intrebari an i sem i

Upload: christine-valdez

Post on 01-Jul-2018

221 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    1/38

    ANAL I ZA DIAGNOSTIC A I NTREPRINDERI I

    1 (19). Să se analizeze poziția financiară a societății SC ACI SA Bistrița(sursa: www.bvb.ro)

    2007(RON) 2006(RON) 2005(ROActive imobilizate - TotalActive circulante - TotalDatorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - TotalActive circulante, respectiv datorii curente neteTotal active minus datorii curenteDatorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - TotalVenituri in avansCapital subscris varsatTotal capitaluri proprii

    Creante - TotalDatorii - TotalCifra de afaceri netaVenituri din exploatare - TotalCheltuieli din exploatare - TotalRezultat din exploatareVenituri financiareCheltuieli financiareRezultat financiarRezultat curentVenituri extraordinareCheltuieli extraordinareRezultat extraordinarVenituri totaleCheltuieli totaleRezultat brutRezultat netRezultat / actiunePlati restante - TotalFurnizori restanti - TotalObligatii restante fata de bugetul asigurarilor socialeImpozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

    5.777.362,002.333.284,001.807.326,00

    541.369,006.318.731,00

    737.765,000,00

    3.662.947,005.512.873,00

    1.280.565,002.545.091,008.521.897,00

    10.685.376,0010.713.760,00

    -28.384,0074.115,0025.577,0048.538,0020.154,00

    0,000,000,00

    10.759.491,0010.739.337,00

    20.154,0016.100,00

    -0,000,000,000,00142

    2.408.633,001.675.888,001.243.767,00

    440.664,002.849.297,00

    142.598,000,00

    376.668,002.706.699,00

    616.190,001.386.365,005.582.739,007.278.781,006.948.625,00

    330.156,0021.335,0049.713,00

    -28.378,00301.778,00

    0,000,000,00

    7.300.116,006.998.338,00

    301.778,00256.587,00

    -262.797,00251.087,00

    0,000,00100

    1.618.833,001.810.908,001.252.642,00

    558.266,002.177.099,00

    0,000,00

    376.668,002.177.099,00

    627.282,001.252.642,004.120.373,006.504.556,005.941.807,00

    562.749,002.113,00

    19.863,00-17.750,00544.999,00

    0,000,000,00

    6.506.669,005.961.670,00

    544.999,00462.009,00

    -223.921,00

    ---

    102

    Analiza poziţiei financiare urmareste analiza evoluţiei poziţiei financiare.Analizaevoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ calculaţi pentru elementele de active/ datorii/ capitaluri proprii.

    1. Analiza structurii activului

    Rata activelor imobilizate= Active imobilizate/ Total activ*100Rata activelor circulante= Active circulante/ Total activ*100

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    2/38

    Element2005 2006 2007

    valoare procent valoare procent valoare procent

    Active imobilizate -Total 1.618.833,00 47.20 2.408.633,00 58.97 5.777.362,00 71.23

    Active circulante - Total 1.810.908,00 52.80 1.675.888,00 41.03 2.333.284,00 28.77

    Total active 3.429.741,00 4.084.521,00 8.110.646,00

    Din datele de analiză se observă o creştere semnificativă a activelor imobilizate, de47.20% în anul 2005,de 58.97% în anul 2006 şi de 71.23% în anul 2007, ceea ceconduce la concluzia că entitatea a făcut investiţii mai mari in activele imobilizate.

    Indicatorul rata activelor circulante cunoaşte un trend descendent pe toată perioadaanalizată, înregistrând scăderi de la un an la altul,ca pondere în totalul activelorcompaniei: de 52.80% în anul 2005, de 41.03% în anul 2006 şi de28.77% în anul 2007;aceste diminuări sunt consecinţa investiţiilor mai ridicate ale companiei în activeleimobilizate.

    Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele: pondere mai accentuată a activelor imobilizate(în medie de aprox. 60%

    comparativ cu aprox.40%) comparativ cu ponderea activelor circulante pe toţi aniisupuşi analizei

    ponderea activelor imobilizatecreşte de-a lungul celor trei ani analizaţi pe fondulreducerii ponderii activelor circulanteîn cadrul activelor entităţii.

    Concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii

    investiţionale n defavoarea laturii investiţionale pe perioada 2005-2007.

    2. Analiza structurii datoriilorRata datoriilor pe termen scurt =Datorii pe termen scurt/ Total datoriiRata datoriilor pe termen lung =Datorii pe termen lung/ Total datorii

    Element2005 2006 2007

    valoare procent valoare procent valoare procentDatorii ce trebuie platite intr-o per deun an 1.252.642,00 100 1.243.767,00 89.71 1.807.326,00 71.01

    Datorii ce trebuie platite intr-o permai mare de un an 0 0 142.598,00 10.29 737.765,00 28.99

    Total datorii 1.252.642,00 1.386.365,00 2.545.091,00

    Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor se constată următoarele: ponderea semnificativă o deţine datoriile curente pentru toată perioada analizată

    (100% în anul 2005, 89.71% în anul2006 şi 71.01%), care înregistrează un trend descendentin 2006, în valori absolute, după care o creştere semnificativă în anul 2007.

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    3/38

    nivelul datoriilor pe termen se află într -o uşoară creştere în anul 2006 faţă de 2007,ceea ce subliniază buna capacitate a entităţii de a face plată datoriilor totale.

    3. Analiza structurii capitalurilor proprii:

    Rata capitalului social subscris vărsat= Capitalului social subscris vărsat / Totalcapitaluri proprii

    2005 2006 2007Element valoare procent valoare procent valoare procentCapital subscris varsat 376.668,00 17.30 376.668,00 13.92 3.662.947.00 66.44Total capitaluri proprii 2.177.099,00 2.706.699,00 5.512.873,00

    Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor se constată următoarele: ponderea capitalului social în capitalurile propriicunoaşte un nivel destul de

    scăzut in perioada 2005-2006, în condiţiile unei creşterisistematice la celelalteelemente ale capitalurilor proprii (probabil) un posibil motiv al acestei cauze ar putea fi dorinţade a nu afecta valoarea

    câştigurilor actualilor acţionari, protejând astfel interesele acestora (dacă se practică o politică de protejare a vechilor acţionari dusă de managementulentităţii.)

    pentru anul 2007 se constată ca entitatea a schimbat tactica de creştere a surselor proprii, preferând atragerea de fonduri din partea acţionarilor.

    2 (20). Să se calculeze pentru societatea comercială ACI S.A. indicatorii delichiditate şi să se interpreteze.

    Pentru calculul acestor indicatori s-au căutat surse de date noi despre componenţaactivelor circulante ale companiei pe site-ul Ministerului Finanţelor:http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

    Element 2005 2006 2007Active circulante TOTAL, dincare 1.810,908,00 1.675.888,00 2.333.284,00

    Stocuri 135.783,00 67.939,00 488.369,00Disponibilitati banesti 1.047.843,00 991.759,00 564.350,00

    Creante 627.282,00 616.190.,0 1.280.565,00

    ConformIFRS, lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat,după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.

    Principalele forme ale lichidităţii financiare sunt: 1. Lichiditatea curentă = active curente- datorii curente

    http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.htmlhttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.htmlhttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    4/38

    Rata lichidităţii curente = activecurente / datorii curente2. Lichiditatea imediată= (active curente – stocuri) - datorii curente

    Rata lichidităţii imediate=(activecurente – stocuri) / datorii curente3. Lichiditatea efectivă=trezoreria- datorii curente

    Rata lichidităţii imediate=trezoreria/ datorii curente

    Activele curente=Active circulante +Cheltuieli în avansDatoriile curente= Datorii pe termen scurt+ Venituri înregistrate în avans

    Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneazacapitalul de lucru.

