intrebari examen tehnologia echipamentelor electrice

8/13/2019 Intrebari examen tehnologia echipamentelor electrice

1/55

1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere aexportului de produse ale industriei electrotehnice romneti.

- faptul ca facem parte din uniunea europeana- stabilitate legislativa- politica de incurajare a investitiilor mai ales pe plan local- personal calificat

- mana de lucru ieftina- transfer tehnologic facil(documentatia in libi straine de circulatie trebuie sa poata fiinteleasa )

- standardele in domeniul electrotehnic- traditia tehnica trebuei valorificata- folosirea numelui inginerilor romani- legatura cu inginerii plecati in strainatate- pozitia geografica la margine europei(interfata cu urcaina si rusia )- infrastructura (imbunatatirea ei)

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere ainvestiiilor strine n industria electrotehnic romneasc.

- faptul ca facem parte din uniunea europeana- stabilitate legislativa sporilat poate atrage investitori straini- politica de incurajare a investitiilor mai ales pe plan local- personal calificat- mana de lucru ieftina- transfer tehnologic facil(documentatia in limbi straine de circulatie trebuie sa poata fi

inteleasa )- existenta standardele in domeniul electrotehnic compatibil cu cel din U- infrastructura (imbunatatirea ei)- existenat spatiului necesar dezvoltarii de noi investitii in domeniul electrothenic si

amenajarea lor in vederea acestui scop- faptul ca exista instituii de scolarizare axate pe acest domeniu- traditia si renumele tarii in domeniul electrotehnic

!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere acosturilor cu proiectarea tehnologic a produselor electrotehnice.

- executarea proiectarii doar de catre persoane specializate pe domeniul la care se referaproiectul

- elaborarea unui set complet de specificatii de performanta a procesului- definirea mai exacta a gamei de dimensiuni asupra carora exista incertitudini- ralizare de simulari astfel incat dimensiunile critice pentru fiecare specificatie sa se

paota adapta la intreaga gama de dimensiuni asupra carora exista incertitudini- executarea de probe de performanta pentru a descoperi limitele de performanta- reducerea riscului de repeta efortul de proiectare" de a gresi costul programat al

utilajelor din cauza unor greseli de proiectare descoperite prea tarziu- cresterea spatiului de #manevra$ intre dimensiunile limita in asa amsura incat sa se

minimizeze compromisurile care recurg din cerinte antagoniste- obtinerea de informatii care sa fie utilizabile nu numai pentru prima varianta a noului

produs ci si pentru cele urmatoare prin aceasta reducandu-se valoare fiecarui proiect

1


2/55

dintr-o serie fara a prejudicia performatele- variabilele proiectului trebuie sa fie suficient de accesibile pentru a fi masurate- trebuie sa existe resurse si timp pentru o cercetare extinsa- trebuie utilizate mijloace moderne de performanta

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 msuri de cretere a

competitivitii industriei electrotehnice romneti n Uniunea uropean.- inasprirea concurentei va creste calitatea produselor- adoptarea codului vamal al U- intrarea &hinei si 'usiei in organizarea mondiala a comertului creaza noi piete de

desfacere- globalizarea comertului si internationalizarea afacerilor- obligatitivitatea gestionarii deseurilor industriale de reciclare si refolosire a

deseurilor si a materialelor- prevenirea generarii de deseuri- demararea marilor proiecte de infrastructura si a sistemelor transfrontaliere de

transport fluide energetice pe distante mari- trecerea efectica a sistemului cerecetarii- dezvoltarii din tara noastra la o structura

operationala de tip european- sustinerea cercetarii aplicative in domeniul electrotehnic- diversificarea si modernizarea produselor electrotehnice in functie de cererea cererea

existenta pe piata europeana

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de compati!ilizarea documentaiei tehnologice romneti cu cea european.

- adoptarea documentatie tehnologice exitente la cea europeana- prelucrarea anumitor elemente din documentatia europeana si aplicarea lor in cadrul

documentatie romanesti- prelucrarea si respecatrea standardelor europene de documentatie tehnologica- instruirea personalului care lucreaza cu documentatia tehnologica cu privire la modul

de realizare a documentatiei tehnologice europene- realizarea fiselor tehnologice si a planurilor de operatii in aceasi forma ca si in

comunitatea europeana- specificarea instructiunilor tehnologice in acelasi fel ca in comunitatea europeana- utilizarea notatiilor si prescurtarilor utilizare in documentatai tehnologica europeana- utilizarea simbolurilor pentru aparate electrice care sunt utilizare si in U- utilizarea pentru realizarea desenelor tehnice de programe care se utilizeaza si in U- respecatarea formatului paginii

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 msuri de cretere aproductivitii n industria electrotehnic.

- modernizare tenologiei de fabricatie prin import si implementare de noi tehnologii- cresterea gradului de automatizare- continuarea procesului de implementare a legislatiei europene din domeniul

electrotehnic- imbunatatirea mediului de afeceri

2


3/55

- diversificarea si modernizarea serviciilor- reducerea fiscalitatii legate de costurile fortei de munca- adoptarea uni pachet coerent de politici pentru continuarea procesului de ajustare

structurala la nivel de sectoare industriale- califiarea mai buna a fortei de munca- ploicalificarea muncitorilor(stiu sa faca mi multe operatii)

- modernizarea *+,-urilor- lucrul in grup- sudarea in grup la mai multe piese simultan

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere atimpului de introducere n "a!ricaie a produselor electrotehnice.

'eali/area cu atentie a conceptiei constructive pentru eliminarea erorilor cere arinsemna regandirea produsului deci pierdere de timp

Utilizarea in cadrul proiectarii a calculatorului pentru viteza de lucru si reducereaerorilor posibile

&onceptia tehnologica buna tinand cont de resursele tehnologice de care se dispunepentru inlaturarea pierderilor de timp cu improvizatii sau adoptari ale tehnologieiexistente

Utilizarea de semifabricate de o calitate superioara care sa nu necesite prelucraripregatitoare

+imensiunile suprafetelor produsului trebuie sa fie compatibile cu proectiile uzinaleexistente pentru a nu fi necesra adoptari ale utilajelor sau schimbarea acestora

0sigurarea pregatirii fabricatiei " necesarul de materiale " utilaje (*+,-uri si utilajenestandardizate)

'educerea timpilor de pregatire necesari primirii desenelorsi instructiunilor de lucru 'educera timpilor de prindere a dispozitivelor si sculelor pe masina unealta 'educeara timpilor de reglare a masinilor 'educerea timpilor necesari ungerii utilajelor

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de alegere optimala materiilor prime, pentru produsele electrotehnice.

ateria prima trebuie sa fie in concordanta cu ce avem de realizat " gasindusevarianta optima calitate pret

3rebuie sa indeplineasca conditiile functionale pt produsul care urmeaza a fi realizat 4u trebuie sa fie toxica (sau cat mai putin gasinduse inlocuitori) *a fie cat mai usor de prelucrat *a aiba o durat de viata cat mai mare pentru a aigura o durata de viata

corespunzatoare produsului *a fie usor de procurat" sursa de materie prima trebuie sa fie cat mai aproape de

locul in care se realizeaza prelucrare pentru reducerea costului cu transportul *a fie compatibila cu metoda de prelucrare 3rebuie sa fie acceptata de 4ormele Uniunii uropene *a fie compatibila din p. +.v. chimic cu celelalte materiale care intra in compozitia

produsului ateria prima trebuie sa-i deap prosusului final un aspect cat mai placut" nemaifiind

!


4/55

necesare alte procedeee de prelucrare

5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere aconsumului de aprovizionare cu materii prime, n industria electrotehnic.

Utilizarea cat mai rationala a materie prime pentru a reduce pierderile

'educerea dimensiunilor pieselor daca este pouibil fara a perturbafunctionarea functionalitatea acestora in cadrul produsului finit 'educera utilizarii (cantitatii) unor materii prime cum af fi matale pretioase si

inlocuirea acstora cu materiale mai ieftine cu proprietati apropiate Utilizare in cadrul procesului de productie a unor utilaje cu consum mai mic

de energie electrica si energia electrica putand fi considerata materie prima *chimbarea tehnologiei de productie daca se canstata ca alte tehnologiicare

reralizeaza aceleasi produse dar cu un cost de materie prima mai redus 6nlocuirea pieselor din materii prime costisitoare" dar la care utilizarea acestor

materiale nu are rol functional care sa justifice utilizarea lor " cu materiale maiieftine " de exemplu inlocuirea carcaselor metalice cu carcase din materialplastic

7roiectarea de noi metode de de produse care sa utilizese cantitati mai mici dematerie prima

Utilizarea si reciclarea pe cat posibila a deseurilor de materie prima

18. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere atimpului de lucru, pentru produsele electrotehnice.

&resterea gradului de automatizarea a procesului de producere 'educerea timpilor auxiliari pierdut cu prinderea s desprinderea semifabricatului "

oprirea si pornirea masinii unelte sau oprirea si indepartarea sculei reducerea timpilor de deservire tehnica" fiind timpul necesar pentru schimbarea

sculelor (fia a celor uzate sau din necesitati tehnologice) reducerea timpilor de deservire organizatorica necesari pentru curatarea masinii si

ungerea uitilajului de la inceputul zilei de lucru reducerea timpilor de pregatire realizat la inceputul schimbului divizarea operatiilor cresterea intensitatii muncii prin eliminarea timpilor intermediari adoptarea de *+, care se aplica mai rapid si necesita timpi de lucru mai mici calificarea mai buna a fortei de munca pentru realizarea operatiilor in timp mai scurt lucrul in grup in cadrul lucrarilor mai mari si mai complicate pt realizarea acestora in

timp mai scurt

11. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere apreciziei dimensionale a pieselor tanate.

0legerea valorii optime pt jocul 9 dintre panson si placa taietoare pt obtinera detaieturi cat mai precise

0legerea variantei constructive optime de placa taietoare in concordant cu tipul detabla care va fi stantata si grosimea tablei

:ucrul cu stante bine ascutite pt obtinerea de de taieturi precise faar bavuri

%


5/55

Utlizarea de satante din materiale dure cu un grad de uzura redus chiparea placii taietoare in zona de taiere cu armaturi din alije dure pentru evitarea

uzurii Utilizarea de prese cat se poate de precise in cadrul p;rocesului de stantare *ortarea mai atenta a tolelor pentu identificarea lor in cazu


6/55

1%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere aproductivitii tehnologiei de realizare a n"urrilor pre"a!ricate .

