

distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;

blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;

apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;

avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor);

distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;

distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a

locuinţelor cetăţenilor;

blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării

drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;

avarierea conductelor de gaze şi apă;

prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din

pământ.

În judet nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există

localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare

privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai

sigure.

Localităţile cu alunecări de teren activate sunt monitorizate în permanenţă de ISU Prahova,

precum şi de membrii CLSU.

Page 26: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

80

SECTIUNEA a 2 a

ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

1. RISCURI INDUSTRIALE

La nivelul judeţului Prahova există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere

de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea

posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii

populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ Prahova împreună cu Agenţia judeţeană de

Protecţie a Mediului Prahova, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv

H.G. 804/2007 :

Nr. crt.

Denumire amplasament

Substante nominalizate Substante nenominalizate

Denumire substanţa

Cantitate prezentă (t)

Categoria de

substanţă

Denumire substanţă

Cantitate prezentă

(t)/capacitate de stocare(t)

1. Rompetrol -Punct de lucru Rafinaria Vega

Solvent greu+Jet 42,786 / 1794 Periculoase pentru mediu

Keroflux 6204

0 / 18

Slurry 0 / 4120

Solvent usor tip 2 0 / 3546

Benzina Naphtha 427,832 / 9816

White Spirit 644,532 / 2442

C.L.U. (amestec slurry,pacura)

1865,618 / 5486

Rompetrol calor EQ

712,227 / 3670

Rompetrol calor EC 3

898 / 1172

Fractie C5 - C6 40,220 / 712

Rafinat Midia 0 / 1495

Normal Hexan 2573,746 /

5182

Hidrogen 0 / 0,336

Materie prima CC 0 / 1675

Citom 0 / 139

Solventi ecologici 2537 / 4691

Motorina 786,271 / 1742

Rompetrol calor extra 1

0 / 391

Izoeter 0 / 201

Benzina Naphtha Arpechim

0 / 1584

2. OMV PETROM -

rafinăria Petrobrazi

Benzina (comerciala si semifabricata)

2910/150110

6

xileni 850/940

petrol comercial si semifabricat

16020/21690

chimec 1830 4,5/4,5

inhibitor cortrol

0,2/0,2

Page 27: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

81

Nr. crt.

Denumire amplasament

Substante nominalizate Substante nenominalizate

Denumire substanţa

Cantitate prezentă (t)

Categoria de

substanţă

Denumire substanţă

Cantitate prezentă

(t)/capacitate de stocare(t)

motorina comerciala si semifabricat

1200/78300

7b

toluen 1214/1830

MTBE 2350/2610

combustibil lichid usor

0/19370 stadis-aditiv 0,3/0,3

conc arom 200/2100 9i amoniac 1,5/2

rafinat 3300/8800 2 anticor 1,6/1,6

extract arom 50/250

8

fracţieC5 8325/15250 gazolina 0/600

fractie grea izomerizare

0/2310

GPL auto 360/360 component euro iC6, iC5

4500/5200

Aragaz 7740/7740

9 ii

keroflux -aditiv

460/512 oxigen 0,3/0,3

butan-butene 3050/3050 percloretilena 1/1,2

propan 750/750 chimec 1044 2/2

propilena 1185/1185

hidrogen 0,02/0,02

9 ii 6

chimec 2132 2/2

produse stationate in triaj

6840/6840 chimec 3837 4/4

chimec 1538 1,2/1,2

titei 1494/118000

9i 6

chimec 1534 5/5

7b 2

metanol 2750/3055

benzen 5320/5910

3. SC Rafinăria

Steaua Română SA

benzina 1933/4643 6 titei 2316/14260

petrol 4152/6600

motorina 5312/13667

slops 209/982

combustibil 246/531

4. SC Petrotel - Lukoil SA

metanol 30/1650

6 Titei 960/161000

7b MTBE 23/3550

9 aditivi carburanti

60/60

benzina semifabracat

765/30380

benzina finita 1100/32920

fractia C5-C6 186/2150

Page 28: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

82

Nr. crt.

Denumire amplasament

Substante nominalizate Substante nenominalizate

Denumire substanţa

Cantitate prezentă (t)

Categoria de

substanţă

Denumire substanţă

Cantitate prezentă

(t)/capacitate de stocare(t)

motorina semifabricat

787/23600

motorina finita 1030/94100

gaze lichefiate extrem de inflamabile si gaz natural

420/7700

Hidrogen 2/2

5. SC Bulrom Gas

Impex SRL

propan 80/80

butan 80/80

GPL 80/80

Propilena 80/80

amestec propan, butan, propilena, GPL

260/260

6. SC Unilever România SA

3 percarbonat de sodiu

122/189

9i alcooli polietoxilaţi

45/67

9ii parfumuri 29/30

7. S.C GASPECO

L&D S.A

propan 111/128

autogaz 56/81

Aragaz 48/50

metanol 2,8/3,5

8.

CN Romarm SA - Filiala SC Uzina

Mecanica Plopeni SA

5

produse finite continand subst. periculoase

2,45/71,05

hexogen, AIX2 si PbAl

0,152/42,62

Pulbere nitroceluloza, pulbere nitroglicerina

46,6/126,95

TO 34 0,005/0,28

DRP - pulbere neagra

10,56/13

ST 1 0,03/0,28

MGS 54 0,007/0,15

SB 160 0,008/0,13

MS-2 0,011/0,13

V-11 0,01/0,28

PK-5 0/0,15

MGS-100 0,001/0,15

pulverin 0,03/0,15

PAM 0,054/0,15

Page 29: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

83

Nr. crt.

Denumire amplasament

Substante nominalizate Substante nenominalizate

Denumire substanţa

Cantitate prezentă (t)

Categoria de

substanţă

Denumire substanţă

Cantitate prezentă

(t)/capacitate de stocare(t)

teril 0,002/0,13

TNT 13/99,75

produse pirotehnice

28,95/549,4

pentrita 0/40

elemente de initiere

7,9/77,8

pulberi metalice

0/37

pulberi 0/37

focoase 5,67/52,8

9. SC Rafinaria

ASTRA ROMÂNĂ SA

combustibil lichid usor

113/500

2

furfurol 68,398/80

H2SO4 oleum

26,731/93,5

6 titei 5/350

9.ii aditivi 48,878/180

10. SC Dachser

România SRL

1 fungicide 0/8783

2

În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă

internă şi externă, există prevăzut pentru fiecare operator economic, măsuri de protecţie şi intervenţie

pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul

amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia.

Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul

obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie

şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei,

atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice

fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte

autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse.

Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită

poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se

întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie.

În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă există trei scenarii posibile, de tip C, cu implicarea

exteriorului respectiv:

Având în vedere posibilitatea producerii unui accident chimic major cu implicarea zonelor

limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite

planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce

trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea

contaminării.

Un risc tehnologic îl reprezintă depozitele de produse petroliere şi derivate ale S.C.

PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti, punct de lucru Boldeşti. Aceste produse sunt depozitate

în rezervoare (subterane şi supraterane), tancuri sau habe. Ele sunt marcate cu denumirea produsului

depozitat pentru identificarea rapidă,

Amplasarea rezervoarelor şi habelor în judeţul Prahova este prezentată în tabelul de mai jos:

Page 30: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

84

Nr.

Crt.

Tip recipient Tip produs

depozitat

Capacitate(l) Amplasare

Subteran Suprateran

Depozit Boldeşti-Scăieni

1 Rezervor R 9 Motorină 33410 *

2 Rezervor R 1 Motorină 27338 *

3 Rezervor R 10 Benzină 10500 *

4 Rezervor R 3 Ulei M30 6593 *

5 Rezervor R 5 Ulei T90 5055 *

6 Rezervor R 6 Ulei H46 5064 *

7 Rezervor R 7 Ulei L150 5026 *

8 Rezervor R 8 Petrol 5076 *

9 Rezervor R 4 Valvolină 6610 *

Depozit CĂRBUNEŞTI

10 Tanc Motorină 18325 *

Depozit URLAŢI

11 Tanc Motorină 17099 *

12 Haba H1 Ulei M30 4976 *

13 Haba H2 Ulei L150 4998 *

14 Haba H3 Ulei K150 4988 *

15 Haba H4 Valvolină 2012 *

Un alt risc tehnologic prezent în activitatea S.C. PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti,

Punct de lucru Boldeşti îl reprezintă fabrica de oxigen amplasată în intravilanul localităţii Boldeşti-

Scăieni.

âCa risc tehnologic se mai poate enumera fabrica de oxigen, aparţinând de S.C. UPETROM S.A.

Ploieşti, sau cea a S.C. LINDE GAZ S.R.L.

2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE.