    Analiza lichidităţii financiare 2005 2006 2007 Intervale de

    siguranta1. Lichiditatea curentă 1.1. Lichiditatea curentă în forma absolută 558.266 432.21 525.958 ↑ 1.2. Lichiditateacurentă în forma relativă(Current liquidity) 144.57% 134.74% 129.10% [150% -250%], ↑ 2. Lichiditatea imediată 2.1. Lichiditatea imediată în formăabsolută 422.483 364.182 37.589 ↑ 2.2. Lichiditatea imediată în formărelativă (Acid test) 133.73% 129.28% 102.08%

    [50% -100%],↑

    3. Lichiditatea efectivă

    3.1. Lichiditate efectivă în formă absolută -204.799 -252.008-

    1.242.976.00 ↑ 3.2. Lichiditatea efectivă în formă relativă(Cash ratio) 83.65% 79.74% 31.23%

    [50% -100%],↑

    Dinanaliza datelor se constată următoarele:

    există un uşor excedent de lichiditatecurentă pe toţi anii supuşi analizei, excedentcare evoluează în trend uşor descendent, aproximativ în acelaşi ritm; privit subformă relativă acest nivel se situează sub limita inferioară a intervalului desiguranţă financiară

    se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată, excedent careevoluează în trend uşor descendent; în formă relativă se înregistrează o acoperireimediată, dar într-o uşoară scădere la de un la altul; pe toată perioada de analizăgradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanţe şitrezorerie) este foarte aproape delimita superioară a intervalului de siguranţăfinanciară

    trezoreriadevine puternic deficitară pe toată perioadă analizată, situându-se sublimita inferioară a intervalului de siguranţă financiară

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    5/38

    Per ansamblu putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al activelor deexploatare care depăşeşte datoriile imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitorrepercusiuni în vederea obţinerii de beneficii economice viitoare.

    AUDIT

    3 (127). Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.

    Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative inscopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toateactiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari:- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui controlintern eficient?- aceste proceduri sunt aplicate?- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci potconduce la elaborarea de documente financiar – contabile corecte?Etape:- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;- evaluarea riscurilor de eroare;- verificarea functionarii controlului intern;- evaluarea preliminara; teste de permanenta;- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

    4 (131). Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.

    1. Faza initiala; - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;- Orientarea si planificarea auditului.

    2. Faza executarii lucrarilor;- Aprecierea controlului intern;- Controlul conturilor;- Examenul situatiilor financiare.

    3. Faza finala. - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;-Alte lucrari-Raportul de audit-Documentarea lucrarilor de audit.

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    6/38

    5 (2). Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce priveşte capitalurileproprii, ce obiective de audit identificaţi:

    a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea; b) drepturi şi obligaţii şi existenţa;c) numai existenţa.

    Auditorul verifică înregistrarea în conturile capitalurilor proprii ale operaţiilor aferenteacestora, conform deciziilor adunărilor generale. Auditul capitalurilor propriitrebuie să aibă ca obiective: a) Exhaustivitatea- toate modificările aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilorcu privirela capitalul social aufost înregistrate corespunzător în contabilitate b) Exactitatea-Toate creşterile sau diminuările de sume proprii de finanţare sunt realeşicorespund cu deciziile conducerii.c) Existenţa- Capitalul social modificat este în concor danţă cu statutul şi contractuldesocietate sau cu „Cererea de menţiuni“ înregistrată la Registrul Comerţului. d) Evaluarea- Toate mişcările (creşteri sau diminuări) de rezerve au fostcorrect înregistrate contabil.- Rezervele din reevaluare au fost corect calculate, corectînregistrate şievidenţiate în contabilitate.- Dividendele au fost calculate corect,înregistrate corespunzător încontabilitate şi au fost aprobate de Adunarea Generală aAcţionarilor sauAsociaţilor. e) Imputarea corectă şi perioada corectă- Modificările capitalurilor proprii au fostînregistrate în perioada contabilă corespunzătoare producerii evenimentului de creşteresau micşorare a lor.

    Daca capitalul social, rezervele, rezervele din reevaluare,dividendele, fondurile proprii pentru dezvoltare, profiturile reportate au fost corect clasificate, evidenţiate şi prezentate, Se verifică concordanţa înregistrărilor contabile cu normele legale, IAS, Legeacontabilităţii etc

    6 (3). Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale;b) deductibilitatea;c) o ieşire viitoare de resurse.

    Auditorul trebuie sa se asigure atunci cand verifica provizioanele daca sunt indepliniteconditiile pentru recunoasterea acestora ( 1. exista o obligatie curenta generata de un

    eveniment anterior;2.este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onoraobligatia respectiva; 3. poate firealizata o estimare credibila a valorii obligatiei) precum sidocumentele pe baza carora au fost constituiteDimensionarea necorespunzatoare a provizioanelor constituite implica exprimareadin partea auditorului a unei opinii cu rezerve.

    7 (4).. Cân d verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că:a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent; b) planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală;

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    7/38

    c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglementările învigoare.

    Auditorul verifică ţinerea documentelor care permitsă se urmărească în detaliuoperaţiileaferente tuturor imobilizărilor şi amortizărilor lor.

    In auditarea imobilizărilor, amortismentelor şi provizioanelor pentru depreciere,obiectivele vizate de auditor sunt:1.Exhaustivitatea-Se verifică dacă toate mijloacele fixe sunt înregistrate şi toate activelecare trebuie capitalizate (vezi IAS nr. 23, „Costurile îndatorării“) au fost corect evidenţiate. 2.Exactitatea- Soldurile conturilor de imobilizări la valoarea contabilă au fost identificate, grupate şi înregistrate corect. 3.Existenţa- Mijloacele fixe există în realitate la data bilanţului. Documentele ce trebuieverificate cuprind: registrul mijloacelor fixe, rapoarte de evaluare, facturi provenite dela antreprenori, contracteledeconcesionare, facturi şi extrase de cont, procese verbale de punere în funcţiune, calculul amortizării şi modul de constituire şi evaluareaprovizioanelor4.Perioada corectă- Intrările şi ieşirile de active imobilizate au fost înregistrate în perioadacorectă. 5.Evaluarea- Activele reevaluate sunt corect calculate potrivit normelor legale.Diminuarea mijloacelor fixe în urma reevaluării a fost corect reflectată încontabilitate. 6.Corecta pr ezentare ş i evidenţiere- Toate soldurile mijloacelor fixe au fost corectevidenţiate. Informaţiile bilanţiere şi notele de bilanţ trebuie să cuprindă informaţiicomplete cu privire la existenţa, evaluarea lor la bilanţ.Potrivit Cadrului general de prezentare a bilanţurilor financiare, informaţiile cu privirela imobilizări sunt: valoarea contabilă brută la începutul anului, creşteri şi/sau diminuăriîn cursul anului,soldul final la 31.XII evaluat la costul istoric (valoarea brută laintrare/reevaluată).De asemenea, amortizarea calculată la 01.01, amortizări în cursul exerciţiului financiar, soldul final al amortismentelor la 31.12. Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor vor conţine aceleaşi informaţii ca şi amortizările. La bilanţ, valoarea mijloacelor fixe va fi egală cu valoarea contabilădiminuată la amortizări corect calculate şi evidenţiate în cursul exerciţiului şi cu suma provizioanelor. Pentru verificarea acestor posturi bilanţiere, auditorul utilizează următoarele documente: a) Registrul mijloacelor fixe b) Calculul amortizărilor c) Evaluarea lor prin rapoartele comisiei de inventar, etc.d) Facturile emise de furnizori de imobilizărie) Titluri de proprietate f) Dosarul de procese-verbale aleAGA, ale Consiliului de Administraţie g) Procese-verbale de punere în funcţiune sau, după caz, de scoatere din funcţiune saucasareh) Extrasele de cont bancar

    8 (5). Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune:

    a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    8/38

    b) inspecţia imobilizărilor corporale;c) existenţa concordanţei între registrul imobilizărilor corporale şi contabilitate.