0utomatizarea *+, performante Dolosirea unor sabloane reglabile 3ratamente termice automatizate

+e pe foi ....... (lizi)1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a

productivitii tehnologiei de "a!ricare a miezurilor "eritice. Sistemul JIS(Eust in *eFuence B exact Gn succesiune) este o strategie a

stocurilor Gn care componentele (piesele) sosesc la linia de producie exact latimp" aa cum a fost programat pentru a fi asamblate. 3ermenul E6* provinedin logisticH. 7roducia E6* are loc atunci cInd un furnizor exterior livreazHpiesele exact Gn momentul cInd sunt necesare pentru producie i Gn ordinea(succesiunea) corectH. 7rocesele E6* sunt implementate numai dupH cecompania a atins un grad Gnalt de competenH Gn procesele E63. E6* esteimplementat Gn special Gn fabrica

ia de automobile.

Sistemul Kanbaneste un sistem de programare a produciei care indicH ce seproduce" cInd sH se producH i cIt de mult sH se producH. Jn esenH" sistemul@anban este o metodH de KautorizareK a produciei i fluxului de materiale Gnsistemul E63. :inia de asamblare solicitH piesele care Gi sunt necesare prinemiterea unei cartele @anban. 0ceastH cartelH KautorizeazHK deplasareapieselor" pentru a produce o cantitate de piese de Gnlocuire Gn vecinHtateaseciunii implicate a liniei de asamblare. *istemul @anban utilizeazH decicartele @anban pentru a semnala necesitatea deplasHrii materialelor Gn sistemulde fabricaie sau a deplasHrii materialelor de la un furnizor exterior la utilajelede producie. *istemul este computerizat.

Sisteme flexibile de fabricaie (SFF).Un sistem flexibil de fabricaie este uncomplex integrat de maini-unelte cu comandH numericH" comandat princalculator" care include un sistem automat de transport i manipulare apieselor i sculelor" precum i echipamente automatizate de mHsurare itestare i care" cu un minimum de intervenii manuale i cu timpi de reglareredui" poate prelucra orice piesH aparinGnd unei familii specifice de piese" Gnlimitele unei capacitHi i dupH un program prestabilit. Jntregul sistem este subcontrolul unui calculator-+4& care este conectat" de obicei" la un calculatorcentral (calculator-gazdH) al fabricii. *DD sunt destinate unor familii specificede produse care trebuie fabricate Gn volume de producie mHrite ce justificHinvestiia. *e obin avantajele unor costuri mai scHzute i ale unui inventarmai mic de piese Gn curs de execuie. *DD pot fi proiectate pentru diferitetipuri de procese de fabricaie > prelucrHri prin achiere" formarea metalelor"asamblare" sudare etc.

http>==ro.Ai


7/55

6n functie de posibilitatea de exploatae ale utilajelor si a altor mijloace de productie xperienta de lucru a muncitorilor 6n functie de automatizare si nivelul tehnic al operatorilor &omplexitatea piesei de executat (nr de operatii) 6n functie de productie serie mica" mare" masa

3impi auxiliari (prinderea-desprindrea dispozitiv) 3imp pt pauzele muncitorilor 3ehnologia folosita

1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere apreciziei dimensionale a gurilor. $completare lizi %la! &

0utomatizare (masini automate de gaurit) Dolosirea sculelor performante precum cele cu laser sau plasma cu ajutorul carora se

pot executa gauri cu o precizie mare in materialele dure si fragile" neaparandtensiuni remanente in piesa de prelucrat

7ornirea fixa si reglarea fara trepte de turatii 'ealizarea mentenantei la timp a masinilor si a burhielor cu uzura redusa Dolosirea unui jet de lichid pt racire in timpul prelucrarii deoarece apare fenomenul

de frecare care degaja caldura (temp mari) 0legerea optima a masinii de gaurit > masina de gaurit in coordonate " are o

p;recizie mare si se utilizeaza in lucrarile de scularie si prototipuri 7ozitionarea sculei + :0 :696 (adoptarea tehnologiei corecte? ascutirea periodica a sculelor?

folosirea gaurilor in trepte? pozitionarea cu axe a burgiului? verificatoareperformante? conditii climatice? materialul prelucrat)

1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere aproductivitii tehnologiei de "a!ricare a miezurilor lamelare.

0utomatizarea procesului"utilizanduse masini automate de stantare Utilizarea de stante cu actiune mecanica (in pasi) care asigura decuparea tuturor

contururilorde stantat in mod succesiv in spatiu si timp 0limentarea cu table sub forma de benzi in rulouri automat intr-un process continuu *tabilirea unei frecvente de stantare mare *tabilirea unui plan de croire optim *tabilirea unui flux" succesiuni logice &olaborare internationala" procese mai moderne si mai productive

15. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere aaccidentelor de munc colective din industria electrotehnic.

N instructajul periodic 43*N semnalizarea locurilor de munca cu risc de accidentareN simularea unor accidente de munca colective in scopul evitarii lorN purtarea obligatorie a echipamentului de protectie pe fiecare loc de

muncaN efectuarea unor activitati doar in locuri special amenajate


8/55

N depozitarea si manipularea cu atentie a materialelor inflamabile "corosive " nocive

N stabilirea si organisarea proceselor tehnologice astfel ca desfasurareaactivitatii sa se faca in conditiii de securitate deplina

N controlul respectarii discipinei in munca si a proceselor tehnologicestabilite

N efectuarea instructajului de 7 la toti angajatii(instructajul introductivegeneral" instructaj la locul de munca" si instructaj periodic)N cunoasterea masurilor de prin ajutor in caz de prim ajutor in caz de

accidente de muncaN asigurarea cunoasterii normelor pentru protectia munciiN asigurarea echipamentului de protectie si de lucru conform normelor in

vigoareN norme nationale de protectie a muncii cu character general si obligatoriu

pe tara

28. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a!olilor pro"esionale din industria electrrotehnic.

xamenul medicalPropaganda n domeniul ''()rganizarea activitii i a locului de munc.- purtarea oblig. a echip. de protectie - respectarea cu strictete a *+'( $norme de tehnica a securitatii muncii& - creearea de conditii de munca cat mai bune dpdv al iluminatului"ventilatiei"zgomotului" efort fizic" noxelor" temperaturii mediului ambient - respectarea pauzelor obligatorii si a timpului de lucru pentru evitareasuprasolicitarii - control medical periodic si in unele cazuri schimbarea locului de munca- modernizarea locului de munca astfel incat angajatul sa fie scutit de stress "zgomot " sis a fie ferit de actiunea substantelor periculase- reducerea timpului de lucru (ex acuitatea vizuala scade in timp" )- 'enuntarea la substante periculase- vitarea supra solicitarii-p reducerea efortului>prevenirea afecOiunilor musculo-scheletice (0*) cea mai frecventH problemH de sHnHtate legatH de muncH dinuropa. 2L dintre lucrHtorii din U suferH de dureri de spate" iar 2!L au durerimusculare.- depistarea !olilor pro"esionaleGntr-un stadiu incipient

Protecia integratPi cea colectivH sunt prioritare Gn acOiunile de prevenire a accidentelor PiGmbolnHvirilor profesionale. 4ivelul actual al progresului tehnic Pi PtiinOific nu permite GnsHrenunOarea totalH la protecOia individualH" deoarece existH GncH numeroase locuri de muncHunde nu se pot elimina complet riscurile Pi unde aparatele Pi dispozitivele de protecOie nu aueficienOH absolutH.(surile de prevenire pot "i mprite n dou mari categorii% msuri organizatorice, care vizeaz n special executantul i sarcina de munc-% msuri tehnice, re"eritoare n special la mi#loacele de producie i mediul de munc.


9/55

Principalele msuri organizatoricede prevenire a accidentelor de muncH Pi bolilorprofesionale sunt>- examenul medical?- examenul psihologic?- instruirea personalului?- propaganda Gn domeniul **?

- organizarea activitHOii Pi a locului de muncH.(surile tehnice de prevenire a accidentelorde muncH Pi bolilor profesionale seGmpart" la rIndul lor" Gn trei categorii>%protecOia individualH?- protecOia colectivH?- protecOia intrinsecH?- protecOia integratH.

'educerea pe cat posibila a mediului toxic de la locul de munca 7urtarea de catre muncitori a echipamentuilui adecvat daca lucrea/a in medii toxice

(masca respiratorie" ochelari de protrectie)

microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut Gn limitele normelor cuajutorul sistemelor de Gncalzire" ventilatie si conditionare a aerului

nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemeleiluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pesuprafetele de lucru

Gn scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice sitemperaturile Gnalte" suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materialetermoizolatoare?

pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor sevor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile?

pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilajesub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti?

surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din Gncaperile de productie cuajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa?

Gn scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfIrsitulprimei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o Gnviorare deproductie cu o durata de - minute.

http>==AAA.colegiulmedia.ro=sibiuL28moduleL281-5=odulL28L28QenezaL28accidentelorL28deL28munca=odulL28L28L28QenezaL28accidentelorL28deL28munca.doc

21. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere acalitii produselor electrotehnice.

0utomatizarea procesului tehnologic evitandu-se astfel erorile umane construirea de prototipuri simularea functionalitati

5
http://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.dochttp://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.dochttp://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.dochttp://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.dochttp://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.dochttp://www.colegiulmedia.ro/sibiu%20module%201-9/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20de%20munca/Modul%206%20Geneza%20accidentelor%20demunca.doc


10/55


11/55

reduce pierderile de material in procesul stantare- sa se utilizeaza role de tabla- proiectarea tehnologica rationala care sa asigure reducerea deseurilor- un nr de cuiburi cat mai redus- RtanOarea OesutH fHrH dePeu a tolelor " pentru miezurile magnetice.- RtanOarea OesutH a tolelor Gn formH de 3 > 7entru a evita dePeurile mari obOinute la

piesele Gn formH de 3 (ca de exemplu tolele pentru miezurile polare ale maPinilorelectrice) se adoptH o aPezare #OesutHS" cu punOi sau fHrH punOi- 0utomatizarea PtanOHrii

2%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere aproductivitii tehnologiei de tanare a miezurilor lamelare.