Judeţul Prahova se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o

mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau

deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De

regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul

sunt produse petroliere sub presiune (GPL, metan, propan, etc.), produse exploziv-incendiare ca

oxigen, hidrogen, acetilenă, sau alte produse exterem de toxice cum ar fi clorul, cianurile, amoniacul,

ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea acestor vehicule în accidente rutiere, în urma cărora

pot să apară scurgeri de produs periculos, ceea ce impune măsuri foarte stricte din punct de vedere al

intervenţiei. În situaţia în care aceste vehicule sunt răsturnate pe şosea, este necesară o intervenţie

complexă, cu utilaje speciale care să înlăture vehiculul de pe şosea sau de pe calea ferată. De

asemenea, se iau măsuri speciale de asigurare a siguranţei intervenţiei pentru a nu se produce efecte

colaterale. Zonele cu risc ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe

periculoase, sunt DN1 în zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona

Vălenii de Munte-Cheia.

2.1. Transport rutier.

Reţeaua de drumuri cuprinde:

o autostradă : Bucureşti – Ploieşti;

6 trasee de drumuri naţionale, din care:

- 1 traseu de drum european, E 60;

- 5 trasee de drumuri naţionale principale;

71 trasee de drumuri judeţene;

214 trasee de drumuri comunale.

Page 31: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

85

RUTE DE TRANSPORT DEŞEURI ŞI MATERIALE PERICULOASE

Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga

Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia

Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani

Ploieşti-Cocorăştii Colţ

Ploieşti-Filipeşti de Pădure

Ploieşti-Pucheni-Potigrafu

Referitor la activitatea de monitorizare şi gestionare a transporturilor speciale care au tranzitat

unitatea administrativ-teritorială a judeţului, în anul 2011 s-au înregistrat 4610 transporturi speciale,

dintre care 902 au constat în materiale explozive, 328 bunuri şi valori şi 3380 cu deşeuri periculoase.

În anul 2012 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit

pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posib la

464 accidente rutiere în care au fost implicate 513 persoane (480 adulţi şi 33 minori), dintre care 3 au

fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 144 au fost transportate de echipajele paramedicale la

Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti.

În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază arterele

rutiere naţionale, pe raza localităţilor: municipiul Ploieşti – 86, Băicoi – 39, Comarnic – 23, Sinaia –

21, Blejoi – 17 şi Bucov - 14.

2.2. Transport feroviar.

Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea

fiind de 73,8 km/1.000km2

teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară.

Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul

atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova.

În judeţul Prahova, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor

de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca

sursă de risc.

Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti

Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate.

O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe

pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona

periculoasă.

0

200

400

600

800

2011 2012

616

464

Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu 2012

65.1 %

Page 32: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

86

În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti

Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l.

O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de

incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi.

Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în

respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de

explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin

realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin

evacuare sau adăpostire).

Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV

Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din

surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul

aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind

Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent,

dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.

Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure

în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare

clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II.

Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti – Mizil, Ploieşti – Urziceni, Ploieşti Vest – Buda

– Găgeni, Buda – Câmpina, Ploieşti Est – Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj – Brazi – Crivina.

Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi

Azuga.

În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului

chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra

Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil.

2.3. Transport aerian.

În judeţul Prahova nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi

marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat

la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii.

2.4. Transport prin reţele magistrale.

Magistralele de transport ţiţei, cu punct terminus agenţii economici prelucrători din

municipiul Ploieşti, sunt:

Ţicleni – Ploieşti;

Cartojani – Ploieşti;

Călăreţi – Ploieşti;

Bărăganu – Ploieşti

Moreni – Ploieşti; Urziceni – Ploieşti.

Magistralele de transport produse finite sunt:

Ticleni – Ploieşti

Moreni – Ploieşti;

Ploieşti – Constanţa

Ploieşti – Bucureşti; Ploieşti – Braşov.

Capacităţile de transport anuale sunt de aproximativ 20 mil. tone. Pericolul pe aceste trasee este

poluarea cu produse petroliere a terenurilor agricole pe care le tranzitează din cauza furturilor din

aceste conducte, din cauza alunecărilor de teren şi din cauza ruperii sau fisurării conductelor la

traversările peste cursuri de apă din cauza creşterii nivelurilor acestora.

Page 33: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

87

La nivelul judeţului PRAHOVA, există 4 sectoare de gestionare a conductelor magistrale de

transport gaze naturale, conducte ce aparţin de SNGN TRANSGAZ S.A. – Sucursala de transport gaze

naturale Mediaş – Regionala Bucureşti respectiv Regionala Braşov. Cele 4 sectoare sunt: Ploieşti,

Măneşti, Câmpina şi Azuga, diametrele conductelor de transport variind de la 10 la 28 cu presiuni

între 25 şi 40 de bari.

Situaţia concretă a sectoarelor este următoarea :

Sector Ploieşti:

ø 12 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65) Blejoi-Boldeşti-Scăieni;

ø 16 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65);

ø 10 cu traseul Filipeştii de Tărg-Ariceştii Rahtivani – Ploieşti (km 65) – Berceni;

ø 16 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bod-Târgşorul

Vechi;

ø 20 (cu firele F1 şi F2) prin Măneşti-Stănceşti-Negoieşti;

ø 14 de la Ploieşti (km 65)-Blejoi-Pleaşa;

ø 20 pe traseul Brazi-Ploieşti-Berceni;

ø 12 Valea Călugărească-Berceni- s.c. Petrotel Lukoil S.A;

ø 8 prin Blejoi-Pleaşa.

Câteva conducte trec pe la marginea unor localităţi, circa 100-200 m, care în caz de avarie

deosebită, ar putea afecta comunitatea, spre exemplu: Buda, Blejoi, Boldeşti-Scăieni, Târgşorul Vechi,

Stoieneşti, Măneşti, Berceni. În acest sector, având în vedere traseul unor conducte de transport, au

existat probleme create de viiturile din 2005, în zone cum sunt Nedelea, Ariceştii-Rahtivani şi Berceni,

dar acestea au fost remediate şi totodată au fost realizate protecţii de maluri, monitorizarea acestora

făcându-se cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele

defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-

urile în sine.

Sector Măneşti:

ø 16 (cu firele F1 şi F2) având traseul Filipeştii de Pădure-Brătăşanca-Măneşti-Băltiţa-

Păstârnac;

ø 12 având traseul Schela Vădeni (DB)-Coada Izvorului-Măneşti;

ø 16 (cu firele F1 şi F2) pe traseul Măneşti-Stănceşti-Zalhana-Brazi;

ø 14 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bot;

Ca şi în sectorul precedent, există localităţi pe lângă care trec aceste magistrale, cum ar fi:

Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Coada Izvorului. În caz de avarie deosebită, emanaţiile de gaze sau

posibilitatea apariţiei unor explozii ar putea afecta comunitatea pe lângă care trec. Monitorizarea

conductelor se face şi aici cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor,

eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. La fel, punctul sensibil din acest sector îl

reprezintă SRM-ul Măneşti.

Sector Câmpina

ø 28 având traseul în extravilanul localităţilor Sinaia-Posada-Comarnic-Ghioşeşti, restul

traseului situându-se în apropierea localităţilor Breaza (Valea Tîrsei)-Proviţa de Sus şi Proviţa

de Jos-Măgureni-Filipeştii de Tărg pe firul pâraielor Târşa şi Proviţa;

ø 20 având traseul Sinaia-Posada(zona muntoasă)-Comarnic-Breaza-Poiana Câmpina-

Floreşti-Filipeştii de Târg (în albia pârâului Prahova);

ø 16 ce străbate Sinaia-Posada-Comarnic (zona muntoasă), mai departe prin Breaza (Valea

Onei)-Nistoreşti-Poiana Câmpina-Bobolia (albia râului Prahova)-Băneşti-Floreşti-Nedelea

(extravilan);

ø 8 - de pe malul drept al râului Prahova, subtraversare DN1 Km 97+500 prin extravilan la

SRM Cornu;

ø 20 pe traseul malul drept al râului Prahova, -subtraversare DN 1 km 91-SRM Câmpina;

Page 34: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

88

ø 10 prin Breaza la distanţă de siguranţă spre SRM Breaza;

ø 8 prin malul drept al râului Prahova, subtraversare rîu-SRM Brebu (extravilan).

La acest sector, din analiza zonei rezultă că pot exista pericole potenţiale mai mari şi cu riscuri

ridicate datorită catastrofelor naturale (alunecări de teren, ruperi de maluri, viituri etc.) pe raza

localităţilor Breaza, Proviţa de Sus şi de Jos, Comarnic, Bobolia şi Posada. Monitorizarea în acest

sector se face tot cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele

defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-

urile , porţiunile de traseu în zonele greu accesibile.

