interviu exclusiv marius vulpe, noul şef anp: · pdf fileinterviu exclusiv marius vulpe, noul...

8/26/16, 22:10INTERVIU EXCLUSIV Marius Vulpe, noul şef ANP: Negociem cu norvegien…tenciare, soluţie pe termen scurt pentru supraaglomerare - Mediafax

of 9http://www.mediafax.ro/social/interviu-exclusiv-marius-vulpe-noul-sef…penitenciare-solutie-pe-termen-scurt-pentru-supraaglomerare-15615009

INTERVIU EXCLUSIV Marius Vulpe, noul şef ANP: Negociem cunorvegienii pentru noi clădiri în actualele penitenciare, soluţie petermen scurt pentru supraaglomerare

Marius Vulpe, noul director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), adeclarat, în cadrul unui interviu acordat MEDIAFAX, că se poartă negocieri pentruconstruirea de noi clădiri în actualele penitenciare din ţară, cu bani norvegieni, casoluţie pe termen scurt pentru supraaglomerare.

Director general interimar al ANP din 1 august, Marius Vulpe susţine că sunt purtatenegocieri cu parteneri norvegieni pentru ridicarea, cu fondurile acestora din urmă, de noiclădiri în actualele închisori din ţară, acolo unde sunt identificate posibilităţi, şaptepenitenciare fiind înscrise deja pe listă. Demersul vine ca soluţie temporară lasupraaglomerarea din închisori, în acest sens fiind începute identificările în teren.

În primul său interviu de când a preluat conducerea Administraţiei Naţionale aPenitenciarelor, Marius Vulpe a vorbit, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, şi despre lipsade motivaţie a medicilor care ar trebui să vină să lucreze în sistemul penitenciar, în prezentfiind doar 139 de doctori la nu mai puţin de 30.000 de deţinuţi. De asemenea, şeful ANPconsideră ca fiind o problemă şi "migraţia foarte mare" a deţinuţilor, considerând-o, înunele situaţii, "cauza existenţei insectelor" în celule.

Marius Vulpe consideră că nu sunt suficiente posibilităţile de lucru în închisoare şispune că sistemul "a avut o problemă" în cazul aşa-zişilor deţinuţi-scriitori.

Vă prezentăm integral interviu acordat de directorul general interimar al ANP agenţiei depresă MEDIAFAX:

Reporter : Aţi fost pus în funcţia de director în plin protest al deţinuţilor, protest care

http://thinkdigitaladro.hit.gemius.pl/hitredir/id=ogWQnPN3N3.lYl6S4ydTFGaGrrINQsLscQm5pcjT5ET.87/stparam=wblhnqnfdw/fastid=gldvadydbzoadplwbchigyzwztlp/sarg=NC/url=https%3A%2F%2Fad.doubleclick.net%2Fddm%2Fclk%2F309490279%3B137109192%3Bl



a debutat la Penitenciarul Iaşi, pe care dumneavostră îl conduceaţi. În aceeaperioadă, au fost voci care au spus că sunteţi, citez, un personaj “controversat” şică deţinuţii de la Iaşi au reclamat purtare abuzivă din partea conducerii. Cumrăspundeţi la asta?

Marius Vulpe : Am fost numit în aceea perioadă, din fericire, am gestionat cât s-a pututde bine acel incident. Din nefericire, deţinuţii nu au motivat comportamentul abuziv, însăeu ştiu ce nemulţumiri aveau. Referitor la liberările condiţionate din penitenciar. Acelea nuse datorează abuzurilor comisiei de acolo care de altfel sunt prezidate de către unmagistrat, judecătorul de supraveghere. Nu este exclusiv la îndemâna unui director săhotărască dacă un deţinut poate fi propus sau nu pentru liberare condiţionată, pentru cănici nu hotărăşte comisia din penitenciar, ci doar face o propunere, urmând ulterior douăcăi de atac în instanţă. Controversa a mai venit de la faptul că am cerut, am impus regulistricte în penitenciarul Iaşi şi deţinuţii aveau nemulţumiri privind respectarea programuluizilnic. Acesta nu era impus, este un program general naţional. Una dintre principalele lornemulţumiri era supraaglomerarea din penitenciarul Iaşi, una reală. Nu pe toate spaţiile dedetenţie, ci pe un pavilion care se cheamă A, de cazare, unde sunt circa 900 de deţinuţi,unde gradul de ocupare este de circa 300%. Aici le-am explicat de nenumărate orideţinuţilor că transferul din acel penitenciar nu este atributul exclusiv al penitenciaruluiIaşi.