- Dolosirea rolelor- *tante in cuib- *tante performante- 0utomatizarea procesului de recoacere- *tantarea in foi multiple- asina de stantat automata- Utiliarea de matrite combinate multioperationale- 'educerea timpilor morti- Drecventa de stantare

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de modernizare aindustriei electronice.

N 3recere de la tehnologie 3T3 la tehnologie *3" care este mai rentabila"dimensiunile 7&M-ului reducandu-se la jumatate

N 6nlocuirea aliajului de lipire cu 7b cu aliajul de lipire fara 7bN 6mbunatatirea infrastructurii fabriciiN 6mbunatatirea liniilor de productieN &resterea gradului de automatizare si reducerea pe cat posibil a operatiilor executate

de operatorul umanN Utilizarea de componente superioare" cu durata de viata mai mare si mentenanta

mai usoaraN Utilizare de cablaje brute " de grosime cat mai mica" pentru a reduce astfel greutatea

circuitelor si in final a produselor finiteN Utilizarea de lacuri de protectie superioara calitativ" care sa asigure o protectie mai

buna compnentelor 7&M-urilor in conditiile cresterii densitatii de integrareN 6ntroducerea etichetarii laser in locul celei clasiceN 6ntroducerea protectiei *+ pentru inlaturarea defectelor latente si deci cresterea

calitatiiN 6nlocuirea *+,-urilor clasice cu cele moderne cum ar fi testarea cu radiofrecventa

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere adimensiunii !o!inelor electromagneilor.

N 'ealizarea miezurilor magnetice din ferite" deoarece astfel se pot obtine miezuri dedimensiuni mai mici

11


12/55

N 'educerea adaosurilor date de capetele de bobinaN Utilizarea pentru realizarea izolatiei dintre straturile de spire a unor materiale cu

rigiditate dielectrica mare" pentru a fi obtinute dimensiuni cat mai mici ale statoruluiN &alcularea cat mai precisa a curentului sprin spire in faza de proiectare pentru a

reduce cat mai mult posibil grosimea spireiN 6zolarea prin impregnare in rasini a spirelor" in locul infasurarii cu benzi

electroizolanteN :asarea de spatii cat mai mici intre spirele de pe strat" pentru a creste cat mai multnumarul de spire pe strat" fara a afecta functionarea bobinei

N Utilizarea de carcase cat mai suple pentru bobineN Utilizarea pentru realizarea miezului de materiale cu proprietati magnetice cat mai

bune" pentru a putea fi realizata o miniaturizare mai accentuata

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere aproductivitii tehnologiei de impregnare a izolaiilor.

N &resterea fluiditatii lacului de impregnare" pentru a realiza o impregnarea mai rapidaN Utilizarea impregnarii in vid" fiind metoda cea mai productivaN 6ntroducerea unui numar cat mai mare posibil de bobine in automatizare" pentru

fiecare sarjaN &resterea perioadei de mentinere sub vid" pentru realizarea unei impregnari mai

rapideN Utilizarea lacurilor ce tind sa se polimerizeze mai rapidN Utilizarea unui lac cu timp de intarire mai mic pentru a reduce timpul de prelucrarea

al impregnariiN 0daugarea in compozitia lacurilor de intaritori pentru grabirea procesului de

solidificareN Utilizarea pentru incalzirea bobinei " in vederea uscarii lacului " a efectului Eoule-

:entz prin racordarea bobinei la o sursa de tensiune" procedeul fiind mai rapid decatincalzirea prin radiatii infrarosii

N Utilizarea procedeului de impregnare prin picurare intr-un singur tact (simpla) fiindmai rapida decat impregnarea multipla

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de alegere a tipuluide izolaie a unei maini electrice.

N *tabilitate termica foarte bunaN Qrosimea izolatiei cat mai redusa" dar sa aiba caracteristicile de izolatie cerute pentru

a micsora astfel spatiul ocupat in cadrul masinii si a reduce astfel dimensiunileconstructive ale acesteia

N 'igiditatea dielectrica trebuie sa fie ridicata pentru a fi necesare cantitati mici dematerial electroizolant

N 0bsorbtia lacurilor de impregnare trebuie sa fie buna pentru realizarea uneiimpregnarii cat mai bune

N *tabilitatea chimica a materialului materialul utilizat trebuie sa nu mai reactionezecu infasurarile" adica sa produca oxidari ala acestora

N &aracteristicile mecanice ale materialelor electroizolante trebuie sa fie destul debune " pentru a face fata solicitatilor ce apar in cadrul functionarii masinilor electrice

12


13/55

N 7relucrabilitatea materialele electroizolante trebuie sa fie cat mai usor de prelucratpentru realizarea pieselor izolatoare cerute

N Qreutatea materialelor electroizolante trebuie sa fie cat mai redusa" pentru a nuadauga prea mult la greutatea masinii

N &riteriul ecologic materialele electroizolante trebuie sa fie acceptate la nivelul U sa nu provoace vapori toxici pentru utilizatori si pentru cei ce participa la productie

25. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere arigiditii dielectrice a izolaiilor !o!inelor trans"ormatoarelor de putere.

N Utilizarea pentru realizarea izolatiei individuale a conductoarelor de bobinaj a unormateriale cu rigiditate dielectrica mai mare

N 6nlaturarea cat mai atenta a bavurilor aparute pe suprafata conductoarelor de bobinaj"deoarece acestea pot duce la deteriorarea izolatiei

N Utilizarea pentru realizarea izolatorilor de trecerea a unor materiale cu rigiditatedielectrica mai mare

N Utilizarea pentru realizarea izolatiei spirelir a unor materiale care sa se impregnezecat mai bine cu ulei

N Utilizarea pentru realizarea izolatiei dintre straturi a unor materiale cu rigiditatedielectrica crescuta

N 0legerea pentru izolatii a unor materiale cu un ritm de imbatranire mai incetinitN 0legerea materialelor care sa nu reactioneze de loc cu uleiul si sa fie dizolvate de

acesta in timp pe anumite portiuniN Utilizarea pentru umplerea transformatorului a unor uleiuri de buna calitate su

rigiditate sporitaN Utilizarea de substante care absorb umiditatea din ulei si impiedica formarea acesteia"

cum ar fi silicagelul

!8. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 tehnologii utilizate n"a!ricaia tolelor mainilor electrice.

N *tantarea cu stante cu actiune simpla" ce asigura decuparea unui contur inchisN *tantarea cu stante bloc" carea sigura decuparea tolei dintr-o singura lovitura a

berbecului preseiN *tantarea cu stante cu actiune succesiva" care asigura decuparea tuturor contururilor

de stantat in mod succesiv in spatiu si timpN +ebitarea cu foarfece cu lameN +ebitarea cu foarfece cu role inclinateN +ebitarea cu vibratoare+ebitarea cu foarfece se aplica in cazul tolelor de transformator de putere" la caredimensiunea prea mare a tolelor nu permit stantarea

N +ebitarea cu laserN +ebitarea cu fascicul plasmaN +ebitarea cu fascicul de electroniN +ebitarea cu jet de fluid+ebitarile prin tehnologii neconventionale se aplica la tolele cu continut mare desiliciu care sunt prea casante pentru a putea fi debitate prin procedee clasice

1!


14/55

!1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia individual a trans"ormatoarelor de putere.

N 0utomatizarea pe cat posibil a procesuluiN 'ealizarea interschimbabilitatii la cat mai multe piese posibile ale transformatoruluiN :ucrul cu scule de calitate" inlocuirea sculelor depasite tehnic si uzate moralN Utilizarea pentru debitarea tolelor a foarfecelor cu productivitatea cea mai mare

N Utilizarea pentru realizarea infasurarilor a unor conductoare cat mai maleabile" decicat mai bine decurisate pentru realizarea cat mai rapida a bobinelorN 'ealizarea lucrarilor doar cu personal bine calificat" care sa realizeze operatiile cat

mairapidN :ucrul in grup de exemplul in cazul sudarii cuvei se poate realiza sudarea acesteia

de catre mai multi muncitori pentru reducerea timpului de realizare a lucrariiN Utilizarea pentru strangerea suruburilor de masini de insurubat pentru a se reduce

timpul alocat insurubariiN Utilizarea sudarii autogene pentru realizarea cuvei in defavoarea sudarii cu electroziN Utilizarea de scule si dispozitive verificatoare cat mai performante si rapide

!2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de serie mic a produselor electrotehnice.

N :ucrul cu muncitori cu un grad inalt de calificare " care sa cunoasca toate amanuntelerealizarii produsului

N leiminarea pe cat posibil" daca se poate totala a operatiilor de trasare" care suntscumpe si solicita mult timp si operatori de inalta calificare

N liminarea pe cat posibil a verificarii pozitionarii si orientarii presei si reducereatimpilor auxiliari

N *uprapunerea timpilor auxiliari si a timpilor de baza si reducerea timpilor bucata-produs

N icsorarea timpilor de fixare- desfacere prin utilizarea de metode mai rapide si maisimple de fixare

N 'educerea timpilor de baza prin aplicarea unor regimuri mai intense de prelucrare"prin posibilitatea de strangere a pieselor cu forte mai mari

N 'educerea timpilor de asamblare si montaj prin micsorarea sau eliminarea timpilorpentru ajustari si potriviri suplimentare

N xistenta unor sisteme avansate de protectie a munciiN :ucrul in grup la piesele de dimensiuni mariN *chimbarea masinilor unelte depasite fizic si moral cu unele noi care sa execute

operatiile mai rapid

!!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de serie medie a produselor electrotehnice.

N Utilizarea in cadrul procesului de muncitori cu specializari axate pe anumite operatiistricte

N 'ealizarea de loturi cat mai mari de produseN &resterea gradului de automatizare" dar aceastaautomatizare trebuie sa fie justificata

prin cresterea mare de produseN xtinderea timpului de lucru lucrul in schimburi

1%


15/55

N +ivizarea operatiilor pentru executarea mai rapida a acestoraN &resterea intensitatii munciiN *chimbarea tehnologiilor mai lente cu tehnologii mai rapideN 0legerea de *+,-uri moderne" mai rapideN :ucrul in grup daca este nevoie de piese mai mari - pentru grabirea realizarii lorN 0legerea de moduri de realizare a &3&-ului mai rapide si mai performante

!%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de mas a produselor electrotehnice.