Sector Azuga:

ø 12 având traseul Râşnov (BV)-mal drept râu Prahova-Azuga (între Azuga şi Buşteni este

scoasă din funcţiune);

trei conducte în paralel cu ø 16, ø 20 , respectiv ø 28, având traseul Ghimbav (BV)-Azuga-

Buşteni-Sinaia-Nedelea (la distanţe variind între zeci de metri şi kilometri faţă de localităţi);

ø 20 prin Sinaia-Fieni (DB);

Identic, monitorizarea acestora se face cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi

continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile

din acest sector o reprezintă SRM-urile în sine.

3. RISCURI NUCLEARE

Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea

sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare.

Din punct de vedere al accidentelor nucleare, judeţul Prahova nu poate fi afectat, dar se poate

confrunta cu urgenţă radiologică rezultată în urma acestora

Urgenţele radiologice pot fi :

accidente radiologice, survenite la instalaţii autorizate, altele decât reactoarele nucleare;

urgenţe radiologice survenite ca urmare a activităţilor autorizate din domeniul nuclear, altele

decât cele în care sunt implicate reactoarele nucleare;

urgenţe radiologice survenite în urma accidentelor de transport de materiale radioactive sau

surse radiologice;

urgenţe radiologice rezultate în urma furtului sau pierderii de materiale sau surse radioactive;

urgenţe radiologice survenite ca urmare a unor efecte transfrontiere sau din alte cauze, care nu

se încadrează la lit. b).

Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului

înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare.

Urgenţele radiologice pot fi generate de :

instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie;

dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in

industria petroliera;

instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol

şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor

Câmpina);

orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat;

aplicaţii de teren cu radiografie gama;

altă locaţie:

pe câmp (surse de radiografie gama);

activităţi teroriste sau criminale;

trafic ilicit;

Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt:

Page 35: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

89

RISCURI CE POT APAREA LA ANUMITE OBIECTIVE SAU PRACTICI DESFASURATE -

CLASIFICAREA EVENIMENTELOR

Nr.

Crt.

Obiectivul sau

practica

Descrierea riscului Obs.

1. Prelucrare radio-

farmaceutica

Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare

radioactiva in exteriorul amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de

un incendiu si este functie de cantitate si volatilitate. Exploziile,

furtunile scurgerile si rupturile prezinta un risc scazut.

On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile,

dar este posibila depasirea limitei dozei operationale.

2. Spitale Off-site: fara potentiale depasiri ale dozelor permise legal

On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt

utilizate surse etanse.

3. Laboratoare de

cercetare

Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate si

utilizate nu sunt mari, nu exista o potentiala eliberare radioactiva care

sa depaseasca nivelele de urgenta.

On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin

expunere externa.

4. Aparate de

realizare a

radiografiilor

Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte

deterministe si la depasirea nivelului de urgenta si la contaminarea

localizata de la surse pierdute sau furate.

On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin

pierderea ecranarii sau printr-un control al accesului neadecvat.

5. Pachete exceptate Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale

radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care

sa necesite actiuni protective speciale.

On-site: fara aplicabilitate.

6. Pachete industriale Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale

radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care

sa necesite actiuni protective speciale.

On-site: fara aplicabilitate.

7. Pachete de tip A Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza

pericolul radiologic. Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu

prezinta nici un pericol in vecinatatea pachetului. In cel mai rau caz

limita poate fi depasita prin inhalarea fumului rezultat in urma unui

incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca

de la locul accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa

fie necesara decontaminarea locului unde a avut loc accidentul.

On-site: fara aplicabilitate.

8. Pachete de tip B Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material

radioactiv. Aceste pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident

posibil; de aceea dozele care sa depaseasca limitele nu pot fi luate in

considerare. Insa, daca pachetul este fisurat si are loc un incendiu la

locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata

apropiere.

On-site: fara aplicabilitate.

9. Accident cu arma

nucleara- eliberare

de Pt

Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei

arme nucleare, pot aparea efecte deterministice prin inhalare sau

resuspensia materialelor depozitate. Zona contaminata semnificativ

poate fi de cativa kilometri patrati.

On-site: fara aplicabilitate.

10. Sursa

pierduta/furata/nec

ontrolata

Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa

neecranata. Dintr-o sursa fisurata pot rezulta doze letale si

semnificative contaminari. Poate fi contaminata o arie considerabila

din cauza activitatilor desfasurate de personal.

On-site: fara aplicabilitate.

Page 36: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

90

11. Contaminare din

cauza unei eliberari

transfrontiera

Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un

obiectiv foarte indepartat.

On-site: fara aplicabilitate.

12. Caderea unui satelit

nuclear

Off-site: Riscul este foarte scazut si va fi imposibil sa se limiteze zona

in care trebuie luate actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau

manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe.

On-site: fara aplicabilitate.

13. Importul de

materiale sau

alimente

contaminate

Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor

materiale de acest fel poate conduce la depasirea dozelor peste nivelul

de urgenta.

On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau

surse necunoscute. Obiectivul poate fi primul care sa identifice

pericolul.

În categoria accidentelor nucleare intră:

accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate;

caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact.

In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice

In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte:

contaminarea solului,vegetatiei si a animalelor cu elemente radioactive;

contaminarea radioactiva a apelor de suprafata si a lacurilor de acumulare de la Paltinu si

Maneciu precum si lacurile din domeniul piscicol;

contaminarea furajelor,alimentelor si produselor agroalimentare cu radionuclizi;

transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman.

La nivelul serviciului de protectie civila se tine in permanenta evidenta surselor radioactive de

la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia surselor este intocmita dupa

datele furnizate de reprezentantul CNCAN si Laboratorul de Igiena Radiatiilor dein cadrul DSP

Prahova

4. RISCURI DE POLUARE A APELOR.

Judeţ intens populat şi puternic industrializat, Prahova şi-a creat renumele şi prin problemele de

poluare a apelor de suprafaţă şi subterane cu care se confruntă şi pe care le are de rezolvat.

Ignorarea problemelor de mediu de-a lungul timpului a condus la agravarea deteriorării calităţii

apelor, lucru care se poate greu repara, necesitând timp îndelungat şi cu condiţia stopării sau cel puţin

a diminuării surselor de poluare.

Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie

ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de

risc pentru flora şi fauna acvatică.

Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse

petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm :

pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe

de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ;

calamităţile naturale (cutremure) ;

bombardamentele din al doilea război mondial ;

incendii, explozii.

Rafinăriile, asumându-şi tacit vina, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte,

dar datorită curgerii pe direcţie NV-SE, „pata” s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest

subiect, însă se fac eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti.

De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în

acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată.

Page 37: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

91

Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe

malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători,

trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare.

Uneori, ne-am confruntat cu creşterea bruscă a concentraţiilor substanţelor în apa de suprafaţă (chiar şi

sub limita admisă de standarde) fără a sesiza cauza, datorită faptului că poluantul nu provenea dintr-o

evacuare “organizată”, cunoscută.

Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor

poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de

canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring

al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu

permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii

apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei

brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor

difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi

tratată.

Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi

măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări :

S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti

Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele

anului 2004. Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei

unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la

Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc.

Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este

analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor

indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale.

În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-

pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume

stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a

fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea

şocurilor puternice şi contactului cu focul.

Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o

capacitate proiectată de 115.000 mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de

apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de

poluare.

Rompetrol Rafinare – punct de lucru Rafinăria VEGA S.A.

Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având

două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la

Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor

indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte

reziduuri din procesul de prelucrare.

Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la

producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment

nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze

toate apele uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru

repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti

spre Corlăteşti.

În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării

zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc.

În incinta unităţii există :

13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea

rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ;

Page 38: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

92

3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa

600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare).

Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia

de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A.

După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform

studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A.

Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare.

Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de

observaţie.

Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele

provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental

la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare.

Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al

personalului care lucrează în punctele critice.

S.C. Steaua Română S.A. Câmpina

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme

datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii.

Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată

din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat.

Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna

ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română

S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina).

Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate intră în

lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după

aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte.

Dimensiunile lacului sunt 800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ 92.000 mc. Lacul are rol

benefic în ceea ce priveşte calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o

parte din emulsii se desfac formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se

degradează. Perioada de staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale

şi permite recuperarea produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face

acest lucru în mod permanent.

Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de

baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere

evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a

şlopsului din lac.

Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele

conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală.

Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În

prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale,

unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a

fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare

combustibil de focare ( păcură , combustibil uşor etc.)

S.C. PETROM S.A. – Punct de lucru PETROBRAZI

Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a

canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia

substanţelor poluante (în special produse petroliere).

Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A. Prahova,

prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza

freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei

uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu

Page 39: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

93

produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari

din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare

a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind

reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal.

Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările

accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor.

Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi

meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind

actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi

deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea

S.G.A.Prahova.

S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. PLOIEŞTI

Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul

anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate.

În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C.

PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de

poluare.

Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere,

rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă

calamităţile naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la

instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare.

Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine

de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic.

În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele

uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000

mc disponibil).

Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen.

Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar

gradul de periculozitate al amestecului apei acide – produse petroliere este mare, se poate aprecia că

poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul Prahova.

În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune

impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal.

S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti – Schelele petroliere Boldeşti şi

Băicoi

Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste

unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale

conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în

special ale solului.

În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a

constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de

poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosindu-

se rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ.

Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare

permanenta a factorilor de mediu , apă şi sol.

S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI

Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de

epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât „să

tranziteze” apa uzată.

Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul

municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti

Page 40: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

94

poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare

decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de

poluare.

Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată

potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare.

Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de

implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin

măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale.

Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi,

întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte

importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante.

Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt:

S.C. CIVITAS BREAZA

Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind

captarea din râul Prahova, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată

în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util

şi o acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în

care poluantul ajunge în reţea.

Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE

Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de

lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile

de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse

de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe

şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea

apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor

evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de

tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor.

Toate unităţile economice, posibile surse de poluare accidentală sau posibil a fi afectate de o

poluare accidentală, întocmesc Planuri de Prevenire a Poluărilor Accidentale.

5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE

Reţeaua de alimentare cu apă.

adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură

apa necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice.

1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:

a. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila;

b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu;

c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate 60.000 mc.;

d. Barajul de priză Nedelea;

e. Conducte de transport:

- Paltinu - Movila Vulpii;

- Măneciu - Movila Vulpii.

b. În administrarea Consiliului Judeţean Prahova: f. Captarea Azuga;

g. Front captare puţuri forate Bălţeşti;

h. Captare şi transport din sursa Vulpea;

i. Captare şi transport din sursa Crasna;

Page 41: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

95

j. Conducte de transport:

- Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia;

- Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil;

- Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet.

2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a

localităţilor prahovene: Sisteme existente:

a. Sistemul deservit de sursa Paltinu

b. Sistemul deservit de sursa Măneciu

c. Sistemul microzonal Azuga

d. Sistemul microzonal Bălţeşti

Sisteme în curs de realizare:

e. Sistem microzonal de alimentare cu apă potabilă Brebu, Aluniş, Vărbilău, Slănic din

sursa Paltinu

f. Sistem microzonal de alimentare cu apă a comunelor Ceraşu, Drajna, Bătrâni,

Starchiojd şi Poseşti din sursa Măneciu

g. Sistem microzonal de alimentare cu apă zona Şoimari-Cărbuneşti, comunele Predeal-

Sărari, Ariceştii-Zeletin, Şoimari, Surani, Păcureţi din sursa Măneciu

Situaţia localităţilor care dispun de reţea de canalizare şi sisteme de epurare a apelor

uzate:

35 localităţi cu reţea de canalizare, din care:

- 2 municipii;

- 11 oraşe, excepție Comarnic;

- 22 comune (Albeşti-Paleologu, Baba Ana, Bărcăneşti, Blejoi, Brazi, Brebu, Bucov,

Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Gorgota,

Măneciu, Păuleşti, Poiana Câmpina, Puchenii Mari, Valea Călugărească, Valea

Doftanei, Vâlcăneşti).

Din acest punct de vedere, judeţul Prahova se situează pe primul loc în cadrul Regiunii de

Dezvoltare Sud Muntenia cu un procent de 33,7% din totalul localităţilor, respectiv 92,9% în mediul

urban şi 24,4% în mediul rural.

Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuția (total sau parțial) în 53 localităţi

ale județului Prahova, din care în 13 oraşe și 40 de comune, ocupând din acest punct de vedere primul

loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în

municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L., care asigură

alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a

instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ 150.000

persoane.

Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al

Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a

Page 42: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

96

gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod

centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie.

S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie

şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică.

Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 64,7 km

realizat eşalonat îm perioada 1963-1988, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai

Bravu.

La sistemul de transport sunt racordate 112 puncte de distribuţie şi 36 puncte termice din care

sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban.

Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin

Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la

nivelul judeţului Prahova cuprinde: Linii

electrice aeriene (LEA)

(km)

Linii electrice

subterane (LES)

(km)

Posturi

de transformare

(nr.)

Staţii de transfer

110 KV MT

• 110 KV – 830,3

Medie Tensiune

(MT) – 2.288,9

Joasă Tensiune (JT)

– 9.184,9

4,5

Medie Tensiune

(MT) - 1.097,4

Joasă Tensiune

(JT) – 1.347,9

2.077 31 16

Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km

reţea aeriană şi 25 km reţea subterană).

În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi

iluminat public.

În perioada 2007-2012 Electrica S.A. a realizat lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice

de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ, îmbunătăţirea nivelului

de tensiune în 31 de localităţi, modernizare de reţele şi branşamente în 42 de localităţi, 2 staţii de

transformare 100/20KV.

În 25 de localităţi se derulează proiecte similare în anul 2013, iar cu fonduri europene este în

implementare un sistem automat de distribuţie pentru municipiul Ploieşti.

6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS

Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat.

Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni

inainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore

înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se

aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km2. Un satelit poate conţine

materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de

aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate

nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.

Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale

competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din

partea statului responsabil pentru satelit.

7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ

Muniţii rămase neexplodate – toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin

gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi

care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.

Page 43: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

97

Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate:

atacuri aeriene;

operaţiuni şi manevre terestre;

explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive;

accidente pe timpul transportului;

trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul

economic.

Tipuri de muniţie :

muniţie de infanterie:

- cartuşe calibrul 4 – 14 mm;

- grenade de mână;

- mine antipersonal;

muniţie de artilerie:

- bombe (mine) de aruncător calibrul 60 -120 mm;

- proiectile de artilerie calibrul 20 – 240 mm

explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive;

muniţie de aviaţie:

- bombe brizante de calibru 0,5 – 150 Kg.;

- bombe exploziv-brizante de calibru 50-10.000 Kg.;

- bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru 150-5.000 Kg.;

- bombe pentru rupere – pătrundere de calibru 150 – 5.000 Kg.;

- bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic;

- bombe de aviaţie – ghidate (rachete).

Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări

arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri

speciale.

SECTIUNEA a 3-a

ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate

de D.S.P. Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al

bolilor transmisibile.

1. Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei

Calitatea apei potabile este permanent ameninţată datorită multitudinii factorilor de risc

existenţi în mediul natural şi antropic, astfel încât practic, toate sistemele de aprovizionare cu apă

potabilă a populaţiei reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, apa fiind unul din factorii

principali de transmitere a acestora.

Factorii de risc principali la adresa sănătăţii publice legate de acest domeniu îl reprezintă:

lipsa în majoritate covârşitoare a cazurilor, a dimensionării instituirii, asigurării şi respectării

zonelor de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de tratare şi transport a apei către

consumator;

deficienţele tehnico-constructive şi/sau uzura instalaţiilor/reţelelor de distribuţie, care duc

frecvent la apariţia de avarii şi întreruperi ale furnizării apei către consumatori;

deficienţe de exploatare şi întreţinere;

lipsa monitorizării/sau monitorizarea necorespunzătoare a calităţii apei potabile;

lipsa permanenţei la nivelul staţiilor de tratare şi în general neasigurarea cu personal de pază

specializat a sistemelor de aprovizionare cu apă;

furnizarea pentru consum uman a apei industriale din surse neautorizate şi neverificate sanitar.

Page 44: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

98

Trebuie subliniat faptul că magnitudinea riscului de izbucnire a unei epidemii este dată nu

numai de acţiunea singulară sau asociată a factorilor de risc amintiţi ci şi de mărimea populaţiei

comunităţii din zona de aprovizionare a sistemelor de aprovizionare cu probleme.

Astfel, considerăm ca factor de risc major pentru sănătatea populaţiei, modul de asigurare a

aprovizionării cu apă potabilă a localităţilor Buşteni, Breaza, Slănic, Comarnic, Fântânele şi Vadu-

Săpat.

O parte din localităţile aprovizionate cu apă au distribuţie discontinuă (ex: Ariceştii Rahtivani,

Breaza, Filipeştii de Pădure). Această distribuţie discontinuă se datorează unui debit insuficient la

sursă, dar în cele mai multe cazuri datorită imposibilităţii de plată către furnizorii de apă şi

electricitate).

