internet banking

45
CUPRINS CAPITOLUL I : PREZENTARE GENERALA ............................... 1.1 Trasaturi caracteristice activitatii bancare, ............ o scurta prezentare a etapelor informatizarii sistemului ban 1.2 Definire concepte....................................... 1.3 Banii electronici şi metode de plată moderne............. CAPITOLUL II: PLATILE ELECTRONICE...................... 2.1 Conceptul de plati electronice........................... 2.2 Tipuri de instrumente de plata electronica............... 2.3 Platile electronice cu decontare bruta in timp real...... 2.4 Tipuri de instrumente electronice de plata............... 2.4.1 Ordinul de plata electronic........................... 2.4.2 Cecul electronic..................................... 2.5 Cardul bancar........................................... 2.5.1 Tipuri de carduri..................................... CAPITOLUL III: LEGISLATIA PRIVIND PLATILE ELECTRONICE . 3.1 Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradiţional 3.2 Legislaţia care reglementează plăţile electronice........ 3.2.1 Legislaţia europeană................................... 3.2.2 Legislaţia română...................................... CAPITOLUL IV: OFERTA BANCILOR DIN ROMANIA.............. STUDIU DE CAZ : Utilizare serviciului internet-banking pentru INTESA SANPAOLO BANK.................................... CONCLUZII.............................................. BIBLIOGRAFIE .......................................... 1

Upload: andreea-elena

Post on 22-Jul-2015

544 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

CUPRINS

CAPITOLUL I : PREZENTARE GENERALA.............................................21.1 Trasaturi caracteristice activitatii bancare, .............................................................. 2 o scurta prezentare a etapelor informatizarii sistemului bancar 1.2 Definire concepte......................................................................................................4 1.3 Banii electronici i metode de plat moderne...........................................................8

CAPITOLUL II: PLATILE ELECTRONICE..............................................112.1 Conceptul de plati electronice................................................................................11 2.2 Tipuri de instrumente de plata electronica.............................................................13 2.3 Platile electronice cu decontare bruta in timp real..................................................15 2.4 Tipuri de instrumente electronice de plata..............................................................17 2.4.1 Ordinul de plata electronic................................................................................17 2.4.2 Cecul electronic................................................................................................18 2.5 Cardul bancar..........................................................................................................19 2.5.1 Tipuri de carduri...............................................................................................22

CAPITOLUL III: LEGISLATIA PRIVIND PLATILE ELECTRONICE ..283.1 Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradiionale....................................28 3.2 Legislaia care reglementeaz plile electronice...................................................31 3.2.1 Legislaia european..........................................................................................31 3.2.2 Legislaia romn..............................................................................................32

CAPITOLUL IV: OFERTA BANCILOR DIN ROMANIA........................35 STUDIU DE CAZ : Utilizare serviciului internet-bankingpentru INTESA SANPAOLO BANK...............................................................................40

CONCLUZII.................................................................................................44 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................46

1

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA

I.1.Trasaturi caracteristice activitatii bancare, o scurta prezentare a etapelor informatizarii sistemului bancar Prin natura activitii lor, structurile financiar-bancare n interrealaiile cu cele economice i sociale, se afl n postura unor prestari de servicii specifice, pentru care trebuie s foloseasc anumite tehnologii. Astfel, acionnd ca intermediari financiari, bncile comerciale trebuie s fie apte s gestioneze resursele bneti proprii sau ale creditorilor (deponenilor) i s asigure plasarea acestora, mai ales sub form de mprumuturi acordate clienilor lor. O pondere mare n activitile financiar-bancare revine operaiunilor bneti de pli i ncasri, respectiv decontrilor n care sunt implicai agenii economici sau alte persoane fizice sau juridice, ce se realizeaz att pe plan intern, ct i pe plan internaional, alturi de cele efectuate pe pieele financiare, de serviciile de schimb valutar, sau cele de consultan financiar privind dezvoltarea afacerilor. n mod obinuit, fiecare tip de activitate sau operaiune financiar-bancar presupune existena unui cadru organizatoric, incluznd spaii, dotri, proceduri, tehnici, mijloace, instrumente, respectiv anumite tehnologii utilizate n realizarea de lucrri specifice. Aflate n legtur direct cu stadiul de dezvoltare al societii, structurile financiarbancare au cutat s foloseasc i s adapteze nevoile de funcionare, mijloacele de nfptuire a diverselor operaiuni sau servicii prestate. Astfel, bncile au recurs, pe de o parte, la asimilarea unor tehnici i instrumente sau tehnologii existente, create n alte domenii, iar pe de alt parte, au creat prin inovare noi tehnici i mijloace, respectiv tehnologii proprii activitii financiar-bancare, n funcie de necesitile clienilor. Secolul al XX-lea a marcat o dezvoltare fr precedent a tehnicii de calcul informaionale i a telecomunicaiilor. Inovaiile din aceste domenii au intrat i n atenia specialitilor din finane i bnci. Ei au vzut calculatoarele ca fiind elementele principale de ajutor n stocarea i prelucrarea informaiilor, n acest fel aprnd banii electronici. Astfel, apare o fluidizare a activitii bancare, deoarece nu se folosesc banii cu existen fizic, ci banii, ca informaie de valoare, iar principalele caliti ale informaiilor sunt c ele pot fi uor transmise, stocate, prelucrate, de la orice distan, mai mic sau mai mare. Fa de schimbrile rapide i profunde din mediul economic, sistemul financiar-bancar este obligat la mutaii n derularea operaiunilor specifice, prin adaptarea de noi tehnologii, mereu mai performante. Astfel, bncile i societile financiare, mai ales n rile cu o

