intretinerea aparatelor de joasa, medie si inalta tensiune.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

MODULUL: ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ,

MEDIE ŞI ÎNALTĂ TENSIUNE

DOMENIUL: ELECTRICNIVELUL: 2CALIFICAREA: ELECTRICIAN APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI

ENERGETICE

martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: ing. Doiniţa BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial

„Electroputere” Craiovaing. Tatiana BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial

„Electroputere” Craiova

CONSULTANŢĂ:ing. Angela POPESCU – expert CNDIPT


Cuprins

Pag.1 Competenţe specifice modulului 22 Informaţii despre specificul agenţilor economici 33 Informaţii despre cadrul legislativ al derulării practicii comasate la agenţii

economici 54 Evaluarea stagiului de pregătire practică 95 Sănătatea şi securitatea muncii

Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune 13

6 Instrumente de lucru pentru elevi 176.1 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 186.2 Fişă de apreciere a capacităţii de lucru în echipă 216.3 Jurnalul de activitate al elevului 226.4 Test de autoevaluare – securitatea la locul de muncă (1) 236.5 Test de autoevaluare – securitatea la locul de muncă (2) 246.6 Studiu de caz – securitatea la locul de muncă 256.7 Fişă de lucru – securitatea la locul de muncă (1) 266.8 Fişă de lucru – securitatea la locul de muncă (2) 276.9 Fişă de lucru – securitatea la locul de muncă (3) 286.10 Fişă de lucru – acordarea primului ajutor 296.11 Fişă de lucru - descărcătoare 306.12 Studiu de caz – defecte în instalaţiile electrice de înaltă tensiune 316.13 Studiu de caz – instalaţii electrice de protecţie împotriva

supratensiunilor atmosferice 326.14 Studiu de caz – întreţinerea transformatoarelor electrice 336.15 Studiu de caz – întreţinerea întreruptoarelor de înaltă tensiune 346.16 Fişă de lucru – echipamente electrice de înaltă tensiune 356.17 Miniproiect

Alegerea elementelor de alimentare, comandă şi protecţie a instalaţiilor electrice de forţă de joasă tensiune (temă ) 36

7 Anexe 377.1 Jurnalul de activitate al elevului (variantă şi exemplu de

completare) 387.2 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 397.3 Fişă de documentare – securitatea la locul de muncă 407.4 Fişă de documentare – sistemul de protecţie prin legături multiple

la pământ şi la nulul artificial 417.5 Fişă de documentare – sistemul de protecţie prin legarea la nulul

artificial 447.6 Fişă de documentare – descărcări prin efect Coronna 457.7 Fişă de documentare – lucrul în echipă 467.8 Miniproiect

Alegerea elementelor de alimentare, comandă şi protecţie a instalaţiilor electrice de forţă de joasă tensiune (metodologie de calcul)

47

8 Bibliografie 53


Competenţe specifice modulului:

Prin parcurgerea modulului Întreţinerea aparatelor de joasă, medie şi înaltă tensiune, elevii vor fi capabili să:

selecteze aparatele de medie şi înaltă tensiune;

verifice funcţionalitatea aparatelor de medie şi înaltă tensiune;

evalueze solicitările aparatelor de joasă, medie şi înaltă tensiune;

realizeze întreţinerea aparatelor de joasă, medie şi înaltă tensiune.

De asemenea, prin parcurgerea acestui modul vor fi exersate unele abilităţi cheie cum

ar fi:

Igiena şi securitatea muncii, prin care elevii vor fi capabili să:

aplice legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de

muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor;

ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.

Lucrul în echipă, prin care elevii vor fi capabili să:

identifice sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor;

îşi asume rolurile care le revin în echipă;

colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Comunicare şi numeraţie, prin care elevii vor fi capabili să:

citescă şi să utilizeze documente scrise în limbaj de specialitate;

formuleze opinii pe o temă dată;

realizeze o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative

Asigurarea calităţii, prin care elevii vor fi capabili să:

aplice normele de calitate în domeniul de activitate;

utilizeze metode standardizate de asigurare a calităţii.


Informaţii despre specificul agenţilor economici Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică

comasată poate desfăşura activitate productivă în domeniul electric sau în

oricare alt domeniu cu singura condiţie că trebuie să dispună de diverse tipuri de

instalaţii electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune, cu următoarele tipuri de

aparate:

Aparate de medie şi înaltă tensiune.1. Aparate de comutaţie : - întreruptoare cu ulei;- întreruptoare cu SF6;- întreruptoare cu aer comprimat;- întreruptoare cu vid;- separatoare, separatoare de sarcină.2. Aparate de protecţie la supracurenţi:- siguranţe fuzibile;- bobine de stingere, bobine de reactanţă.3. Aparate de protecţie la supratensiuni: - eclatoare- descărcătoare cu rezistenţă variabilă; - descărcătoare cu oxizi metalici;

La agentul economic va fi facilitată, cu preponderenţă, activitatea de întreţinere a

aparatelor de joasă, medie şi înaltă tensiune, cuprinzând categoriile de lucrări

enumerate în continuare şi permiţând observarea efectelor pe care le au

diversele tipuri de solicitări asupra aparatelor respective (solicitări mecanice –

presiuni specifice în articulaţii, tensiuni mecanice, eforturi în verigile lanţului

cinematic, frecări statice şi dinamice, forţe de inerţie; solicitări electrice –

tensiune maximă de serviciu, supratensiuni temporare, supratensiuni de

comutaţie, supratensiuni externe, ionizări, descărcări şi efect corona); solicitări

magnetice – curenţi turbionari, pierderi histerezis, repartiţie neuniformă a

curenţilor; solicitări climatice – temperatură, presiune atmosferică, umiditate,

precipitaţii, vânt, poluare, zgomot)

Atelierele în care se desfăşoară instruirea practică vor fi organizate conform

condiţiilor specifice agentului economic şi vor îndeplini condiţii de ergonomia

muncii: spaţii acoperite, iluminate artificial, aerisite, care să permită activităţi

individuale sau în echipă; în cazul lucrărilor desfăşurate în exterior (în staţii de

transformare) vor fi asigurate condiţiile specifice situaţiilor respective.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Activitatea de instruire practică comasată se poate desfăşura în secţiile de

producţie sau în secţiile auxiliare (întreţinere, reparare) sau în orice alt sector de

activitate unde este posibilă realizarea următoarelor lucrări:

Lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice aparatelor electrice: 1. Lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice aparatelor de joasă tensiune :

întreruptoare, contactoare şi ruptoare, relee de protecţie, siguranţe automate şi fuzibile,

aparate de comandă de la distanţă, aparate de semnalizare;

2. Lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice aparatelor de medie şi înaltă tensiune:

- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice întreruptoarelor cu ulei, cu aer comprimat,

cu SF6

- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice separatoarelor electrice

- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice descărcătoarelor electrice

- lucrări de întreţinere şi reparaţii specifice bobinelor de stingere şi de reactanţă


Informaţii privind cadrul legislativ al derulării practicii comasate la agenţii economici

În învăţământul profesional şi tehnic, stagiile de pregătire practică comasată se

organizează şi se desfăşoară ca parte a programului de pregătire profesională, în

vederea învăţării la locul de muncă. Stagiul de practică este realizat de practicant (elevul care efectuează practica comasată la agentul economic) în vederea dobândirii

unor competenţe profesionale care sunt precizate într-o anexă (anexa pedagogică) la

„Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere de

către elevii din învăţământul profesional şi tehnic” şi care sunt conforme Standardului de

Pregătire Profesională pentru calificarea respectivă.

Modalităţile de derulare/efectuare a stagiului de pregătire practică pot fi:

în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri (practicantul şi partenerul de practică-agentul economic) putând să beneficieze de prevederile Legii nr. 27/2007;

în cadrul unui proiect, eventual finanţat prin Fondul Social European;

în afara unui contract de muncă.

1. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

- pe toată durata stagiului de pregătire practică, practicantul rămâne elev al unităţii de

învăţământ (organizatoare de practică)

- activitatea de instruire practică comasată se desfăşoară doar pe baza convenţiei cadru

semnate între unitatea de învăţământ, agentul economic şi elev/părintele elevului

(pentru elevii minori);

- pe perioada practicii desfăşurate conform convenţiei-cadru, elevul practicant nu poate

avea statutul de angajat şi nu poate pretinde salariu;

- partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,

primă sau avantaje în natură (plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de

masă, acces la cantina partenerului de practică etc.), pentru care se angajează să

achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare;

- agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/27 martie 2007 (elevii

practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).


2. Practicantului i se acordă protecţie socială astfel:

- partenerul de practică este obligat să respecte legislaţia referitoare la sănătatea şi

securitatea în muncă, pe toată durata stagiului de pregătire practică;

- practicantul este asigurat social pe toată durata efectuării pregătirii practice pentru

accidente de muncă şi boală profesională, conform Legii 346/2002 şi OUG 107/2003;

- partenerul de practică se angajează să anunţe asiguratorul cu privire la orice accident

suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru.