N 0utomatizarea totala a produsului de fabricatie" astfel se va obtine o productie mamare intr-un timp mai scurt

N *porirea cantitatii productiei cat mai multN &resterea ritmului productiei cat mai multN :ucrul cu utilaje cat mai specializate pentru reducerea gradului de calificare a

muncitoruluiN 3recerea la productie in flux deoarece in cazul acestui tip de productie operatiile

sunt amplasate in ordinea realizarii lor" astfel productia se desfasoara mai rapidN 6nlocuirea liniilor de productie mai vechi" cu linii de productie moderne" cu

automatizare complexa ce executa totalitatea operatiilor" astfel reducand sarcinileoperatorului uman care lucreaza mai incet

N xtinderea timpului de lucruN xtinderea pe cat posibil a timpilor intermediariN 6mbunatatirea *+,-urilor sau inlocuirea acestora cu unele moderne care lucreaza

mai rapidN 6mbunatatirea &3&-ului prin introducerea echipamentelor de testare automata

!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de eliminare aerorilor de !azare n producia electrotehnic.

N 0sezarea direct pe masa masinii unelte sau dispozitivul universal" cu verificareapozitiei semifabricatului fata de masa masinii unelte in cazul productieiindividuale si cu serie mica

N 0sezarea pe masa masinii unelta dupa trasare" operatie efectuata inainte de trasare"apoi trasarea axelor de simetrie si liniilor ce indica limitele de prelucrare

N 0sezarea semifabricatului in dispozitive ce au rolul de a orienta semifabricatul inpozitie cat mai corecta si sa ii asigure fixarea

N &orelatia foarte buna intre baza constructiva si cea tehnologica" deoarece proiectatulcoteaza piesele pornind de la bazele constructive

N vitarea abaterilor formei geometrice a pieselor prelucrateN &resterea preciziei dimensiunilor care leaga baza de masurare de cea de asezareN bservarea cat mai atenta a tolerantelor dimensiunilor si a campului de imprastiere a

acestora si luarea in calcul a acestor abateriN 'eudcerea eferoturilor de fixare pentru a provoca deformatii cat mai mici piesei" dar

sa asigure o fixare corespunzatoareN rientarea cat mai precisa a pieseiN 'educerea erorilor de reglajN 6ncercarea pe cat posibil ca baza tehnologica sa corespunda cu cea de masura

1


16/55

!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere acheltuielilor cu controlul de calitate a produselor electrotehnice.

N 0utomatizarea proceselor prin>&amera video de compararea a produselor&amera x de detectie a defectelor ascunse

*enzori de masurare a cotelor importanteN Utilizarea de echipamente de control moderne cum ar fi testerul 6&3 in cazultehnologiei electronice *3

N 3estarea pe cat este posibil cu ajutorul sabloanelor" fiind metoda cea mai simpla sicea mai ieftina

N +aca se observa ca rebuturile sunt rare" introducem controlul doar la un numarlimitat de piese din lot" si nu la intregul lot

N leminarea rebuturilor din faze cat mai premergatoare finalizariiN 0justarea mai buna a sculelor pentru a rezulta putine erori si deci mai putine

rebuturiN 6mbunatatirea *+v-urilor

!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere acheltuielilor cu controlul de calitate a produselor electronice.

N 0utomatizarea pe cat posibil activitatii de &3&N Utilizarea testerului 6&3" find un mod performant de testare a circuitelor electroniceN Utilizarea de echipamente de control moderne cu senzori" camere video" etc.N 'ealizarea &3&-ului de catre muncitori mai putini dar cu o calificare mai bunaN 6ntroducerea protectiei *+ pentru reducerea rebuturilor latente si astfel simplificarea

operatiei de control" mai ales in tehnologia *3N Utilizarea de procese de lipire moderne ca lipirea 'efloA care este realizata

automatizat " astfel sunt excluse erorile operatorului umanN 3recerea daca este posibil de la tehnologia 3T3 la tehnologia *+" care are un grad

sporit de automatizare" astfel sunt inlaturate erorile care ar fi introduse de operatoruluman

N liminarea rebuturilor in faza premergatoareN &ontrolul doar la anumite piese din lot si nu la tot lotul" daca gradul de calitate cerut

permite acest lucruN 6mbunatatirea *+,-urilor

!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere are!uturilor n producia produselor electrotehnice.

N &resterea gradului de calificare a muncitorilorN odernizarea liniilor de productie prin achizitionarea de scule si echipamente mai

preciseN 6ntroducerea controlului de calitate la cat mai multe etape de productieN Utilizarea de materii prime de mai buna calitate" cu prelucrabilitate mai bunaN 7roiectarea mai atenta a produselorN odernizarea *+,-urilorN Utilizarea de scule cu comanda numerica " la care prelucrarea este mai precisa" deci

1


17/55

vor rezulta mai putine rebuturiN :ucrul cu scule bine ascutite" care vor da rebuturi mai putineN &resterea gradului de automatizare astfel vor fi efectuate mai multe operatii de catre

masini" care introduc mai putine erori decat operatorul umanN 6nasprirea controlului calitativ (&3&)

!5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de serie mare a produselor electrotehnice.N control visualN contol cu camere de 6uat vederiN control cu sublerN control cu palpatorN control distructivN control automatN control staticN control ergonomic

N control de etape

N control de anduranta

%8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de mas cu "lux a produselor electrotehnice.

N automatizareN organizare in linieN eliminarea locurilor ingusteN cresterea calificarii personalului

N eliminarea timpilor ascunsiN cresterea precizie masinilorN optimizarea stocurlorN modul tehnologic de fabricatieN cresterea automatizariiN cresterea gradelor de subansamble.

%1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere aproductivitii n producia de mas "r "lux a produselor electrotehnice.

N *pecializarea muncitorilorN 0utomatizarea totalaN icsorarea timpului de productieN Dolosirea materiilor prime de calitate foarte buna pentru a se reduce numarul de

rebuturiN Utilizarea *+,-urilor specialeN ultiplicarea locurilor de muncaN etoda extensibila lucrul in ! schimburi

1


18/55

N 6nversarea operatiilorN +ivizarea locului de munca

%2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere acheltuielilor de transport a produselor electrotehnice.

1.&alculul exact al necesarului de material?

2.0legerea unui furnizor cat mai apropiat de materii prime?!.0legerea unui furnizor bun de materii prime de calitate pentru a reduce rebuturile?%.&autarea de furnizor de materii prime din aceeasi zona?.&autarea de piete de desfacere a produselor finite in zona cu furnizori de materii prime?.0sigurarea de depozite corespunzatoare a materiilor prime?.anuirea cu grija a materialelor pentru a nu le deteriora?.lnstruirea corespunzatoare a personalului angrenat in acest process?5.&alculul exact al rutei de transport si a pauzelor.18.8cuparea corecta si la maxim a mijloacelor de transport.

%!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de determinareoptimal a normei de munc.

N 4orma tehnica de timp este cea care stabileste in functie de posibilitatile deexploatare ale utilajelor dar si de experiata de lucru a muncitorilor

N 4orma tehnica de prelucrare este determinata pe minut 1.7roiectare tehnica si tehnologica?

2.0legerea lotului optim?!.Qradul de pregatire al personalului?%.+otarea tehnica?.Tistograma(tactup-impure ceva realizabil?.'educerea timpilor morti(pregatirea sculelor"defectarea liniei).*upervizarea muncitorilor

.'espectarea legislatiei in domeniul securitatii muncii.

5.'educerea timpilor ascunsi?1 .7articiparea is cat mai multe traininguri

%%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere atensiunilor interne a pieselor prelucrate prin de"ormare plastic.

1.3ratarea termica(radiatie"convectie"conductie)"calire"criogenica"prin vibratii?2.4umarul de treceri?!.7roiectarea optima a capului de ambutisare?

%.0legerea unui material cu maleabilitate maxima?.7roiectarea optima a capului de ambutisare?.0mbutisarea la cald?.+ecaliri intre etapele de ambutisare?.ptimizarea tehnica?5.0legerea optima a grosimii materialului?

1


19/55

6 8.0legerea corecta a rostului?11.0legerea corecta a vitezei de ambutisare.

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere acheltuielilor de asam!lare a echipamentelor electrice.

1.lemente interschimbabile ieftine(materiale ieftine)?2.:inii de asamblare optime d.p.d.v al gradului de automatizare" versatilitate" productivitate?!.'educerea numarului de personal(locuri multiple)? %.Dolosirea *+, urilor optime?.0utomatizarea &3& ului?.*istemul de lucru desfasurat in banda?.0samblare simplificata?.Dolosirea interschimbabilitatii totale?5.Dolosirea interschimbabilitatii partiale?18.'eproiectarea periodica a tehnologie de asamblare.

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de o!inere acuprului electrotehnic.

Maza de materii prime necesare ob4inerii cuprului o constituie produseleminiere(8L) si deseurile industriale (!8L). 7relucrarea acestora se realizeaza prin procedeepiro-" hidro- si electrometalurgice" respectiv prin procedee combinate> piroelectrometalurgice"hidro-el ectrometalurgice" piro-hidro-electrometalurgice.

7rocedee piro-electrometalurgice> dupa sfaramare si uscare a minereurilor sulfuroase(8.!-L&u)are loc uscarea minereului. +upa uscare se face topirea minereului care poate fifacuta prin procese>

1. 3opire pt.mata in cuptor cu vatra

2. 3opire pt.mata in cuptor electric

!. 3opire in suspensie%. 3opire pt.mata in cuptor cuva. 3opire continua

+upa aceste procese are loc convertizarea matelor" rafinarea termica a cuprului deconvertor" rafinarea electrolitica a cuprului

Procedeele hidrometalurgice de extrael3ie a cuprului includ umidtoarelefaze tehnologice>

1. pregdtirea minereurilor (sfaramarea primard" find" etc.)?2. solubilitatea minereurilor?!. purificarea solu4iilor?

%. extractia cuprului din solu4ie.

Procedeele electrometalurgice sunt utilizate la topirea pentru mata a concentratelorde &u "in cuptoare electrice cu arc (procedeul electrotermic)" la rafinarea electroliticd si laextrac4ia cuprului din solu4ii prin electrolizd (procedeul electrochimic).