Deficienţe în strategia deţinătorilor de surse şi instalaţii de alimentare cu apă potabilă

inexistenţa rezervoarelor de înmagazinare care să asigure o rezervă de apă în caz de avarii,

calamităţi şi unde să se poată realiza o dezinfecţie a apei sau o corectare a concentraţiei clorului

rezidual (ex: Buşteni, Bărcăneşti, Blejoi, Brazi, Măgurele, Valea Doftanei);

existenţa unor sisteme de aprovizionare cu apă (captări, înmagazinare, reţele), efectuate de

grupuri de cetăţeni care asigură apa potabilă pentru un număr de case, străzi sau un cartier (ex:

Comarnic, Breaza, Drajna, Ceraşu, Homorâciu). Amplasarea, construcţia şi exploatarea

acestora nu are la bază norme tehnice şi, cu atât mai puţin, sanitare. Ele s-au realizat folosindu-

se diverse materiale de construcţii, unele conducte recuperate de diferite tipuri şi dimensiuni;

în unele localităţi rurale există apa potabilă numai în zona centrală din conducte ce traversează

comuna, conducte aparţinând unor agenţi economici (ex: conductele aparţinând GPS Boldeşti

pentru localităţi ca Păcureţi, Cărbuneşti, Şoimari, Ariceştii Zeletin, Şoimari, Predeal Sărari);

neasigurarea zonelor de protecţie sanitară, în conformitate cu prevederile HG 101/1997, la toate

sursele subterane;

amplasarea pe terenuri supuse influenţei apelor de şiroire şi aducţiuni supuse îngheţului (ex:

Buşteni, Comarnic, Cheia, Valea Doftanei, Secăria);

suplimentarea debitului la sursă, prin prizarea apei din pârâuri (ape de suprafaţă), dirijată în

captare sau în conducta de aducţiune (Buşteni, Comarnic, Valea Doftanei, Cheia);

starea igienico-sanitară necorespunzătoare a staţiilor de tratare (Azuga, Ştefeşti, Crasna);

instalaţiile de tratare a apei necorespunzătoare (vechi, improvizate la Staţia de tratare Ştefeşti,

Azuga), inexistenţa staţiei de reactivi şi a sistemului de dozare a sulfatului de aluminiu (Valea

lui Conci, Oppler, Valea Dorului, Azuga, Ştefeşti, Crasna, Voila);

lipsa stocului de nisip pentru filtre (Azuga, Valea Dorului) sau pat filtrant cu grosime

necorespunzătoare (Ştefeşti, Azuga);

nerespectarea procesului tehnologic de tratare a apei cu opriri nejustificate în funcţionarea

staţiei (Ştefeşti, Crasna) sau lipsa dezinfecţiei apei (Buşteni, Cheia şi unele localităţi rurale

aprovizionate din surse subterane);

reţele de distribuţie cu uzură avansată, cu numeroase avarii (chiar mai multe în aceeaşi zi, în

toate localităţile deservite (Azuga, Sinaia, Buşteni, Comarnic, Slănic, Câmpina, Vălenii de

Munte, Măneciu, Cheia etc.);

distribuţie în regim discontinuu, în Comarnic - datorită debitului insuficient (există zone unde

se distribuie apa o dată la două zile), nefinalizării etapei II de extindere a Staţiei de tratare

Oppler din sursa Valea Peleşului, se obţine preluarea unei cantităţi mici de apă din Staţia de

tratare Azuga (deşi aceasta dispune de posibilităţi de tratare şi livrare a unor cantităţi mai mari

de apă). O situaţie particulară este distribuţia discontinuă sau întreruperea furnizării apei pentru

perioade de câteva zile, datorită neachitării de către deţinătorii de instalaţii de aprovizionare cu

apă a datoriilor către furnizori (în special CONEL) – ex: Urlaţi, Băicoi, Valea Călugărească,

Podenii Noi, Ariceştii Rahtivani, Târgşorul Vechi etc.;

lipsa personalului de exploatare calificat, în majoritatea localităţilor rurale (ex: Ştefeşti, Crasna,

Măneciu);

Page 45: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

99

personal insuficient pentru asigurarea supravegherii funcţionării staţiei de tratare (pe toate

schimburile – ex: Ştefeşti, Crasna), sau pentru realizarea întreţinerii şi reparaţiilor la nivelul

sistemului de aprovizionare cu apă (ex: Azuga, Comarnic, Urlaţi, Buşteni, Slănic şi toate

localităţile rurale);

lipsa organizarii unor servicii de specialitate la nivelul primăriilor, a localităţilor rurale cu

atribuţii în exploatarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă (Cărbuneşti, Ceptura,

Ceraşu, Gorgota, Izvoarele, Gura Vadului, Puchenii Mari, Teişani, Valea Doftanei, Ariceştii

Rahtivani);

concesionarea serviciilor de aprovizionare cu apă unor agenţi economici, fără ca aceştia să

dispună de personal cu pregătire profesională necesară;

inexistenţa sau nerespectarea Regulamentului de exploatare;

neanunţarea D.S.P. Prahova cu privire la toate opririle efectuate în distribuţia apei, a avariilor, a

modificărilor aduse în sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, conform legislaţiei în vigoare;

inexistenţa unei strategii locale de îmbunătăţire a alimentării cu apă a localităţii, de reducere a

risipei de apă;

inexistenţa planurilor de urgenţă în caz de accident, calamitate, catastrofă.

Impactul asociat

distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de

cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi

sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare

ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul

Judeţean Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital

Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina,

Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric

Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza);

distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei,

provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei.

Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită.

Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l).

Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se

înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani,

Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.).

Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme

centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată:

inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice;

neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora;

existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale

individuale);

calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni;

construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice):

fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac;

2. Servicii de salubritate.

Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire

şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută

interrelaţia existentă între factorii de mediu (apă, aer, sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării

unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu.

3. Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere.

Page 46: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

100

Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa

canalizării, în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau

deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau

existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea

dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în

canalizare (pentru unităţile sanitare).

4. Gestionarea deşeurilor medicale periculoase.

Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite

necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase,

datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul Prahova. La

aceasta, se adaugă şi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce

reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002).

Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă

deja o imunitate scăzută (pacienţi).

5. Habitat.

Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic

în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă

efectul, astfel:

poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc

(copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând

premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.).

Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării , uzine chimice, industria materialelor de

construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul

intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum,

lipsa de utilităţi).

6.Bazine naturale. Cu toate că în judeţul Prahova nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate

pentru îmbăiere, D.S.P. Prahova a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor Prahova

şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa

bacteriofagilor anti- salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi

eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă.

Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării

corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de

tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care

campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer.

7. Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea

purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate

din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ,

în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă.

De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura

microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman.

8. Unităţi sanitare.

Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită

specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile:

Page 47: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

101

Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de

referinţă în domeniu la nivelul judeţului Prahova, fiind unitatea desemnată pentru

internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.;

Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10);

Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri,

nr.10);

Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888);

Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44);

Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului,

nr.5).

Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P.

Prahova din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte.

În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la

evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau

indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/

sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În

anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se

transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să

apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare.

În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic.

Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele

provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie.

Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor şi

sursă de infecţie pentru om, sunt:

de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza,

pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli,

laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru

altele contactul direct cu animalele bolnave.

de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul,

trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky.

de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza.

de la oi si capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza.

păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza,

salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară.

câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza.

Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt:

contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni;

manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave;

venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave;

consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi

preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne

necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic).

un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt

tratate corespunzator. În acest sens DSVSA Prahova a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii

veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele

păşunabile.

Page 48: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

102

Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze:

Modificări în mediul social – factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism)

– neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică

– statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent)

– mobilitate (călătorii în alte ţări, continente)

Factori tehnologici – medicali ( vaccinarea)

– producţia de hrană (reciclarea)

Factori ecologici – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică)

– agricultura (defrişările)

– poluarea mediului (produce imunosupresie)

– încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei)

Prin aplicarea măsurilor cuprinse în „Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control

al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia

mediului „ la nivelul judeţului Prahova s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru majoritatea bolilor

infecţioase.

La nivelul judeţului Prahova, în ultimii ani au evoluat următoarele boli:

cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd);

rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic;

pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în

localitatea Târgşorul Vechi;

pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a

nevaccinării păsărilor;

trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare;

în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special

în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care

face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere

intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate

(Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari).

Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent:

în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a

animalelor;

în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele

căi de comunicaţie sau nu;

în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului

Prahova, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor

unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti

Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu).

SECŢIUNEA a 4-a

ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de

următoarele elemente:

existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a

incendiului);

iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control;

Page 49: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

103

producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii;

necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării

procesului de ardere.

Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care

reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a

unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin

produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un

risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc

de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct

de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului

respectiv.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu

şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau

propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale

materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor

depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot

determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea

factorilor menţionaţi anterior);

agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de

incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a

utilizatorilor;

nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate

"siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării

incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);

nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor,

starea de funcţionare şi performanţele acestora;

factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de

instruire);

alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui

incendiu.

