intrebari si raspunsuri la audit

Upload: maria-emanuela-micu

Post on 04-Oct-2015

65 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Audit

TRANSCRIPT

Raspunsuri si intrebari audit

Curs 1

Ce reprezinta situatiile financiare?Situatiile financiare sunt documentele contabile de sinteza ce se intocmesc obligatoriu si ofera informatii care descriu pozitia financiara si performantele unei entitati. Acestea sunt: a) Bilant (descrie pozitia entitatii) b) Cont de profit si pierdere (descrie performanta entitatii) c) Situatia fluxurilor de trezorerie d) Notele explicative e) Situatia modificarii capitalurilor propriiCare este relatia dintre contabilitate si auditul financiar? Contabilitatea furnizeaza informatii pe care auditul le certifica. Care sunt utilizatorii situatiilor financiare?Utilizatorii situatiilor financiare sunt: a) Investitorii; b) Partenerii financiari; c) Angajatii; d) Publicul larg; e) Institutiile bancare; f) Statul; g) ManageriiCare sunt caracteristicile calitative ale informatiilor contabile publicate in situatiile financiare? Caracteristicile situatiilor financiare sunt:a) inteligibilitateab) relevantac) credibilitatead) comparabilitateaCe reprezinta IFRS?IFRS=Standardele Internationale de Raportare Financiara (din 2001)IFAC (din anii 70) s-a transformat in IASBCare este legea contabilitatii? Dar a societatilor comerciale?Legea contabilitatii este Legea nr 82/1991 iar cea a societtilor comerciale este Legea nr 31/1990.Cand s-a infiintat CECCAR? CECCAR s-a infiintat in anul 1921

Cursul 2

Care sunt principiile contabilitati ?Principiile contabilitatii sunt:a) Principiul prudenteib) Principiul permantei metodelorc) Principiul continuitatii activitatiid) Principiul intangibilitatiie) Principiul necompensariif) Principiul independentei exercitiilorg) Principiul pragului de semnificatieh) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.i) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si datoriiDefiniti auditul financiarAuditul financiar reprezint activitatea efectuat de ctre auditorii financiari n vederea exprimrii unei opinii asupra situaiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare i servicii profesionale potrivit standardelor internaionale de audit i altor reglementri adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia (CAFR). Auditul financiar cuprinde i auditul statutar, care se desfoar potrivit legii.In Romania, activitatea de audit financiar a fost definita abia n anul 1999, in continutul OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.Definiti auditul statutarAuditul statutar reprezint auditul situaiilor financiare anuale sau al situaiilor financiare anuale consolidate, asa cum este prevzut de legislaia comunitar, transpus n reglementrile naionale. Acesta este un aduti impus prin lege doar unor catgorii de companii.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica ptr a deveni auditor finanaciar?Conform prevederilor legii, o persoan fizic devine auditor financiar dac ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:a) este liceniat a unei faculti cu profil economic si are o vechime n activitatea financiar-contabil de minimum 4 ani sau are calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat, cu studii superioare economice;b) a promovat testul de verificare a cunostinelor n domeniul financiar-contabil, pentru accesul la stagiu;c) a respectat, pe parcursul stagiului, cerinele Codului privind conduita etic si profesional n domeniul auditului financiar;d) a efectuat un stagiu practic de 3 ani n activitatea de audit financiar sub ndrumarea unui auditor financiar activ;e) a promovat examenul de aptitudini profesionale, potrivit legii.Activitatile auditorilor financiari.Auditorii financiari, persoane fizice i juridice, care au dobndit aceast calitate i sunt membri ai CAFR desfoar, n principal, urmtoarele activiti:auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare consolidate, n situaiile prevzute de lege, conform dispoziiilor OUG 90/2008;auditul financiar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare consolidate ale entitilor economice care au optat pentru auditarea situaiilor financiare anuale;misiuni de revizuire a situaiilor financiare anuale, a situaiilor financiare consolidate, precum i a situaiilor financiare interimare;misiuni de asigurare i alte misiuni i servicii profesionale n conformitate cu standardele internaionale n domeniu i cu alte reglementri adoptate de CAFR;audit intern;activiti de consultan financiar-contabil i fiscal, de asigurare a managementului financiar-contabil, de pregtire profesional de specialitate n domeniu, expertiz contabil, evaluare, reorganizare judiciar i lichidare.Care sunt entitatile din Romania care sunt obligate sa faca audit financiar?n Romnia, conform Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, sunt supuse auditului financiar situaiile financiare anuale ale persoanelor juridice de interes public: instituiile de credit; instituiile financiare nebancare, definite potrivit reglementrilor legale, nscrise n Registrul general; societile de asigurare, societile comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat; companiile si societile naionale; persoanele juridice care aparin unui grup de societi si intr n perimetrul de consolidare de ctre o societate-mam care aplic Standardele internaionale de raportare financiar.Mai mult, conform OMFP 3055/2009, Reglementri contabile conforme cu directivele europene, se auditeaz situaiile financiare anuale ntocmite de ctre entitile economice care la data bilanului depsesc limitele a dou dintre cele trei criterii de mrime (referitoare la total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri net: 7.300.000 euro si numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50).Care e rolul auditului financiar?Rolul auditului financiar se poate sintetiza pe dou direcii, dup cum urmeaz:a) de a oferi utilizatorilor de informaie contabil garania respectrii principiilor contabile general admise si a procedurilor interne stabilite de ctre conducerea entitii economice;b) de a oferi utilizatorilor de informaie contabil garania reflectrii n situaiile financiare a imaginii fidele, clare si complete a poziiei financiare si a performanelor entitii.