Reporter : Ce s-a greşit în modul în care a fost condusă instituţia?

Marius Vulpe : Probabil că vă referiţi la perioada anterioară venirii mele aici. Nu cred căeste ceva greşit în ce priveşte Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru că aproapetoate revendicările deţinuţilor, nemulţumirile lor, sunt generate de insuficienţa resurselor.Atât umane, ne referim aici la angajaţi, fie resurselor financiare care în ultimă instanţătrebuiau să genereze condiţii mai bune de detenţie sau creerea de noi spaţii.Eu am văzut,după venirea în ANP, materialele întocmite, solicitările anterioare, planurile anterioare, careau creat noi spaţii de detenţie, însă nu s-a reuşit. Este un deficit foarte mare de locuri dedetenţie, asta generează cele mai mari probleme şi nemulţumiri. Nu vreau să cataloghezeu dacă s-a greşit sau nu ceva. Doresc să preiau ce s-a făcut bun, demersurile să lepromovăm către ordonatorul de credit, Ministerul de Finanţe, şi să încercăm să ajungemacolo unde ar trebui cu condiţiile de detenţie.

Reporter : Care ar fi bugetul optim?



Marius Vulpe : În momentul de faţă, pentru buna funcţionare a sistemului penitenciar,este unul optim. Însă, dacă luăm în calcul ultimii cinci ani, a plecat în 2012 de la circa832.000.000 de lei, astăzi el este de 1.269.000.000 de lei, doar din subvenţie pentru căbugetul penitenciarelor este cuprins din două componente, are două surse- subvenţia dela stat şi veniturile proprii. Nu este îndestulător. Solicitarea anterioară a fost de de1.310.000.000. Aici punem în calcul doar buna funcţionare, mentenanţa penitenciarelor,neluând în calcul investiţiile. Asta ar însemna să facem noi locuri de deţinere. La oraactuală este vorba de circa 9.000 de locuri necesare.

Reporter : Pe ce se duc cei mai mulţi dintre aceşti bani? Ne puteţi da procente?

Marius Vulpe : Primul titlu este titlu privind cheltuielile de personal, aici însemnândsalarizarea şi toate celelalte drepturi ale personalului. Nu am cifra acum în faţă, darreprezintă circa 70% din bugetul instituţiei. Restul cheltuielilor se duc pe bunuri şi servicii,tot ce ţine de buna funcţionare a penitenciarelor- hrana deţinuţilor, curentul, transportuldeţinuţilor, transportul angajaţilor în misiuni, echipamentul deţinuţilor, toate celelalteactivităţi educative derulate cu ei, medicamentele, apa, canalizarea, îmbăierea, toatecelalalte necesare unei bune funcţionări a oricărei instituţii.

Reporter : Din punctul de vedere al omului care lucrează pe funcţie de conducere, dezece ani în ANP, care ar fi suma corectă?

Marius Vulpe : E greu să avansez acum o sumă corectă pentru că activitatea în sistemulpenitenciar este una vie. Ce este astăzi nevoie, mâine nu mai este. Un simplu exemplu,luând în discuţie penitenciarul Iaşi, avem astăzi o nevoie de eliberare a acelor spaţii şi astaînseamnă transferul unor deţinuţi, câteva sute (nu se poate întâmpla acest lucru pentru cănu pot celalalte penitenciare prelua). Lucrul asta înseamnă amenajarea altor spaţii în altepenitenciare, transferul a 100-150 de deţinuţi în alte penitenciare. Sunt costuri care astăzipot fi, iar poimâne nu mai sunt valabile. Vom vedea dacă planul de dezvoltare a sistemului,impus de către Ministerul Justiţiei în urma memorandumului semnat de către premier,dacă se va aplica, va genera costuri substanţiale privind construirea de noi penitenciare şiidentificarea de noi spaţii pentru cazarea deţinuţilor. De acolo pleacă toate problemele.Dacă deţinuţii ar fi cazaţi conform prevederilor legale româneşti, cu siguranţă şi celelaltenemulţumiri ale lor ar fi mult reduse.

