interviu nichita danilov cu cât scrii mai mult

8/18/2019 INTERVIU Nichita Danilov Cu Cât Scrii Mai Mult...

http://slidepdf.com/reader/full/interviu-nichita-danilov-cu-cat-scrii-mai-mult 1/4

INTERVIU

Nichita Danilov: „Cu cât scrii mai mult, cu atâtparcă ai mai multe de spus”

16 iun 2010 Autor: Stelian Turlea

Nichita Danilov, născut în 1952, este autor a 20 e căr!i "#oe$ie, #ro$ă, eseuri%, a #ri&it &ai &ulte #re&ii literare, aes'ă(urat "încă o 'ace% o intensă activitate #u)licistică* +ntre 199 (i 2000 a 'ost ata(at ilo&atic #e #ro)le&e e#resă în Re#u)lica -olova, ti&# e un an 'iin a&)asaor a interi& al acestei &isiuni i#lo&atice* . 'ost ecoratcu /rinul avaler al .rtelor lasa ., în anul 200* Recent, Eitura oliro& i3a #u)licat un nou ro&an 3 4.&)asaorulinvi$i)il4*

- Domnule Nichita Danilov, v-a apărut de curând, la Editura Polirom, un nou roman, "Ambasadorul invizibil",despre care se spune ca ar fi cel mai bun roman al dvs !um l vede#i dvs$

- Încă nu am reuşit să mă despart de el cu totul. L-am scris, în mare, pe parcursul anului trecut, în douăetape. Din februarie-martie până la sfârşitul lui iunie, când l-am predat la Polirom, în prima variantă.Apoi am revenit asupra textului, în lunile auust-octombrie, când l-am !rotun"it!, dându-i ultima formă.Practic, am mai adauat vreo #$% de paini, care s-au scris, parcă, de la sine. &u reu am reuşit să-mistăvilesc fluxul epic, punând punctul final. 'ereu îmi veneau în cap tot alte scene. Am vrut, la unmoment dat, să fac din !Ambasadorul invi(ibil! un romanul interactiv, care să se continue la nesfârşit. În partea a şaptea a căr)ii, cea mai consistentă, mă refer aici nu numai la numărul de paini, dar şi la mesa",apare salonul preşedintelui Letins*i, populat de sosiile unor dictatori, filo(ofi, poe)i şi alte persona"ecelebre. Desc+i(ând un asterisc, vroiam să-i îndemn pe cititori, ca, prin intermediul poştei electronice, săconture(e câte o sosie sau să-şi exprime punctul de vedere, sub formă de nara)iune, scrisă cumva în stilulautorului, asupra altor persona"e istorice. Desc+i(ând această acoladă, mă ândeam să reali(e( acea carteinfinită la care visa, în !'oartea şi busola!, ore Louis ores. Ar fi ieşit un roman baroc, ce s-ar fi putut continua la nesfârşit. Plecând de la suestiile cititorilor, aş fi putut continua să scriu şi să rescriuromanul într-un număr infinit de versiuni. Ar fi ieşit o carte barocă, destul de reoaie pe alocuri, care ar fi putut deveni, la un moment dat, plictisitoare. Am dat cu banul şi am ales această variantă, meditând laaser)iunea care spune că mai binele e duşmanul binelui. !Ambasadorul invi(ibil! e o carte desprecredin)ă şi putere. un roman în care întrebarea !ce este omul! devine obsedantă. un dialo cu istoria,cu ravaiile pe care le produce puterea, indiferent cum este ea. '-aş bucura ca o parte din întrebările pecare mi le-am pus să ăsească ecouri în sufletul cititorilor.

- E %re&ită, n cazul acestui recent roman, caracterizarea de roman fantastic, care s-ar putea aplica &i altor căr#i semnate de dvs$ Ar putea fi acesta un %en$

- Nu cred că e vorba de un roman fantastic, ci mai degrabă de unul existenţialist. Romanul sondeazăsubcontientul i inconientul colectiv. !n măsura "n care acolo există fantasme, i desigur că există, atunci#$mbasadorul invizibil#, ca de altfel i celelalte romane ale mele, ar %utea fi considerat unul fantastic. &u "lconsider mai degrabă %si'ologic i, de ce nu, filosofic... (izez foarte mult %e %ersona)e. *e caractere. +r, nu %oţicontura un %ersona) memorabil dacă nu cobori un %ic i "n abisul său. esco%eri acolo i o anumită filozofie. nanumit mod de a fi. !n interiorul său, fiecare dintre noi %oartă un dialog cu sine "nsui i cu ceilalţi. ermenul deceilalţi, aici e unul mai larg. !n el intră at/t %rezentul, c/t i trecutul, %recum i o anumită %arte din viitor. $sta, %ede o %arte. *e de altă %arte, eu #lucrez# cu lucruri concrete. antasticul meu, dacă acce%tăm termenul, "i are