Cursul 3

Care este tipologia auditului in functie de obiectivele urmarite?n funcie de obiectivele urmrite de entitile economice, exist dou forme de audit: audit intern; audit externDefiniti auditul intern.Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor entitii economice n scopul furnizrii unei evaluri independente a managementului riscului, controlului si a proceselor de conducere a acestuia.De catre cine este realizat auditul extern?Auditul extern este realizat fie de ctre un auditor financiar (statutar), desemnat de ctre AGA, fie de ctre un auditor contractual, n baza unui contract ncheiat cu entitatea economic.Prezentati distinctia dintre auditul statutar si cel contractualAuditul statutar este auditul financiar efectuat de ctre auditori statutari care examineaz (verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice entitii auditate, n baza unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital, etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor companiei (acionari sau asociai).Auditul contractual se realizeaz la solicitarea unui client i nu n baza unei obligaii legale; obiectivele auditului sunt stabilite prin contract, n funcie de ateptrile clientului, i pot fi substanial diferite de la un audit la altul.Prezentati particularitatile auditului statutarParticularitile auditului statutar (legal) fa de auditul contractual se refer la:a) Numirea auditorului statutar (legal) este asigurat de ctre adunarea general a acionarilor sau asociailor. Altfel spus, auditorul statutar se afl n serviciul acionarilor crora le ofer o securitate relativ asupra situaiilor financiare ale companiei pe care o dein;b) Orice auditor statutar este mandatat, de regul, pentru o perioad de 5-7 ani; prin urmare, misiunea de audit statutar este plurianual, ceea ce permite auditorului s progreseze n cunoaterea entitii i s abordeze n mod privilegiat anumite aspecte specifice;c) Auditorul statutar ntocmete un raport de audit care are un coninut reglementat;d) Auditorului statutar i este specific o anumit conduit deontologic, clar stabilit prin Codul de etic adoptat de IFAC (Federaia Internaional a Contabililor);e) Misiunea de audit statutar are caracter permanent, ceea ce nseamn c auditorul statutar poate iniia controale n entitatea economic n orice moment al exerciiului financiar; n realitate, auditorul statutar se rezum la dou sau trei intervenii principale, din raiuni de buget i pentru a nu perturba activitatea entitii, dup cum urmeaz: intervenii pentru analiza si evaluarea controlului intern, pentru inspecia fizic (inventariere) i pentru revizia situaiilor financiare; Auditorul financiar urmareste functionarea si implementarea sistemului de control intern si cel contabil.f) Auditul statutar se realizeaz numai prin sondaj, altfel spus, nu are loc o validare exhaustiv a tratamentului contabil al tranzaciilor i al fluxurilor exerciiului;g) Auditorul statutar nu poate interveni n gestiunea societii si nu poate efectua lucrri care presupun substituirea conductorilor entitii-client.Care sunt criteriile/ obiectivele pe care le are in vedere auditorul ptr a se pronunta cu privire la imaginea fidela?Pentru a se pronuna cu privire la imaginea fidel reflectat prin situaiile financiare, auditorul financiar trebuie s aib n vedere respectarea urmtoarelor criterii: Exhaustivitatea si integralitatea nregistrrilor Realitatea nregistrrilor Corecta nregistrare n contabilitate si prezentarea corect n situaiile financiareDescrierea celor 3 criterii pe care le are in vedere auditorul ptr a se pronunta cu privire la imaginea fidela. Exhaustivitatea si integralitatea nregistrrilor: toate operaiunile derulate de entitatea economic au fost nregistrate corespunztor n contabilitate, fr omisiuni sau redundane; Realitatea nregistrrilor presupune c toate elementele materiale nscrise n documente corespund cu cele identificabile fizic prin inventariere sau prin alte proceduri (confirmri primite de la teri, analize de laborator, etc.). Mai mult, auditorul financiar trebuie s se asigure c toate elementele de active, datorii, capitaluri proprii, venituri i cheltuieli reflect valori reale si nicidecum fictive sau care nu privesc compania auditat. Aceste elemente trebuie s fie justificabile si verificabile; Corecta nregistrare n contabilitate si prezentarea corect n situaiile financiare acest criteriu presupune un cumul de cerine:- stabilirea corect a perioadei;- evaluarea corect a modificrilor;- imputarea corect;- ntocmirea corect a situaiilor financiare.