Reporter : Este necesară schimbarea priorităţilor când vine vorba de repartiţiaacestor fonduri?



Marius Vulpe : Aşa este creionat orice buget al oricărei instituţii publice, se începe cucheltuielile de personal. Nu prioritatea lor ci, pe de o parte, suplimentarea acestui bugetcu destinaţie clară crearea de noi spaţii de detenţie. Dar trebuie să privim şi din punct devedere funcţional dacă la ora actuală sistemul penitenciar este capabil să cheltuiascăaceşti bani şi să-i pună în operă. Construirea unui penitenciar poate dura 5, 6 sau 7 ani ,depinzând de multe alte elemente- constructor, proiectant, execuţie în construcţii. Eu nucred că prioritizarea ar trebui modificată, ci doar căpătarea unei cadenţe şi a uneiexperinţe în construirea de noi penitenciare pentru că România nu are astăzi o experinţă înacest domeniu, ştiut fiind faptul că în 26 de ani de când am păşit în democraţie s-auconstruit doar două penitenciare noi, la Arad şi la Giurgiu.

Reporter : Care este situaţia personalului medical din sistemul penitenciar?

Marius Vulpe : Anul acesta este un an deosebit în sensul că, începând de anul trecut şianul în curs, foarte mulţi angajaţi ai sistemului penitenciar au îndeplinit condiţiile legale şis-au pensionat. Situaţia nu este una dramatică, dar foarte dificilă. Avem foarte multe locurivacante, foarte mulţi medici s-au pensionat, au părăsit aşa cum părăsesc şi sistemulpublic din România, au ales să lucreze în străinătate. La data la care vorbim, din 1.141 deposturi în sectorul medical sunt 704 ocupate şi 437 vacante. Ministerul şi Administraţia aualocat fonduri şi alte resurse pentru ocuparea acestor posturi, au fost scoase la concurs,dar din cele 704 doar 139 sunt cu medici, restul de 543 cu asistenţi medicali şi 22 altespecialităţi. Deficitul acesta se datorează nu numai plecării, ci şi faptului că în ultimii cinciani nu au fost scoase posturi la concurs. Pe de altă parte, este motivaţie scăzută amedicilor de a veni în sistemul penitenciar pentru că şi riscurile sunt pe măsură. Una e sălucrezi într-o policlinică sau într-un spital privat sau într-un spital public unde faci gărzi şibeneficiile salariale sunt pe măsură, alta este să lucrezi în penitenciar unde sunt şi bolnavipsihic, deţinuţi violenţi, deţinuţi cu grad sporit de risc, frustraţi, nemulţumiţi, oameni cupotenţial violent.

Reporter : Cum vedeţi rezolvarea?

Marius Vulpe : Sistemul penitenciar a avut două soluţii până acum. Au fost posibilităţi deîncheiere a unor protocoale sau a unor contracte de prestări servicii. S-au încheiat, dar lanivel local, fiecare unitate în funcţie de posibilitate. Una este să fii penitenciar în Bucureşti,cum este Jilava sau cum este Rahova, şi există o ofertă de spitale sau policlinici saucabinete individuale care pot presta servicii în penitenciar, alta este să fii la Poarta Albă, înmediul rural, unde nu ştiu câţi medici ar veni la 25 -30 de kilometri de oraş să consulte



deţinuţi. Asta a fost o soluţie. Pe de altă parte, au fost încheiate contracte de prestăriservicii cu cabinete medicale de medicină generală, pentru că sunt penitenciare care nuau niciun medic angajat. Ultima soluţie identificată anul acesta a fost alocarea de resursefinanciare şi deblocarea posturilor. Din păcate, nu toate condiţiile sunt atractive. Am datun anunţ, s-au prezentat foarte puţini medici, am repetat anunţul. Dar noi sperăm ca lafinalul anului să crească substanţial procentul de încadrare şi să găsim medici care sădorească să vină în sistem.

Reporter : Dar în cazul personalului socio-educativ?