http://www.zf.ro/autor/stelian-turlea/

http://www.zf.ro/autor/stelian-turlea/



rădăcinile ad/nc "nfi%te "n realitate. %aţiul "n care se desfăoară acţiunea e unul real. Recognoscibil "n mare%arte... ituaţiile de la care %ornesc sunt i ele reale. antastic e doar 'aloul care %lutete deas%ra %ersona)elor.iecare dintre ele, vorbesc de %ersona)e, are un fel de dublură. $lături de cor%ul său real se mică i unul denatură, să-i zicem, ancestrală. deatică... !nţelegeţi3 &i bine, dublura aceasta "m%inge %ersona)ele s%re "ntrebări itrăiri ce vin din eul nostru %rofund, care e b/ntuit de neliniti i fantasme... & o lume a tuturor %osibilităţilor... $luminii, dar i a umbrelor... $colo %oţi fi tu, dar i contrariul tău... răirile interioare sunt dezvoltate "n forma lor

%aroxistică. $colo ideile "mbracă o carnaţie la fel de %al%abilă ca i lucrurile din realitate. e fa%t, noi nu%erce%em lumea dec/t %rin intermediul imaginilor i cuvintelor. imţurile noastre convertesc im%resiile i letransformă "n imagini i "n idei. nele dintre aceste imagini de)a există "n interiorul nostru. 4e-am motenit %rinintermediul istoriei, al informaţiilor sedimentate "n s/ngele străbunilor. *rin intermediul $N-ului. 5*e bunădre%tate s%unea cineva că s/ngele e cea mai fidelă cronică. $colo se află im%rimate toate informaţiile %rivindtrăirile i traumele %e care le-au avut %redecesorii. nformaţiile se transmit de la generaţie la generaţie. rebuie săai doar %uterea de-a le smulge din subcontient... rmează reversul, adică %roiecţia dinlăuntru "n afară. 7amacesta este %rocesul %e care "l %arcurge creaţia artistică. Naraţiunea "mbină două sau mai multe fire. n fir narativexterior, altul interior, %arabolic, ce ni se relevă %rin intermediul tonului, al ritmului interior i al semnificaţiilor multi%le ale unor imagini sau metafore. $cest fa%t de care vă vorbesc acum %oate fi decri%tat i din motto-ul 5din

$belard ce desc'ide cartea $mbasadorulului meu invizibil i care sună astfel #iindcă at/t simţurile, c/t iintelectul a%arţin sufletului, diferenţa "ntre ele constă "n fa%tul că simţurile sunt %use "n micare doar %rin organele

cor%ului i %erce% doar cor%urile sau ceea ce sunt acestea, ca vederea unui turn sau a calităţilor sale vizibile.ntelectul, fiindcă nu are nevoie de organe, nici nu trebuie să aibă dre%t subiect un cor% s%re care să fie "ndre%tat,ci este mulţumit cu similitudinea lucrului, %e care i-o creează mintea, i s%re care "i direcţionează acţiuneainteligenţei...# 8i, atenţie, urmează o frază care ne dă mult de g/ndit9 #e aceea, dacă turnul este distrus sausu%rimat, senzaţia ce acţiona "n suflet %iere, %e c/nd actul de "nţelegere răm/ne, odată reţinută "n sufletsimilitudinea lucrului... &u conce% turnul fabricat la fel ca %e cel absent...# 4a scrierea acestui roman am trăit, la unmoment, senzaţia că asemenea turnului absent al lui $belard, %e măsură ce-l scriam, el, romanul, se constituiaa%roa%e de la sine, mult mai re%ede dec/t l-a fi %utut conce%e eu. 8i odată constituit acolo, undeva "n imaginar,mi se releva, %e fraze "ntregi i %e ca%itole. *artea ultimă, cea cu sosiile, %e care o consider consistentă, amscris-o sub dicteu. 4a un moment dat fa%tul acesta a devenit de-a dre%tul "ns%ăim/ntător %entru mine. !n fond, mă

"ntrebam eu, nu m-am g/ndit la lucrurile acestea i, dacă nu m-am g/ndit, atunci de unde vin toate aceste fire3&ra ca o reacţie "n lanţ. +dată declanat resortul, firul narativ ardea de unul singur %/nă la #ex%lozia# finală...