Cursul 4

Care sunt normele de referinta in audit?n auditul situaiilor financiare ale unei entiti (audit statutar sau orice alt fel de audit financiar) se face recurs la dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit.Prezentati normele contabile/standardele de contabilitate.Normele (standardele) contabile sunt elaborate de ctre organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.Normele contabile internaionale sunt elaborate de ctre IASB (Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS). Normele contabile internaionale cuprind:Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB, ncepnd cu anul 2001;Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS), emise pn n anul 2001;Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.n Romnia, normalizarea contabil este asigurat de Ministerul Finanelor prin: Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, Reglementrile contabile conforme cu directivele europene, respectiv OMFP nr. 3055/2009 i referenialul contabil IFRS.Care sunt normele generale de audit? Cine le emite?Normele (standardele) generale de audit reprezint un ansamblu de reguli, definite de ctre o autoritate profesional, la care se raporteaz auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit sunt reprezentate de:Standardele Internaionale de Audit (ISA);Practicile Internaionale de Audit (IASP);Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE);Standardele Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE);Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS), emise de ctre Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit i Asigurare (IAASB) din cadrul Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC);normele naionale emise de ctre un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.Clasificarea normelorNormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:norme profesionale de lucru;norme de raportare;norme generale de comportament.Ce reprezinta misiunile de compilare?n cazul unei misiuni de compilare, profesionistul face recurs la competenele sale contabile i nu la cele de auditor, n vederea obinerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare.Tipuri de misiuni.Standardele Internaionale de Audit (ISA), Standardele Internaionale cu privire la Misiunile de Revizuire (ISRE), Standardele Internaionale cu privire la Misiunile de Asigurare (ISAE) si Standardele Internaionale cu privire la Serviciile Conexe (ISRS) sunt denumite, n mod colectiv, Standarde pentru Misiuni i sunt elaborate de ctre Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit si Asigurare (IAASB).Care sunt standardele care completeaza standardele pentru Misiuni?Standardele pentru Misiuni sunt completate cu Standardele Internaionale pentru Controlul Calitii (ISCQ), care urmeaz s fie aplicate pentru toate serviciile care cad sub incidena Standardelor pentru Misiuni, elaborate de ctre IAASB.Reglementarea audituluiAuditorul aplic fiecare Standard Internaional de Audit (ISA) relevant pentru audit. Un standard internaional de audit (ISA) este relevant atunci cnd este n vigoare si atunci cnd exist mprejurrile relevante care sunt abordate n acel standard internaional de audit.n Romnia, activitatea de audit financiar a fost reglementat printr-o serie de acte normative, care definesc modul de desfurare a auditului, persoanele abilitate pentru misiuni de audit, normele de conduit etic i profesional, dup cum urmeaz:- OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, cu modificrile i completrile ulterioare;- OUG nr. 90/24.06.2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare anuale consolidate;- Normele de pregtire profesional continu a auditorilor financiari, aprobate prin Hotrrea Consiliului CAFR nr. 172/2010.Pentru efectuarea auditului financiar n Romnia, CAFR a decis, conform legii, aplicarea Standardelor Internaionale de Audit, Revizuire, alte Misiuni de Asigurare i Servicii Conexe adoptate de IAASB, respectarea Codului Etic IFAC, dar i aplicarea Standardelor Internaionale pentru Controlul Calitii. Standardele de Audit (ISA) sunt n numr de 36 i au fost clarificate de ctre IAASB, n anul 2009, prin Proiectul de clarificare a ISA (Clarity Project).Cursul 5Care este stuctura codului etic al profesionistilor contabili?Codul etic elaborat de IFAC apreciaz c, obiectivele profesiei de auditor financiar se regsesc n activitile desfurate la cele mai ridicate standarde de profesionalism, pentru atingerea celui mai nalt nivel de performan i pentru a ndeplini cerinele interesului public.Codul etic al profesionitilor contabili elaborat de IFAC este structurat n trei pri:Partea A - care se aplic tuturor auditorilor financiari;Partea B - care se aplic numai auditorilor financiari n practica public (denumii generic practicieni);Partea C - care este aplicabil auditorilor financiari salariai.Care sunt principiile fundamentale ale auditorilor financiari?Principiile fundamentale ale auditorilor financiari sunt:- integritatea;- obiectivitatea;- competena profesional i atenia cuvenit;- confidenialitatea;- conduita profesional.Prezentarea principiilor fundamentale /descrierea lor (cele 5)Integritatea - un auditor financiar trebuie s fie direct si onest n desfurarea serviciilor profesionale.Obiectivitatea - auditorul financiar profesionist are obligaia de a fi corect si de a-i pstra obiectivitatea nealterat de prejudeci, conflicte de interese sau influene externe.Competena profesional si atenia cuvenit: acest principiu se refer la necesitatea desfurrii serviciilor profesionale cu atenia cuvenit, competen si contiinciozitate, precum si la obligaia auditorului de a-i dezvolta constant cunotinele si aptitudinile profesionale la un standard ridicat de profesionalism, corespunztor cerinelor clienilor.Confidenialitatea informaiile dobndite pe parcursul derulrii serviciilor profesionale sunt confideniale si nu pot fi dezvluite fr o autorizare specific, cu excepia situaiilor n care o obligaie legal sau profesional impune acest lucru. Conduita profesional: un auditor financiar profesionist trebuie s acioneze fa de public conform reputaiei sale si s evite orice comportament care ar putea discredita profesia. n acest scop, n momentul elaborrii de cerine etice, trebuie luate n considerare responsabilitile auditorilor fa de public: clieni, tere pri, ali membriai profesiei de auditor financiar, personal, angajatori.Care sunt cerintele etice pe care trebuie sa le respecte toti auditorii financiari? Enumerarea celor 7 cerinte.Conform Codului etic aplicat tuturor auditorilor financiari, n exercitareaactivitii lor, auditorii financiari trebuie s respecte urmtoarele cerine: integritatea i obiectivitatea; soluionarea conflictelor etice; confidenialitatea; competena profesional; consultana n domeniul fiscal; activiti internaionale; publicitatea.Ce intelegeti prin solutionarea conflictelor etice?Soluionarea conflictelor etice conform acestui principiu trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:- se pot exercita presiuni asupra auditorului din partea unui manager, director, partener sau n cazul existenei unor relaii de familie sau personale;- auditorului i se poate solicita s acioneze contrar standardelor tehnice si profesionale;- uneori, pot fi generate conflicte ntre loialitatea fa de superiorul auditorului financiar si standardele de conduit.Toate cele trei stri de conflict urmeaz politica angajatorului si se analizeaz problema conflictului mpreun cu superiorii, ulterior urmnd a se apela la consultan si ndrumare, pe baza confidenialitii, cu un consultant independent pentru o posibil modalitate de aciune.Consultanta in domeniul fiscal.Consultana n domeniul fiscal - un auditor financiar profesionist care acord servicii fiscale profesionale este ndreptit s determine cea mai avantajoas poziie pentru client sau angajator, cu condiia neafectrii integritii, obiectivitii i conformitii cu legea. Orice ambiguitate sau interpretare a textului de lege pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist un suport rezonabil pentru o asemenea poziie.Auditorul financiar profesionist utilizeaz declaraiile fiscale din anii anteriori, pe baza crora formuleaz recomandri pentru optimizarea costului fiscal. Dac auditorul descoper erori sau omisiuni semnificative n declaraiile fiscale ale anilor anteriori sau nenregistrarea unei declaraii fiscale trebuie s informeze clientul asupra erorilor i omisiunilor, formulnd recomandarea de a fi anunate autoritile fiscale.Auditorului financiar i se interzice informarea autoritilor fiscale n legtur cu erorile semnificative identificate, fr permisiunea clientului. Dac erorile nu sunt corectate de ctre client, auditorul are obligaia s se disocieze de acele declaraii fiscale i s analizeze dac responsabilitile profesionale i permit continuarea activitii la clientul respectiv.Activitatile internationale.n situaia n care serviciile de audit sunt realizate n alt ar dect cea de origine si exist divergene specifice de conduit etic si profesional, se impun analizei urmtoarele soluii: dac cerinele rii n care se execut serviciile de audit sunt mai puin severe dect Codul etic IFAC, atunci se impune aplicarea acestuia din urm; n situaia invers, se aplic cerinele etice din ara n care se desfoar serviciile de audit, acestea fiind mai severe dect Codul etic IFAC; atunci cnd cerinele etice ale rii de origine sunt obligatoriu de aplicat pentru serviciile desfurate n afara acelei ri si sunt mai severe dect cele menionate la punctele anterioare, atunci se impune aplicarea lor.PublicitateaPublicitatea - promovarea serviciilor profesionale ale auditorilor financiari trebuie s in cont de urmtoarele aspecte: s nu se utilizeze mijloace care aduc faim proast profesiei; s nu se stabileasc preuri exagerate pentru serviciile oferite clienilor; s nu se fac referiri negative cu privire la activitatea altor auditori.