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 tehnologii de tiere a

15


20/55

materialelor electrotehnice.N ecanicaN DrezareN 7rin deformare elestica sau plasticaN 3aierea prin forfecarecu foarfece-ghilotinaN 3aierea cu foarfece cu cutite disc multiple" pt. taierea tablelor subtiri

N 3aierea prin perforareN 3aierea prin stantare simultanaN 3aierea prin stantare succesivaN 3aierea cu jet de apaN 3aietea cu laserN 3aierea cu oxigenN 3aierea cu plasma

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 tehnologii de de"ormareplastic la rece a materialelor electrotehnice.

1. 7rin presare automata prin lovitura cu matte deschise sau inchise2. 7rin presare automata prin 2 lovituri cu matrite inchise sau deschise!. &u prese automate cu transfer cu 2" !" % matrite si un post de debitare1. Cu prese automate multipost cu ! si % matrite si un post de debitare%. 6ndoirea. :aminare la rece. 0mbutisarea. Dasonarea. 3ragere si trefilare uscata

5. Dorjare si extrudare la rece

%5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere acosturilor tehnologiei de tanare.

1. Dolosirea unor cutite din material dure2. 0legerea corecta a fortei de stantare!. 0utomatizare marita%. +otari auxiliare( desfasurare role " operatii pregatitoare)

. 'ealizarea stantelor din segmente. 'efolosirea cutitelor

. &resterea mentanabilitatii. &resterea gradului de calificare

5. ptimizarea croiului pt. reducerea ramasitelor

18. Dolosirea rolelor cat mai lungi11. Dolosirea stantarii suprapuse -

8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 materiale electrotehnice"olosite la impregnare i rolul lor.$ laborator pg 2 si )

1. /asinile poliesterice sunt" de obicei" formate din doua componente" 0 si

28


21/55

M care au fost amestecate de fabricant cu un accelerator" in final rezultando proportie de amestec 1>1

2. /asinile epoxidice au o propor4ie de amestec de circa 188>!8. *e vaevita un surplus de intaritor" care ramanand in exces" ar producedizolvarea izolatiei sarmei bobinajului. ulte defecte aparute inexploatare au ca motiv dizolvarea izolatiei prin surplusul de int0ritor

(producandu-se scurtcircuit intre faze).!. rasinile naturalepe baza de selac dizolvate in alcool si care se intarescprinevaporare"

%. adezivi epoxidici, care se intaresc prin amestecarea cu un intaritor la rece.&u adezivi epoxidici se pot asambla si piese metalice intre ele" ca deexemplu tolele circuitelor magnetice ale unor elegtromagneti

1. lacuri oleo!ituminoase $&, negre" de tip &%1 (cu rezistenta ridicata laumiditate si acizi diluati" recomandat pentru infasurari cu izolatii textile)?&%2 (cu uscare mai rapida decat &%1" recomandat si la reparatia masinilorelectrice din exploatare)? &%! (utilizat in special ca lac pentru ultimaimpregnare peste lacul &%2)

. lacuri oleogliptalice de tip &1 (nerezistent la ulei" cu uscare rapida incuptor 2 ore la 118 V&)? & 1 (rezistent la ulei si acizi" cu uscare incuptor 18 ore la 128 V&)?

. lacuri oleogliptalice modificate" de culoare galben-bran" de exemplu tipul02! (clasa de izolatie M" cu uscare in aer" cu putere mare de incleiere sicimentare" elasticitate si duritate ridicate" recomandat pentru impregnareacapetelor de bobina)?

. lacuri poliuretanice, de exemplu tipul &1 (galben" clasa de izolatie D" cuuscare in cuptor -18 ore la 128 V& si apoi in trepte -18 ore pan gla 18V&" recomandat pentru impregnarea masinilor si aparatelor electricefolosite la inalta frecventa)?

. lacuri poliestere"talice, de exemplu tipul &1 (galben" clasa de izolatie D"

cu uscare in cuptor 18-1 ore la 1!8-1%8 V&" cu intrebuintari variate)?5. lacuri poliesterimidice, de exemplu tipul &2 (galben" clasa de izola4ieD" cu uscare in cuptor 18-1 ore la 1!8-1%8 V&" recomandat pentruimpregnarea masinilor electrice mari" expuse la temperaturi ridicate)

18. materiale de umplutura se pot utiliza produse organice (fibre textile saubucati de tesaturi) si anorganice (pulbere sau foite de mica" pulbere saufire din tes0turi din sticla" azbest etc.).

1. Prezentai pe larg, n ordinea calitii lor, cel puin tehnologii de impregnare aechipamentelor electrotehnice.

N 7rin imersieN 7ulverizareN 7ensulareN 7rin picurareN 6mpregnare prin imersie la presiune normala ?N 6mpregnare prin imersie Gn maPini care lucreazH Gn flux continuu ?

21


22/55

N 6mpregnare in autoclave prevHzute cu vid Pi presiune.

2. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, metodeiinterschim!a!ilitii totale a tehnologiei de asam!lare.

argumente pentru >1. 0nsamblare simpla datorita lipsei operatiilor de sortare

2. &osturi de aprovizionare mai mici!. arirea productivitatii muncii%. 6mbunatatirea calitatii montajului. &osturi de service mici. 7regatire redusa a personalului

. 7osibilitate de a asigura service de lunga durata

. ptimizare constructive0 argumente contra >

1. 6mposibilitatea de a optimiza tehnologic2. 'estrictii tehnologice

!. 4ecesita etape suplimentare" prelucrari%. 4u se obtin ansambluri de precizie ridicata. 6ncompatibil cu elementele de interschimbabilitate partiala

. +ependent de sursele de aprovizionare

!. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, metodeiinterschim!a!ilitii pariale a tehnologiei de asam!lare.

argumente pentru >

1. ste o metoda mai economica2. 'iscul de depasire apeste limitele admise a valorii tolerantelor elementului de

inchidere!. 4u necesita etepe suplimentare "prelucrari" sortari sau ajustari in prealabil

%. *e poate aplica in productia de serie. 7retul de cost al pieselor este mai redus. ptimizare constructive

argumente contra>

1. &osturi de aprovizionare mai mari2. 7regatire mai mare personalului!. 6ncompatibil cu elementele de interschimbabilitate totala

%. &osturi service mai mari. 0sigura precizie de inchidere numai pentru o parte a elementului lantului de

dimensiuni

%. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, metodei selecionrii ntehnologia de asam!lare.

22


23/55

argumente pentru >&resterea gradului de complexitate a prouselor'educerea rebuturilor*caderea costurilor prin cresterea abaterilor'efolosirea unor subansambleDolosirea unor utilaje cu precizie redusa

contra>&osturi de ansamblare mai mari&resterea calificarii personalului*caderea calitatii6mposibilitate de reproiectare tehnologica*caderea productivitatii&resterea costurilor cu calitatea

. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, metodei a#ustrii ntehnologia de asam!lare.

argumente pentru1. *caderea numarului de rebuturi2. Dolosirea unor material mai ieftine!. 7osibilitatea de incheiere a unor lanturi de cote%. *caderea costurilor. 'efolosirea unor semifabricate

argumente contraN *caderea precizieiN &resterea volumului fortei de muncaN *caderea calitatii produsului in general

N :inie mai putin versatileN *caderea duratei de viataN Dorta de munca mai multa

. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, metodei reglrii ntehnologia de asam!lare.

P/)

solutie unica in aceasta aplicatie

posibilitatea de inchidere a lantului de cote reducerea numarului de rebuturi

reducerea costurilor scaderea gradului de automatizare

&43'0>

scaderea calitatii

2!


24/55

cresterea volunnilui de personal de munca

scaderea gradului de versabilitate liniei de fabricatie

scade durata de viata a produsului creste rata de defect

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de optimizare atehnologiei de asam!lare.

N automatizareaN marirea nivelului subansamblului

N modificarea tehnologiei de ansamblare

N instruirea personaluluiN folosirea *+, adecvateN folosirea interschimbabilitatii totaleN reproiectarea echipamentelor

N folosirea fluxului de asamblare

N optimizarea fluxului de asamblareN optimizarea &3&-uluiN folosirea carcaselor injectate

. Prezentai pe larg, prezentnd principalele lor caracteristici tehnice, cel puin 10metode de inscripionare a echipamnetelor electrice.

N stampilaN laser N seligrafieN etichetare

N vopsireN placare tip bareN 2+ 6mprimare

5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori ce in"lueneazcalitatea controlului tehnic de calitate a produselor electrotehnice.

W :egislatia

W +otarea tehnicaW &alificarea personalului

W *ofturile folositeW 0ctualizarea softurilor si a instalatiilor

W Dactori ambientaliW &ampatibilitatea electromagnetica

W +ocumentatia in &3&

W Dolosirea algoritmilorW 'ecalificarea periodica a personalului

2%


25/55

W rganizarea &3&-ului

W Dorme de auditare

8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de realizare a +%ului produselor electrotehnice.

N &ontrol visual

N &ontrol cu camera de luat vedereN &ontrol cu sublerul" micrometruN &ontrol palpatorN &ontrol cu truse electriceN &ontrol distructivN &ontrol automatN &ontrol statisticN &ontrol ergonomicN &ontrol etapaN &ontrol subansamblu

N &ontrol anduranta1. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, controlului statistic al

calitii produselor electrotehnice.7'>

Dolosirea algoritmilor de optimizare 7reluarea automata a datelor &ompatibilitatea cuautomatizarea procesului de productie ptimizarea costurilor &3&-ului Dolosirea traseabilitatii pentru inputuri in modelul statistic

&43'0>

0plicabilitatea numai la serii mari si de masa4ecesita sistem automat de corectie a datelor7ersonal cu inalta calificare4ecesita perioade lungi de timp

7oate fi viciat de erorile intamplatoare

2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori ce in"lueneaz

managementul calitii produselor electrotehnice.anagementul calitHOii reprezintH un ansamblu de activitHOi avInd ca scop realizarea unorobiective" prin utilizarea optimH a resurselor. 0cest ansamblu cuprinde activitHOi de

N 7rograme de proiectareN 3ipul de lithe de fabricatieN 3ipul de productieN 4ivelul de pregatire al personalului

2


26/55

N :egislatia nationala si europeana

N 4atura beneficiaruluiN rganizarea &3&-ului

N +otarea cu echipamente de &3&N anagementul productiei

N 3ipul de tehnologie

Dactorii calitHOii care> - acOioneazH Gn producOie (principali sau determinanOi)?- cercetarea Pi proiectarea- materia primH Pi materialele- procesul tehnologic> utilaje" faze si organizare- calificarea personalului- motivarea personalului- managementul calitHOii- standardele" normele- influenOeazH calitatea Gn comerO" turism>

- ambalarea- transportul- pHstrarea

!. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, automatizrilor"lexi!ile ale liniilor tehnologice.