3. În calitate de practicant, elevul are următoarele obligaţii:

să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de

tutore (persoană din partea partenerului de practică care are responsabilitatea

practicantului) după ce a fost, în prealabil, instruit; această obligaţie trebuie să

respecte cadrul legal cu privire la volumul şi dificultatea activităţilor, conform Codului

Muncii; în cazul nerespectării obligaţiilor precizate, sancţiunea se aplică de către

unitatea de învăţământ.

să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică; în cazul

nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii/agent economic poate anula

convenţia de practică după ce anunţă unitatea şcolară a elevului.

să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de

la reprezentantul partenerului de practică, înainte de începerea stagiului.

să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în timpul stagiului

(despre agent sau despre clienţii săi); utilizarea acestora chiar după terminarea

stagiului se va face numai cu acordul partenerului de practică.

4. Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:

- să stabilească un tutore pentru stagiul de practică, dintre salariaţii proprii; obligaţiile

tutorelui sunt precizate într-o anexă la convenţia cadru.

- să instruiască practicantul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

- să ia măsurile necesare pentru asigurarea şi garantarea securităţii şi sănătăţii în

muncă a practicanţilor, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra

riscurilor profesionale;

- să asigure practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata

derulării stagiului;Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

- să informeze practicantul asupra riscurilor profesionale;

- să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea

competenţelor precizate în anexa pedagogică;

Între responsabilităţile unui tutore se regăsesc următoarele:

Întâmpinarea elevuluiTutorele are datoria de a-l întâmpina pe practicant în întreprindere, la noul loc de

formare profesională. Aceasta presupune prezentarea întreprinderii dar şi prezentarea elevului. Tutorele trebuie să-i faciliteze vizitarea locaţiilor în care se va derula stagiul de practică, trebuie să-l prezinte la diferitele departamente cu care va avea tangenţă şi să-i precizeze rolul fiecăruia. Vizita locaţiilor şi acest prim contact sunt deopotrivă ocazii de a cunoaşte regulamentului de ordine interioară, orarul, procedurile de securitate în muncă, pauzele etc. Chiar dacă practicantul nu reţine totul de la început, va avea sentimentul că este integrat în colectiv.

Comunicare, informareUn bun tutore este acela care transmite oral informaţiile la momentul dorit. Rolul

său este de a comunica şi de a informa tânărul asupra lucrărilor în curs, încercând să ofere şi o viziune globală asupra proceselor tehnologice, să integreze sarcinile sau obiectivele elevului în globalitatea întreprinderii. Tutorele prezintă deci sarcinile de lucru în contextul acestora, explică activităţile de derulat şi precizează finalităţile vizate (dă sens sarcinilor de lucru). Relativ la activitatea elevului, tutorele îl informează despre diferitele metode posibile de realizare, despre avantajele şi dezavantajele fiecăreia. El subliniază importanţa responsabilităţii personale şi colective în asigurarea unor activităţi de calitate şi atrage atenţia asupra efectelor negative pe care le generează indisciplina tehnologică. Tutorele precizează constrângerile în realizarea sarcinilor (criterii de calitate, norme de securitate). El informează, de asemenea, elevul cu privire la specificul întreprinderii (structură, produse, personal).

Organizare, monitorizareTutorele este responsabil pentru organizarea activităţii elevului în întreprindere.

Pentru aceasta el trebuie să-şi adapteze comenzile dacă observă că elevul nu le urmează, însă trebuie, deopotrivă, să-i suscite interesul şi să-l stimuleze să se autodepăşească. Trebuie să propună sarcini realiste, activităţi de lucru formative. De asemenea, tutorele trebuie să prevadă şi să organizeze secvenţele de evaluare a elevului.

Demonstrare, explicare, formareAcestea sunt aspectele principale ale metodologiei unui tutore în întreprindere. El

prezintă rezultatul de obţinut şi explică demersul de urmat. Indiferent că este vorba despre o sarcină de execuţie sau nu, el explică elevului modul corect în care trebuie realizată (de exemplu, cum să răspundă unui client la telefon), fie demonstrându-i, fie ghidându-l cu explicaţii verbale. Tutorelui îi revine sarcina de a transmite elevului modalităţile de intervenţie şi gesturile profesionale.

Apreciere, evaluareLa finalul formării prin stagiul de practică, tutorele are şi rolul de a aprecia, de a

evalua elevul: el este cel care măsoară progresul elevului, care îl încurajează dacă este necesar. Evaluarea finală a activităţii derulate în stagiul de practică îi revine tutorelui


deoarece el este acela care l-a urmărit pe elev de-a lungul formării sale în întreprindere. Pentru aceasta el poate solicita şi părerea celor cu care a lucrat elevul (tutorilor formatori).

Din punct de vedere al agentului economic există, de fapt, trei categorii de tutori, după

nivelul de responsabilitate al acestora :

1. Tutorele ierarhic: este cel care semnează convenţia de practică (directorul) angajându-se pe sine şi întreprinderea în formarea profesională a elevului. El este cel care cunoaşte obiectivele generale şi modalităţile de formare şi care desemnează o altă persoană să se ocupe de practicant.

2. Tutorele monitor: este organizatorul practicii în mod concret. El organizează parcursul elevului în întreprindere şi are misiunea de a-l integra în colectiv; îi încredinţează sarcinile de lucru în conformitate cu obiectivele formării. Are sarcina de evaluare a elevului, chiar dacă acesta se află concret în responsabilitatea unui tutore formator. Tutorele monitor, chiar dacă nu se ocupă nemijlocit de practicant în activitatea sa cotidiană, rămâne interlocutorul privilegiat al elevului datorită faptului că ştie foarte bine întreprinderea, pentru că are o viziune de ansamblu asupra stagiului şi este competent din punct de vedere tehnologic. Cel mai adesea, tutorele monitor este şeful de atelier sau de departament.

3. Tutorele formator: este cel care transmite elevului competenţele sale de execuţie şi pe cele de cunoaştere. Dacă, pe durata stagiului, elevul trece de la un post de lucru la altul, el va avea mai mulţi tutori formatori. De fiecare dată, aceştia îi vor da sfaturi, îi vor expica atribuţiile postului sau funcţiei, îl vor consilia. Tutorii formatori vor interveni în evaluarea activităţii elevului în întreprindere deoarece ei sunt aceia care cunosc cel mai bine ce a făcut acesta în fiecare zi.

5. Organizatorul de practică are următoarele obligaţii:

- să asigure conformitatea derulării stagiului de pregătire practică cu angajamentele

luate de partenerul de practică; altfel, stagiul poate fi întrerupt, după anunţarea

prealabilă a directorului întreprinderii/agent economic.

- să desemneze un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi

supravegherea desfăşurării pregătirii practice; cadrul didactic şi tutorele stabilesc

tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de

pregătire practică, în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională şi programa

şcolară corespunzătoare.


Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua

practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observare/evaluare. Evaluarea va viza

atât gradul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea

de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate,

responsabilitate în rezolvarea problemelor, respectarea regulamentului de ordine

interioară etc.)

La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de

dobândire a competenţelor de către practicant pe baza următoarelor documente/probe:

- fişa de observare/evaluare

- probă orală/interviu

- probă practică desfăşurată la agentul economic.

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic

responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

După încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică din care să rezulte:

- denumirea modulului de pregătire;

- competenţele exersate;

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică la agentul economic;

- observaţii personale privind activitatea depusă.

Caietul de practică poate fi organizat sub forma unui jurnal reflectiv în care să fie

consemnate activităţile derulate. Completarea jurnalului se poate realiza având în

vedere mai multe aspecte şi anume:

în primul rând, vor fi notate situaţiile, evenimentele, conversaţiile profesionale în

care este implicat elevul, în mod direct sau indirect, prin care sunt evidenţiate

inserţia la locul de muncă şi comunicarea în cadrul echipei (descrierea va fi cât

mai minuţioasă şi obiectivă);


în al doilea rând, la fiecare eveniment sau schimbare, elevul notează, cu cât mai

multă spontaneitate, impresiile în raport cu situaţia respectivă (emoţii,

sentimente), paralel cu derularea interacţiunilor profesionale;

în ultimul rând, vor fi schiţate explicaţii pentru experienţele trăite (achiziţii

intelectuale şi practice obţinute, eventual prin comparaţie cu ceilalţi, cunoaşterea

întreprinderii/organizaţiei etc.) cu scopul de a consolida stilul propriu de rezolvare

a problemelor şi capacităţile de observator al mediului profesional.