Curs 6Care sunt factorii care por influenta independent auditorilor? (enumerare dar si cate o idee pe scurt la fiecare)Conform Codului etic IFAC, factorii care pot influena independena auditorilor financiari sunt:a) legtura financiar cu clienii sau cu afacerile lor;b) funciile pe care auditorii le dein sau le-au deinut n cadrul entitii auditate;c) alte servicii aduse clienilor de audit;d) relaiile personale i de familie;e) onorarii i/sau onorarii condiionate;f) litigiile n desfurare sau n curs de desfurare;g) asocierea pe termen lung a personalului cu experien cu clienii de audit. Legtura financiar cu clienii sau cu afacerile lor: I se interzice auditorului financiar sa detina legaturi directe sau indirect cu clientii sai mai exact, i se interzice sa detina interese financiare in activitatea clientului, sa acorde sau sa primeasca credite de la client, sa detina interes financiar fata de o filiala, sucursala sau entitate care are o relatie de investitor cu clientul sau sa detina un interes in asociatie cu un client sau cu salariatii clientului. Funciile pe care auditorii le dein sau le-au deinut n cadrul entitii auditate Este interzis ca auditorul s fie sau s fi fost n timpul auditrii sau imediat anterior acestei activiti, membru al Consiliului de Administraie, funcionar, angajat al clientului sau asociat al unui membru al conducerii. Dac auditorul se afl ntr-una dintre situaiile de mai sus, nu i este permis s accepte angajamentul de audit dac nu au trecut cel puin doi ani.Alte servicii aduse clienilor de audit: Auditorul poate executa asemenea servicii, cu condiia respectrii unor cerine pentru a nu fi afectat integritatea si independena:- trebuie s lipseasc orice relaii sau asociere cu clientul pentru a se evita conflictele de interese;- clientul este responsabil pentru situaiile financiare;- auditorul financiar nu trebuie s-i asume rolul angajatorului sau s adopte decizii n numele conducerii;- este necesar efectuarea unor teste de audit, chiar dac auditorul a preluat sau a realizat anumite instrumentri de tehnic contabila.Relaiile personale si de familie: Auditorul financiar profesionist nu trebuie s accepte un mandat de audit de la un client, care are n conducere rude ale auditorului pn la gradul IV.Onorarii i/sau onorarii condiionate : n situaia n care onorariile succesive de la un client sau grup de clieni au o pondere mare n onorariile brute totale, auditorul financiar profesionist poate deveni dependent de acel client si poate genera suspiciuni privind independena sa. Onorariile profesionale: trebuie s reflecte n mod corect valoarea serviciilor profesionale prestate clientului, lund n considerare urmtoarele aspecte:-ndemnarea si cunotinele necesare;-nivelul necesar de pregtire si experien al persoanelor angajate;-timpul petrecut n derularea serviciilor profesionale;-gradul de responsabilitate n derularea serviciilor.n mod normal, onorariile sunt calculate pe baza unui tarif/or sau zi, adecvat derulrii serviciilor profesionale si sunt n sarcina fiecrui auditor s le determine.Onorariile ncasate n cote procentuale reprezint onorarii condiionate. Excepie fac onorariile fixate de o instan judectoreasc sau o autoritate public.Acceptarea bunurilor i serviciilor oferite de ctre un client i chiar a ospitalitii exagerate de care ar beneficia auditorii financiari, soii sau copiii aflai n ntreinerea lor, reprezint o ameninare asupra independenei. Excepie fac bunurile i serviciile oferite publicului larg.Litigiile n desfsurare sau iminente: Orice litigiu iminent sau n desfurare n care sunt implicai auditorii financiari i un client reprezint un obstacol al independenei auditorului.Asocierea pe termen lung a personalului cu experien cu clienii de audit: O soluie este rotaia regulat a personalului cu experien pe durata unei anumite misiuni de audit. Care este succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit statutar? (cele 4 faza)Misiunea auditorului statutar de a-i exprima opinia cu privire la ntocmirea situaiilor financiare, sub toate aspectele semnificative, n conformitate cu un cadru general de raportare financiar, presupune mai multe etape, care pot fi regrupate n faze, dup cum urmeaz:I. Faza iniial: Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit; Orientarea si planificarea lucrrilor de audit;II. Faza executrii: Aprecierea controlului intern; Controlul conturilor; Examenul situaiilor financiare;III. Faza concluziilor: Evenimente posterioare nchiderii exerciiului; Utilizarea lucrrilor altor experi; Alte lucrri necesare nchiderii misiunii;IV. ntocmirea raportului de audit.Care sunt etapele unei misiuni de audit in etapa: faza initiala? (2etape)Etapele misiunii de audit in faza initiala sunt: Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit; Orientarea si planificarea lucrrilor de audit;Care sunt activitatile pe care le intreprinde auditorul din etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrarilor de audit (cele 3)Aciunile ntreprinse n aceast etap premergtoare unei misiuni de audit se refer la:a. culegerea si analiza informaiilor despre entitatea economic;b. completarea unei fie de acceptare a mandatului;c. ncheierea contractului de audit.Care sunt etapele unei misiuni de audit in faza executarii? In faza executarii, etapele misiunii de audit sunt: Aprecierea controlului intern; Controlul conturilor; Examenul situaiilor financiare;Ce urmareste auditorul prin activitatea de culegere si analiza a informatiilor despre entitatea economica?Informaiile obinute n aceast etap se refer la 3 elemente esentiale: cunoaterea entitii economice, a specificului activitii, a sectorului de activitate, a mrimii ntreprinderii si a modului de organizare; stabilirea riscurilor pe care auditorul si le va asuma dac va accepta mandatul de audit; analiza respectrii regulilor referitoare la independena si compatibilitatea auditorului.Enumerati cateva riscuri acceptate.n ceea ce privete riscurile acceptate, acestea pot fi generate de: lipsa de experien a auditorului financiar n domeniul respectiv de activitate; controlul intern insuficient sau cu lipsuri importante; contabilitatea neinut corect i la timp; nerespectarea legislaiei cu privire la standardele de contabilitate, naionale si internaionale; rotaia personalului prea mare i anormal, dezechilibre financiare importante, credite restante, reducerea cifrei de afaceri, activiti n declin, elemente care compromit viitorul entitii economice, etc.; existena riscurilor fiscale si juridice;O importan deosebit au si constatrile referitoare la: refuzul auditorului precedent de a prelungi contractul cu entitatea aprecierile cu privire la independena i la absena incompatibilitilorCare sunt deciziile auditorului dupa activitatea de culegere si analiza informatiilor despre entitatea economica.Dup analiza factorilor de risc, auditorul financiar poate adopta una dintre urmtoarele decizii: accept mandatul de audit, fr riscuri aparente; accept mandatul ns i va asuma o mai mare supraveghere i msuri particulare; refuz mandatul de audit.