- ' să pun o ntrebare n%rozitoare, dacă nu cumva stupidă de-a dreptul: ce vă este mai aproape de suflet - poezia sau proza$ A#i avut reu&ite mari n ambele direc#ii, dacă ar fi să (udecăm doar după premiile ob#inute &i aprecierile cititorilor)

- Nu-i deloc "ngrozitoare. (i se %are c'iar binevenită. 8i una, i alta. e%inde de moment. !n momentul "n carescriu %roză, sunt obsedat de %roză. e lumea %e care o construiesc acolo. răiesc "n interiorul ei. crierea unuiroman e o aventură existenţială teribilă. 7onstruieti o lume din nimic. 8i la un moment dat eti dominat de ea.iecare %ersona) "i are statutul său i linia sa de evoluţie. &ti legat de el %rintr-un fel de cordon omblilical. *rimadată "l nati tu, a%oi te nate el. !n sensul că tu eti cel care te dezvolţi "n interiorul său. Nu un tu "ntreg. 8i doar o%arte din el. ond/ndu-ţi incontientul, accesezi ar'eti%urile. 8i, odată accesat acest univers 'alucinant, "nce%i să

te miti cu dezinvoltură "n interiorul lui. 4a %oezie e altceva. *oezia lucrează cu esenţele. $ici nu dezvolţi, cicondensezi nite g/nduri i nite sentimente %e care le-ai trăit sau %oate le vei trăi c/ndva. rebuie să călătoretimult, să vezi nenumărate orae, să "nt/lneti o mulţime de feţe, ca să %oţi aterne un vers, s%une undeva Rainer (aria Ril:e. rebuie să călătoreti %rin lume, dar i "n interiorul tău, acolo unde toate aceste im%resii i trăiri "icaută un sens, ca să desco%eri %oezia. *oezia "ţi lim%ezete g/ndurile. e curăţă de o %arte din noxele cotidienece s-au adunat "n tine. 8i se mai "nt/m%lă "ncă un lucru9 %oezia i %roza se "ncarcă reci%roc. criind %roză, "ţilărgeti universul %oetic. 8i scriind %oezie, ai %osibilitatea de-a cristaliza fluxul e%ic... 7u c/t scrii mai mult, cu at/t%arcă ai mai multe de s%us. $lternanţa aceasta e un lucru minunat. (ai greu de "ndurat sunt %erioadele c/nd nuscrii.



- *-a#i mărturisit credin#a n poten#ialul ma%ic al cuvântului A#i spus chiar: "!ând te apropii de poezie, trebuie săfii cu trupul &i cu sufletul curate" Nu e la fel &i n cazul prozei$

- 4a %roză trebuie să ai continuitate. !n cazul romanului, odată %rins ritmul, trebuie să faci efortul să-l continuiscriind zilnic. &xistă riscul de-a te %lictisi. au de a ceda tentaţiilor de tot felul. !n momentul c/nd scrii un roman,trăieti, ca să zic aa, "ntr-o lume %aralelă sau a%roa%e %aralelă. $%arent, eti acelai om. ar nu eti c'iar acelai. e scoli, "ţi iei micul de)un, scrii, te duci la slu)bă. rmezi %rogramul cotidian. ar romanul te "nsoţete cao umbră. ot ce faci i tot ce s%ui "i va găsi rezonanţă "n el. &ti absent. Răs%unzi la "ntrebările celorlalţi, dar interlocutorul simte că eti %reocu%at de altceva. 7ă-l ingnori. $%ar sus%iciunile. Re%licile tale %ar bizare.7uvintele %e care le auzi cauţi să le aezi "n fraze. e g/ndeti dacă nu cumva dialogul %e care-l %orţi să-lfoloseti la ceva i "n romanul %e care-l construieti. Nu este %rea uor să trăieti "n %rea)ma unui om care scrie ocarte, zău aa. imţi că te ignoră. 7ă g/ndurile lui sunt "ndre%tate s%re un alt obiect.