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de

sudură, flacără închisă);

surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură

degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);

surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice,

scurtcircuit, electricitate statică);

surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);

surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);

surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice

exoterme);

surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;

surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).

Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau

propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:

instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;

receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;

sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la

sistemele de încălzire;

Page 50: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

104

jocul copiilor cu focul;

fumatul în locuri cu pericol de incendiu;

sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de

P.S.I.;

reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;

folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi

executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii

periculoase;

neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi

întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;

scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;

defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;

defecţiuni tehnice de exploatare;

nereguli organizatorice;

explozie urmată de incendiu;

trăsnet şi alte fenomene naturale;

acţiune intenţionată ("arson");

alte împrejurări.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu

existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru

limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza

prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice

fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

La nivelul judeţului Prahova, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi

obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea

din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea

sunt:

fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti,

S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea

acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu);

gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea

necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al

autospecialelor de intervenţie;

fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL

SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.);

fabrici de confecţii (S.C. PCC S.R.L. Ploieşti, S.C. OZTASAR S.R.L. Păuleşti etc.)

magazine de tip en-gross şi supermarket, caracterizate prin numărul mare de persoane

existente în unitatea de timp şi cantitatea mare de materiale combustibile (Gama Center,

Balif Center, Serpo, respectiv Interex, Kaufland, Billa) toate din Ploieşti, sau în

imediata apropiere a localităţii (Carrefour, Metro, Praktiker, Bricostore, Selgros,

Baumax, Obi, Real).

unităţi turistice;

fond forestier ;

obiective de patrimoniu;

unităţi de învăţământ.

Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2012:

Page 51: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

105

Din situaţia prezentată mai sus se observă o uşoară curbă descendentă a numărului de incendii

produse în perioada 2005 – 2010, datorită redirecţionării acţiunilor de prevenire în mediul rural şi

responsabilizării membrilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă cu atribuţii în acest domeniu

dar şi o creştere de la 493 în anul 2010 până la 715 în anul 2012 .

ANALIZA INCENDIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2012

În perioada analizată echipajele specializate pentru intervenţie din cadrul structurilor de

intervenţie au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi înlăturarea efectelor negative a 715 incendii, în

creştere faţă de anul 2011 cu 17,34%, respectiv 124 evenimente.

Din numărul total de intervenţii la care inspectoratul a participat, 86 intervenţii au fost în

cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, 5 în cooperare cu serviciile private pentru

situaţii de urgenţă ale obiectivelor/ operatorilor economici din zona de competenţă iar la 10 acţiuni au

participat mai multe structuri de intervenţie, SVSU şi SPSU.

Repartiţia incendiilor pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:

0

200

400

600

800

465

641 583 593

550

493

591

715

Page 52: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

106

În funcţie de tipul proprietăţii, situaţia incendiilor se prezintă astfel:

TIPUL PROPRIETĂŢII INTERVENŢII

Domeniul public al statului 62

Domeniul privat al statului 4

Domeniul privat român 104

Domeniul privat străin 4

Domeniul privat mixt 9

Proprietăţi individuale 532

TOTAL 715

Pe timpul acţiunilor de localizare, lichidare şi înlăturare a efectelor negative generate

de incendii au fost salvate bunuri materiale în valoare de 129.826.410 lei, respectiv

29.372.490,9 euro. Pentru gestionarea eficientă a incendiilor produse în anul 2012 inspectoratul a acţionat

cu 1246 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 6 autospeciale pentru salvare de la înălţime, 14

autocamioane de intervenţie, 2 motopompe, 25 alte tipuri de autospeciale, 126 ofiţeri şi 6504

subofiţeri. Alte forţe: 378 SVSU/SPSU, 1143 poliţie, 121 jandarmi.

În funcţie de sursele de aprindere care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se

prezintă după cum urmează : SURSA DE APRINDERE TOTAL ponderea

%

Arc sau scânteie electrică 8 1,11

Efectul termic al curentului electric 35 4,89

0

10

20

30

40

50

60

70

8080

75 71

57

42 46

62

55 56

44

62 65

Page 53: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

107

Scurtcircuit electric 170 23,77

Flacără 186 26,01

Jar sau scânteie 120 16,78

Efect termic 147 20,55

Frecare 7 1,07

Scântei mecanice 13 2

Autoaprindere 6 0,92

Explozie 4 0,61

Trăsnet 15 2,30

Alte surse 1 0,15

În curs de cercetare 1 0,15

Propagat de la un alt incendiu 1 0,15

În funcţie de împrejurările determinante care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia

se prezintă după cum urmează: ÎMPREJURAREA DETERMINANTĂ TOTAL PONDEREA

%

INSTALATII ELECTRICE DEFECTE 190 26,57

ECHIP. EL. IMPROVIZATE 9 1,38

AP.EL. SUB TENSIUNE/NESUPRAV. 17 2,37

SIST. DE INCALZIRE DEFECTE 17 2,37

MIJL. DE INC. IMPROVIZATE 5 0,69

MIJL. DE INC. NESUPRAVEGHEATE 37 5,17

BURLAN, COS DE FUM DEFECT/NECURATAT 139 19,44

CENUSA/JAR/SCANTEI DE LA SIST. DE INC. 19 2,65

JOCUL COPIILOR CU FOCUL 11 1,69

FUMATUL IN LOCURI NEPERMISE 54 7,55

FOC DESCHIS IN SPATII DESCHISE 72 11,07

SUDURA 15 2,30

AUTOAPRINDERE/REACTII CHIMICE 8 1,23

SCANTEI MECANICE/ELECTRO/FRECARE 10 1,53

SCURGERI PRODUSE INFLAMABILE 7 1,07

DEFECTIUNI TEHNICE IN EXPLOATARE 5 0,76

EXPLOZIE URMATĂDE INCENDIU 2 0,27

ACCIDENT URMAT DE INCENDIU 1 0,15

TRAZNET / FENOMENE NATURALE 16 2,46

ACTIUNE INTENTIONATA 55 8,46

ALTE (RAD.SOLARA/PROPAG./ACT.ANIM) 2 0,30

NEDETERMINATE (I.C.S.) 1 0,15

FOC DESCHIS IN SPATII INCHISE 120 16,78

Page 54: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

108

FUMATUL IN TIMPUL SOMNULUI 1 0,15

În urma analizei efectuate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova

a rezultat că cele mai multe incendii s-au înregistrat în localităţile:

Ploieşti 155 Băicoi, Brazi 15

Câmpina 30 Valea Călugărească 14

Măneciu 25 Boldeşti Scăieni , Blejoi, Urlaţi 13

Mizil 21 Buşteni 12

Breaza 20 Vălenii de Munte 11

Comarnic 16

SECTIUNEA a 5-a

ANALIZA RISCURILOR SOCIALE

Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce

participă la diferite manifestări cultural-sportive.

Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot

enumera:

Oborul Ploieşti – amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter

permanent sâmbăta şi duminica;

Festivalul Vinului – în localitatea Valea Călugărească;

Festivalul Ţuicii – în localitatea Vălenii de Munte;

Festivalul Caşcavelei – pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat

Trăisteni;

Şcoala de Vară – în localitatea Vălenii de Munte;

Meciuri de fotbal de pe stadioanele” Ilie Oană” şi „Astra”;

Competiţiile sportive din Sala Sporturilor „Olimpia”.

Toate aceste adunări şi manifestări, care pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la 1500-

2000 la festivaluri şi până la 2500-3000 la meciuri sportive).

Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc.

pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc

deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică.

Pentru aceste manifestări cu aglomerări de persoane, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un

număr mare de persoane se pot enumera:

fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină;

cutremur;

căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc

manifestarea;

îmbolnăviri în masă;

act terorist;

artificii sau focuri de artificii neautorizate;

panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri

de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi

acces/evacuare.

O altă particularitate este aceea că aceste manifestări nu sunt gestionate şi de SVSU-urile locale

pentru supravegherea lor pe timpul desfăşurării.

Page 55: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

109

SECTIUNEA a 6-a

ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI

Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o

infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea

regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie,

având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz

rănirea şi încarcerarea acestora.

I.S.U. Prahova prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă

Prahova şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la

persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor

de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în

condiţii de siguranţă maximă.

Trecerea la profesionalizarea efectivelor proprii, obligă I.S.U., prin compartimentele

specializate, să asigure, să urmărească şi să verifice gradul de pregătire a membrilor echipajelor

specializate în descarcerări şi asistenţă medicală prespitalicească.

O altă categorie de acţiuni la care este solicitat I.S.U. sunt deblocările de persoane. Aceste

acţiuni constau în asigurarea accesului persoanelor în locuinţe, asigurarea evacuării persoanelor din

ascensoare.