Curs 7Care este primul document pe care l ntocmete auditorul?Primul document pe care l ntocmete auditorul este foaia de aceptare a mandatului de audit.Care sunt obiectivele foii de acceptare a mandatului?Obiectivele foii de acceptare a mandatului sunt:1. colectarea si sistematizarea informaiilor de baz pentru identificarea entitii, a conducerii acesteia, a obiectului de activitate si a dimensiunii acesteia;2. consemnarea lucrrilor efectuate de ctre auditor nainte de acceptarea mandatului:- analiza situaiei financiare a entitii economice i a riscurilor;- vizitarea entitii si discuiile cu conducerea acesteia;- contractele cu auditorul financiar precedent si examinarea documentelor ntocmite de ctre acesta.3. consemnarea unor riscuri constatate n aceast etap preliminar a auditului, pentru a se putea reveni asupra lor n etapele urmtoare:- contabilitatea neinut regulat;- controlul intern insuficient sau absent;- fluctuaia mare a personalului n domeniul financiar-contabil;- implicarea entitii economice n activiti riscante sau speculative, etc.;4. estimarea bugetului de timp si fixarea onorariilor cuvenite;5. asigurarea ndeplinirii obligaiilor profesionale care decurg din acceptarea mandatului de audit:- scrisoare ctre conducerea entitii economice;- scrisoare ctre auditorul financiar precedent;- scrisoare de intenie de a prelua mandatul n vederea semnrii contractului de auditCare e obiectivul de orientare si planificre a lucrarilor de audit?n aceast etap, auditorul obine informaii cu privire la particularitile entitii economice, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s i permit orientarea i planificarea procedurilor de audit astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit. n cadrul acestei etape, o importan deosebit se acord riscurilor de audit i determinrii pragului de semnificaie.Cum se realizeaz orientarea i planificarea?Orientarea i planificarea se realizeaz pe baza IAS nr.300.Care sunt activitile ntreprinse de auditor n orientarea i planificarea lucrrilor de audit?Activitile ntreprinse de auditor n orientarea i planificarea lucrrilor de audit sunt:a) delimitrarea caracteristicilor proprii ale entitii economiceb) identificarea domeniilor semnificative, a sistemelor semnificative i stabilirea riscurilor de audit i importana lor relativc) determinarea pragului de semnificaied) ntocmirea planului general de audit i elaborarea programului de audit.Care sunt metodele i tehnicile abordate de auditor?Tehnicile i procedurile abordate de auditor sunt: discuii cu conductorii i personalul entitii, examinarea unor documnete interne i externe,vizitarea spaiilor entitii economice i examenul analitic (analiza critic a unor cifre i indicatori, statistic i dinamic, prin raportare la exerciii precedente, analize bugetare). Care sunt caracteristicele proprii ale entitii economice?Caracteristicele entitii economice sunt: Sectorul de activitate Organizarea i structurarea entitii economice Politica general a entitii economice Perspectivele de dezvoltare a entitii economice Organizarea administrativ i contabil Politicile i principiile contabile utilizate.Identificarea domeniilor semnificative, a sistemelor semnificative i stabilirea riscurilor de audit si importana lor relativb.1. identificarea domeniilor semnificative trebuie analizate in functie de domeniul de activtate al fiecarei societati.Domeniile semnificative sunt diferite de la o entitate la alta i, n principal, se refer la:- vnzri (clieni, venituri, stocuri, cheltuieli, disponibiliti);- cumprri (furnizori, stocuri, disponibiliti);- personal (cheltuieli, pli, disponibiliti);- producie (stocuri, cheltuieli, venituri);- trezorerie (ncasri, pli, venituri, cheltuieli);- imobilizri, etc.Fiecare dintre aceste domenii trebuie analizate n funcie de caracteristicile proprii ale entitii economice pentru c aceste domenii nu sunt semnificative n fiecare entitate. b.2. identificarea sistemelor semnificative - se refera la acele operatiuni care pot genera erori.Identificarea sistemelor semnificative permite auditorului stabilirea operaiunilor contabile i a instrumentrii tehnice, care fac obiectul aprecierii controlului intern.Pentru o nelegere ct mai exact a sistemelor semnificative, auditorul va analiza:- locul n care se ntocmesc documentele i se produc evenimentele i tranzaciile economice;- sursele de date i circuitul documentelor;- prelucrarea datelor i instrumentarea contabil;- identificarea zonelor de risc i a posibilitilor de apariie a erorilor semnificative n situaiile financiare.Misiunea de audit se bazeaz pe teste si sondaje, pe proceduri de fond i proceduri analitice si, ca urmare, prezint riscul ca anumite omisiuni i erori s nu fie descoperite. n situaia n care auditorul constat c anumite inexactiti i erori pot fi semnificative (nerespectarea principiilor contabile, operaiuni contabile omise sau altele nregistrate dublu) este obligat s extind procedurile de verificare innd cont de importana lor relativ si de pragul de semnificaie.Curs 8Care sunt riscurile in functie de punctul de vedere al probabilitatii de realizare?Riscurile n funcie de punctul de vedere al probabilitii de realizare pot fi: poteniale si posibile.

Ce reprezinta riscurile potentiale?Riscurile poteniale sunt acele riscuri care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac nu este exercitat niciun control pentru a le preveni sau pentru a detecta i corecta erorile care ar putea s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor entitilor;Ce reprezinta riscurile posibile?Riscurile posibile reprezint acea parte din riscurile poteniale mpotriva crora entitatea economic nu dispune de mijloace pentru a le limita; atunci cnd astfel de mijloace lipsesc, exist o mare probabilitate ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate.Care sunt principalele categorii de riscuri cu care se confrunta auditorul? La nivelul entitii economice, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de riscuri: riscuri legate de specificul entitii economice auditate; riscuri legate de natura operaiunilor efectuate; riscuri legate de funcionarea sistemelor; riscurile legate de procedurile de audit.Care sunt principalele riscuri care deriva din specificul entitatii economice? (doar enumerarea celor 3. riscuri legate de situaia economic riscuri legate de organizarea general a entitii riscuri legate de atitudinea managementuluiCum sunt clasificate operatiunile contabile dpdv al intereselor auditorului? curente (repetitive) necurente (nerepetitive) exceptionaleCare este modelul de risc utilizat in planificarea angajamentului de audit?RAA=RI x RC x RN

RAA- riscul de audit acceptabilRI- riscul inerentRC- riscul de control RN- riscul de nedetectare

RI si RC nu se afla sub controlul auditorului in timp ce RN se afla.