- Continuaţi să credeţi că limbajul parabolic este modul dvs. propriu de exprimare

3 +ntr3aevăr, &i3e &ai u(or să &ă e6#ri& în #ile, în #ara)ole* E un #ăcat #e care l3a& &o(tenit in'a&ilie "tatăl &eu avea harul #ovestirii, îi #lăcea să #ună în i'icultate interlocutorul, 'olosin o vor)ire cu

&ai &ulte în!elesuri%* 7n scriu o 'ra$ă, nu &ă &ul!u&esc cu un sens, ci caut să e6#ri& &ai &ulte* N3o'ac 'or!at, ci natural*

- +punea#i cândva că trăim ntr-un timp care dă totul peste cap, inclusiv planurile !onstat nsă că nainta#i cu perseveren#ă &i publica#i aproape n fiecare an câte un volum Nu acestea vă erau planurile$

- !n tinereţe am %ierdut foarte mult tim% tăind, cum se s%une, frunză la c/ini. $a că nu am avut "ncotro i, labătr/neţe, m-am făcut mai 'arnic. rebuie să recu%erez tim%ul %e care l-am %ierdut fie la c/rciumă, fie 'oinărindaiurea %rin ora. 8i a%ro%o de c/rciumă, de cafenea, de boemă. neori c/rciuma e la fel de im%ortantă ca ibiblioteca. n scriitor trebuie să cunoască viaţa. ;iaţa n-o cunoti numai din cărţi, ci intr/nd "n contact cu ea. 4ac/rciumă "nt/lneti situaţii limită. !nt/lneti tot felul de oameni, tot felul de caractere. $colo se discută a%ăsat. edes%ică firul "n %atru. e fac tot felul de s%ovedanii, mărturisiri, %romisiuni i )urăminte. 4a un %a'ar de vin omul

devine mai sentimental, trăiete mai a%ăsat. !i iese din 'aina lui str/mtă. t/nd de vorbă cu el, "nce%i să-i "nţelegi %ăcatele. Nu degeaba 7aragiale "i %ierdea tim%ul la berărie. e acolo "i veneau subiectele... $cum intru "n localuri destul de rar. Nu mai am răbdare să stau %rea mult la c/rciumă. ar ceea ce am auzit i am "nvăţat "ntinereţe "mi este de folos acum. *ot im%rima frazelor %e care le atern %e '/rtie un anumit ritm, o anumităfrenezie. + trăire %aroxistică.

- !um vede#i literatura română de azi$ E o situa#ie normală$ i lipse&te ceva$ !um &i poate apropia mai mul#i cititori$

- (i-e greu să răs%und la această "ntrebare. răim "ntr-un tim% ingrat %entru literatură... nul dintre cele mai triste.8i totui se scriu at/tea o%ere minunate, i de %oezie, i de %roză. 7eea ce-i un lucru de-a dre%tul incredibil.

- +unte#i &i directorul unei case de cultură &i redactor &ef al unei reviste !onsidera#i că face#i destul pentru promovarea literaturii$

- Nu c'iar destul, dar mai fac, totui, c/te ceva. *arcul 7o%ou a devenit un %arc al %oeziei. !n fiecare zitransmitem două ore de %oezie. ar zidurile 7asei de 7ultură #(i'ai rsac'i# sunt aco%erite a%roa%e "n "ntregimecu banner-ele %oeţilor contem%orani. !n afara de aceasta, "n <iarul de ai, mai fac c/te un %ortret colegilor mei degeneraţie. & mult, e %uţin, nu tiu....



STE8I.N UR8E. 5n. 1=>6 a urmat studii de filologie 51=6? i filosofie 51=@6, la Aucureti, a fost a%roa%e treidecenii redactor de %olitică externă la revista #4umea#, a condus, du%ă 1=?=, revistele #4umea#, #<ig-<ag#, a%oiziarul #(eridian#, du%ă care a lucrat "n televiziune, ca ef al de%artamentului de tiri al $ntenei 1. in 1==6lucrează la *R+ ;, din 2000 este i editor senior al iarului de Duminică &ste autorul a zece cărţi de%ublicistică, zece romane, o%t cărţi %entru co%ii i două traduceri. $ "ngri)it trei albume. $ %rimit *remiul niuniicriitorilor %entru literatură %entru co%ii 5200B, *remiul $sociaţiei &ditorilor din Rom/nia 5$&R %entru literatură

%entru co%ii 5200C, *remiul %ecial al niunii criitorilor 52006, *remiul $sociaţiei criitorilor din Aucureti5200@. $ fost nominalizat la *remiul niunii criitorilor %entru literatură %entru co%ii "n 2000 i *remiul $&R%entru roman "n 200B.

.rticol #u)licat în ei!ia ti#ărită a :iarului ;inanciar in ata e 1*0<*2010

interviu nichita danilov cu cât scrii mai mult

Documents