Marius Vulpe : Aici stăm un pic mai bine. Au fost posibilităţi de trecere dintr-o funcţie înalta în cadrul aceleaşi unităţi, am avut angajaţi care şi-au completat studiile sau au venitcu studii superioare şi au putut ocupa posturile. Am organizat concursuri în interiorulpenitenciarului. Nu putem spune că stăm foarte bine. La începutul anului acest, erauîncadrate în sectorul reintegrare 625 de posturi din 987 prevăzute. E clar că şi aici e undeficit şi atunci cel care suferă este tot deţinutul care nu poate participa la activităţieducative aşa cum ar trebui, care nu poate beneficia de consilieri, care nu poate beneficiade toate programele standardizate din penitenciar. Aici soluţiile au fost cam aceleaşi ca lapartea medicală şi cauzele tot cam la fel. Au fost blocate posturile, nu s-au putut încadra.

Reporter : Personalul este insuficient aici şi datorită standardelor de personalimpuse de conducere?

Marius Vulpe : Nu, standardele au fost impuse printr-un instrument creat anul trecut.Anul acesta sunt în reevaluare toate statele de organizare a penitenciarelor şi lucrăm peun astfel de standard să ajungem la penitenciarul ideal. Sigur, nu se va putea. Peprezumţiile văzute, pe calculele deja existente, dar nefinalizate, ar însemna o nevoie deaproximativ încă 4.000 de angajaţi. E clar că nu vom ajunge la o asemenea cifră, dar acumstatele de organizare ale sistemului prevăd undeva la 15.000 de posturi care niciodată nuau fost încadrate. Nu cred că asta este cauza principală, ci doar faptul că au fost blocateatâta timp posturile. Toate acestea se răsfrâng asupra calităţii actului profesional în ceeace îi priveşte pe deţinuţi, principali beneficiari ai serviciilor noastre.

Reporter : Pune asta în pericol (deficitul din sectorul medical şi din cel socio-educativ -n.r.) reintegrarea socială după liberare? Cum vedeţi rezolvarea pe termenscurt?



Marius Vulpe : Într-o oarecare măsură, într-o mică măsură. Reintegrarea socială depindeşi de societatea care îi primeşte după liberare. E mai puţin influenţat de ce au trăit ei înpenitenciar. Mi-e greu să cred că, dacă în penitenciar nu a beneficiat de serviciistomatologice, nu se va putea reintegra în societate. Mi-e greu să cred că nu se va puteareintegra în societate dacă nu a beneficiat de servicii medicale de o anumită specialitate.Dar, întradevăr, dacă am avea mai mulţi specialişti cu siguranţă l-ar ajuta, ar fi maipregătit, s-ar putea apleca mai mult psihologii, asistenţii sociali pe obişnuirea deţinutuluicu demersurile care trebuie să le facă atunci când iese din penitenciar. Din păcate,aproape toţi deţinuţii se învaţă într-un soi de asistenţă socială în penitenciar. Atunci e greucând ieşi în societate şi nu ai absolut niciun venit, dacă nu eşti sprijinit de familie sau devreo instituţie, e foarte greu să te reintegrezi, ştim cu toţii asta. Instituţiile ştiu ce au defăcut. Din păcate, aproape toate instituţiile colaboratoare suferă de acelaşi lucru, deresurse umane.

Reporter : Care sunt cauzele pentru condiţiile igienico-sanitare dezastruoase dinunele penitenciare? Se alocă fonduri suficiente pentru igienă? De ce în 2016 suntpenitenciare cu gândaci şi şoareci în celulă? Care e rezolvarea propusă dedumneavoastră?

Marius Vulpe : Nu le-aş cataloga ca fiind dezastruoase. A evoluat foarte mult pe aceastălinie. Ele nu sunt ce ar trebui să fie într-un loc comun, unde locuiesc oameni, în speţădeţinuţi. Principala cauză e clar că este supraaglomerarea. Vă dau exemplu penitenciarulde la care vin. Într-o cameră în care locuiesc 26 de persoane, pe trei niveluri de cazare depaturi, e practic imposibil să ai o igienă impecabilă. Ţine foarte mult nu doar de regulileimpuse de penitenciar, nu doar de fondurile alocate, nu doar de materialele puse ladispoziţie, ci şi de disponibilitatea omului, de educaţia omului, de dorinţa de a-şi igienizaspaţiile. Eu vă spun, sunt spaţii în care nu există gândaci, în care nu există plojniţe. Atunciîţi pui întrebarea – cum Dumnezeu într-o cameră este o igienă ca acasă şi în alta nu. O a 3-a cauză - insuficienţa fondurilor alocate de-a lungul timpului. Dar principalul este spaţiulalocat. Dacă un deţinut ar avea, aşa cum se prevede, patru metri pătraţi să locuiască cusiguranţă i-ar încăpea toate bagajele, toate obiectele şi bunurile. Şi le-ar putea ordona, arputea fi verificat şi nu ar mai fi probleme pe această linie. Una dintre cauzele existenţeiacestor insecte este şi faptul că deţinuţii se plimbă foarte mult între penitenciare. Există omigraţie foarte mare, fie temeinică, alteori inventată. Duc cu ei aceste insecte. Oricât debine ai igieniza un penitenciar, dacă îţi vine un deţinut cu astfel de insecte, care seînmulţesc foarte repede, pot contamina penitenciarul unde există o igienă mai bună.