Curs 9Definiti riscul de audit acceptabil.Riscul de audit acceptabil reprezint o msur a gradului n care auditorul accept faptul c situaiile financiare conin erori care ar putea fi semnificative dup transmiterea raportului de audit.Definiti riscul inerent.Riscul inerent presupune insuficiena controlului intern. Evaluarea riscului inerent se realizeaz pe baza discuiilor purtate cu managerii pe domenii: management, contabilitate, afaceri, audit, etcDefiniti riscul de control.Riscul de control este msura aprecierii auditorului privind probabilitatea ca erorile semnificative s nu fie detectate prin mecanisme de control intern. De asemenea, reprezint o apreciere a eficienei controlului intern al entitii auditate n prevenirea i detectarea fraudelor. Auditorul tinde s plaseze aceast apreciere la un nivel ct mai aproape de pragul maxim de 100% sau chiar 100%.Definiti riscul de nedetectare.Riscul de nedetectare este riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat semnificativ, n mod individual sau cumulat cu o alt informaie. Este singurul tip de risc care poate fi controlat de ctre auditor.Care este standardul de audit care defineste pragul de semnificatie?Standardul de audit care defineste pragul de semnificatie este Standardul nr. 320 Pragul de semnificatie in audit.Ce reprezinta pragul de semnificatie?Pragul de semnificaie reprezint nivelul, mrimea unei sume, peste care auditorul consider c o eroare, inexactitate sau omisiune pot afecta att regularitatea si sinceritatea situaiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a poziiei financiare si a performanelor entitii economice.Care este relaia dintre pragul de semnificaie i risc?Relaia dintre pragul de semnificaie i riscul de audit este invers proporional.Explicati relatia dintre riscul de audit(RA) si nivelul pragului de semnificatie (PS) si volumul de munca. Risc de audit sczut, rezult pragul de semnificaie crescut iar volumul de munc este redus.Risc de audit crescut, rezult pragul de semnificaie sczut, iar volumul de munc este mare.Ce este planul de misiune?Planul de misiune reprezint programul general de munc al auditorului n care sunt sintetizate toate informaiile obinute, pe baza crora se poate orienta i planifica misiunea de audit.Planul de misiune este un instrument de lucru care permite adoptarea unor decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate.Ce presupune redactarea planului de misiune?Redactarea planului de misiune presupune: alegerea membrilor echipei de audit repartizarea lucrrilor pe oameni utilizarea lucrrilor realizate de ctre auditorul intern coordonarea cu ali auditori din cadrul grupului de entiti solicitarea unor specialiti, dac este cazul calendarul edinelor AGA i CA termenul de depunere al raportuluiISA 300, Planificarea lucrarilor de audit.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300, Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare asupra faptului c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient.ISA nr. 300 nu prevede un anumit model al planului de misiune. Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.Care sunt sectiunile planului de misiune?Sectiunile planului de misiune sunt:I. Prezentarea entitatiiII. Informatii contabileIII. Definirea misiuniiIV. Sisteme si domenii semnificativeV. Orientarea programului de lucruVI. Echipa si bugetulVII. Planificarea misiuniiCurs 10

Definiti controlului intern.Controlul intern se refer la ansamblul msurilor adoptate de ctre o entitate economic pentru a asigura: integritatea patrimoniului; cresterea eficienei operaiunilor si limitarea celor neeconomice si ineficiente; respectarea normelor legale si a dispoziiilor conducerii; fidelitatea si exactitatea informaiilor contabile.Etapele aprecierii controlului intern (enumerare 6 etape)Etapele aprecierii controlului intern:a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificativeb) Confirmarea nelegerii sistemului: testele de conformitatec) Evaluarea riscurilor de eroared) Verificarea funcionrii controlului interne) Evaluarea preliminar: testele de permanenf) Evaluarea final i incidena asupra misiunii de auditPrezentati etapele aprecierii controlului intern.De citit din curs!!!Ce sunt controale de prevenire?Controalele de prevenire sunt realizate n timpul derulrii operaiunilor i, de regul, naintea nregistrrii; se materializeaz printr-o viz i se refer la: verificarea limitei de credit a unui client nainte de a-i executa o nou comand, verificarea recepiei i existena comenzii nainte de a aviza bun de plat pe o factur a furnizorului, controlul aritmetic al documentelor naintea nregistrrii acestora, etc.Ce sunt controale de detectare? (ideala esentiala la fiecare etape)Controalele de detectare sunt efectuate asupra unui grup de operaiuni de aceeai natur, n scopul asigurrii c nu exist anomalii sau pentru identificarea acestora i se refer la: pontaje realizate cu banca, compararea balanei sintetice cu balana analitic.Comentati importanta controlului intern ptr auditor.Controlul intern influeneaz n mod direct programul de control al conturilor, care poate fi, dup caz, restrns sau extins.Scenariul optimist: Programul de control restrns, se aplic atunci cnd controlul intern permite ungrad rezonabil de asigurare asupra faptului c nregistrrile contabile sunt fiabile i, prin urmare, se poate reduce volumul sondajelor numai asupra soldurilor conturilor.Scenariul pesimist: Programul de control extins, se aplic atunci cnd auditorul nu se poate sprijini pe controlul intern. n acest caz, volumul sondajelor va fi mai mare i sunt vizate att soldurile conturilor, ct i rulajele.Auditorul trebuie s documenteze n dosarul de lucru analiza asupra sistemelor contabil i de control intern din ntreprindere dar i evaluarea asupra riscului legat de control.