7'>

W 0daptabilitate maxima

W 'efolosirea partilor de linieW +iversificarea productieiW 'esurse de crestere a productivitatii W 3impul defolosire a liniei mai mare

&43'0>

W 6nvestitie initiala mare

W 7roductivitate mai mica

W 7ersona6 mai calificat

W &alitate mai redusaW &resterea costului cu &3&

W &onditii de lucru mai rigide

%. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, automatizrilor rigideale liniilor tehnologice.

P/)N 6eftine

2


27/55

N 7roductivitate maximaN 7ersonal necalificatN Diabi6itate mare

N &ompatibilitate cu productia de flux continua

N 7recizie mare

&43'0>

N 0daptibilitate redusa

N &osturi de investitie mari pe termen lungN 4ecesita mai multe etape neautomateN 7ot produce goluri de productieN 4u permit optimizarea

. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, automatizrilorsecveniale ale liniilor tehnologice.7'>

0u un grad de adaptabilitate mai ridicat 'ebuturi mai putine +efecte mai putine 7ermit automatizarea totala si flux continuu 7ermit proiectarea asistata a fluxului tehnologic

&43'0>

&osturi mai ridicate 4ecesitatea personalului cu pregatire mai ridicata 4ecesita soft mai complex Diabilitate mai redusa7robleme de compatibilitate elctromagnetica

. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, automatizrilortemporale ale liniilor tehnologice. 2a!orator pag.113

0rgumente pentru>X posibilitatea suprapunerii fazelorX timpul total de prelucrare al unei piese sH fie mai mic

X productivitatea masinii-unelte sH fie mareX permite realizarea procesului tehnologic cu un efort uman redus

0rgumente contra>X acestea nu permit controlul executHrii comenzilorX Gn cazul cInd o fazH oarecare nu s-a efectuat" fazele urmHtoare se desfHsoarH normal"

asa cum au fost programate" dar se produce rebutarea produsului si chiar defectarea

2


28/55

masinii-unelte

. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de realizare acontactelor de lucru a echipamentelor electrice. urs pag.1

X contacte Gn formH de nitX contacte sub formH de surub

X contacte tip fisH de legHturH si prizHX contacte stantate din benzi si tableX contacte lamelare elasticeX contacte si piese de contact neelasticeX contacte cu aplicatii din argintX contacte sinterizateX contacte 0g-&d din amestecuri de pulberi coprecipitate chimicX contacte turnate

. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin metode de realizare acontactelor de rupere a echipamentelor electrice. urs pag.14

&onfectionate din cupru sau compozitii metalo-ceramice" ca>X cupru-Aolfram (!8L cupru)"X argint-Aolfram (2-!L argint)"X argint-molibden (%8-8L argint).

5. Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asam!lrilor nedemon%ta!ile ntehnologia echipamentelor electrice. urs pag.153

X nituire"X presare la caldX asamblarea prin sudareX asamblarea prin lipireX sudarea cu arc electric in mediu protector de gazeX udarea electrica prin rezistenta" prin puncteX lipirea cu adezivX sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti

8. Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asam!lrilor demon%ta!ile ntehnologia echipamentelor electrice. urs pag.153

X filet (suruburi si prezoane)"X pene"X caneluri sau dinOiX profile poligonaleX cuie sau PtifuriX asamblari prin frecare (pe con" cu strIngere)X asamblari elastice

1. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecieanticoroziv a contactelor echipamentelor electrice.urs pag.131

X &romarea

2


29/55

X QalvanizareaX 0luminizareX MorizareaX &romizareaX MrunareaX Deroxarea

X xinitrurareaX etalizareaX etalizarea prin imersieX 6mpregnareaX etalizarea prin pulverizare Gn vidX 9incareaX 4ichelarea

2. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecieanticoroziv a carcaselor echipamentelor electrice.

X :a fel ca la 1.

!. Prezentai pe larg, cel puin 10 avanta#e ale impregnrii sistemelor de izolaii electrice.urs pag.66, 176

X mHrirea conductibilitHtii si stabilitHtii termiceX mHrirea stabilitHtii la umezealHX mHrirea rigiditHtii dielectrice a ansambluluiX mHrirea rezistentei mecaniceX protectie contra temperaturilorX GmbunHtHteste rezistenta termicHX racire mai bunaX cresterea transferului de cHldurH a suprafetelor acoperite

%. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin tehnologii de realizare alegturilor "lexi!ile a echipamentelor electrice. $pag 148&

- 7rin legarea sub forma de tip fisa priza- 7rin contacte sub forma de buloane- 7rin conatacte sub forma de piulita- 7rin contacte sub forma de papuci- 7rin lipitura tare (cu aliaje de argint)- 7rin presare- 7rin legare prin tija tulipa

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin metode de cretere asta!ilitii termice a !o!inelor electrice.

- folosirea unei clase de izolatie cat mai superioara- folosirea unui sitem de racire cat mai bun- impregnarea cu diferite lacuri sau .....- utilizarea bobinelor in locuri unde temperatura este mai scazuta- folosirea de materiale superiare cu proprietati mai bune

25


30/55

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin metode de miniaturizare a!o!inelor electrice.

- ralizarea bobinelor fara carcasa- utilizarea unui miez feromangnetic cat mai mic- folosirea unui conductor cat mai mic" dar cu o cunductibilitate electrica cat mai

buna- realizarea bobinelor pe 7&M- miniaturizarea elementelor componente

. Prezentai pe larg, cel puin 10 tehnologii de realizare a carcaselor mainilor iechipamentelor electrice.

- prin stantare- prin presare- prin lipire- prin sudare- prin turnare- prin insertie(la cele din material plastic)- prin asamblare cu prindere prin surub piulita- prin asamblare cu nituire- prin indepartare de material- prin deformare la cald

. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, realizrii miezurilormagnetice masive.

P/)- permit miniaturizarea- sunt eficiente energetic si usoare la frecventa inalta- montare si asamblare usoara- miezul ajunge la saturatie mai greu

)*+/- procesul tehnologic este ingreunat- tratamentul termic se realizeaza in cuptoare cu atmosfera neutra- pierderile prin histerezis si curenti turbionari sunt ....- functioneaza la flux magnetic mai mic- nu se pot infasura conductoare de dimensiuni mai mari- sunt mai scumpe

5. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, realizrii miezurilormagnetice lamelare.$2U// 29)/+)/ */. 8&P/)N 7ierderi totale mici la frecvente normale Utilizand tabla silicioasa" care are in

componenta siliciul care mareste proprietatile magnetice si scade pierderile prinhisterezis. 7entru ca materialele folosite pentru realizarea miezurilor feromagneticelamelare sunt > materiale active care au proprietati bune de magnetizare si pierderispecifice mici" materiale electroizolante care au ca scop micsorarea pierderilor prin

!8


31/55

curenti turbionali.N 6nductia (M) mareN 3emperatura &urie mareN Qabarit mare nelimitat. iezurile magnetice lamelare pot varia atat in lungime cat si

in latime prin constructia tolelor si numarul pachetelor de tole.N 7recizie dimensionala nelimitata pot fi prelucrate oricat de fin

)*+/N &osturi mai mari datorita nenumaratelor procese de fabricareN iniaturizare limitata trebuie rigidizata mecanic nituire" valtuire" slefuireN 7ierderi marite la frecvente mariteN 9gomot si pierderi suplimentare datorita vibratiilorN 4ecesita protectie anticoroziva datorita compozitiei de otel este necesara

protectia anitcoroziva impotriva ruginei" etc.

8. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, realizrii miezurilormagnetice sinterizate. $2U// : 29)/+)/ */. 5&

P/)N iniaturizarea cand nu mai putem face miezuri lamelare se pot folosii miezurile

magnetice sinterizate care permit miniaturizarea miezurilor fara pierdereaproprietatilor magnetice

N 6eftine datorita procesului tehnologic mai simplist respectiv > producerea pulberilor"dozarea amestecului" presinterizarea amestecului" formarea miezului prin presare"sinterizare" rectificare si ansamblare.

N Dorme complicate pot lua forme foarte variate datorita compozitiei feritelor miezde ferita moale UY6" miez de ferita toroidal" miez de ferita tip Soala$

N 7ierderi mici" frecvente mariN 4u necesita prelucrari ulterioare numai rectificare si vopsire ele nu mai trebuie

rigidizate mecanic ca miezurile magnetice lamelare)*+/

N M saturatie redusa de la 8. pana la maxim 1.1N 7ierderi de histereziz mai mari la frecvente normaleN 3emperatura 4iels (care pentru ferite este aceeasi cu temperatura &urie) este

redusa 8 grade pan al 18 grade rareori ajungand la 288 gradeN 3ehnologie de sinterizare energofaga adica se degaja multi vapori si mult fum la

un consum ridicat de energie

1. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin metode de rigidizare mecanica miezurilor lamelare. Pag 81 la!orator

- 7rin nituire(niturile tubulare se introduc in orificiile stantate apoi se consolideazapachetele)

- 7rin lipire cu rasini epoxidice- 7rin strangere cu tije- 7rin prezoane sau buloane de strangere- &u organe de asamblare filetate constand din suruburi sau buloane filetate- Mandajarea cu benzi adezi .... rezistente mecanic din tesatura de sticla

!1


32/55

2. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, tanrii tolelor dinrole de ta!l.

vanta#e- pierderi mai mici de material- existenta unei continuitati pe linia tehnologica- automatizare mai usoara

- nu exista deformari de planeitate tablei- este perfecta pentru productie de serie mare:ezavanta#e

- exista solicitari de intindere a tablei- manipularea mai grea- indisponibile in cantitati mici- risc mai mic de zgarieturi la manipulare si transport(risc mai mic de rugina)

!. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra, tanrii tolelor din"oi de ta!l.$pagina 163&

0rgumente pentru

-xecutarea de operaOii complexe Pi obOinerea unor piese de formH complicatH "prin tHiereaPi deformarea la rece a materialului"cu simple lovituri de presH?-*tabilizarea dimensiunilor"cu o precizie ridicatH"fHrH necesitatea unor prelucrHri mecaniceulterioare?-Utilizare raOionalH a materialului-0plicarea metodelor de organizare specifice producOiei de serie mare.-4u existH solicitare de Gntindere a tablei

0rgumente contra

-RtanOele se uzeazH repede-'ezultH o cantitate mare de dePeuri Gn urma PtanOHrii-+acH tabla are conOinut mare de *iliciu se poate fisura Gn urma PtanOHrii-3olele prelucrate prin PtanOare trebuie sortate(nu pot fi montate Gn orice ordine)-Jn urma PtanOHrii pot rezulta bavuri care trebuie rectificate-xistH pierderi mari de material-0par deformHri de planitate a foii

%. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin metode de optimizare aplanului de croire n tehnologia de tanare.$pag 81 la!orator&

-0utomatizarea PtanOelor-0legerea benzii astfel GncIt aceasta sH aibH lHOimea optimH pentru a rezulta dePeuri minime-*tabilirea pasului de avans optim respectiv distanOa Gntre douH PtanOHri consecutive-'epartizarea pe cuiburi a contururilor de decupat cIt mai bunH -*tabilirea dimensiunilor cu o precizie ridicatH fHrH necesitatea unor lucrHri mecaniceulterioare.