Reporter : Au deţinuţii suficiente posibilităţi pentru a lucra după gratii?

Marius Vulpe: Nu, nu au suficiente posibilităţi, din două motive. Există munca în folosulpenitenciarului unde sunt locuri limitate de muncă. Se spală, se calcă cu deţinuţi, semătură, se prepară hrană, toate aceste servicii sunt asigurate cu deţinuţi. Cel puţin înpenitenciarele mari unde sunt 1.500 de deţinuţi nu poţi oferi mai mult de 150 de astfel delocuri. Munca plătită, care se prestează fie în penitenciar, fie în exteriorul penitenciarului,depinde foarte mult de contracte de prestări servicii pe care penitenciarul le poate încheiacu terţi, cu firme. Aici nu depinde doar de director de penitenciar, ci şi de zona în careeste aşezat. Una este să ai un penitenciar în zona de vest, alta este în est, în Vaslui, sau însud, la Craiova, unde cererea de locuri de muncă este foarte redusă. Dar clar că există şiabilitatea unor directori de a atrage forţă de muncă, astfel de contracte pentru forţa demuncă, mai bine faţă de alţi directori. Depinde foarte mult şi de categoria de deţinuţi pecare îi ai în custodie. Sunt penitenciare care au deţinuţi tineri, foarte mulţi fără şcoalăterminată, alte penitenciare au deţinuţi foarte bolnavi, foarte mulţi şi nu îi pot folosi lamuncă. Mai sunt categorii de risc, de maximă siguranţă, care nu pot fi scoşi la muncă, saunecesită o forţă de supraveghere foarte mare, foarte costisitoare, şi atunci nu se justificăscoaterea la muncă.

Reporter : Vi se par corecte avantajele deţinuţilor care muncesc? Aveţi propuneri demodificare aici?

Marius Vulpe : Nu, mie mi se par corecte. Cei care muncesc pentru firme beneficiază deo cotă parte din banii care se câştigă, pe de altă parte de o reducere a pedepsei. Nu credcă ar trebui introduse beneficii mai multe, în plus ei fiind recompensaţi pentru astfel deactivităţi în cadrul unei comisii din penitenciar, dacă au muncit bine şi au dat rezultatebune. Eu cred că sunt îndestulătoare prevederile actuale privind recompensarea muncii înpenitenciar.

Reporter : Ca om care a condus 10 ani un penitenciar important din ţară, care a intratîn contact cu deţinuţii, are o persoană încarcerată toate condiţiile astfel încâtinspiraţia să fie atât de mare pentru a reuşi o lucrare ştiinţifică în câteva ore? Cum văexplicaţi că se reuşesc aceste performanţe? Aţi propune o modificare aici?

Marius Vulpe : Nu cred că sunt toate condiţiile, şi nu în toate penitenciarele. Recunosc cănu cunosc toate penitenciare, dar eu vă spun nu există condiţii atât de bune încât un omsă aibă inspiraţia să scrie o astfel de lucrare în aşa scurt timp. Cu siguranţă că am avut o



problemă. Doamna ministru a exprimat public acest lucru. Clar că au fost reglementărilenu tocmai atât de stricte. Sunt convins că la momentul emiterii, elaborării, acestor actenormative, decizii de director, ordine de ministru, ce au fost, nimeni nu s-a gândit la o aşaavalanşă de lucrări ştiinţifice. Acum, aşa cum ştim, a fost aprobată de către Guvern ohotărâre care reglementează foarte strict acest domeniu. Eu zic că este o reglementarebună şi va limita tendinţa de a scrie aşa de multe lucrări. Vor beneficia cei care chiar scriu,pentru că sunt intelectuali în penitenciare şi eu cred că pot scrie astfel de lucrări.