Curs 11Obiectivele principal al auditorului in etapa de control a conturilor.Obiectivul principal al auditului n etapa de control al conturilor este obinerea elementelor probante adecvate pentru a emite o opinie motivat i responsabil asupra situaiilor financiare ale companiei auditate, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor si a reglementrilor de ctre entitatea economic.Ce reprezinta elementele probante?Elementele probante ntr-o misiune de audit reprezint informaii obinute de ctre auditor pentru a ajunge la concluzii pe care i fundamenteaz opinia de audit.Cum sunt obtinute elementele probante?Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive.Testele de procedura.Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern.Controalele substantive.Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea entitii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare. Controalele substantive sunt de dou tipuri:controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;proceduri analitice care constau n: analiza tendinelor i a ratelor semnificative, examenul variaiilor i examene de concordan cu alte informaii.Ce reprezinta programele minime?Programele minime sau restrnse se elaboreaz atunci cnd, n urma aprecierii controlului intern, se ajunge la concluzia c exist un grad rezonabil de asigurare asupra fiabilitii nregistrrilor contabile. n acest caz, sondajele de audit se pot limita numai la soldul conturilor.Ce reprezinta programele extinse?Programele extinse de control ale conturilor se elaboreaz n situaia n care, n urma parcurgerii etapelor precedente se ajunge la concluzia c, auditul nu se poate sprijini pe controlul intern din entitatea economic. n acest caz, volumul sondajelor de audit este mai mare pentru c se cuprind n procesul de verificare, att soldurile conturilor, ct si rulajele.Care sunt procedurile prin care se obtin probe in etapa de control a conturilor (enumerare-6)Procedurile utilizate pentru obinerea probelor de audit n etapa de control al conturilor sunt: inspecia; observaia; investigaia; confirmarea; calculul; proceduri analitice.Enumerarea tehnicilor si procedurilor de control al conturilor (9)I. Tehnica sondajului.II. Tehnica observarii fiziceIII. Procedura confirmarii directeIV. Tehnica verificarii incrucisateV. Procedura verificarilor reciproceVI. Probele de laborator si expertizele tehniceVII. Confirmarea constatarilor de catre cei controlati prin intermediul scrisorilor de confirmare sau de catre auditorVIII. Ridicarea documentelor originale de catre auditoriIX. Examinarea analiticaCare sunt tehnicile si procedurile cel mai frecvent utilizate in practica( ptr examen descriem doar 4 dintre ele: 1,2,3,9)Cele mai frecvente tehnici utilizate pentru controlul conturilor sunt: tehnica sondajului, tehnica observrii fizice i tehnica examinrii analitice iar procedura cea mai des folosit este cea a confirmrilor directe.I. Sondajul este tehnica prin care se asigur selecionarea unui anumit numr sau a unor pri dintr-o mulime, crora li se aplic tehnici de obinere a elementelor probante si, n final, se asigur extrapolarea rezultatelor obinute asupra ntregii mase sau mulimi.Auditorul financiar poate folosi dou tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic.Pentru c auditorul recurge la astfel de sondaje este supus unui risc, acela de a ajunge la concluzii diferite fa de cele care s-ar fi obinut printr-un control integral.II. Observarea fizic reprezint cel mai eficient mijloc de verificare a existenei unui activ. Prin aceast tehnic nu se obin ns toate elementele probante necesare auditorului, ci doar confirmarea existenei bunului respectiv. Aceast tehnic se aplic, de regul, la auditul stocurilor.III. Aceast procedur solicit unui ter s confirme direct auditorului informaiile referitoare la existena operaiunilor, a soldurilor, etc. Entitatea economic trebuie s-i exprime acordul pentru utilizarea acestei tehnici.Principalele cazuri n care auditorul financiar are obligaia s recurg la folosirea tehnicii confirmrii directe sunt: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat anumite tranzacii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i a altor informaii considerate necesare; confirmarea conturilor de clieni i debitori; confirmarea stocurilor aflate n depozite vamale, n consignaie i a altor stocuri aflate la teri; mprumuturi de la teri;Confirmarea poate fi pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primite sau furnizeaz chiar el informaia sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat.IX. Examinarea analitic este o tehnic comun controlului conturilor si controlului situaiilor financiare anuale i presupune: determinarea unor rate specifice analizei economico-financiare; comparaii cu date din exerciiile anterioare si cu cele previzionate; comparaii ntre rulajele si soldurile diferitelor conturi din contabilitatea curent; analiza fluctuaiilor si a tendinelor (rulaje si solduri exagerate).

Curs 12Care sunt procedurile de examinare a soldurilor de deschidere din perspective ISA 510?De citit prima pagina din Curs 12!!!!Care sunt principalele obiective ale examinarii de ansamblu a sit. fin.?Obiectivele principale ale examinrii de ansamblu a situaiilor financiare constau n verificarea dac elementele componente: sunt coerente, innd cont de cunoaterea general a entitii, sectorul de activitate si mediul social-economic n care acioneaz; sunt respectate toate principiile contabile si reglementrile n vigoare; in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere a exerciiului financiar; prezint o imagine clar si complet a poziiei financiare i a performanelor entitii economice.Care sunt tehnicile de examinare a sit fin/cum sunt examinate?Tehnicile de examinare a situaiilor financiare se sprijin pe procedurile analiticeprevzute de ISA 520, Proceduri analitice i, n mod deosebit, pe: stabilirea unor rate sau indicatori de analiz financiar si compararea lor cu datele din exerciiile precedente si din sectorul de activitate al entitii; comparaii ntre informaiile din situaiile financiare si datele anterioare, posterioare si previzionate ale entitii sau ale altor companii similare; comparaii procentuale ale cifrei de afaceri si ale diferitelor posturi din contul de rezultate.Ce trebuie sa urmareasca auditorul atunci cand doreste sa se asigure asupra reflectarii unei imaginii fidele a pozitiei fin?Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare reprezint verificarea dac acestea ofer o imagine fidel, clar i complet a poziiei financiare i a performanelor entitii economice.1) Pentru constatarea asigurrii imaginii fidele a poziiei financiare, auditorul trebuie s urmreasc:- inerea corect si la zi a contabilitii;- efectuarea inventarierii elementelor de active, datorii i capitaluri proprii, a corectei verificri si cuprinderii rezultatului n bilan;- preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice si concordana dintre acestea si conturile analitice;- contabilizarea corect a operaiilor de modificare a capitalului social;- evaluarea corect a elementelor de active, datorii i capitaluri proprii conform reglementrilor n vigoare;- ntocmirea situaiilor financiare pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice;- corelarea datelor din notele explicative cu cele din bilan.2) n ceea ce privete rezultatele, auditorul statutar trebuie s analizeze:- ntocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitate pentru perioada de raportare;- stabilirea profitului net si a destinaiilor acestuia, propuse de ctre AGA, conform dispoziiilor legale.3. Analiznd modul de asigurare a imaginii fidele asupra situaiilor financiare, auditorul trebuie s verifice i:existena garaniilor pentru mprumuturile si creditele obinute sau acordate de ntreprindere;existena resurselor financiare la un nivel optim.Ce trebuie sa urmareasca auditorul in activitatea de examinare a sit fin?n cadrul activitii de verificare a situaiilor financiare, auditorul trebuie s verifice respectarea anumitor reguli generale si reguli particulare.Care sunt regulile generale?Reguli generaleAuditorul trebuie s se asigure de respectarea anumitor cerine, care se refer la:- respectarea principiului prudenei si a principiului continuitii activitii; n situaia ncetrii totale sau pariale a activitii, auditorul va ine cont de incidenele previzibile la nchiderea exerciiului;- aplicarea principiului independenei exerciiului, ocazie cu care se verific dac cheltuielile si veniturile exerciiului au fost nregistrate corect;- ntocmirea sub form comparativ a bilanului si meninerea metodelor de evaluare si prezentare. Modificrile trebuie s fie nscrise si justificate n notele explicative;- evaluarea separat a activelor si datoriilor, fr compensri;- concordana bilanului de deschidere cu cel de nchidere a exerciiului;- verificarea fiecrui cont si a credibilitii componentelor sale si a soldului final;- compararea valorilor contabile cu cele de inventar si aprecierea credibilitii lor.Ce reprezinta regulile particulare?Regulile particulare reprezinta set de cerinte pe care auditorul trebuie sa le urmareasca pentru fiecare componenta in parte.