Întocmit astfel, jurnalul de practică are două mari avantaje.

pe de o parte permite evaluarea de către profesor a progresului înregistrat

în dezvoltarea profesională şi socială a elevului;

pe de altă parte permite autoevaluarea obiectivă a elevului în scopul

pozitivării imaginii de sine şi al motivării pentru perfecţionare.

Pentru evaluare se va alcătui un portofoliu a cărui structură poate include:

- caietul de practică întocmit la agentul economic;

- impresii scrise ale tutorelui şi/sau ale profesorului responsabil cu urmărirea derulării

stagiului de pregătire practică despre activitatea practicantului;

- fişe de progres în dobândirea competenţelor profesionale şi în exersarea abilităţilor

cheie;

- fişe de documentare, de lucru, jurnale de practică, fişe de reflecţie, fişe de

autoevaluare

- mostre ale muncii elevului practicant;

- materiale culese, prelucrate sau realizate de elevul practicant;

- desene, schiţe realizate ca documentaţie conexă la activităţile practice realizate;

- note redactate de elev ca urmare a unor micro-investigaţii, studii de caz, activităţi

repartizate de tutore etc.

- fotografii/ilustraţii ale unor activităţi de învăţare, rezultate ale învăţării (produse, repere

etc.)

- teste aplicate pentru evaluare curentă

- teme individuale sau de grup, referate, eseuri structurate sau libere

- proiecte/miniproiecte individuale sau de grup

- chestionare, inventare comportamentale sau atitudinale.


Ca instrument de evaluare complementară, portofoliul este caracterizat de

transparenţă şi relevanţă şi poate facilita o evaluare unitară a rezultatelor învăţării şi a

progresului obţinut de fiecare elev. Portofoliul poate fi evaluat atât ca produs final cât şi

ca proces (de alcătuire): aceste aspecte vor fi stabilite de către profesor şi aduse la

cunoştinţa elevului, de la începutul stagiului de pregătire practică.

Atât pentru profesor cât şi pentru elev, este utilă matricea de evaluare a

portofoliului care pune în relaţie instrumentele/componentele acestuia cu competenţele

specifice de evaluat. Te

st

Pro

bă

prac

tică

Tem

ă în

cl

asă

Tem

ă pe

ntru

ac

asă

Ref

erat

ex

perim

ent

Ref

erat

cu

subi

ect

prop

us

Pro

iect

e

Ese

u

Alte

do

cum

ente

Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor, a terminologiei, a conceptelor şi a metodelor specifice

x x x x x x x x

Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri proprii

x x x x x

Dezvoltarea capacităţilor de analiză şi de rezolvare de problme

x x x x x x x x

Dezvoltarea capacităţilor de comunicare folosind limbajul specific

x x x x

Formarea unei atitudini critice faţă de efectele ştiinţei asupra dezvoltării tehnologice şi sociale, precum şi a interesului faţă de protejarea mediului înconjurător

x x x x


Instrumente

Competenţe de evaluat

Pentru evaluarea potofoliului pot fi utilizate următoarele criterii:

Exemplar Bine Acceptabil Mai este de lucru

Înţelegerea materieiDezvoltarea competenţelor relevante pentru modulExersarea abilităţilor cheieDemonstrarea progresuluiObiectivitatea autoevaluăriiPerseverenţă/ritmicitateFolosirea repetată a activităţilor de învăţare în contexte similareCalitatea produselorComentarii, opinii personale, reflecţii Fiecărui criteriu îi poate fi alocată o anumită pondere iar evaluarea finală va ţine cont de aceste ponderi.


Sănătate şi securitate în muncăMăsuri de protecţia muncii la utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesară eliminarea posibilităţii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.

Măsurile, amenajările şi mijloacele de protecţie trebuie să fie cunoscute de către tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.

Principalele măsuri de prevenire a electrocutării la locurile de muncă sunt: Asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din circuitele electrice şi care se

realizează prin: amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum şi a unor echipamente

electrice, la o înălţime inaccesibilă pentru om. Astfel, normele prevăd ca înălţimea minimă la care se pozează orice fel de conductor electric să fie de 4m, la traversarea părţilor carosabile de 6m, iar acolo unde se manipulează materiale sau piese cu un gabarit mai mare, această înălţime să depăşească cu 2,25m gabaritele respective.

izolarea electrică a conductoarelor; folosirea carcaselor de protecţie legate la pământ; îngrădirea cu plase metalice sau cu tăblii perforate, respectându-se distanţa

impusă până la elementele sub tensiune. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lămpile şi sculele electrice

portative. Sculele şi lămpile portative care funcţionează la tensiune redusă se alimentează la un transformator coborâtor. Deoarece există pericolul inversării bornelor este bine ca atât distanţa picioruşelor fişelor de 12, 24 şi 36V, cât şi grosimea acestor picioruşe, să fie mai mari decât cele ale fişelor obişnuite de 120, 220 şi 380 V, pentru a evita posibilitatea inversării lor.

La utilizarea uneltelor şi lămpilor portative alimentate electric, sunt obligatorii: verificarea atentă a uneltei, a izolaţiei şi a fixării sculei înainte de începerea

lucrului; evitarea răsucirii sau a încolăcirii cablului de alimentare în timpul lucrului şi

a deplasării muncitorului, pentru menţinerea bunei stări a izolaţiei; menajarea cablului de legătură în timpul mutării uneltei dintr-un loc de

muncă în altul, pentru a nu fi solicitat prin întindere sau răsucire; unealta nu va fi purtată ţinându-se de acest cablu;

evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces şi în locurile de depozitare a materialelor; dacă acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin îngropare, acoperire, cu scânduri sau suspendate;

interzicerea reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării motorului sau lăsarea fără supraveghere a uneltei conectate la reţeaua electrică.

Folosirea mijloacelor individuale de protecţie şi mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protecţie individuală se întrebuinţează de către electricieni pentru prevenirea electrocutării prin atingere directă şi pot fi împărţite în două categorii: principale şi auxiliare.


Mijloacele principale de protecţie constau din: tije electroizolante, cleşti izolanţi şi scule cu mânere izolante. Izolaţia acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalaţiei în condiţii sigure; cu ajutorul lor este permisă atingerea părţilor conductoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protecţie constau din: echipament de protecţie (mănuşi, cizme, galoşi electroizolanţi), covoraşe de cauciuc, platforme şi grătare cu picioruşe electroizolante din porţelan etc.

Aceste mijloace nu pot realiza însă singure securitatea împotriva electrocutărilor.Întotdeauna este necesară folosirea simultană cel puţin a unui mijloc

principal şi a unuia auxiliar.

Mijloacele de avertizare constau din plăci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilite prin standarde şi care conţin indicaţii de atenţionare), îngrădiri provizorii prevăzute şi cu plăcuţe etc. Acestea nu izolează, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a

unor scurgeri de curent periculoase. Se aplică mai ales la instalaţiile electrice care funcţionează cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat faţă de pământ.

Separarea de protecţie se realizează cu ajutorul unui transformator de separaţie. Prin aceasta, se urmăreşte crearea unui circuit izolat faţă de pământ, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie înlăturat pericolul de electrocutare. În cazul unui defect, intensitatea curentului care se închide prin om este foarte mică, deoarece trebuie să treacă prin izolaţia corpului care are o rezistenţă foarte mare.

Condiţiile principale care trebuie îndeplinite de o protecţie prin separare sunt: la un transformator de separaţie să nu se poată conecta dacât un singur

utilaj; izolaţia conductorului de alimentare să fie întotdeuna în stare bună, pentru

a fi exclusă posibilitatea apariţiei unui curent de punere la pământ de valoare mare.

Izolarea suplimentară de protecţie constă în executarea unei izolări suplimentare faţă de izolarea obţinută de lucru, dar care nu trebuie să reducă calităţile mecanice şi electrice impuse izolării de lucru.

Izolarea suplimentară de protecţie se poate realiza prin: aplicarea unei izolări suplimentare între izolaţia obişnuită de lucru şi

elementele bune conducătoare de electricitate ale utilajului; aplicarea unei izolaţii exterioare pe carcasa utilajului electric; izolarea amplasamentului muncitorului faţă de pământ.

Protecţia prin legarea la pământ este folosită pentru asigurarea personalului contra electrocutării prin atingerea echipamentelor şi instalaţiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaţie. Elementele care se leagă la pământ sunt următoarele:

carcasele şi postamentele utilajelor, maşinilor şi ale aparatelor electrice, scheletele metalice care susţin instalaţiile electrice de distribuţie, carcasele tablourilor de distribuţie şi ale tablourilor de comandă, corpurile manşoanelor de calibru şi mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protecţie ale liniilor electrice de transport etc.


Instalaţia de legare la pământ constă din conductoarele de legare la pământ şi priza de pământ, formată din electrozi. Prizele de pământ, verticale sau orizontale, se realizează astfel încât diferenţa de potenţial la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directă să nu fie mai mare de 40V.