Datorită precipitaţiilor abundente căzute, a incapacităţii sistemului de canalizare de a prelua

apa sau a proiectării defectuase a acestuia, în foarte multe situaţii I.S.U. a fost solicitat pentru a evacua

apa din subsolurile unor clădiri. Pe timpul desfăşurării acţiunilor de evacuare a apei s-au constatat o

serie de neajunsuri, în primul rând dotarea cu un număr insuficient de motopompe transportabile atât la

forţele proprii cât şi la cele cu care se cooperează, precum şi alocarea unei norme de carburanţi reduse.

ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI

DESCARCERARE PENTRU ANUL 2012.

Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Prahova este constituit în cadrul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” prin cele două componente, medicală

şi de descarcerare.

Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor „Ordinului nr.

1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de

intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr. 2.021 din 12 decembrie 2008

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă

medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii” şi este operaţională la nivelul a 8 structuri de intervenţie (Detaşamentul de Pompieri Ploieşti

1, 2, Câmpina, G.I. Băicoi, Sinaia, Mizil, Boldeşti şi G.I. Măneciu) având în dotare ambulanţe de tip

B2 cu capacitate de evacuare a victimei.

EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE SOLICITĂRI

SMURD.

Page 56: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

110

În anul 2012 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie, încadrate pe

autospecialele de descarcerare şi ambulanţele tip B2 au participat la 7476 acţiuni pentru acordarea

primului ajutor medical de urgenţă, descarcerare, asistenţă persoane, salvări de animale şi alte

intervenţii.

Din numărul total de intervenţii la care structurile SMURD au participat, 6250 au fost acţiuni

pentru acordarea primului ajutor medical calificat de urgenţă, reprezentând 83,60%.

Repartiţia acţiunilor SMURD pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:

Pe timpul acţiunilor de intervenţie echipajele paramedicale încadrate pe ambulanţele tip B2 din

dotarea S.M.U.R.D. Prahova au acordat primul ajutor medical de urgenţă unui număr de 6665

persoane (6174 adulţi şi 491 minori), dintre care 4635 au fost transportaţi la Unitatea de Primiri

Urgenţe Ploieşti,Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia sau alte unităţi medicale, 421 au fost

predaţi la echipaje ale S.A.J., iar 1165 au rămas la domiciliu din care la 146 în urma consultului s-a

constatat decesul.

Situaţia pe tipuri de intervenţie şi pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:

TIPUL INTERVENŢIEI IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN.

Asistenţă medicală de urgenţă 459 550 460 553 444 620

Descarcerare 12 4 11 6 20 12

Asistenţă persoane 28 26 14 13 15 21

0

100

200

300

400

500

600

700

800

584

660

554

637

544

724

642

711

634 614

479

693

Page 57: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

111

Alte situaţii de urgenţă(asigurare

zonă, misiuni de asigurare, salvări

animale, deplasări fără intervenţie,

întoarse din drum, alarme false,

participare la incendii)

84 81 69 65 65 71

TOTAL 583 661 554 637 544 724

TIPUL INTERVENŢIEI IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.

Asistenţă medicală de urgenţă 608 520 520 520 393 576

Descarcerare 10 19 19 17 22 16

Asistenţă persoane 12 17 17 14 13 17

Alte situaţii de urgenţă(asigurare

zonă, misiuni de asigurare, salvări

animale, deplasări fără intervenţie,

întoarse din drum, alarme false,

participare la incendii)

81 78 78 63 51 84

TOTAL 642 711 634 614 479 693

Pentru cele 7476 situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2012 echipajele specializate

SMURD au înregistrat un timp mediu de răspuns de 10,24 minute şi un timp mediu de intervenţie

de 76,57 minute.

0

20

40

60

80

20112012

9.22 10.24

48.31

76.57

timp de raspuns

timp deinterventie

Page 58: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

112

În funcţie de motivul pentru care echipajele SMURD au fost solicitate să intervină pentru

acordarea primului ajutor medical de urgenţă în faza prespitalicească, situaţia se prezintă astfel :

▪ persoane inconştiente sau cu stare de conştienţă alterată: 629;

▪ persoane cu dureri precordiale : 84;

▪ persoane cu insuficienţă respiratorie: 467;

▪ persoane intoxicate cu fum, gaze, substanţe sau medicamente: 36;

▪ persoane care prezintă convulsii: 16;

▪ persoane implicate în accidente rutiere: 464;

▪ persoane implicate în accidente feroviare: 6;

▪ persoane implicate în accidente aviatice: 1;

▪ persoane implicate în accidente de muncă: 7;

▪ persoane care au căzut de la acelaşi nivel sau de la înălţime: 2045;

▪ persoane cu arsuri: 32;

▪ persoane înecate: 3;

▪ persoane electrocutate: 8;

▪ persoane agresate, înjunghiate sau împuşcate: 548;

▪ prim ajutor medical la incendiu/explozie: 100;

▪ participarea la incendiu/explozie: 323;

▪ alte motive: 2069.

Situaţia operativă S.M.U.R.D. pe intevale orare se prezintă astfel:

415

331

1485

1829

2032

1384

00:00-04:00

04:00-08:00

08:00-12:00

12:00-16:00

16:00-20:00

20:00-24:00

Page 59: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

113

Situaţia intervenţiilor S.M.U.R.D. în funcţie de zilele săptămânii se prezintă astfel:

Din analiza intervenţiilor SMURD, în funcţie de momentul în care acestea s-au produs se

observă că cele mai multe acţiuni s-au înregistrat în întervalul 12:00 – 20:00, în zilele de sâmbătă,

duminică şi luni.

În anul 2012 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit

pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posib la

464 accidente rutiere în care au fost implicate 513 persoane (480 adulţi şi 33 minori), dintre care 3 au

fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 144 au fost transportate de echipajele paramedicale la

Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti.

1158

953 959 1030 1077 1109

1190

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

0

100

200

300

400

500

600

700

2011 2012

616

464

Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu 2012

32.75 %

Page 60: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

114

În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele

rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti – 86, Băicoi – 39, Comarnic – 23, Sinaia –

21, Blejoi – 17 şi Bucov - 14.

Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii SMURD sunt:

Ploieşti 2167

Câmpina 441

Măneciu 406

Sinaia 280

Mizil 249

Băicoi 225

Breaza 208

Buşteni 189

Lipăneşti 188

Bărcăneşti 139

Comarnic 126

ANALIZA INTERVENŢIILOR SMURD LA NIVELUL STRUCTURILOR DE

INTERVENŢIE.

În anul 2012, repartizarea intervenţiilor SMURD structuri de intervenţie se prezintă astfel:

Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 1: 1998

Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 2: 1295

Detaşamentul de Pompieri Câmpina: 1092

Garda de Intervenţie Băicoi: 595

Detaşamentul de Pompieri Sinaia: 690

Detaşamentul de Pompieri Mizil: 671

Detaşamentul de Pompieri Boldeşti: 592

Garda de Intervenţie Măneciu: 543

Din analiza repartizării intervenţiilor pe structuri de intervenţie se observă că cele mai multe

acţiuni au fost înregistrate la nivelul Detaşamentului de Pompieri Ploieşti 1, datorită faptului că

municipiul Ploieşti se găseşte în raionul de intervenţie al structurii.

Page 61: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

115

ANALIZA COMPARATIVĂ A INTERVENŢIILOR PENTRU INTERVALUL 2007 – 2012.

Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul 2007 – 2012 se prezintă astfel :

Situaţia comparativă a intervenţiilor SMURD în perioada 2008 – 2012, pe

structuri de intervenţie:

2007 2008 2009 2010 2011 2012

328

1109

5039 5463 5657

7476

2128 815 738 469 500

83 306

2143 864 693 469 531

314

262

187

1979

848 759 474 519

348

341

389

1998 1295 1092 690 671

592 543

595

2009 2010 2011 2012

Page 62: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

116

SECTIUNEA a 7-a

ZONE DE RISC CRESCUT

Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul Prahova este unul dintre cele mai

industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă

substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului.

Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin

planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de

vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care

deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune.

Nr.

crt.

Obiectiv Activitate Materiale

combustibile,

inflamabile,

toxice sau

radiologice

Eveniment Consecinţe Zone şi obiective

afectate

Caracteristici de risc

1.

S.C. PETROTEL

LUKOIL S.A.

Ploieşti

Prelucrare

ţiţei

GPL,

produse

lichide,

cocs, bitum.

Explozie de

gaze,

incendiu

Distrugeri/avari

i,radiaţie

termică,

victime

1. Colonia Teleajen ;

2. Cartierul Mihai

Bravu ;

2. S.C.

ROMPETROL

RAFINARE

VEGA S.A. Ploieşti

Prelucrare

ţiţei

Benzine,

motorină,

bitum.