    Auditorul trebuie sa verifice daca societatea auditata a respectat etapele inventarieriia) pregatirea inventarierii;

    b) inventarierea propriu-zisa;c) stabilirea, regularizarea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate lainventariere

    9 (84). Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

    Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de cătreun cabinet sau osocietate sunt următoarele: - exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze

    principiilor de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în Codul etic;

    - aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sausocietăţii trebuie să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet desarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;

    - repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispunede pregătirea şi experienţa necesare;

    - delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toateeşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspundnormelor de calitate stabilite;

    - consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanelecompetente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;

    - acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită periodic, sub aspectele legate de independenţa cabinetului şi capacitatea sa de asatisface cererea clienţilor;

    - control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitatetrebuie controlate periodic;

    - coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţeazădiferite lucrări trebuie informaţi de responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;

    - revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de cătreun profesionist cu un nivel de competenţă cel puţin echivalent.

    Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitateale unui cabinet depind de factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersiageogr afică, nivelul de organizare, costuri etc.

    10 (85). Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

    Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depasesteexercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii lasinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

    - mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    9/38

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    10/38

    12 (19). SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 leipe actiune, iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune, care se anuleaza.

    200 x 9 = 1.800 leivaloarea nominala 200 x 10 = 2.000 lei

    Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile setransfera la rezerve

    1091=5121 1.800 lei

    -anulare actiuni1012 = % 2.000 lei

    1091 1.800 lei141 200 lei

    - castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve

    141 = 1068 200 lei13 (56). La SC “METALICA” SA in urma reevaluarii se constata un plus de 2.000lei imobilizari corporale (utilaje). Aceasta suma se distribuie astfel:- 1.800 lei pentru capitalizare;- 200 lei pentru constituirea rezervei.

    1. înregistrarea plusului de valoare aferente utilajelor reevaluate:2131 = 105 2000

    2. distribuirea rezervei din reevaluare:105 = 1065 1800

    14 (57). La SC CRISUL SA se inregistreaza urmatoarele operatii referitoare laactiunile emise anterior de unitate:a) Rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei/actiune si valoareanominala de 5 lei, cu decontare ulterioara, peste un an;b) Anularea a jumatate din actiunile rascumparate;c) Vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontareaprin virament;d) Vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii societatii, la pretul de 5 lei/actiune, cuincasare imediata in numerar.

    a. 1. răscumpărarea acţiunilor (1000 acţiuni*5,2 lei/ acţiune): 1091 = 462 5.200

    a.2 . decontarea ulterioară, peste un an: 462 = 5121 5.200

    b. anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate:

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    11/38

    % = 1091 2.6001012 2.500149 100

    c. vânzarea a 200 acţiuni către un terţcu decontare prin virament:5121 = % 1.060

    1092 1.040149 20d. vânzarea a 300 acţiuni către angajaţii proprii , cu încasarea imediată în numerar:

    % = 1091 1.5605311 1.500149 60

    15 (105). La S.C. “U.A.M.T.” S.A. se inregistreaza cheltuieli de dezvoltare efectuatepe cont propriu, in suma de 420 lei. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se facein 5 ani, cu o cota lunara de amortizare de 7 lei, dupa care se scot din evidenta.

    1. înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare pe cont propriu:203 = 721 420

    2. înregistrarea amortizării anuale: anul 1 6811 = 2803 84anul 2 6811 = 2803 84anul 3 6811 = 2803 84anul 4 6811 = 2803 84anul 5 6811 = 2803 84

    3.scoaterea din evidenţă la finalul perioadei de 5 ani:2803 = 203 420

    16 (106). In vederea retehnologizarii sectorului de productie S.C. “METALICA”S.A. achizitioneaza o inventie, in valoare de 120 lei, care se amortizeaza in 5 ani,dupa care se scoate din evidenta.

    1. înregistrar ea achiziţiei invenţiei % = 404 120203 974426 23

    2. înregistrarea amortizării anuale: 6811 = 2803 19,4

    3.scoaterea din evidenţă la finalul perioadei de 5 ani: 2805 = 203 97

    17 (107). IPJ Bihor realizeaza in regie proprie, un proiect astfel:

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    12/38

    - in primul an proiectul nu este finalizat, valoarea cheltuielilor fiind: cheltuielilematerial 4000 lei, salarii 2000, CAS 19,75%, CASS 7%, CFS 2,5%;- in al doilea an proiectul este finalizat si receptionat, la nivelul costului de productiede 10000 lei;- termenul de amortizare a proiectului este de 4 ani;

    - dupa 3 ani proiectul este scos din folosinta.1. înregistrarea cheltuielilor materiale:

    602 = 302 4.000

    2. înregistrarea cheltuielilor salariale:641 = 421 2.000

    3. înregistrarea contribuţieiCAS 19,5%:6451 = 4311 390

    4. înregistrarea contribuţiei CASS 7%: 6453 = 4313 140

    5. înregistrarea contribuţiei CFS 2,5%: 6452 = 4312 50

    6. înregistrarea proiectului în regie proprie dar nefinalizat la sfârşitul anului: cost de producţie= cheltuieli materiale+ cheltuieli salariale= 4000+2000+390+140+50=6.580

    233 = 721 6.580

    7. finalizarea şi recepţia proiectului în anul al doilea la costul de producţie de 10.000, dincare 6.580 au fost recunoscuţi în costul imobilizării în anul precedent, prin urmare seconsideră că au mai fost efectuate cheltuieli în suma de 3.420 lei

    203 = 721 3.420203 = 233 6.580

    8. înregistrarea amortizării anuale: 6811 = 2803 2.500

    9. scoaterea din evidenţă a proiectului: % = 203 10.0002803 7.500658 2.500

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    13/38

    18 (675). O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la uncost de achiziţie de 260.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate amijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 20.000 lei.Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã utilizând o ratã de amortizaredegresivã de 40%.

    1. înregistrarea lucrărilor de modernizare realizate de terţ: % = 404 35702131 30004426 570

    2. achitarea cu ordin de plată: 404 = 5121 3.570

    3. înregistrarea amortizării lunare pe durata rămasă: Valoare contabilă= 12.000

    Amortizare cumulată=12.000-(12.000/10*6)= 7.200Valoare netă contabilă=12.000-7.200=4.800Amortizare lunară=(3.000+4.800)/4/12=162,5

    6811 = 2813 162,5

    19 (139). S.C. SIMCOR S.A. caseaza un camion a carui valoare de inregistrare estede 10000 lei, amortizat in valoare de 8000 lei. Cheltuielile cu casarea (dezmembrare)camionului au fost de 40 lei, efectuate de o societate specializata, iar recuperarile depiese de schimb sunt de 100 lei. Valoare neamortizabila se suporta de unitate in 2ani.

    1. înregistrarea casării camionului: % = 2133 10.0002813 8.000471 2.000

    2. înregistrarea cheltuielilor cu dezmembrarea:628 = 401 40

    3. plata serviciilor de casare:401 = 5121 40

    4. recuperarea pieselor de schimb:3024 = 7583 100

    5. valoarea neamortizată va fi repartizată pe cheltuieli în următorii 2 ani (2000/24 luni) 6583 = 471 83,33

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    14/38

    20 (166). SC AMBIENT realizeaza in luna martie 2005 o constructie speciala inregie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materiiprime 6000 lei; salarii 5000 lei, din care aferente muncitorilor direct productive2000 lei si personalului administrativ 3000 lei; amortizari 4000 lei, din care aferentimobilizarilor direct productive 3000 lei si imobilizarilor utilizate in sectorul

    administrativ 1000 lei. La sfarsitul lunii aprilie lucrarea a fost terminata siconstructia speciala a fost data in folosinta la un cost total de 15000 lei.