În general, pentru a se realiza o priză bună, cu rezistenţă mică, elementele ei metalice se vor îngropa la o adâncime de peste 1m, în pământul bun conducător de electricitate, bine umezit şi bătut.

Sistemul de priză (legare la pământ) separată pentru fiecare utilaj prezintă următoarele dezavantaje: este costisitor (cantităţi mari de materiale şi manoperă); unele utilaje (transformatoare de sudură, benzi transportoare etc.) se mută

frecvent dintr-un loc în altul; legătura este de multe ori incorect executată datorită caracterului de

provizorat al instalaţiei. Protecţia prin legare la nul se realizează prin construirea unei reţele generale de

protecţie care însoţeşte în permanenţă reţeua de alimenare cu energie electrică a utilajelor.

Reţeaua de protecţie are rolul unui conductor principal de legare la pământ, legat la prize de pământ cu rezistenţa suficient de mică.

Sistemul prezintă o serie de avantaje:- utilajele electrice pot fi legate la o instalaţie de legare la pământ cu o rezistenţă suficient de mică;- este economic, deoarece la instalaţiile provizorii pentru şantiere, materialele folosite pot fi recuperate în cea mai mare parte;- este uşor de realizat, putând fi folosite prizele de pământ naturale, constituite chiar din construcţiile de beton armat;- permite să se execute legături sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durată mare de funcţionare;- toate utilajele electrice pot fi racordate cu uşurinţă la reţeua de protecţie;- se poate executa în mod facil un control al instalaţiei de legare la pământ, deoarece legăturile sunt simple şi vizibile, iar prizele de pământ pot fi separate pe rând pentru măsurare, utilajele rămânând protejate sigur de celelalte prize. Pentru cazul unei întreruperi accidentale a legăturii la nul se prevede, ca o măsură suplimentară, un număr mai mare de prize de pământ.


Protectia diferenţială din tablourile de alimentare nu poate înlocui protecţia prin legare la nulul de protecţie şi centura de împământare.La locurile de muncă cu pericol de incendiu sau explozie se vor utiliza echipamente tehnice electrice de construcţie specială (cu grad de protecţie antiex).

În aceeaşi instalaţie nu este permisă protejarea unor utilaje electrice prin legare la pământ, iar a altora prin legare la nul. Instalaţia de protecţie nu poate fi modificată în timpul exploatării, fără un proiect şi fără dispoziţia şefului unităţii respective.

Conductoarele de legare la pământ şi la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care circulă curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de protecţie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protecţie se vopsesc în culoarea roşie (sau se folosesc conductoare cu izolaţie roşie), iar cele de lucru în culoare alb-cenuşie. Protecţia prin egalizarea potenţialelor este un mijloc secundar de protecţie şi

constă în efectuarea unor legături, prin conductoare, între toate părţile metalice ale diverselor instalaţii şi ale construcţiilor, care în mod accidental ar putea intra sub tensiune şi ar fi atinse de către un muncitor ce lucrează sau de către o persoană care trece prin acel loc.

Prin intermediul acestor legături se realizează o reducere a diferenţelor de potenţial dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferenţe, obţinându-se astfel egalizarea potenţialelor şi deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat însă, că reţeua de egalizare trebuie conectată la instalaţia de legare la pământ sau la nul.

În afară de măsurile tehnice sunt necesare şi trebuie respectate şi măsuri organizatorice.Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele :

executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru următoare :- A.L. - autorizaţie de lucru- ITI-PM - instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii- A.S. - atribuţii de serviciu- D.V. - dispoziţii verbale- P.V. - procese verbale- O.S. - obligaţii de serviciu- P.R. - pe propria răspundere

delimitarea materială a locului de munca (îngrădire); eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice; elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la

instalaţiile electrice; organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice

de protecţie împotriva atingerilor directe.


În caz de incendiu la instalaţiile, tablourile electrice, precum şi la alte echipamente tehnice electrice se va interveni cu mijloacele de primă intervenţie de la punctele de lucru: stingătoare cu gaz (CO2) – tip G şi cu praf – tip P, fiind interzisă folosirea stingătoarelor cu spumă chimică sau a hidranţilor de incendiu.

INSTUMENTE DE LUCRU PENTRU ELEV


Test de autocunoaştere

Capacitatea de lucru în echipă

Răspunde cât mai sincer la întrebările următoare pentru determinarea abilităţilor personale de lucru în echipă. Fiecare variantă de răspuns are alocat un anumit punctaj, precizat în tabelul de la finalul testului. Pentru fiecare întrebare, notează varianta pe care ai ales-o şi apoi calculează totalul obţinut.

1. Poţi să stai jos şi să citeşti o carte, mai mult de 30 de minute ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

2. Îţi priveşti interlocutorii în ochi ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

3. Ai o atenţie de scurtă durată ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

4. Munceşti mai mult pentru şefii şi pentru coechipierii care-ţi înţeleg problemele personale ?

a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

5. Eşti conştient că există şi alte probleme şi întâmplări înafara celor din echipă?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

6. Eşti înţelegător când apar probleme neaşteptate ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

7. Te aştepţi ca ceilalţi să-ţi înţeleagă problemele personale ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

8. Îţi recunoşti greşelile în faţa celorlalţi ?a. întotdeaunab. adeseori


c. câteodatăd. rar

9. Programul tău personal cuprinde activităţi variate ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

10. Poţi să te deconectezi uşor dacă eşti dezamăgit ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

11. Admiţi cu uşurinţă că s-ar putea să greşeşti ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

12. Te consideri un perfecţionist ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

13. Într-o echipă, speri că poţi rămâne cât mai tăcut sau că poţi spune cât mai puţine lucruri ?


14. Eşti primul care ia cuvântul în situaţii de criză ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

15. Îţi însuşeşti toate laudele pentru reuşitele echipei ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

16. Observaţiile care ţi se fac sunt un atac la persoană sau le ignori ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

17. Îţi place să glumeşti pentru a detensiona grupul ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

18. Îţi faci în fiecare zi lista problemelor de rezolvat/sarcinilor de îndeplinit ?a. întotdeauna


b. adeseoric. câteodatăd. rar

19. Prietenii apreciază că eşti un bun ascultător ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

20. Accepţi că într-o echipă poţi fi şi altceva decât conducător ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

21. Obişnuieşti să prezinţi rapoarte concise despre experienţele proprii ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

22. Te simţi frustrat atunci când altcineva are putere asupra ta ?a. întotdeaunab. adeseoric. câteodatăd. rar

23. Preferi să lucrezi cu mai puţini colegi, ca să nu ai surprize neplăcute ?


24. Prietenii ţi-au spus că ar fi bine să devii avocat sau politician ?


25. Te superi atunci când lucrurile nu merg aşa cum ai planificat ?


FIŞĂ DE APRECIERE A CAPACITĂŢII DE LUCRU ÎN ECHIPĂ


Numele şi prenumele elevului ........................................... Clasa ..........................Data ......................................

Care este componenţa grupului ?

Care este sarcina grupului ? (sarcina de lucru, obiectivele de îndeplinit)

Ce anume trebuie făcut ? (activităţi de realizat, modalităţi de rezolvare a obiectivelor)

Căruia dintre membrii grupului îi revine fiecare activitate ?

Ce anume vei face tu ? De ce ai nevoie de la coechipieri pentru îndeplinirea rolului în echipă ?Materiale, echipamente, instrumente

Sprijin moral

Care a fost aprecierea colegilor despre aportul tău ?

Care a fost contribuţia ta la rezultatul obţinut ? (comparativ cu sarcina individuală)

Ce ai învăţat din această experienţă ?Ce vei evita să faci în viitor ?

Ce vei repeta/dezvolta/perfecţiona ?

Evaluator .................................... Semnătura .....................


JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului ....................................................1)

- Pentru stagiile de pregătire practică -

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Nr. convenţiei de practică

Data Interval orar

Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I 2)

12/05 9-15Staţia de medie tensiune

Înlocuit bobină de reactanţă

Ecipament individual de protecţie, conductoare, cabluri, trusa electricianului, bobină de reactanţă

S

Postul de transformare

Înlocuit patron fuzibil MPR

Ecipament individual de protecţie, multimetru, trusa electricianului, patron fuzibil

S, E

1) Se va completa pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic

2) Modul de realizare a sarcinilor: S=sub supraveghere; E=în echipă; I=individual.


Test de autoevaluare

Securitatea la locul de muncă (1)

La începerea stagiului de pregătire practică la agentul economic, verificaţi dacă aveţi informaţii despre următoarele aspecte şi scrieţi aceste informaţii în spaţiul de sub fiecare.