!2


33/55

-Utilizarea unor PtanOe rapide-Utilizarea unor piese tHietoare cIt mai bine ascuOite

. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de reducere aconsumului de material n tehnologia de tanare.

-&rePterea gradului de automatizarea a procesului de PtanOare-Utilizarea de PtanOe ascuOite pentru evitarea rebuturilor-Utilizarea rolelor cIt mai lungi-0legerea planului optim de croire (aranjarea pieselor) pentru a rezulta cIt mai puOine tableneutilizate-:ungimea cIt mai mare a benzii-&alcularea precisH a lHOimii benzii-0legerea frecvenOei optime de PtanOare-,aloarea optimH a jocului z dintre poanson Pi placa tHietoare-+epozitarea tolelor Gn ordinea PtanOHrii-0legerea unei prese cu productivitate mai mare-Utilizarea raOionalH a puterii presei Pi a forOei de PtanOare a presei

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare a!o!inelor toroidale.$pag 178&

-Mobinarea automatH a maPinii speciale-Mobinarea manualH cu implicaOii asupra productivitHOii muncii -Mobinarea cu ajutorul agHOHtoarelor de fir ce permit trecerea firului conductor de lainteriorul la exteriorul torului prin rotirea suveicii Gn sens invers.-6zolarea exterioarH a bobinei se poate realiza la aceeaPi maPinH de bobinat

. Prezentai pe lard, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare amagneilor permaneni.

-7e bazH de pHmInturi rare-*interizaOi"aglomeraOi"turnaOi-7rin alierea sarnarium Pi &o-7rin alierea n-0l-7rin alierea n-0l-&-7rin injecOie

. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare alamelelor !imetalice.

-7rin lipirea a douH metale -7rin topirea unui material peste alt material -7rin nituire -7rin sudare Gmbinare douH piese metalice realizInd Gntre ele" prin GncHlzire sau prin presare"Gn anumite condiii de temperaturH i de presiune" o legHturH metalicH sau chimicH

!!


34/55

-7rin sinterizare procedeu de lipire a unui material granular fHrH ajutorul unui liant" numaiprin GncHlzire Pi" eventual" prin presare

5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare arezistorilor industriali de putere.$pag.301&

-3ehnologia de realizare prin bobinare"se realizaeazH prin GnfHPurarea spirei -3ehnologia de realizare prin turnare"se realizeazH elementele de rezistor dinfontH turnatH" sunt recomandate Gn special la funcOionarea Gn regim de Pocuri de curent

-3ehnologia de confecOionare al elementelor din fontH Gn turnare Pi prelucrarea locurilor deprindere -Rlefuirea suprafeOelor de contact"ce se poate face pe maPini de Plefuit plane"obiPnuite -RtanOare constInd Gn tHierea tablei Gn benzi Pi apoi realizarea conturului Pi apoi realizareaconturului prin PtanOare -+ebavurare realizatH obiPnuit prin polizare -7rin depunere chimicH

58. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare aelementelor termoregla!ile.$pagina 30;&

-7rin presare"aliajele celor douH componente se topesc separat Gn cuptoarele electrice deGnaltH frecvenOH"obOinIndu-se bare sau prisme"urmeazH operaOia de galvanizare cu un stratsubOire de De"operaOii necesare pentru o mai bunH coeziune a straturilor Gn operaOiletehnologice urmHtoare-+upH nituirea componentelor"urmeazH GncHlzirea acestora Gntr-o atmosferH de gaze inerte Piapoi laminare la rece-*udare se realizeazH pe componenta pasivH.7HrOile componente se degreseazH bine"pentru cala sudurH prin puncte sH se obOinH un contact bun cu electrozii de contact-7rin lipire-7rin sinterizare

51. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin tehnologii de realizare avaristoarelor de putere.

-7rin aliere cu oxid de zinc

-7rin realizarea sub formH de pastile plate-7rin bobinare-7in sinterizare -7rin aplicarea de folie

52. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra utilizrii mainilorunelte universale.

0rgumente pro>-au destinatie larga" pe care se pot executa cateva procedee pe langa cel tipic" pentru o gamalarga de piese" in productii individuale sau de serie mica-ocupa un spatiu mic pe linia tehnologica

!%


35/55

-nu este necesar transportul semifabricatelor intre operatii masina poate face mai multeoperatii diferite consecutive-se eleimina pozitionarile repetate ale piesei pe masina de lucru-in productia de serie mica sunt foarte economice

0rgumente contra>

-nu pot realiza operatii complicate-costurile de investitie sunt mari-precizia de prelucrare a semifabricatelor este mai mica-productivitate scazuta pentru serie mare si de masa-costuri de intretinere ridicate

5!. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra utilizrii mainilorunelte speciale.

0vantaje -pot efectua operatii complexe-sunt destinate unei game restranse de prelucrari in special organe de masini roti dintate

suruburi etc (ex masini de filetat" masini de frezat roti dintate) pag 21!-costuri mici de intretinere in raport cu cele universale-productivitatea este mare-precizia de prelucrare este mare+ezavantaje-nu pot realiza o gama larga de operatii (masini specializate de unde vine si numele) sunt

destinate unei game restranse de prelucrari-semifabricatul se transporta de la o operatie la alta-semifabricatul se pozitionaza in mod repetat pe masina unealta-necesita mai multe masini pentru un proces" ocupa un spatiu mare" creste tippul de realizare

al piesei-in productia de serie mica nu sunt economice

5%. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra utilizrii mainilorunelte agregat.

0vantaje>-sunt destinate pentru o gama larga de operatii pag 21!-21%-utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan" fiind construite din parti normalizatesau unificate.. prevazute cu mai multe posturi de lucru" fiecare post de lucru este echipat cuun cap de forta prevazut cu una sau mai mult scule ce actioneaza simultan sau succesiv-pot fi integrate intro linie automata de fabricatie-piesele prelucrate de dimensiuni medii sau mari sunt fixe in timpul prelucrarii-transferul de la un post la altul este automat-masinile unelete agregat moderne functioneaza in regim automat exexutand caomenzile

dupa un anumit program+ezavantaje>-executie complicata-alimentarea masinii cu semifabricate si evacuarea produsului finit se face manual-costuri de investitie mari-costuri de mentenanta ridicate

!


36/55

-se opereaza cu personal calificat

5. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra utilizrii mainilorunelte cu comand numeric.

0vantajea) Dlexibilitatea masina &4& poate fi folosita pentru producerea unei piese conform

programului Gncarcat Gn memorie. 7entru producerea unei cu totul alte piese este nevoie doarde o operatie simpla de reGncarcare Gn memorie a noului program. b) asinile &4& pot face ceea ce o masina-unelta nu poate masina &4& poate faceconturarea Gn spatiu !+(Gn trei dimensiuni)" lucru imposibil cu o masina-unelta clasica. 0cestlucru permite inginerilor sa proiecteze piese cu geometrii care erau prohibitive Gnainte"datorita costurilor foarte mari de fabricatie. c) 'epetabilitatea masina &4& va face 18" 188" 1.888" sau mai multe piese exact la fel"fara abateri (cu exceptia uzurii masinii si a sculei). Un strungar nu poate executa doua pieseexact la fel. 7robabil 18L din piese vor trebui sa fie reajustate sau vor fi rebutate.'epetabilitatea atinsa de masinile cu comenzi numerice nu se poate compara cu cea a unuioperator uman. d) 'educe si elimina costurile aferente unei productii de stoc Dabricantul unui automobiltrebuie sa asigure clientilor sai piese de rezerva pentru o perioada de mai multi ani de zile"chiar daca marca respectiva de automobil nu se mai fabrica. Jn trecut se realizau mai multepiese si se depozitau Gn stocuri de rezerva. 0cest lucru este neeconomic deoarece ocupaspatiu" blocheaza bani si materiale. Jn prezent" cu masina &4&" se poate realiza o piesa derezerva imediat ce s-a primit comanda de la client. *e Gncarca Gn masina programul" serealizeaza una sau mai multe piese si se livreaza Gn aceeasi zi. e) 'educerea costurilor pentru scule speciale si a timpilor de pregatire a masinii Uneltele sidispozitivele cu care se fixeaza piesele pe masinile-unelte clasice sunt destul de complexe sifabricarea lor (pentru o piesa noua) poate necesita un timp de lucru Gnsemnat. +e asemenea"sunt dificil de modificat. 0ceasta Gnseamna multi bani si mult timp pentru a Gncepe productia. asinile &4& nu necesita foarte putin(sau deloc) timp pentru fixarea pieselor. +e obiceise folosesc dispozitive simple de prindere" de tip cleste ssau menghina. +in punct de vedereal sculei" nu este nevoie de fabricarea unor scule speciale" deoarece masina poate folosieficient cIteva tipuri de unelte pentru mai multe operatii. &apacitatea de miscare a masinilor&4& permite acestora sa parcurga cu precizie traiectorii de tip contur" nemaifiind nevoie deunelte speciale pentru pozitionare si ghidarea sculei taietoare. schimbare de ultima ora aproiectarii piesei nu necesita decIt modificarea cItorva linii de program. 0cesta Gnseamna"pentru ingineri" posibilitatea de a Gmbunatati permenent calitatea produselor prin ajustarinecostisitoare Gn proiectarea pieselor. f) 'educerea timpului de calificare pentru operator peratorii de pe masinile &4& nucontroleaza operatiile.