    1.înregistrarea consumului de materii prime:601 = 301 6.000

    2. înregistrarea cheltuielilor salariale:641 = 421 5.000

    3. înregistrarea amortizării: 6811 = 2812 4.000

    4. înregistrarea construcţiei realizate în regie proprie, dar neterminată la sfârşitul luniimartie, la valoarea costului de producţie calculat pentru luna martie: Costul de producţie = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte repartizate rational în funcţiede capacitatea normală de producţie= 6000+2000+3000=11.000

    231 = 722 11.000

    5. înregistrarea punerii în funcţiune a costrucţiei realizate în regie proprie în luna apriliela valoarea totala de 15.000 lei , din care 11.000 lei a fost recunoscută în costulimobilizării în luna martie .Pentru luna aprilie se consideră că au mai fost efectuate cheltuieli în suma de 4.000 lei:

    212 = 722 4.000212 = 231 11.000

    21 (169). SC AMOS SA cumpara in 2005 actiuni ale unei filiale din strainatate invaloare de 50000$ la pretul 3,3lei/$, cu plata prin virament bancar. La sfarsitulanului 2005 cursul valutar este 3,4lei/$. In anul 2006 se vand participatiile in filialadin strainatate la un pret negociat de 60000$, la un curs de 3,45lei/$.

    1. achiziţia de acţiuni ale filialei (50.000 USD*3,3 LEI/USD):261 = 5124 165.000

    2.reevaluarea la sfârşitul anului 2005 [50.000*(3,4-3,3)]:261 = 765 5.000

    3. vânzarea participaţiilor în anul 2006 (60.000 USD* 3,45 lei/ USD): 5124 = % 207.000

    261 170.0007611 37.000

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    15/38

    22 (209). SC “APRO” SA trimite la SC “NUTRIENTUL” SA materii prime invaloare de 200 lei si materiale consumabile in valoare de 150 lei, in vedereaprepararii de furaje combinate. In factura primita de la SC “NUTRIENTUL” SAsunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.

    1. trimiterea materiilor prime spre prelucrare:351 = 301 200

    2. trimiterea materialelor consumaile spre prelucrare:351 = 302 150

    3. pe baza rapoartului de producţie de la furnizor se înregistrează producţia obtinuţă deacesta:

    354 = % 500351 350401 150

    4. descărarea gestiunii: 711 = 354 500

    23 (214). SC “ORADINUM” SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa deimport a 1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA19%, care se elibereaza in consum.

    1.înregistrarea importului de materii prime (5000 m* 1 USD/m*2,7 lei/USD):301 = 401 13.500

    2. obligaţiile vamale: valoarea în vamă: 5000 m* 1 USD/m*2,7 lei/USD= 13.500 lei taxe vamale: 13.500* 10%= 1.350 leiacccize= 13.500*20%= 2.700 lei

    301 = 446 4.050

    3. înregistrarea TVA-ului în vamă: baza de impozitare a TVA= (13.500+4050)*24%= 4.212 lei

    4426 = 446 4.212

    4. plata obligaţiilor vamale (4.050+4.212): 446 = 5121 8.262

    5. darea în consum a materiilor prime:601 = 301 17.550

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    16/38

    24 (269). SC VULTURUL NEGRU SA se aprovizioneaza pe baza facturii nr.35596cu confectii femei, de la SC MONDIALA Satu Mare.Marfa sosita prin CFR este in valoare de 2.200 lei, TVA 19%, cheltuieli cuveniteCFR-ului 100 lei, TVA 19%.La receptie se constata ca un lot de bluze femei au vicii ascunse, valoarea acestui lot

    fiind de 550 lei.Se formeaza o comisie de receptie, care anunta furnizorul, iar lotul respectiv sereceptioneaza si ramane in custodie.

    1.înregistrarea achiziţiei de mărfuri :% = 401 2.618371 2.2004426 418

    2. înregistrarea transportului prn CFR :% = 401 119

    371 1004426 19

    3. înregistrarea lotului care are vicii ascunse :607 = 307 550

    25 (816). Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaţii effectuate de osocietate comercialã în legãturã cu un credit bancar pe termen de 2 ani, care seramburseazã integral la scadenţã:a) obţinerea creditului în sumã de 10.000 euro la un curs de 38 lei/euro;b) evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie

    fiind de 38,8 lei/euro;c) evaluarea la finele exerciţiului urmãtor a datoriei în devize, cursul valutar la 31decembrie fiind de 38,5 lei/euro;d) la scad enţã, se ramburseazã creditul bancar la cursul valutar de 39,1 lei/euro.

    1. Obtinerea creditului5124 = 1621 380.000 lei (10.000 euro X 38 lei/euro)

    2. evaluarea la sf anului665 = 1621 8.000 lei (388.000-380.000)

    3.

    evalaurea la sf anului urmator1621 = 765 3.000 lei (388.000-385000)

    4. rambursarea creditului bancar% = 5124 391.000 lei

    1621 380.000 lei665 6.000 lei

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    17/38

    26 (315). S.C. “MEDA” S.A. vinde produse finite unui client extern, la pretul devanzare de 1000$, cursul de schimb a dolarului fiind de 3,4 lei/$.La finele perioadei de gestiune cursul de schimb creste la 3,42 lei/$. Incasareacreantei se face la 3,41 lei/$.

    1. vânzarea produselor finite către clientul extern (1.000 USD*3,4 lei/USD): 4111 = 701 3.400

    2. reevaluarea creanţei în valută la sfârşitul anului [1.000* (3,42-3,4)]:4111 = 765 20

    3. încasarea creanţei% = 4111 3.4205124 3.410665 10

    27 (316). La S.C. “OLIMPIA” S.A. se constata, la finele perioadei, un client incertcu un debit de 5950 lei. Se inregistreaza o ajustare egala cu debitul, mai putin TVAinclusa in debit. In perioada urmatoare se constata insolvabilitatea clientului incertcare, din acest motiv, este scos din evidenta.

    1. Înregistrarea constituirii provizionului pt clienţi incerţi: 6812 = 1512 5.000

    2. anularea provizionului în perioada următoare: 1512 = 7812 5.000

    28 (800). Se vând unui client mãrfuri pe bazã de aviz de însoţire a mãrfii în valoarede 1.000 lei, TVA 24% ; ulterior se întocmeşte şi factura. Decontãrile se fac prinbancã.Sã se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societãţi.

    In contabilitatea furnizorului:

    1. Livrare de marfuri fara factura418=% 1.124 lei

    707 1000 lei4428 124 lei

    2. Emiterea facturii4111=418 1.124 lei4428=4427 124 lei

    3. Decontarea facturii5121=4111 1.124 lei

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    18/38

    In contabilitatea clientului:

    4. Receptia marfurilor fara factura% = 408 1.124 lei

    371 1.000 lei

    4428 124 lei5. Primirea facturii

    408=401 1.124 lei4426=4428 124 lei

    6. Decontarea facturii401=5121 1.124 lei

    29 (897). Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintãurmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 =5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161= 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei.Calculaţi suma capitalului propriu.

    CP= 1012+105+121(SC)-117(SD)-129=21.000+6.000+5.000-4.000-5.000CP=23.000

    30 (900). Dispuneţi de urmãtoarele date: valoarea contabilã a unei instalaţii 2.000lei, amortizarea calculatã 1.700 lei, cheltuieli de dezmembrare (materialeconsumabile) 110 lei, materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei.

    Care vor fi efectele în sit uaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţã ainstalaţiei?

    EVAL UAREA ÎNTREPRI ND ERI L OR

    31 (88). Definiti valoarea de origine.Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie

    reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sauactivului in stare de utilizare sau de folosire.

    EXPERTI ZE CONTABI LE

    32 (3). Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

    Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelorprofesionale care ildefinesc si experienta care o poseda.Deasemenea competentaprofesionala esteconditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatiregenerala urmat de oinstructie specifica, de practica si de examinare privind temeprofesionale semnificative,

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    19/38

    iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoastereacontinua a evolutiilor si reglementarilorla nivel national si international.