1. Facilităţile de igienă corespunzătoare

2. Cum să ridicaţi obiectele grele în mod corect ?

3. Cum să folosiţi echipamentul electric ?

4. Cum să folosiţi utilajele în mod corect ?

5. Cum să acţionaţi când vărsaţi diferite substanţe pe piele sau pe haine ?

6. Care sunt facilităţile de prim ajutor şi unde se acordă acesta ?

7. Care sunt ieşirile în caz de incendiu ?

8. Cui trebuie să raportaţi instalaţiile sau echipamentele defecte ?

9. Unde sunt amplasate extinctoarele şi de ce tip sunt ?

10.Unde se evacuează/depozitează deşeurile şi gunoaiele ?

Dacă la vreuna dintre întrebări nu puteţi indica răspunsul, informaţi-vă !

Conform legii, vi se cere să cunoaşteţi şi să vă îndepliniţi îndatoririle.


Test de autoevaluare

Securitatea la locul de muncă (2)

Citiţi cu atenţie condiţiile următoare şi verificaţi dacă le îndepliniţi în activitatea la agentul economic.

CONDIŢII PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PERSONALUL CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE

a) Să posede calificarea profesională şi îndemânarea necesară pentru lucrările

ce i se încredinţează, corespunzător nivelului de calificare deţinut;

b) Să fie apt din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care i-ar

stânjeni activitatea specifică sau care ar putea conduce la accidentarea lui sau a

altor persoane;

c) Să cunoască, să-şi însuşească şi să respecte prevederile normelor de

protecţie a muncii pentru locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea;

d) Să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor

electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor;

e) Nivelul de calificare profesională şi de cunoaştere a normelor de protecţie a

muncii, se constată prin examen;

f) Electricienii, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile sau asupra instalaţiilor

în exploatare, unde există riscuri de natură electrică, trebuie să fie autorizati;

g) Fiecare electrician este obligat ca, la constatarea unor defecte în instalaţiile

electrice, care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor, să ia măsuri în

limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct;

h) Electricienii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual şi dispozitivele

de protecţie, care trebuie verificate periodic.

Dacă nu îndepliniţi vreuna dintre condiţii, anunţaţi-vă superiorul !


Studiu de caz

Securitatea la locul de muncă

Realizaţi un studiu de caz pentru a identifica indicatoarele privind igiena şi protecţia şi mijloacele de protecţie colectivă utilizate în instalaţiile electrice de medie şi înaltă tensiune în care desfăşuraţi stagiul de pregătire practică la agentul economic.

Sintetizaţi rezultatele acestui studiu într-un tabel de forma celui care urmează:

Exemplu (mesaj) Semnificaţie (destinaţie)

Indicatoare de informareIndicatoare de avertizareIndicatoare de obligaţieIndicatoare de interdicţieMijloace de protecţie colectivă


FIŞĂ DE LUCRUSecuritatea la locul de muncă (1)

Pentru fiecare indicator din figură. indicaţi categoria (de averizare, de obligaţie, de interdicţie,

de informare) completaţi mesajul care lipseşte precizaţi situaţii de lucru în care se impune utilizarea sa


1 2

3 4


În figura următoare este prezentat un electrician care efectuează o intervenţie la un separator de înaltă tensiune de exterior. Identificaţi mijloacele de protecţie individuală şi dispozitivele de protecţie; precizaţi rolul fiecăruia, completând casetele libere, ca în exemplul dat.


Cască de protecţie – asigurare împotriva lovirii capului (la cădere sau din

cauza şocului mecanic provocat de un scurtcircuit


În figura următoare este prezentat un electrician care efectuează înlocuirea patronului la o siguranţă de medie tensiune, aflată în amonte de o priză industrială. Identificaţi mijloacele de protecţie individuală şi dispozitivele de protecţie; precizaţi rolul fiecăruia, completând casetele libere, ca în exemplul dat.


Cască de protecţie – asigurare împotriva lovirii capului (la cădere sau din

cauza şocului mecanic provocat de un scurtcircuit

FIŞĂ DE LUCRUAcordarea primului ajutor

În figura următoare este prezentat un electrician în timp ce acordă primul ajutor unui coleg care a suferit un accident în timpul unei intervenţii efectuate la echipamentul electric amplasat pe un stâlp de înaltă tensiune.

1. Precizaţi ce a făcut bine şi ce a greşit accidentatul din punct de vedere al asigurării individuale împotriva accidentelor de muncă la lucrarea efectuată;

2. Explicaţi, pe scurt, în ce constă primul ajutor acordat accidentatului.


Fişă de lucruDescărcătoare

În figura următoare este prezentat un descărcător.

Precizaţi: categoria de descărcătoare căreia îi

aparţine aparatul din figură (tubular, cu rezistenţă variabilă);

rolul descărcătoarelor într-o instalaţie de înaltă tensiune;

modul de montare al acestora în circuit (punctele în care se conectează legăturile reprezentate în figură);

solicitarea electrică la care sunt supuse aceste aparate;

deosebirea dintre descărcătoare şi eclatoare din punct de vedere al principiului de funcţionare;

rolul izolatorului de la exteriorul descărcătorului.


Studiu de cazDefecte în instalaţiile electrice de înaltă tensiune

În figura alăturată este prezentat un conductor aparţinând unei instalaţii de medie tensiune, la care se constată un defect.

Precizaţi: în ce constă defecţiunea

respectivă şi care este cauza sa;

decizia care trebuie luată cu privire la această defecţiune (remediere, înlocuire cablu) şi argumentaţi această decizie;

descrieţi tehnologia de aplicat în situaţia identificată.


Defect care constă în ...şi este cauzat de ...

Studiu de cazInstalaţii electrice de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice

Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice (trăsnete) se asigură pentru toate componentele metalice aflate într-o clădire (indiferent de destinaţia acesteia): ţevi de apă, ţevi de gaze, balustrade, unităţi de aer condiţionat, armături, scări metalice etc.

Chiar dacă pentru clădirea respectivă s-a prevăzut o instalaţie de protecţie, dacă nu sunt realizate legăturile tuturor părţilor metalice la această instalaţie, protecţia nu mai este sigură.De exemplu, în figura următoare este prezentată situaţia unei clădiri în care rezervorul de apă nu este legat la pământ. În cazul unui trăznet, diferenţa de potenţial dintre punctul A, aparţinând conductorului de legătură la pământ şi punctul B al rezervorului poate ajunge la 1 500 000 V; se poate produce o descărcare între cele două puncte, cu consecinţe distructive asupra componentelor puse în evidenţă.

Pentru a evita aceste situaţii periculoase, toate componentele metalice trebuie legate la pământ; astfel supratensiunile atmosferice găsesc o cale de „scurgere” la masă (la pământ).

Legarea la pământ pentru protecţia la supratensiunile atmosferice:

1 – conexiune aeriană; 2 – conexiune subterană;

legături electrice pentru:3 – antenă TV; 4 – coş de ventilaţie; 5 –

conductă scurgere apă pluvială; 6 – scară metalică; 7 – rame metalice de la ferestre; 8 – ţevi

pentru aer (condiţionat); 9 – uşă metalică; 10 – punct de măsurare (potenţial de referinţă); 11 –

tablou electric (cutie metalică); 12 – terminal principal de pământare, al instalaţiei; 13 – priza de

pământare.

Realizaţi un studiu de caz pentru unul din atelierele în care desfăşuraţi stagiul de practică pentru a pune în evidenţă modalităţile prin care se asigură protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice.

Veţi realiza apoi o schiţă a instalaţiei de protecţie, asemănătoare celei de mai sus, în care veţi marca modalităţile identificate.


Rezervor de apă

Punct în care poate lovi trăznetul

Legătură la pământare

A

Studiu de cazÎntreţinerea transformatoarelor electrice

Întreţinerea curentă se realizează, prin comparaţie cu întreruptoarele electrice de înaltă tensiune, mult mai simplu deoarece transformatoarele nu au piese în mişcare; volumul lucrărilor este şi el mai redus, depinzând de importanţa transformatoarelor în exploatare. La un transformator trifazat de înaltă tensiune (precum cel din figură) lucrările de întreţinere se execută din 6 în 6 luni şi constau într-o serie de intervenţii asupra principalelor subansamble ale acestui aparat electric.

Indicaţi subansambele transformatorului care sunt vizate în cadrul lucrărilor de întreţinere şi precizaţi în ce constau aceste lucrări (ca în exemplul dat). Răspundeţi sarcinilor de lucru prin completarea unui tabel de forma:

Subansamblul Lucrări de întreţinere de executatConservator de uleiCuvăReleu de gazeSistem de răcire forţatăFiltru de aerBorne de conectare


Conservator de uleievacuarea reziduului de uleiverificarea niveluluicompletarea cu ulei

Cuvă- revizie exterioară- controlul uleiului- ............