+ezavantajea&


37/55

!& (asinile * tre!uie programate7rogamatorii sunt personal cu calificare Gnalta" iarcei foarte buni sunt greu de gasit. i vor pretinde Gntotdeauna salarii mari. 7roblemacosturilor cu programarea masinii poate fi partial rezolvata prin utilizarea de softAare &0(&omputer 0ssisted anufacturing)" dar si aceste softAare-uri sunt destul de scumpe.c& osturi maru de ntretinere asinile &4& pot fi foarte complexe. le trebuiementinute Gn foarte buna stare fizica pentru a putea beneficia de avantajele controlului

numeric. +esi controller-ul este un dispozitiv electronic si are fiabilitate mare" ocazional sepoate defecta. Jn acest caz reparatia trebuie sa fie realizata cIt mai repede deoarece" s-a vazutde ce" masina &4& trebuie sa lucreze cIt mai mult. 7entru reparatia masinilor &4& estenevoie de specialisti atIt an domeniul mecanic" cIt si Gn domeniul electronic. 0cestispecialisti vor pretinde" de asemenea" salarii mari.d& osturi mari de productie pentru serii mici +aca se executa doar una sau doua piese"atunci timpul si costurile cu realizarea programului pot fi mai mari decIt cele obtinute prinutilizarea unei masini-unelte clasica. 7e masura ce complexitatea geometriilor si numarul depiese creste" masina &4& devine mai economica.

5. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra utilizrii centrelor deprelucrare.

0vantaje>-executa multiple posibilitati de prelucrare strunjire" gaurire" frezare si sispune de magazie de

scule care inmagazineaza un numar oarecare de scule pag 21-coordonarea unui numar mare de scule-prezinta sisteme de operare multitas-echipament de complexitate mare care presupune costuri ridicate de investitie-intretinerea periodica costisitoare-personalul care il deserveste trebuie sa fie bine instruit-este rentabil sa fie folosite numai in productia de serie mare-spatiu mare ocupat in linia de productie

5. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra realizriiautomatizrilor cu P2.

0vantaje>- - cost favorabil pentru controlarea sistemelor complexe? - flexibil" putand fi reaplicat la controlul rapid si usor al altor sisteme? fiabilitate mare - abilitatile computationale permit control sofisticat? - instrumentele de identificare a problemelor faciliteaza programarea si reduce timpulde nefunctionare?raspuns rapid - componentele de incredere face ca sistemul sa functioneze mai multi ani faraprobleme? - posibilitatea vizualizarii functionarii? - viteza de functionare?

!


38/55

metode diferite de programare.&apacitate de comunicare la distanta6ntretinere usoaraJn comparaOie cu un panou de automatizare clasic" numHrul necesar de conductoare este reduscu 8L?&onsumul este foarte mult redus deoarece 7:&-ul consumH mult mai puOin decIt releele din

panoul de automatizare convenOional?DuncOia de detectare a erorilor din automatul programabil este foarte rapidH Pi foarte uPor deutilizat?*chimbarea secvenOelor de operare din cadrul aplicaOiei este diferitH de la proces la proces Pipoate fi fHcutH foarte uPor Gnlocuind sau modificInd programul scris Gn automatulprogramabil cu ajutorul unui 7& (aceasta acOiune nu necesitH schimbarea conductoarelor saurecablarea panoului de automatizare aPa cum se GntImpla la panourile de automatizareclasice ci se rezumH doar la interconectarea dispozitivelor necesare la intrarile Pi=sau iePirile7:&-ului)?7anourile de automatizare cu 7:& necesitH cIteva piese de schimb?ste mult mai ieftin Gn comparaOie cu un sistem de automatizare clasic" deoarece fiind dotatcu un numHr larg de intrHri-iePiri" se poate conecta un numHr mare de periferice atunci cIndse dorePte realizarea unor funcOii complexe?'epunerea Gn funcOie a unui 7:& se face mult mai repede Pi uPor decIt orice releuelectromecanic sau de timp.

+ezavantajea utiliza o multime mare de date" date complexe sau functii matematice complicate? - a citi si scrie baze de date? - a genera rapoarte?a afisa datele si informatiile operatorului.0u configuratie standard fara posibilitati de modificare

Diecare firma isi protejeaza produsul au limbaj prorpiu de programare fiecare firma in parte0lt dezavantaj il constituie si noutatea tehnologiei

5. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra realizriiautomatizrilor cu microprocesor.

0vantaje>1.7reluarea comenzilor de operator cum ar fi reglaje de zero Pi de cap de scarH" selectareagamelor asigurInd un plus de precizie Pi siguranOH Gn exploatare.

2. 0utocalibrarea Pi compensarea automatH a influenOei factorilor de climH. +e asemenea secalculeazH abaterile Pi se corecteazH rezultatul final al mHsurHrii.!. JmbunHtHOirea preciziei prin eliminarea erorilor sistematice (prin autocalibrare"autocorecOie).%. icPorarea numHrului de componente ale sistemului prin eliminarea componentelordestinate implementHrii logicii cablate.. &rePterea versatilitHOii aparatului prin obOinerea unor posibilitHOi suplimentare de mHsurH pe

!


39/55

baza programelor interne.. &rePterea vitezei de lucru prin automatizarea operaOiilor de mHsurare.. 7osibilitatea determinHrii prin calcul a altor parametrii de semnal (valoare de vIrf" valoaremedie" valoare efectivH" calculul distorsiunilor" a spectrului de amplitudini" determinareafazei" defazajului).. 7osibilitatea autotestHrii prin programe speciale executate de microprocesorul Gncorporat"

la comanda operatorului sau Gn cazul apariOiei unei anomalii in funcOionare. Jn acest caz sepoate declanPa o procedurH de testare Pi semnalizare a eventualelor defecte.

+ezavantaje- imposibilitatea operatorului uman de a manipula simultan mai multe comenzi?- - viteza scZzutZ de reac[ie a operatorului uman fata de microprocessor-schema de reglaj \(codul) este implmentanta in program si este mai putin vizibila pentruutilizator=operator-cost ridicat in cazul schemelor mai simple-pot aparea erori in sistem- lipsa de rezistentZ fizicZ si psihicZ" emotivitatea" etc.-nu poate lucra in mediul extern-are nevoie de memorie secundara

55. Prezentai pe larg, argumente pentru i argumente contra realizriiautomatizrilor cu microcotroller.

0vantaje> (vezi si 7:& asemanator) 7:& poate fi asociat cu un microcontroler in anumitesitatii

-accepta date de la o sursa externa prin intermediul unui periferic-permite programarea dupa ce a fost montat in circuit-permite realizarea de simulari si teste-pretul de achizitionare a unui astfel de dispozitiv este relativ mic in comparatie cu

complexitatea dispozitivului-miniaturizarea echipamentelor (microcontrolerul inlocuieste alte sisteme de comanda)-control la distanta-viteza mare de raspuns

+ezavantaje-N probleme de mediu:in unele medii exista temperaturi ridicate sau alte conditii care potduce la deteriorarea microcontrolerului astfel ca acestea sunt greu sau chiar imposibil deutilizat?N funcionare fixa:daca nu apar schimbari in cadrul procesului de multe ori folosireamicrocontrolerului poate fi mai costisitoare.-:imbaj de nivel inalt. Un dezavantaj al limbajului de asamblare este faptul ca fiecaredispozitiv are setul lui de mnemonici deci utilizatorul trebuie sa invete un nou set demnemonici pentru fiecare familie cu care lucreaza. 7entru a evita aceasta problema limbajelede nivel inalt ca> &" 70*&0:" si M0*6& urmeaza o sintaxa standard deci programele scrisepentru un dispozitiv pot fi trecute pe un altul. 6deea este ca facand schimbari minore se poateutiliza un limbaj ca M0*6& pentru a scrie programe pentru diferite dispozitive. :imbajele de

!5


40/55

nivel inalt simplifica programarea permitand scrierea intr-un rand sau in cateva randuri a ceeace ar necesita multe linii de program in limbaj de asamblare.-costuri ridicate

188. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori carein"lueneaz alegerea lotului optim de "a!ricaie.

- volum productiei planificate- factor de natura economica > costurile fixe la nivelul unui lot in fuctie de marimea lotului"costul semifabricatului" costul cu plata personaluilui" cheltuieli cu intretinere si functionarepe perioadata productiei"- modul de transmitere al reperelor in flixul de productie- timpul necesa efectuarii

2otul de "a!ricaiereprezintH cantitatea de produse identice (semifabricate" piese"subansamble" ansamble etc.) lansate simultan Gn fabricaOie" care se prelucreazH pe aceleaPilocuri de muncH Pi care consumH un singur timp de pregHtire Gncheiere.

- timpul de pregtire ncheiere (0ceastH categorie de timp genereazH o serie decheltuieli de

pregHtire Gncheiere a fabricaOiei" a cHror cuantificare este strict necesarH pentrudeterminarea lotului de "a!ricaie&

- Gn funcOie de mHrimea lotului de fabricaOie se stabilesc toOi ceilalOi parametri aimanagementului

activitHOii de producOie" cum sunt> durata ciclului de "a!ricaie, mrimea medie astocurilor de producie neterminat din cadrul seciilor i intersecii,

0supra mHrimii loturilor de fabricaOie acOioneazH factori cu tendinOe contradictorii"structuraOi astfel> factori externi Gntreprinderii Pi factori interni Gntreprinderii .

=n grupa "actorilor externintreprinderiise includ aceia care se referH la> realizarea unui volum de producOie Gntr-o perioadH determinatH" potrivit cerinOelor pieOei? situaOia aprovizionHrii tehnico materiale.

>actorii care acioneaz n cadrul celei de%a doua grupese pot clasifica astfel> factori de natur tehnic (procese tehnologice folosite" complexitatea cons

intrebari examen tehnologia echipamentelor electrice

Documents