Curs 13Care este standardul international de audit potrivit caruia se intocmeste raportului de audit?Standardul potrivit caruia se intocmeste raportul de audit este ISA 700.Care este structura raportului de audit?Raportul de audit trebuie s respecte urmtoarea structur: titlul raportului de audit; paragraful introductiv; paragraful privind ntinderea si natura lucrrilor de audit; paragraful referitor la opinii; data raportului de audit; adresa auditorului; semntura auditorului.Care sunt tipurile de opinii ale raportului de audit (4 tipuri)?Tipurile de opinii exprimate de ctre auditorii financiaria) Opinia fr rezerveb) Opinia cu rezervec) Opinia contrard) Imposibilitatea de a exprima o opinie de auditPrezentati tipurile de opinii care pot fi exprimate in raportul de audit?a) Opinia fr rezerve Este exprimat atunci cnd auditorul statutar a obinut o certitudine rezonabil asupra faptului c toate informaiile semnificative incluse n posturile din situaiile financiare au fost culese si sistematizate dup o metod acceptabil si permanent, conform normelor legale.Dac auditorul a formulat anumite observaii sau recomandri, acestea se nscriu ntr-un paragraf separat.b) Opinia cu rezerveAuditorul statutar poate constata abateri sau nereguli, de forma: provizioane insuficiente; supraevaluarea sau subevaluarea unor posturi din bilan; nerespectarea principiului independenei exerciiului si al prudenei; aprecierea eronat a riscurilor, etc.Opinia cu rezerve trebuie s fie argumentat n raportul de audit, artndu-se natura dezacordului cu conducerea entitii, cauzele care au determinat limitarea misiunii i incertitudinile existente.c) Opinia contrarOpinia contrar se exprim atunci cnd nenelegerile cu conducerea entitii economice sunt semnificative si au o inciden important asupra situaiilor financiare, care sunt incomplete, nesincere i neltoare.d) Imposibilitatea de a exprima o opinie de audit - auditorul statutar nu poate formula o opinieasupra situaiilor financiare.Trei circummstante care pot conduce la o alta opinie decat cea fara rezerve (Enumerare + justificare)Circumstane care pot conduce la o alt opinie dect cea fr rezerve:1. Limitarea ntinderii lucrrilor de auditn aceast situaie, anumite proceduri si tehnici necesare colectrii elementelor probante sunt imposibil de folosit. Limitrile pot fi impuse de: situaia n care contractul de audit s-a semnat dup efectuarea inventarierii entitii economice si auditorul statutar nu a fost n msur s asigure observarea direct asupra etapelor inventarierii. O alt situaie este aceea n care registrele contabile prezint nereguli, etc.; neajunsurile controlului intern, realitate care determin renunarea la sondaje si impune un control exhaustiv.2. Dezacordul cu conducerea entitii economiceCauzele acestei situaii sunt numeroase si printre ele se numr: refuzul conducerii de a aplica anumite principii sau procedee contabile; neacceptarea solicitrii de a primi confirmri din partea terilor; refuzul de a pune la dispoziia auditorului statutar informaiile necesare, etc.3. Incertitudinile asupra estimrilor contabile se datoreaz lipsei de informaii asupra:- cuantificrilor din situaiile financiare anuale;- riscurilor si deprecierilor;- perspectivelor de continuare a activitii.Care sunt formele raportului de audit?Raportul de audit se poate ntocmi n dou variante: modelul simplificat, care este destinat utilizatorilor externi; modelul n form dezvoltat, care este destinat conducerii entitii economice. La acesta din urm, se anexeaz: bilanul; contul de profit si pierdere; descriere a regulilor si a metodelor contabile; analiz n dinamic a principalelor posturi din bilan.

Succesiunea lucrarilor in misiunea de auditI. Faza iniial:1) Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit;a. culegerea si analiza informaiilor despre entitatea economic;b. completarea unei fie de acceptare a mandatului;c. ncheierea contractului de audit2) Orientarea si planificarea lucrrilor de audit;a. Delimitarea caracteristicilor proprii ale entitatiib. Identificarea domeniilor semnificative, a sistemelor semnificative si stabilirea riscurilor de audit si importanta lor relativac. Determinarea pragului de semnificatied. Planul general de audit s programul de audit II. Faza executrii:1) Aprecierea controlului intern;2) Controlul conturilor;3) Examenul situaiilor financiare;III. Faza concluziilor:1) Evenimente posterioare nchiderii exerciiului;2) Utilizarea lucrrilor altor experi;3) Alte lucrri necesare nchiderii misiunii;IV. ntocmirea raportului de audit.

2