Studiu de cazÎntreţinerea întreruptoarelor de înaltă tensiune

Întreţinerea întreruptoarelor presupune o serie de lucrări a căror complexitate şi volum sunt determinate de importanţa acestor aparate într-o instalaţie electrică.

Din analiza avariilor, rezultă că majoritatea defectelor apărute la întreruptoare se datorează exploatării lor necorespunzătoare şi lucrărilor de întreţinere executate incorect sau incomplet. Consecinţele acestor lucrări necorespunzătoare pot fi uneori destul de grave, soldându-se cu distrugeri de instalaţii importante şi cu întreruperi de lungă durată în alimentarea cu energie electrică.

În figura următoare este prezentat un întreruptor automat de înaltă tensiune cu ulei, care face parte dintr-un sistem de distribuţie a energiei (linie electrică de 35 kV).

Acest întreruptor a realizat deconectarea unui circuit prin protecţie la scurtcircuit şi necesită, pe lângă controlul periodic şi verificări neprogramate.


Izolatoare- curăţare- verificare să nu fie sparte, crăpate,

zgâriate sau cu urme de descărcări electrice

- verificare nivel ulei- verificare etanşeitate robinete- verificare etanşeitate indicatoare

de ulei

Indicaţi subansambele întreruptorului care sunt vizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, localizaţi pe figură aceste subansamble şi precizaţi în ce constau lucrările de control şi verificare (ca în exemplul dat). Răspundeţi sarcinilor de lucru prin completarea unui tabel de forma:

Subansamblul Lucrări de întreţinere de executatIzolatoareCamere de stingereDispozitiv de acţionareBorne şi legături de contactSupapa de siguranţăConductă evacuare gaze

Fişă de lucruEchipamente electrice de înaltă tensiune

Aparatajul de medie şi înaltă tensiune este format în principal din următoarele categorii de aparate:

separatoare întreruptoare automate siguranţe fuzibile de înaltă tensiune descărcătoare bobine de reactanţă transformatoare de măsură (de curent, de tensiune)


Identificaţi în figura de mai sus, aparate de înaltă tensiune; marcaţi-le pe fiecare şi apoi asociaţi-le semnul convenţional corespunzător, într-un tabel de forma:

Nr. asociat aparatului Denumirea aparatului Semn convenţional


MINIPROIECT

Alegerea elementelor de alimentare, comandă şi protecţie a instalaţiilor electrice de forţă de joasă tensiune (temă)

Date de intrare: un motor trifazat cu PN = 5 KW; UN = 380 V; cosφ= 0,87un transformator de sudare cu SN = 40KVA şi UN = 380 V şase proiectoare cu PN = 500 W şi UN = 220 V (monofazate)

Cerinţe: Alegeţi elementele de alimentare, comandă şi protecţie a unei instalaţii electrice de forţă de joasă tensiune pentru receptoarele precizate.

Date de ieşire:- schema configuraţiei instalaţiei de alimentare- secţiunea cablului de alimentare, tipul acestuia, tubul de protecţie- parametrii electrici ai contactorului de comandă pentru motorul specificat;- curentul de serviciu şi factorul de reglaj pentru releul termic de protecţie la

suprasarcină a motorului- siguranţa fuzibilă pentru circuitul motorului


ANEXE


JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului ....................................................1)

- Pentru stagiile de pregătire practică -(variantă şi exemplu de completare)

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Nr. convenţiei de practică

Sarcina de lucru/proiectul: 1)

Verificarea unui întreruptor automat de înaltă tensiune cu ulei după deconectarea unui scurtcircuitSubansamble avute în vedere:- izolatoare- camere de stingere- borne şi legături- supapă de siguranţă- conductă evacuare gaze

Ce voi face eu ? De ce am nevoie ? Cum rezolv problema ?1. Verificarea bornelor şi legăturilor (trebuie să observ starea bornelor, integritatea legăturilor de contact şi dacă bornele se încălzesc excesiv.

Mijloace de protecţie împotriva electrocutării

Verificarea făcându-se sub tensiune, nu-mi este permisă ridicarea grilajelor de protecţie, deci nu pot să mă apropii de subansamblul de verificat pentru a determina încălzirea excesivăSoluţie: am oservat circulaţia aerului din vecinătatea bornelor (curenţii de convecţie, dacă se formează, dovedesc o încălzire excesivă)

2. Observarea generală a întreruptorului pentru depistarea urmelor de ulei aruncat afară

Există urme de ulei şi ele provin de la conducta de evacuare a gazelor.Soluţie: am căutat urme şi pe întreruptor şi am suspectat conducta de evacuare a gazelor; la verificarea atentă am găsit-o fisurată – am propus înlocuirea la lucrările de revizie (cu scoatere de sub tensiune)

1) scurtă descriere a sarcinii de realizat prin enumerarea fazelor/etapelor de lucru


Test de autocunoaştere

Capacitatea de lucru în echipă

Punctajul variantelor de răspuns:

Întrebarea Varianta a Varianta b Varianta c Varianta d3, 4, 13, 15, 16, 22, 23 1 2 3 41, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 17, 18, 19,

20, 214 3 2 1

Rezultatul testului

Între 100 şi 76 puncte: eşti un excelent lucrător în echipă.Între 75 şi 50 puncte: lucrezi bine în echipă, dar este loc şi pentru mai bine.Între 49 şi 30 puncte: mai este destul de recuperat pentru o bună integrare în echipă.Sub 29 puncte: nu-i nimic, lucrezi mai bine individual.


FIŞĂ DE DOCUMENTARESecuritatea la locul de muncă

Conform sistemului internaţional de indicatoare de culori, indicatoarele de protecţie se împart în patru categorii:

Informare: pătrat sau dreptunghiular, cu alb pe fond verde

Avertizare: triunghiular, cu negru pe fond galben

Obligaţie: circular, cu alb pe fond albastru

Interdicţie: circular, cu margine şi bară transversală roşie pe fond alb

Informaţia suplimentară pentru un indicator: pe un pătrat sau dreptunghi cu fond alb – plasat imediat în categoria corespunzătoare de indicator


Munca nu este un loc unde vă puteţi

purta prosteşte sau puteţi face glume.

Gândiţi înainte de a acţiona !

FIŞĂ DE DOCUMENTARESistemul de protecţie prin legături multiple la pământ şi la nulul artificial

Pentru a înţelege rolul legăturii la centura de împământare, se consideră mai întâi exemplul din figura următoare, al unei distribuţii la care, neutrul fiecărui circuit este legat la pământ numai în postul de transformare (şi nicăieri în altă parte) astfel că nu pot apare curenţi reziduali. Fiecare locuinţă are o împământare, alta decât cea a distribuţiei sau la o priză de pământare, dar ambele sunt separate faţă de neutrul sistemului.

Distribuţie cu neutrul legat la pământ în postul de transformare

În situaţia opusă, a unei distribuţii cu legături multiple la pământ. Neutrul este, la fel, legat la pământ în postul de transformare, dar este legat şi în alte puncte, inclusiv la sfârşitul circuitului de distribuţie. În cablul de distribuţie nu există conductor separat de legare la pământ. Fiecare locuinţă îşi ia legătura la pământ de la acest conductor de neutru/pământare. Pământarea fiecărei locuinţe este legată la orice structură conductoare interioară (cum ar fi, de exemplu, ţevile de apă şi de gaze), pentru a crea o legătură echipotenţială.

Deoarece, în acest caz, neutrul este legat la pământ în mai multe puncte, se pot forma curenţi reziduali care generează câmpuri electromagnetice.

În practică, multe circuite sunt iniţial de forma descrisă în primul caz şi apoi sunt transformate ca în al doilea. Cablul de distribuţie are două conductoare separate pentru neutru şi pentru pământare, însă cel pentru neutru este conectat la pământ în mai multe puncte. (Este posibilă depanarea acestor circuite utilizând cabluri cu un singur conductor cu rol combinat, de neutru şi pământare, deşi, uneori, conductorul de


Post de transformare

Transformator trifazat

Locuinţă Locuinţă

Linie principală de distribuţietrei faze+neutru+pământare

Chiar dacă nu aveţi legături multiple la pământare este necesar să asiguraţi legarea la priza de pământare a tuturor ţevilor metalice, dar în cazul existenţei legăturilor multiple, cerinţele sunt mai restrictive.

pământare nu este continuu pe întregul traseu al cablului). Locuinţele individuale pot avea sau nu legături multiple la pământare.

Distribuţie cu legături multiple la pământ

Distribuţie cu şi fără legături multiple la pământ ale locuinţelor




Locuinţă

Legătură la pământ a ţevilor de apă etc.