    33 (26). Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat? Exercitarea poate fi individuala sau in cadrul societatilor de expertiza contabila sau de

    contabilitate.La societatile de expertiza contabila si/sau de contabilitate:- cel putin 51% dintre actionari sunt experti contabili sau contabili autorizati;- cel putin 51 % din numarul membrilor Consiliului de Administratie sunt experti

    contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.Societatile de expertiza contabila si de contabilitate nu pot avea participari financiare

    in unitati patrimoniale industriale,comerciale, agricole, bancare sau de asigurari, si nici insocietati civile.

    Societatile de expertiza si/sau de contabilitate pot fi romane, straine sau mixte.Societatile de expertiza si/sau de contabilitate se bucura de aceleasi drepturi si au

    aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptia consta in dreptul de a alege sau de a fiales in organele de conducere ale Corpului.

    Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si/sau decontabilitate si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturiloradministrative si a celor de natura tehnica de catre:

    - conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (deexemplu, fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;

    - expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii,care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prinsemnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

    34 (15). Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului.

    Destinatarii expertizelor contabile sunt: In cazul expertizelor contabile judiciare, in primul rand instantele de judecata care au

    dispus proba cu expertiza contabila, (judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala, (organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare (persoanefizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiilestatului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale

    In cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiatcontractul de prestari servicii cu expertul contabil. În mod indirect, atunci cândsolicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în conciliereaintereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organismeadministrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabileextrajudiciare

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    20/38

    FISCALITATE

    35 (9). În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut semajorează cu cheltuielile de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate dechiriaş, fără a-i fi rambursate de proprietar. Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra

    în aceast ă categorie. 36 (19). Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere alTVA:- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contractindividual de muncă cu S.C. ALFA S.A.;- Ministerul Sănătăţii;- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării;- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite;- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000

    euro;- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individualde muncă cu S.C. ALFA S.A. este persoană neimpozabilă - Ministerul Sănătăţii: este persoană neimpozabilă - cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării : este persoanăneimpozabilă - S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro:este persoană impozabilă - S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordarecredite: este persoanăneimpozabilă - S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro:este persoană impozabilă sau neimpozabilă (nu e obligat sa se inregistreze in scopuri deTVA, dar poate sa o faca, prin optiune)

    37 (23). S.C. X S.R.L., stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează de la SC Y SRL, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în MareaBritanie, piese de schimb, ce vor fi comercializate, în valoare de 2000 lire sterline,preţ fără TVA. Acestea vor fi transportate din Marea Britanie în România. Cursschimb 1 liră sterlină = 4,8 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SCX SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

    X Srl furnizeaza codul de TVA catre Y Srl; achiziţia este impozabilă în România; Xdetermină valoarea taxei datorate în România si o înscrie în jurnalul pentru cumparari siîn conturile de TVA colectat si deductibil (TVA : 2000 lire /24/100*4.8), înscrie valoareaachiziţiei intracomunitare de bunuri şi a TVA-ului aferent în randurile aferente dindecontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare şi declară achiziţiileintracomunitare în Declaratia intracomunitară 390.

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    21/38

    38 (31). O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200Xvenituri în sumă de 175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri).Cheltuielile sunt următoarele:

    - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei;

    - cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate

    clienţilor 15000 lei;- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la

    dispoziţia acestora);- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea

    fiscală este 23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

    Să se calculeze impozitul pe profit datorat l a nivelul anului şi diferenţa de virat

    statului.Venituri totale =175.000 leiCheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totale - cheltuieli totale – venituri neimpozabile +cheltuielinedeductibile +amortizare contabila -amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 leiRezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei =>datorie privind impozitul amanat : 3000 x16% = 480 lei- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impoziteamanate - 480 lei

    Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x16%=14.480Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal:-3‰ din cifrade afaceri = 525 lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2.896 leiSuma de scazut din impozitul pe profit este de 525 leiImpozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 – 525 = 13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 – 3.000 = 10.995 lei

    ORGANIZAREA AUDITUL UI I NTERN SI CONTROLUL I NTERN ALINTREPRINDERII

    39 (27). Organizarea contabilitatii pe centre de profit. Studiu de caz.Organizarea modernă a contabilităţii întreprinderii se realizează potrivit cu modalităţileuzitate în prezent în Uniunea Europeană.

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    22/38

    Deoarece principiul fundamental care stă la baza structurării organizatorice moderne afirmei este segmentarea acesteia pe centre de responsabilitate, primul pas laimplementarea noii organizări pentru întreprinderea beneficiară îl constituie stabilireaacestor centre. De fapt, esenţa modernităţii organizatorice constă în modul de constituirea lor. Este vorba de:

    Fiecare întreprindere prezentând la momentul declanşării acţiunii de modernizareorganizatorică propriile realităţi organizatorice, economice şi tehnice, echipa deconsultanţi a firmei noastre va realiza mai întâi o analiză diagnostic a firmei beneficiare.Întreaga lucrare se va derula pe baza unui management de proiect, oficializat sub formaunor decizii interne care sta bilesc echipele de lucru şi principiile de procedură. Centrul de profit reprezintă o entitate organizatorică de acţiune care este răspunzătoare pentru realizarea unui succes (profit) şi legat de aceasta pentru cauzalitatea costurilor.Pentru aceasta estenevoie de o aplicaţie de calcul proprie, de sine stătătoare.

    Trebuie făcută clar diferenţa dintre centrul de profit şi centrul de cost. În timp ce centrelede cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri, centrele de profit au, după cums-a menţionat, responsabilitate asupra profitului. Cele două forme se deosebesc în principal prin gradul autodeterminării organizatorice.Tot aşa cum gradul de autodeterminare diferă foarte mult la cele două forme de centre(cost - profit) şi în cazul centrului de profit forma organizatorică îmbracă aspecte de odiversitate mare, ceea ce este legat în principal de criteriulgradului de orientare pe piaţă Centrul de profit "pur" este total orientat pe piaţă, în sensul că toate activităţile sale au carezultat produse şi respectiv servicii destinate exclusiv pieţei; altfel spus nu realizeazădeloc produse sau servicii cu finalitate internă. De multe ori centrul de profit are şimisiunea de a realiza produse şi servicii cu finalitate internă. De aici derivă cele douăaspecte pe care le îmbracă centrul de profit: de entitate orientată pe piaţă şi respectiv deentitate cu rol funcţional. Gradul de autodeterminare este maxim în cazul centrului de profit "pur", cu orientare totală pe piaţă (rol funcţional nul) şi scade pe măsură ce rolulfuncţional creşte. Evident că, dacă există centru de profit cu orientare 100% pe piaţă("pur"), nu poate exista un centru de profit cu rol 100% funcţional, deoarece acesta aravea responsabilităţi exclusiv în domeniul costurilor şi evident că în acest caz ar fi vorba pur şi simplu de un centru de cost. De cele mai multe ori, centrele de profit se găsesc cucaracterul situat undeva între cele două extreme. Toate deciziile legate de activităţile pur orientate pe piaţă se iau de preferinţăexclusiv lanivelul centrului de profit şi ţin exclusiv de strategia, planul de afaceri, modul propriu deacţiune al entităţii. Deciziile legate de activităţile cu finalitate internă se iau la nivelierarhic superior, centrul de profit având spaţiu de manevră numai în ceea ce priveşteemiterea de propuneri de îmbunătăţire, respectiv având responsabilităţi în ceea ce priveşte costul.Cu tot caracterul de durabilitate cerut organizării, ea se concepe astfel încât să fie înacelaşi timp suficient de flexibilă, adică să fie capabilă de adaptare la modificările