Explozie de

gaze,

incendiu

Radiaţie

termică,

distrugeri,

victime

1. Colonia Vega ;

2. Cartier Boldescu ;

3. Sat Ţânţăreni ;

4. Staţia C.F.R. Ploieşti

Nord ;

3. S.C. RAFINĂRIA

ASTRA ROMÂNĂ

S.A. Ploieşti

Prelucrare ţiţei GPL,

produse

lichide,

cocs, bitum.

Explozie de

gaze,

incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1. Cartier Bariera

Bucureşti ;

2. Colonia Mimiu ;

3. Staţia C.F.R.Pl. Sud ;

4. PETROM S.A.

Membru OMV

Group Sucursala

Petrobrazi

SHELL GAZ ROMÂNIA S.R.L.

Prelucrare

ţiţei

GPL,

produse

lichide,

cocs, bitum.

Explozie de

gaze,

incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1. Colonia Brazi ;

2. Comuna Brazi ;

3. Shell Gaz Brazi ;

4. Termoelectrica S.A.;

5. Staţia C.F.R. Brazi;

5. S.C. STEAUA

ROMÂNĂ S.A.

Câmpina

Prelucrare

ţiţei

Benzină,

parafină,

motorină

Explozie

Incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1. Cartier Calea

Doftanei;

6. S.C. GAS PECO

L&D

Fabricare şi

îmbuteliere

GPL

GPL Explozie

Incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1.sat Negoieşti

2. parcul industrial

DiBO

3. Rafinăria Brazi

7. SC BULROM SRL Fabricare şi

îmbuteliere

GPL

GPL Explozie

Incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1. Colonia Teleajen ;

2. Cartierul Mihai

Bravu ;

8. SC BUTAN GAS Fabricare şi

îmbuteliere

GPL

GPL Explozie

Incendiu

Distrugeri/avari

i, radiaţie

termică,

victime

1. Cartier Bariera

Bucureşti ;

2. Colonia Mimiu ;

3. Staţia C.F.R.Pl.

Sud ;

9. S.C TERMO

DALKIA

Depozitare,

transvazare

Acid

sulfuric

Pacura

Acid

clorhidric

Dispesie

toxica

incendiu

contaminare

Radiaţie

termică,

distrugeri

1. Colonia Brazi ;

2. Comuna Brazi ;

3. Shell Gaz Brazi ;

4. Petrobrazi S.A.;

5. Staţia C.F.R. Brazi

10. S.N.P. PETROM Depozitare, Benzină, Explozie Radiaţie 1. Colonia Teleajen;

Page 63: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

117

S.A. SUCURSALA

PECO PRAHOVA

transport motorină Incendiu termică,

distrugeri.

2. Cartier Mihai Bravu

11. S.N.P. PETROM

S.A. SCHELA

Băicoi –staţia de

dezbenzinare

Lilieşti

Extracţie Tiţei Explozie

Incendiu

Radiaţie

termică,

distrugeri.

1. Cartier Lilieşti ;

12. S.N.P. PETROM

S.A. SCHELA

Boldeşti-staţia de

dezbenzinare şi

depozitul de ţiţei

Boldeşti- Scăieni

Extracţie Tiţei Explozie

Incendiu

Radiaţie

termică,

distrugeri.

1. Cartier Balaca

2. Cartier Scăieni

13. S.C. PLOPENI S.A.

depozit muniţie

Găvănel

Producţie,

depozitare

Muniţie,

explozivi

Explozie

Incendiu

Distrugeri,

victime

1. Cale feroviară şi

rutieră ;

2. Comuna

Dumbrăveşti

14. S.C INCAF S.A. -

FRIGORIFER

Depoziteaza amoniac Dispersie

toxica

Contaminare

Victime

1.Cartierul Vest

2.British Tabacco

3.Fabrica de Paaine

4. Depozitele din zona

Xenia

5. Coca cola

6. Fabrica de bere

15. FABRICA DE

BERE AZUGA

Depoziteaza amoniac Dispersie

toxica

Contaminare

Victime

1. Zona limitrofa -

locuinte

2.Postav Azuga

3. Sinteref Azuga

16. FABRICA DE APA

PALTINU

Depoziteaza clor Dispersie

toxica

Contaminare

Victime

1. Salariati.

2. Lunca Mare

17. FABRICA DE APA

MANECIU

Depoziteaza clor Dispersie

toxica

Contaminare

Victime

1.Zone locute

localitatea valenii de

Munte

18. REZERVOARE DE

APA MOVILA

VULPII

Depoziteaza clor Dispersie

toxica

Contaminare

Victime

1.Salariati

DN 1

19. S.C. ATLASGIP

S.A.

Depoziteaza Surse

radioactive

Contaminare

radioactiva

Rraniti

Contaminare

Victime

1. Cartier Bereasca

2. agentii economici din

zona

20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse

radioactive

Contaminare

radioactiva

Rraniti

Contaminare

Victime

1. Zona de sud a

municipiului Ploiesti

21. PETROM BOSS

CAMPINA

Depoziteaza Surse

radioactive

Contaminare

radioactiva

Rraniti

Contaminare

Victime

1.Zona Autogarii

campina

2. Sterom

3. IRA

Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.:

Staţia C.F.R. Ploieşti Sud ;

Staţia C.F.R. Ploieşti Est ;

Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu ;

Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj;

Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi.

Fond forestier :

Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu,Verbila, Ploieşti, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte

şi Doftana.

Page 64: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

118

Zone cu mari întinderi de culturi agricole :

Zona Boldeşti-Grădiştea, Ciorani, Sălciile ;

Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa ;

Zona Ariceştii Rahtivani-Filipeştii de Pădure.

Zonele identificate ca posibil a fi afectate la producerea situaţiei de urgenţă, pe tip de risc

şi numărul de persoane posibil a fi afectate:

A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice

1.S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti :

a) municipiul Ploieşti

cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane)

cartierul Dâmbu (600 persoane)

cartierul Bereasca (800 persoane)

b) comuna Berceni

satul Pantazi (820 persoane)

2.S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. Shell Gas S.R.L.

Negoieşti; S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L.

a) municipiul Ploieşti

Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane)

b) Comuna Bărcăneşti

satul Bărcăneşti (5.500 persoane)

satul Tătărani (1.600 persoane)

satul Ghighiu (800 persoane)

c) Comuna Brazi

satul Popeşti (1.700 persoane)

satul Negoieşti (1.850 persoane)

3.S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti

a) municipiul Ploieşti

zona Găgeni (900 persoane)

zona Radu de la Afumaţi (900 persoane)

b) Comuna Blejoi

satul Ploieştiori (2.000 persoane)

satul Ţânţăreni (1.800 persoane)

c) Comuna Bucov

satul Bucov (6.800 persoane)

4.S.C. Steaua Română S.A. Câmpina

a) municipiul Câmpina

zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane)

5.D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei

a) Comuna Gura Vitioarei

Satul Gura Vitioarei (150 persoane)

6. PETROM LPG Negoieşti

obiectivele de pe platforma PETROBRAZI (3500 persoane)

municipiul Ploieşti

Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane)

a) Comuna Bărcăneşti

satul Bărcăneşti (5.500 persoane)

satul Tătărani (1.600 persoane)

satul Ghighiu (800 persoane)

Page 65: Inundatii Prahova

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a

119

b) Comuna Brazi

satul Popeşti (1.700 persoane)

satul Negoieşti (1.850 persoane)

7. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin

dispersie (8 tone)

GES Scaieni (500 persoane)

Scaieni (3500 persoane populatie)

8. FRIGORIFERUL Ploiesti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone)

cartierul de vest al municipiului Ploiesti (20.000 persoane)

zona de nord-vest a municipiului Ploiesti (15.000 persoane) in aceast

perimetru sunt cuprinsi si operatorii economici din zona de planificare la

urgenta

9. S.C. BERE S.A. Azuga contaminare cu amoniac prin dispersie (4 tone)

cartier de locuinte din zona de planificare la urgenta (500 persoane)

B. Avarii la construcţii hidrotehnice

1. Barajul Paltinu

a) Comuna Şotriile

Satul Lunca Mare, pe malul drept al râului Doftana (450 persoane)

b) Comunele Băneşti, Floreşti şi Ariceştii Rahtivani

2. Barajul Măneciu

a) Comuna Măneciu

Satul Chiciureni, pe malul stâng al râului Teleajen (540 persoane)

b) Comuna Izvoarele

Satul Chriţeşti, pe malul stâng al râului Teleajen (45 persoane)

c) Oraşul Vălenii de Munte

Cartierul Rizăneşti, pe malul stâng al râului Teleajen (75 persoane)

d) Comuna Gura Vitioarei

Satul Gura Vitioarei, pe malul stâng al râului Teleajen (320 persoane)

a) Zonele de risc urbane

Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu

grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot

duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii

sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor

sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.

b) Zonele de risc preurbane

Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu

obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii

economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această

categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.

b) Zone de risc rurale

În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se află într-o zonă de

influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul

VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului

la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.