Legături multiple ale neutrului la pământ

Linie principală de distribuţietrei faze + neutru/pământare

Legătură multiplă de pământare



Locuinţă Locuinţă

Mai există şi alte situaţii în care pot apare curenţi reziduali şi anume atunci când, datorită sistemului de alimentare din mai multe posturi de transformare, se impune montarea unor cutii de derivaţie. În mod normal, legătura la neutru se păstrează dar conexiunile fazelor trebuie realizate. Astfel, curentul prin conductorul neutru se transmite de la o secţiune la cealaltă, provocând apariţia curenţilor reziduali în ambele secţiuni ale distribuţiei (aceşti curenţi apar indiferent dacă în circuit există legături multiple de pământare sau nu).

Distribuţie cu cutie de conexiuni

Prezenţa legăturilor multiple la pământare este suficientă pentru apariţia curenţilor reziduali. Dar efectul este considerabil diminuat dacă se recurge la un conductor neutru întrerupt.

Legăturile multiple la pământare au crescut numeric în reţelele de distribuţie de medie tensiune şi numeroase ţări din Europa le folosesc în cazul liniilor subterane şi al reţelelor de alimentare a consumatorilor casnici. Chiar dacă, din proiectare, multe locuinţe nu sunt prevăzute cu legături multiple de protecţie la pământ, ele au totuşi astfel de legături realizate accidental.




Locuinţă

spre următorul post de

transformare

Cutie de conexiune

FIŞĂ DE DOCUMENTARESistemul de protecţie prin legarea la nulul artificial

În instalaţiile de protecţie prin legare la nulul artificial se folosesc rezistoare speciale care au şi rolul de limitare a valorii curentului care ar trece prin conductorul de nul între generatoare sau transformatoare şi pământ, în eventualitatea întreruperii legăturii de pământare.

Rezistoarele utilizate în aceste situaţii sunt fabricate pentru tensiuni înalte (peste 100 kV) şi pentru diverşi curenţi nominali (până la 8 kA), fiind componentele principale ale majoritatea sistemelor de generare şi de distribuţie la medie şi înaltă tensiune.

FIŞĂ DE DOCUMENTAREDescărcări prin efect Coronna

Efectul Coronna, cunoscut şi sub denumirea de descărcare parţială, este o

descărcare localizată în anumite puncte ale izolatoarelor, care are loc datorită distribuţiei neuniforme a potenţialelor înalte şi anume atunci când această distribuţie generează câmpuri electrostatice a căror intensitate depăşeşte o anumită valoare (valoare critică).

Ionizarea provocată de aceste câmpuri intense este localizată pe o anumită porţiune a distanţei care separă electrozii între care este aplicată înalta tensiune.

Efectul Coronna este un fenomen capabil să degradeze izolatoarele şi să determine deteriorarea instalaţiilor electrice de înaltă tensiune.

Pentru a preveni efectele acestor descărcări parţiale, izolatoarele de înaltă tensiune sunt prevăzute cu „inele de descărcare” – piese metalice în formă de inel, care înconjoară izolatorul la capătul său legat la potenţialul înalt, şi ale cărui efecte pot fi observate în figura următoare.


Element (rezistor) din oţel inoxidabil

Inele de prindere

Izolator ceramic

Interconexiuni duble prin buloane

Carcasă standard realizată cu sistem de protecţie IP23 sau IP54, din oţel

inoxidabil sau tablă galvanizată

Cutie cablu IT pentru legare la

pământ

Legătură la pământ (JT)

Armătură separată de pământare

Placă de etanşare

Spaţiu rezervat pentru

transformatoare de curent,

izolatoare etc., după necesităţi

Izolator de 115 kV, fără inel de descărcare: modelarea câmpului electrostatic pune în evidenţă – cu roşu – zone în care câmpul este deosebit de intens şi acesta este locul în care se produc

descărcările parţiale.

Izolator de 115 kV (porţiunea dinspre capătul conectat la înalta tensiune) având montat inelul de descărcare: modelarea câmpului electrostatic pune în evidenţă dispariţia zonelor de câmp

intens şi înlăturarea posibilităţii de apariţie a descărcărilor parţiale


N, mainframes, LAN) si sistemele informationale de la diferiti producatori de-a lungul unei FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Lucrul în echipă

Lucrul în echipă este mijlocul prin care oameni obişnuiţi obţin rezultate neobişnuite.

Munca în echipă este o competenţă care se regăseşte în specificaţiile fiecărui post disponibil într-o companie şi specialistul în recrutare analizează această competenţă pe parcursul procesului de selecţie, utilizând diferite mijloace de investigare: întrebări, specifice care evaluează capacitatea de interrelaţionarepersonală şi de înţelegere a nevoilor persoanei cu care interacţionează. Prezenţa calităţilor necesare pentru a fi un bun membru de echipă sau, din contră, lipsa lor, pot fi factori decisivi la angajarea unei persoane sau în menţinerea ei într-o organizaţie.

COMPORTAMENTE CARE DEMONSTREAZĂ COMPETENŢA DE A LUCRA ÎN ECHIPĂ Manifeşti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii Interacţionezi în mod eficient cu angajaţii în diferite situaţii Înţelegi rolul fiecărei persoane în grup Te focalizezi pe atingerea obiectivelor Respecţi drepturile şi convingerile altora Asculţi şi înţelegi nevoile şi sentimentele celor din jur Apreciezi şi recunoşti participarea activă la realizarea unei acţiuni, încurajezi discuţiile

deschise, împărtăşeşti idei şi sugestii cu colegii.

Cum dezvolţi lucrul în echipă în timpul şcolii ?

Învaţă din proiecte !Participă la evenimente organizate de şcoală. Caută să înveţi din fiecare experienţă de grup. Analizează şi evaluează împreună cu coordonatorul activităţii/profesorul, gradul tău de implicare în echipă, reflectează asupra a ceea ce ai de făcut, cum ai făcut şi de ce ai făcut.

Dezvoltă-te progresiv !Conştientizează ce ai dobândit, acceptă noi provocări şi responsabilizări ca să-ţi permită să-ţi îmbunătăţeşti activităţile prin forţe proprii. Dacă ai început ca un simplu membru într-o echipă de proiect, încearcă să ţinteşti ca la următoarea oportunitate să deţii un rol care să includă şi coordonarea altora din jurul tău. Proiectele pot fi de la cle foaret simple legate de şcoală, până la a organiza evenimente în şcoală sau pentru cercul tău de prieteni. Experienţa de lucru în echipă se construieşte mai ales prin experienţe în care oferi mai mult sprijin celor din echipă decât aştepţi ca ei să-ţi acorde tie.

Cum dezvolţi lucrul în echipă după angajare ?

Implică-te !Participă activ în cadrul echipei, schimbă informaţii, ascultă şi înţelege punctele de vedere ale celorlalţi membri ai echipei.Încearcă să dezvolţi idei noi pe baza celor spuse de ceilalţi. Evită-l pe „nu aşa, ştiu eu o altă metodă”.

Solicită feedback permanent !


Încearcă să te raportezi la părerea celor din jur. Asta nu înseamnă că trebuie să te faci plăcut cu orice preţ dar este important să afli ce gândesc colegii tăi despre acţiunile tale. Împărtăşeşte sugestiile şi ideile celorlalţi, manifestă flexibilitate în exprimarae punctelor de vedere diferite ale membrilor echipei.

Evaluează-te !Analizează activitatea desfăşurată în cadrul echipei; cum te-ai simţit, care a fost contribuţia ta în cadrul echipei ? Dacă ai avut parte de rezultate foarte bune, care au fost factorii de succes. Dacă ai eşuat în alte aspecte, care a fost cauza. Cu lecţiile învăţate intră în următoarea interacţiune cu cei din jur mai pregătit să contribui şi să-i ajuţi să obţină rezultate şi mai bune. Surprinzător, şi rezultatele tale vor creşte pe măsură.


MINIPROIECT

Alegerea elementelor de alimentare, comandă şi protecţie a instalaţiilor electrice de forţă de joasă tensiune (metodologie de lucru)

1. Alegerea secţiunii cablurilor de alimentare a receptoarelor electrice

Alegerea secţiunii cablurilor de alimentare a receptoarelor electrice se efectuează pornind de la configuraţia reţelei respective, configuraţie din care să rezulte lungimea traseelor şi modul în care sunt legaţi receptorii/consumatorii. În multe aplicaţii, un cablu electric alimentează mai multe motoare electrice de acţionare dar şi alţi consumatori, spre exemplu lămpi de iluminat, instalaţii de sudare etc.