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    23/38

    mediului exterior, să se caracterizeze prin economicitate, adică nivelul costurilor să nudepăşească utilul, să aibă un caracter social, adică să fie acceptată de colaboratori şi deasemenea să fie clar şi sistematic modelată. Organigrama întreprinderii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe oriforma organizării divizionale. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele niveleierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pecriteriul funcţional), ci după domenii de afaceri. Acestea sunt tocmai centrele de profit,respectiv centrele de cost. Avantajele formei divizionale de organizare constă încapacitatea de adaptare la noi produse, noi clienţi sau noi pieţe de desfacere,despovărarea vârfului întreprinderii de şefii de compartimente, o bună perspectivă asupra pieţei prin existenţa centrelor de profit orientate pe produs, ca şi prin buna posibilitate dedezvoltare a personalului de la generalişti experimentaţi, ca şefi divizionali, până la poziţia de conducători în comitetul de conducere al întregii întreprinderi. Organizareacompartimentului în cadrul formei divizionare de organizare ca centru de profit are

    puternice influenţe motivatoare asupra personalului. Cea maimodernă şi eficientă soluţie organizatorică a firmei de succes structurată pecentre de profit este reprezentată de combinarea organizării divizionare cu organizareaîn team. În cadrul acestui model de organizare se renunţă la nivelele ierarhice clasice şi laclare împuterniciri cu instrucţiuni, în locul acestora fiind valabile decizia şiresposabilitatea colectivă în grup (grupa de lucru parţial autonomă). În absenţa uneirigide descrieri a posturilor şi a structurilor ierarhice, motivarea colaboratorilor trebuie săfie maximizată prin participarea la întregul proces de luare a deciziilor şi printransparenţa totală asupra tuturor evenimentelor din întreprindere. Pentru clarificarea problematicii sistemului organizatoric modern, structurat pe centre de

    profit şi clarificarea modului de adaptare a acestuia, în întreprinderea beneficiară seorganizează training specializat sub formă de seminarii interactive. Sistemul de calculaţie a costurilor se aplică după normele de utilizare în UniuneaEuropeană. Sistemul de calculaţie a costurilor se adaptează în întreprinderea beneficiară, cuprinzândcalculaţiile pe centre de profit. Utilizările pentru managementul întreprinderii sunt relevarea costurilor produselor dupăstandardele actuale ale economiei întreprinderii din UE,făcând posibile interpretările pentru analize necesare luării deciziilor pe termen scurt, mediu şi lung; • utilizare în cadrul politicii de preţ, atât pe baza calculaţiei costurilor totale, cât şi acosturilor parţiale variabile, luarea în considerare a efectului de degresivitate a costurilorfixe, conform necesităţii adaptării la realitatea şi condiţiile pieţei; • calculându-se contribuţii de acoperire pentru fiecare loc îngust, pe baza ordinilor de prioritate diferite în funcţie de locul îngust analizat, programul informatic indică variantaoptimă de producţie, cea care va induce rentabilitatea maximă obtenabilă în conjuncturaconcretă respectivă;

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    24/38

    • găsirea răspunsul la întrebarea "make or buy", în cadrul preocupării de a reducegradulde integrare a fabricaţiei; ca urmare a descompunerii costurilor totale în costuri fixe şi costuri variabile, sistemulintegrat corespunde unei împărţiri care asigură suportul luării deciziilor pe termen lung şi pe termen scurt;coordonarea insulelor de fabricaţie din interiorul centrului de profit, ca şi a diferitelorentităţi din cadrul întreprinderii, prin utilizarea diferitelor ”preţuri” interne de calcul,valori interne de calcul denumite preţuri de dirijare; • adoptarea deciziilor cu privire la investiţii de înlocuire, de raţionalizare sau de extindere, evaluarea deciziilor cu privire la scoaterea din funcţiune sau la repunerea înfuncţiune a unor utilaje, instalaţii sau sectoare de producţie; • împărţirea întreprinderii, alături de cea pe criterii organizatorice, pe centre de profit,într-o ordonare calculatorică pe locuri generatoare de cost, premiză a unorfine vizualizări a costurilor directe, indirecte, variabile, fixe, pe purtători decosturi,

    produse, servicii şi lucrări; • reprezentări calculatorice de rentabilitate ale controllingului pe baza contribuţiilorde acoperire, analize ale abaterilor;• crearea unui tablou de ansamblu al întreprinderii şi pe subcomponente al derulărilorevenimentelor tehnico-organizatorico-economice.Structura organizatorică a S.C. OLIVROM S.R.L. este reprezentată prin structurafuncţională, adică: serviciul de producţie, turism, serviciul comercial, financiar -contabilşi personal. În cadrul serviciului de producţie se calculează costul produsului care este langoşul.Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.Prestarea de servicii în construcţii impune calcularea costului prestaţiei cu munca vie. Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se vor repartiza asupracostului perioadei afectând direct contul de rezultate.Potrivit principiului conectării cheltuielilor cu veniturile, în cadrul S.C. OLIVROMS.R.L. vom conecta cheltuielile de exploatare aferente celor trei activităţi – de pr oducţielangoşerie, de prestări servicii în construcţii, de prestări în turism – la veniturile degajatede fiecare activitate. Apoi vom analiza ponderea participării fiecărei activităţi larealizarea profitului. Se pot astfel stabili trei centre de profit aferente celor trei activităţi.Vorbim de centru de profit întrucât veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile.Responsabilul gestionar răspunde pentru costurile efectuate în cadrul fiecărui sector deactivitate. Determinând ponderea participării fiecărui sector de activitate la formarearezultatului putem decide care activitate este pertinentă a fi menţinută şi la care se poateeventual renunţa. Vom analiza pentru aceasta veniturile din contabilitatea financiară.Veniturile degajate de activitatea de producţie au fost înregistrate în contul 701 “Venituridin vânzarea producţiei finite”, a cărui rulaj în luna decembrie a fost de 61.385.712 lei. Veniturile aferente activităţii de prestări în construcţii au fost înregistrate încontabilitatea financiară în contul 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”,

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    25/38

    a cărui rulaj în luna decembrie a fost de 1.499.711.256 lei. Din această sumă trebuiescăzute veniturile aferente serviciilor în curs de execuţie care au fost decontate întotalitate în cursul lunii decembrie conform relaţiei:

    711 “Ven din prod stocată” = 332 “Lucrări şi servicii în curs 1.381.842.525 lei de exeuţie”

    În urma scăderii se va obţine un venit efectiv aferent lucrărilor şi serviciilor prestate înluna decembrie în valoare de 117.868.731 lei.Veniturile activităţii de turism au fost înregistrate în contul 708 “Venituri din activităţilediverse” cu un rulaj în luna decembrie de 579.720.110 lei. Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri şi ponderea fiecărui venit în totalvenituri, respectiv ponderea fiecărei cheltuieli în total cheltuieli de exploatare poate fi prezentat în tabel :

    Analizând ponderea cheltuielilor fiecărei activităţi în total cheltuieli de exploatare, se poate observa, că fiecare activitate deţine în jur de o treime din totalul costurilorîncorporabile. Ponderea veniturilor în total venituri de exploatare este diferit pe cele treiactivităţi. Astfel activitatea de turism deţine ponderea cea mai mare, o cotă de 76% dintotal.Celelalte două activităţi deţin o pondere relativ mică în totalul veniturilor de exploatare.Activitatea de producţie deţine o cotă neglijabilă. Participarea fiecărui centru de profit la formarea rezultatului din exploatare este prezentatîn tabel :

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    26/38

    Activitatea de turism participă cu o cotă de 90% la formarea rezultatului exploatării. Se poate observa, că fiecare activitate a generatsuficiente venituri pentru acoperireacosturilor de exploatare, degajând un profit din exploatare total de 566.111.004 leiActivitatea de producţie langoşerie nu participă cu nici un procent la formarea profituluitotal din exploatare. Deşi ea degajă în mod individual un profit din exploatare de 256.889lei. Se pune problema menţinerii sau renunţării la această activitate. Pentru aceasta putemaplica o metodă parţială şi anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) ,care oferă informaţii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitatedeoarece se reţine pentru calcularea costului, doar costurile variabile fie ele directe, fieindirecte, iar costurile fie sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din marjă. Mai întâi vom delimita costurile în variabile şi fixe (directe şi indirecte), pe celetreicentre de profit, potrivit tablourilor de conversie

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    27/38

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    28/38

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    29/38

    Cu scopul deciziei de a menţine sau de a abandona una dintre activităţi se vor calculamarjele intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate săacopere costurile de structură (fixe) considerate costuri ale perioadei.Pentru aceasta vomîntocmi tabelul:

    Toate marjele pe costurile variabile ale activităţilor sunt pozitive şi deci, toate cele treiactivităţi contribuie la acoperirea costurilor fixe. Decizia de a abandona una dintre cele trei activităţi poate fi luată doar în situaţia uneimarje pe costurile variabile negative deoarece se transferă efortul de a suporta costurilede structură de către celelalte două activităţi, obţinându-se un rezultat diminuat.