Reporter : Au fost cazuri, aflate şi de presă, când persoane influente în spaţiul publicau reuşit să-şi impună condiţiile şi în spatele gratiilor, vedeţi aici Cristian Borcea laPoarta Albă. Cum de se întâmplă asta? Sunt vulnerabili cei din personalul ANP?

Marius Vulpe : Nu cred că sunt vulnerabili în faţa unor astfel de oameni ci doar, dindorinţa de a nu încălca drepturile deţinuţilor, permit crearea unor condiţii mai bune. Credcă este doar o insuficientă fermitate a unor angajaţi. Cred că nu ne vom mai întâlni cuastfel de conduite în sistemul penitenciar.

Reporter : Aţi fost consultat, ca şi director al Penitenciarului Iaşi, înainte ca strategiaMJ pentru îmbunătăţirea condiţiilor să fie publicată? Cum vedeţi dumneavoastrăplanul celor de la Mj? Ce ar trebui făcut pe termen scurt?

Marius Vulpe : Da, am fost consultaţi. Ne-a fost trimis de către minister acel plan înunităţi. Cred că poate fi îmbunătăţit. Pe termen scurt trebuie continuată politica de crearede noi spaţii de cazare. Avem în plan, conducerea actuală a ANP, vizualizarea tuturorspaţiilor de detenţie din sistem. O să mergem în teritoriu. Cu siguranţă, împreună cudirectorii din penitenciare, vom identifica spaţii suplimentare ca să degajămsupraaglomerarea aceasta care generează cele mai mari nemulţumiri ale deţinuţilor şi celmai mare disconfort al personalului. Pe de altă parte, suntem în negocieri privind fondurileeuropene, accesarea fondurilor norvegiene şi ne dorim construirea în cel mai scurt timp, laînceputul anului viitor. Dar deocamdată sunt doar discuţii. Să vedem în ce măsurăpartenerii norvegieni parafează această întelegere. Am avut un grup de colegi care amers, împreună cu specialişti din Ministerul de Interne, în Norvegia la o astfel de negocierepentre crearea în penitenciare a unor noi clădiri. În afara de amenajarea celor existente, cucheltuieli minime, construirea de spaţii noi la standarde europene. Sunt mai multepenitenciare care au teren, au spaţiu şi care nu ar necesita atât de multe costuri ca încazul construirii unui penitenciar nou. Sunt circa şase, şapte unităţi, care şi-au exprimatdorinţa. Nu aş vrea să avansez nume de instituţii pentru că decizia trebuie luată la nivelul



Ministerului Justiţiei.

Reporter : Raluca Prună declara că nu exclude varianta amnistiei şi graţierii, dacă înurma dezbaterii publice se va ajunge la concluzia că e o soluţie în unele cazuri.Sunteţi de acord cu asta?

Marius Vulpe : Îmbrăţişez politicile ministeriale actuale şi mi se pare o propunere bună.Orice demers, acceptat public, care degajează penitenciarele este benefic tuturor. Atâtdeţinuţilor, cât şi personalului.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conţinutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzuluidumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conţinutului acestui site în lipsa unuiacord din partea MEDIAFAX. Pentru a obţine acest acord, vă rugăm să ne contactaţi laadresa [email protected].

http://adro.hit.gemius.pl/hitredir/id=0rs6FisT54UYCLkxpyaIOXZ3P1JBpge5MIYGvgO30.3.K7/stparam=scnhelgrtw/fastid=kriopwtnwiqagsilnnyimvnbzamz/sarg=NC/url=http%3A%2F%2Fdespreslabit.ro%2Fff%2F%3Fflux_fts%3Dloecd31ad%26flux_fn%3D1466580100465%26flux_cost%3D0.2%26B-Mbda-RO%3Deng_b4-300x250%26S-Mbda-RO%3Dmediafax

http://www.facebook.com/mediafax.ro

interviu exclusiv marius vulpe, noul şef anp: · pdf fileinterviu exclusiv marius vulpe, noul...

Documents