Configuraţia unei reţele de alimentare a receptoarelor

Se calculează curentul absorbit de fiecare tip de consumator, astfel:a) în cazul motoarelor de antrenare a maşinilor hidraulice volumice, dispozitivelor de

stângere, corpurilor de iluminat, se poate considera că puterea cerută rămâne constantă pe toată durata conectării acestora la reţea, iar curentul absorbit se calculează cu relaţia

unde: PN – puterea nominală a consumatoruluiUN – tensiunea nominalăcosφ – factorul de puterek – coeficient de fazăk=1 pentru reţele de curent continuu şi reţele monofazate de curent

alternativ;k= pentru reţele trifazate

b) pentru motoarele electrice de antrenare a maşinilor unelte, a liniilor de transfer tehnologic, a roboţilor, curentul absorbit depinde de regimul de funcţionare, iar curentul absorbit se calculează cu relaţia:

unde este un coeficient de suprasarcină mecanică calculat fie ca raport al puterilor , fie ca raport al curenţilor


M1˜

M2˜

M3˜

I3

S3

I2

S2

I1

S1

; ; j – regimul de aşchiere; - randamentul

c) pentru transformatoarele de sudare, cuptoarele electrice, curentul se calculează cu relaţia

; SN – puterea aparentă a transformatorului sau cuptorului

d) pentru motoarele care antrenează generatoare de sudare, generatoare din grupurile generator-motor sau pentru instalaţiile cu redresoare, curentul absorbit se calculează cu relaţia

unde Uj, Ij – tensiunile, respectiv curenţii debitaţi în curent continuu în cele maidezavantajoase condiţii

UN – tensiunea nominală în c.a.- randamentul ansamblului

Dacă toţi consumatorii sunt alimentaţi prin acelaşi cablu şi funcţionează simultan, se calculează curentul total prin însumare algebrică, iar dacă se aplică un coeficient de simultaneitate, subunitar, dependent de categoria consumatorului:

Ic = c1Ic1 + c2Ic2 + ... cnIcn

Cunoscând curentul care circulă prin conductoarele cablului, se alege din tabele, secţiunea acestora, în funcţie de modul de pozare (în aer, în tub – un singur cablu, mai multe cabluri –, în pământ), în funcţie de tipul izolaţiei şi materialului conductor (cupru sau aluminiu). De asemenea, este necesară efectuarea unor corecţii – indicate, de asemenea, în tabele – dacă temperatura mediului diferă de cea standardizată, respectiv dacă instalaţia funcţionează în regim de scurtă durată sau intermitent.

În final, trebuie îndeplinită condiţia:

Verificări:

a) Verificarea densităţii de curent la pornire se face cu relaţia:

unde Ip – curentul de pornire al motoruluiS – secţiunea cablului alesjadm – densitatea de curent admisibilă în funcţie de materialul conductorului

jadm=20 A/mm2 pentru aluminiujadm=30 A/mm2 pentru cupru

b) Verificarea pierderilor de tensiuneŞtiind că pierderea de tensiune pe linia cu lungimea , parcursă de curentul I

este


unde R – rezistenţa conductorului pe unitatea de lungimeX – reactanţa condctorului pe unitatea de lungime

se verifică dacă;

= 10% pentru motoare= 8% pentru instalaţii de iluminat

3. Alegerea contactoarelor de alimentare a motoarelor electrice de acţionareAlegerea unui contactor se face în funcţie de :

parametrii electrici ai circuitului alimentat; parametrii de lucru; condiţiile de mediu.

Parametrii electrici se referă la:a) tensiunea şi curentul de comandă a bobinei contactorului. Alegerea tipului şi a

valorii tensiunii nominale a bobinei se face în funcţie de celelalte elemente ale schemei, astfel încât să se lucreze cu cât mai puţine tipuri (de c.c. sau c.a. sau valori 12 V, 24 V, 48 V, 110 V, 220 V, 380V) şi în funcţie de informaţiile cuprinse în cataloagele întreprinderilor producătoare. La alegerea contactelor principale se ţine seama de tensiunea nominală şi curentul nominal al motorului, iar la alegerea contactelor auxiliare se ţine seama de tensiunea din circuitul de comandă şi curenţii absorbiţi de bobinele elementelor de comandă alimentate prin aceste contacte.

b) felul şi valoarea nominală a tensiunii motorului alimentat;c) puterea sau curentul maxim al motorului.

Parametrii de lucru se referă la: regimul de lucru; frecvenţa conectărilor; durata conectărilor; locul din schemă (alimentare, scurtcircuitare rezistenţe etc.).

Condiţiile de mediu se referă la: temperatură, şocuri, vibraţii, praf, condiţii de întreţinere.

Pentru alegerea contactorului se porneşte de la tensiunea şi curentul nominal al motorului.

Se alege un contactor având tensiunea de serviciu UC>UN motor.Se calculează curentul echivalent:

unde k1= coeficient de corecţie

raportul dintre curentul de pornire şi curentul nominal al

motorului

a=6 pentru N1>6a=2,5 pentru 2,5 < N1 < 6a= N1 pentru N1 < 2,5


Se alege un contactor al cărui curent nominal este egal sau mai mare decât curentul echivalent Ie.

Se verifică apoi din punct de vedere termic pentru a ţine seama de solicitările din perioadele de pornire şi frânare:

< Itermic

unde I1 – curentul echivalent de pornireI2 – curentul echivalent de frânare

k2 = 1,7 pentru tp > 5 sk2 = 3,2 pentru tp < 5 stp – timpul de pornire sau suma timpilor de porniretf – timpul de frânaret0 – timpul de pauzăItermic – curentul nominal al contactorului

Se verifică apoi la curentul de pornireI p,catalog > I max,pornire

I p,catalog fiind curentul pe care îl poate închide contactorul prin contactele sale, fără ca acestea să se sudeze; este indicat de constructor.

4. Alegerea şi verificarea releelor termiceSe precizează că protecţia motoarelor la suprasarcină cu releee termice se poate

realiza corect numai dacă acestea funcţionează în servicii neîntrerupte, cu sau fără variaţii de viteză.

Releele termice sunt caracterizate prin curentul de serviciu IR care poate fi reglat în plaja (0,6 ... 1)IN, şi se aleg în funcţie de curentul nominal IN al motorului astfel încât

I R > I N

Se calculează coeficientul de reglare

şi se fixează butonul de reglaj în dreptul reperului corespunzător.Releul termic trebuie să asigure deconectarea motorului astfel:

după două ore, dacă

în mai puţin de 2 ore, dacă

în mai puţin de 2 minute, dacă

după 2 secunde, dacă

Pentru alegerea şi verificarea practică a releelor termice se procedează astfel:- cunoscând motorul de acţionare, se cunoaşte curentul nominal al acestuia IN;- se alege un releu termic cu un curent de reglaj IR astfel încât IN (0,6 ... 1)IR;


- după realizarea instalaţiei se verifică montarea releului termic în poziţie corectă (poziţie orizontală sau verticală);- se roteşte butonul de reglaj până când indicatorul acestuia este în dreptul valorii curentului nominal sau coeficientul de reglaj K;Se porneşte motorul asincron şi se lasă să funcţioneze la sarcină nominală 15 ... 30 minute, în funcţie de constanta termică de timp a motorului, după care se creşte sarcina cu 50% sau se scoate o siguranţă fuzibilă, motorul fiind alimentat în două faze. Releul trebuie să deconecteze în cel mult 2 minute. Dacă acesta nu declanşează, se roteşte butonul de reglaj spre limita inferioară până când releul declanşează.

5. Alegerea şi verificarea siguranţelor fuzibileAlegerea curentului nominal al siguranţei fuzibile se face pe baza caracteristicii de

topire a fuzibilului şi a curbei de variaţie a curentului în timpul pornirii, astfel încât acestea să se intersecteze.

- pentru motoare electrice cu pornire uşoară, care durează 3 ... 10 secunde,

pentru siguranţe fuzibile rapide,

pentru siguranţe fuzibile lente.- pentru motoare lectrice cu pornire grea, care durează 20 ...40 secunde, şi cu porniri frecvente,

Caracteristica timp-curent a unei siguranţe fuzibile:1 – variaţia curentului la pornirea unui motor electric;2 – caracteristica unei siguranţe fuzibile lente;3 – caracteristica unei siguranţe fuzibile rapide.

BIBLIOGRAFIE

[1] Hilohi, S. ş.a., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată. Manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice, profil tehnic, specializarea electrotehnică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002

[2] Stan, A.I., ş.a., Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială – tehnologia meseriei. Manual pentru clasele IX-X, licee industriale şi şcoli profesionale – meserii din domeniile electrotehnică şi electronică, mine, metalurgie, energetică, chimie industrială, materiale de construcţii, transporturi şi industrie alimentară. Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999


t

I

1 2 3

[3] Manolea, Gh., Acţionări electromecanice. Tehnici de analiză teoretică şi experimentală. Editura Universitaria Craiova, 2003

[4] Mareş, F., Bălăşoiu, T.,ş.a., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată. Manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice, profil tehnic, profil tehnic, specializarea electrotehnică. Eduitura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002

[5] Mareş, F., ş.a., Aparate electrice. Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, calificarea profesională – Tehnician în instalaţii electrice. Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007


intretinerea aparatelor de joasa, medie si inalta tensiune.doc

Documents