    Costul se poate reduce prin diferite metode, începând cu creşterea productivităţii muncii prin creşterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea cât mai completă a tim puluide muncă a salariaţilor. În cadrul activităţii de prestări servicii în construcţii, societatea artrebui să evite pierderile de timp de muncă atât din cauze organizatorice, cât şi de cauzede indisciplină, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.În ceea ce priveşte amortizarea, se poate renunţa la achiziţia elementelor de imobilizări

    prin cumpărare directă în favoarea achiziţiei prin leasing operaţional, ceea ce va conducela transformarea costurilor fixe cu amortizarea în costuri relativ variabile cu redevenţeleaferente leasingului.De asemenea, în ceea ce priveşte costurile de personal, sistemele de salarizare în regie, înfuncţie de timpul de muncă tind să genereze costuri fixe de personal, pe când sistemele deremunerare a personalului în acord, în funcţie de producţia realizată tind să generezecosturi variabile. O remunerare cel puţin a personalului direct productiv, care să aibăcaracter de cheltuială variabilă ar genera efecte benefice atât asupra eficienţei economiceîn general, cât şi asupra riscului de exploatare. Potrivit principiului conectării cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    30/38

    aferente celor trei activităţi. Vorbim de centru de profit întrucât veniturilor celor treiactivităţi li se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de producţie au fost înregistrate în contabilitatea financiară în cadrul contului 701 « Venituri din vânzarea producţiei finite ». Veniturile activităţii de prestări în construcţii au fost înregistrate încontul 704 « Venituri din lucrări executate şi servicii prestate », iar cele pentruactivitatea de turism au fost înregistrate în contabilitatea financiară în cadrulcontului708 « Venituri din activităţile diverse ». Conectând costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea participăriifiecărui sector de activitate la formarea rezultatului din exploatare. Putem decide astfelcare activitate este pertinentă a fi menţinută şi la care se poate eventual renunţa. Pentruaceasta am efectuat şi o analiză a costurilor parţiale, aplicând metoda direct costing(costurilor variabile).Analizând ponderea cheltuielilor fiecărei activităţi în total cheltuieli de exploatare,amobservat că, fiecare activitate deţine în jur de o treime din totalul costurilor încorporabile

    (conform tabelului 1).La formarea rezultatului (profitului) din exploatare activitatea de turism participăcu ocotă de 90%, pe când activitatea de producţie cu un procent de 0% ( potrivit tabelului2). Individual, fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilorde exploatare, degajând un profit din exploatare total de 566.111.004 lei (tabelul 2).Pentru a putea decide menţinerea sau renunţarea la activitatea de producţie am realizat oanaliză a costurilor parţiale aplicând metoda costurilor variabile, metoda care reţine pentru calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile fixe sunt consideratecosturi ale perioadei, acoperite din marjă. Pe baza tabelului 4 putem vedea că toate marjele pe costurile variabile ale activităţilorsunt pozitive şi deci, toate cele trei activităţi contribuie la acoperirea costurilor fixe.Decizia de a abandona una dintre cele trei activităţi poate fi luată doar în situaţia uneimarje pe costurile variabile negative, deoarece se transferă efortul de a suporta costurilede structură ale activităţii de producţie de către celelalte două activităţi, obţinându-se înmod cert un rezultat diminuat.Deciziile care pot fi luate de către responsabilul gestionar, ar fi posibilităţi de reducere acosturilor, ar fi posibilităţi de reducere a costurilor, cum ar fi : creşterea productivităţiimuncii prin creşterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea cât mai completă atimpului de muncă a salariaţilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cumunca vie.Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili cât mai ieftini, precum şievitarea pierderilor acestora depozitare şi în procesul de producţie, de asemenea,contribuie la reducerea costurilor unitare de producţie. În concluzie se poate afirma că renunţarea la una dintre cele trei activităţi nu ar fi

    pertinentă pentru societate, întrucât cele trei activităţi se completează reciproc, fiecareaduce o contribuţie individuală importantă la formarea rezultatului (profitului) dinexploatare.

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    31/38

    40 (23). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

    S.C. "PASKALIS" S.A. are doua sectii principale de productie si un atelier de intretineresi reparatii, ca activitate auxiliara.

    Societatea mai sus mentionata realizeaza doua produse A si B care trec prin fluxultehnologic al celor doua sectii de baza.

    In atelierul de intretinere si reparatii se realizeaza doua comenzi astfel:Comanda unu: o reparatie la sectia 1.Comanda doi: o reparatie capitala la pavilionul administrativ.

    La inceputul perioadei, societatea are in stoc o productie in curs de fabricatie invaloare de 1.000 lei, care reprezinta materii prime la produsul A.

    In cursul perioadei au loc urmatoarele operatii economice:

    1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime si a materialelelorconsumabile in valoare

    totala de 8.300 lei repartizate dupa cumurmeaza:Materii prime total, din care:Pentru sectia 1 produsul A 5.000Pentru sectia 1 produsul B 2.000Pentru sectia 2 produsul B 500Pentru atelierul de intrtinere si reparatii comanda 500Pentru sectorul desfacere 100

    8.100Materiale consumabile-total din care:Pentru sectia 2 200

    8.300 % =901 8.300 921(Chelt. activit. de baza)5.000 A/S 1 +2.000 B/S 1+ 500 B/S 2

    922(Chelt. activit. auxiliare)

    500 C 2925 (Chelt. de desfacere)

    100 923 (chelt. indirecte de productie)

    200 S 2

    2. Colectarea cheltuielilor cu salariile in valoarev de 14.100 leirepartizate astfel:Salariile personalului muncitor din sectiile de baza 7.000Sectia 1 produsul A 3.000 leiSectia 2 produsul B 2.000 leiSectia 2 produsul A 1.000 leiSalariile personalului muncitor din atelierul de intretinere si repa 959i82j ratii in

    suma de 1 500 leiLa comanda unu 500 lei

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    32/38

    La comanda doi 1 000 leiSalariile personalului necalificat tehnic, economic si administrativ al atelierului de

    intretinere si repa 959i82j ratii 100 leiSalariile personalului necalificat tehnic, economic si administrativ din sectiile

    principale de productie 2 000 000 lei

    La sectia 1 1 000 000 leiLa sectia 2 1 000 000 leiSalariile personalului din sectorul administrativ si de conducere al societatii 3 000

    000 leiSalariile personalului din serviciul desfacere 500 000 lei

    % =901 14 100 000 3 000 000 A/S 12 000 000 B/S 11 000 000 A/S 21 000 000 B/S 2

    922

    500 000 C 11 000 000 C 2923 (Chelt. com. ale sectiilor auxiliare)

    1 000 000 S 11 000 000 S 23 000 000 924 500 000 925

    3. Colectarea cheltuielilor privind asigurarile sociale, in suma de 3 289 530 lei calculatcu un procent de 23,33 % din fondul de salarii.

    %=901 3 384 000 921

    720.000 A/S1 480.000 B/S1 240.000 A/S2 240.000 B/S2

    922 120.000 C1 240.000 C2 24.000 Cheltuieli comune

    923 240.000 S1240.000 S2 720.000 924 120.000 925

    4. Colectarea cheltuielilor cu energie si apa in suma de 500.000 la Sectia 1

    500.000 923/S1=901 500.000

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    33/38

    5. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor in suma de9.100.000 repartizate dupa cum urmeaza:

    La active auxiliare 100.000 lei La sectiile principale de productie 4.000.000 lei

    o Sectia 1 3.000.000o Sectia 2 1.000.000

    La sectorul administrativ si de conducere al societatii 500.000 lei

    %=901 9.100.000 922

    100,000 cheltuieli comune 923

    3,000,000 S1 1,000,000 S2

    5,000,000 9246. Se inregistreaza productia in curs de executie de 100.000 lei la produsul A

    100,000 921/A=933 100,000

    7. In procesul de productie se obtin cele doua produse A si B, la costul prestabilitastfel:

    Produsul A 21.000.000Produsul B 15.000.000

    36,000,000 931=902 36,000,000 21,000,000 A 15,000,000 B

    8. Se repartizeaza cheltuieli comune aferente atelierului de intretinere si repa 959i82jratii, utilizand ca baza de repartizare salariile directe din cadrul atelierului

    Coeficientul de repartizare= 922/cc = 100.000 (2) + 24.000 (3) + 100.000 = 0,149922 500.000 (2) + 100.000

    Comanda 1= 500.000 x 0,149 = 74.700Comanda 2= 1.000.000 x 0,149 = 149 300

    224.000 922=922 224.00074.700 C1 cheltuielile activit. aux. 149.300 C2

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    34/38

    9. Repartizarea cheltuielilor din atelierul de intretinere si reparatii asupra celor doua comenzi

    La sectia 1 786.700 La sectia administrativ 2.317.300

    3.104.000 %= 922 3.104.000 786.700 923/S1 C1 786.700 2.317.300 924 C2 2.317.300

    10. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie utilizand ca baza de repartizare salariile directe in cadrul sectiilorde baza, dupa cum urmeaza:

    Sectia 1

    Coeficient de repartizare=923/S1 = 5.526.700 = 1,10534

    921/S1 5.000.000 923/S1=1.000.000 (2) + 240.000 (3) + 3.000.000 (5) + 786.700 (9) + 500.000(4)=5.526.700921/S1=A/S1 + B/S2= 3.000.000 + 2.000.000=5.000.000Cota de cheltuieli indirecteProdusul A/S1=3.000.000 X 1,10534=3.316.020Produsul B/S2=2.000.000 x 1,10534=2.210.680

    Sectia 2

    Coeficient de repartizare=923/S2 = 2.440.000 = 1,22921/S2 2.000.000

    923/S2=200.000 (1) + 1.000.000 (2) + 240.000 (3) + 1.000.000 (5)= 2.440.000921/S2=1.000.000 + 1.000.000=2.000.000Cota de cheltuieli indirecte

    Pentru produsul A/S2=1.000.000 x 1,22=1.220.000 Pentru produsul B/S2=1.000.000 x 1,22=1.220.000

    2.440.000In urma acestor operatii RD al contului921 inglobeaza costul la nivelul sectiilor astfel:Pentru produsul A= 15.496.020Pentru produsul B= 9.650.680

    25.146.700921/A= 5.000.000 (1) + 3.000.000 (2) + 1.000.000 (2) + 720.000 (3) + 240.000 (3) +1.000.000 (6) + 3.316.020 (10) + 1.220.000 (10)=15.496.020 lei

    921/B =2.000.000 (1) + 500.000 (1) + 2.000.000 (2) + 1.000.000 (2) + 480.000 (3) +240.000 (3) + 2.210.680 (10) + 1.220.000 (10) = 9.650.680

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    35/38

    11. Se repartizeaza cheltuielile generale de administratie utilizand ca baza de repartizarecostul total la nivelul sectiilorde productie:

    Coeficient de repartizare= 924 = 11.037.300 = 0,43891643833921 25.146.700

    924= 3.000.000 (2) + 720.000 (3) + 5.000.000 (5) + 2.317.300 (9)= 11.037.300Cota de cheltuieli generale

    produsul A = 15.496.020 x 0,439=6.801.458 produsul B = 9.650.680 x 0,439 = 4.235.042

    11.037.30011.037.300 921=924 11.037.300 6.801.458 A 4.235.842 B

    12. Se repartizeaza cheltuielile de desfacere utilizand ca baza de impozitare totalul cheltuielilor de productie, astfel:

    Coeficientul de repartizare= 925 =720.000 = 0,01989921 36.184.000

    925= 100.000 (1) + 500.000 (2) + 120.000 (3)=720.000 leiCota de cheltuieli de desfacere

    produsul A=22.297.478 x 0,01989=443.682 produsul B =13.886.522 x 0,01989=276.318

    720.000 720.000 921=925 720.000 443.682 A 276.318 B

    13. Decontarea costului efectiv al productiei

    Produsul A= 22.297.478 + 443.682=22.741.160 Produsul B=13.886.522 + 276.318= 14.162.840

    36.904.000

    14. Se determina diferentele de pret aferente produselor obtinute si se inregistreaza incontul903

    Produsul ACost efectiv=22.741.160Cost prestabilit=21.000.000

    -1.741.160 (diferenta nefavorabila)

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    36/38

    Produsul BCost efectiv= 14.162.140Cost prestabilit=15.000.000

    +837.860 (diferenta favorabila)1.741.160 903=902 1.741.160

    837.160 902=903 837.160

    15. Se inchide contul903 cu suma de 904.000 (1.741.160 - 837.160) prin contul931(costul productiei obtinute)

    904.000 931=903 904.000

    16. Se inchide contul931 prin contul901

    36.904.000 901=931 36.904.000 contul933 SID 1.000.000

    contul901 SIC 1.000.00921 "Cheltuielile activitatii de baza"

    1/901 7 .500.000 36.904.000 13/904

    2/901 7 .000.000 36.904.000 TOTAL 3/901 1 .680.000 6/933 1 .000.000 TOTAL CHELT DIRECTE 17.180.000

    10/923 5.526.700 10/923 2.440.000 COSTUL DE PRODUCTIE 25.146.70011/924 11.037.300 12/925 720.000 COSTUL COMPLET 36.904.000

    901 " Decontari interne privind cheltuielile "

    16/931 36.904.000 S.I 1.000.000 1/921 7500.000 1/922 500.000 1/923 200.000 1/925 100.000 2/921 7.000.000 2/922 1.600.000 2/923 2.000.000

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    37/38

    2/924 3.000.000 2/925 500.000 3/921 1.680.000 3/922 384.000 3/923 480.000

    3/924 720.000 3/925 120.000 4/923 500.000 5/922 100.000 5/923 4.000.000 5/924 5.000.000

    36.904.000

    Lectori abilitați, pe discipline:

    Disciplina Lector

    Administrarea şi lichidarea întreprinderilor Gavri ș Ancuța Ioana

    Analiza diagnostic a întreprinderii Chindlea Mihai

    Audit Bochiș Leonica

    Contabilitate Berce MagdalenaBogdan VictoriaScorțe Carmen Mihaela

    Evaluarea întreprinderilor Bochiș Leonica

    Expertize contabile Chindlea Mihai

    Fiscalitate Morar Dan Ioan

    Fuziuni și divizări de întreprinderi Bochiș Leonica

    Organizarea auditului intern șicontrolul intern al

    întreprinderiiBochiș Leonica

  • 8/15/2019 Intrebari an I Sem I

    38/38

    Studii de fezabilitate Chindlea Mihai