2

economie de pia dezvoltat, au recurs la telecomunicaii pentru tratarea la distan a operaiunilor lor. n ceea ce privete bncile, la nivel naional, competiia dintre acestea conduce la lrgirea sferei lor de aciune, calculatoarele electronice conectate n reele constituind mijlocul virtual de extensie dincolo de limita agenilor economici. De asemenea, deschiderea economic internaional incit bncile la extinderea zonei lor de aciune, dincolo de frontiere, pentru atragerea clienilor strini. Pe fundalul trecerii de la era informaiei la cea a comunicaiei schimbrile profunde ce au revoluionat aceast lume se nscriu firesc n micarea vast ce afecteaz toate sectoarele de activitate.Relaiile directe, clasice dintre client i banc, sunt structural schimbate att la nivelul coninutului ct i al formei concrete de realizare. Accesul la informaii sau diverse servicii bancare prin telefon, Internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre banc i clienii si, iar dezvoltarea reelelor de comunicaii vor elimina treptat ghieul clasic. n fapt, asistm la nlocuirea bncilor cu ghiee numeroase, cu o armat de funcionari i multe dosare i hrtii cu bncile n ntregime informatizate, accesibile pe reea 24 de ore din 24, din orice col al lumii, capabile s furnizeze orice serviciu specializat n secunda urmtoare. Dac la prima vedere imaginea pare uor exagerat, dinamica schimbrii n unele sectoare bancare, semnele deja vizibile ale noului din activitatea marilor bnci, concurena exercitat de filialele unor bnci-lideri mondiali justific preocuparea fireasc a profesionistului din domeniu de a ti cum va fi i de a pregti munca sa din viitorul ce tinde s devin prezent ntr-un ritm accelerat. Aceasta, cu att mai mult cu ct parcursul spre "banca viitorului" nu e acelai n toate rile lumii, particularitile evoluiei sistemului bancar din fiecare ar fiind, n mod firesc, ancorate n dinamica i specificitatea din sistemul economic naional; comun e ns n toate cazurile profunzimea i amploarea schimbrii.Spre exemplu, dezvoltarea tentacular a telecomunicaiilor a schimbat profund sistemul de lucru i n bncile elveiene, n care discreia n domeniul folosirii banilor este proverbial. Astfel, asistm la o nmulire i diversificare rapid a serviciilor oferite clientelei de bncile elveiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la ecranul personal, cuplat la un modem. Aceast reacie adaptiv e rspunsul la tendina european n materie de servicii oferite clientelei: o legtur personalizat, confidenial i eficient. Varietatea serviciilor oferite zi i noapte e bogat: obinerea de informaii privind contul personal la vedere, deschiderea unui cont ipotecar, lansarea unui ordin de virament, efectuarea de plasamente, negocierea n direct a unui credit. Cele mai multe servicii sunt oferite n condiiile n care clientul are de pltit o tax telefonic i un abonament lunar ce variaz ntre 12 i 20 de franci elveieni, n funcie de banc. nc din 1994, Credit Suisse deschide prima banc prin telefon din Europa destinat firmelor mici i mijlocii. Pe lng contul curent, firma client a acestei bnci beneficiaz de un cont de plasament de tip "Cashbox", n care disponibilitile de pn la 100.000 de franci elveieni sunt remunerate la o rat de dobnd preferenial.

3

Sistemul Minitel este destinat utilizrii de ctre persoane fizice i societi comerciale care efectueaz zilnic un numr mai redus de operaiuni bancare. Aparatul Minitel, nchiriat de pot la fel ca un telefon obinuit prevzut cu un monitor i o tastatur, este legat de ordinatorul bncii prin reeaua telefonic normal. Aceast legtur permite clienilor s dialogheze direct i imediat cu ordinatorul bncii pentru a primi informaii sau pentru a transmite ordine. Sistemul Transpac e destinat clienilor care efectueaz un volum zilnic mai mare de operaiuni i crora sistemul Minitel nu le ofer satisfacie datorit lentoarei i absenei memoriei de stocare a informaiilor. Sistemul Transpac utilizeaz microordinatorul clientului legat de banc prin reeaua Transpac i are ca avantaje viteza sporit i posibilitatea utilizrii programelor informatice (de exemplu cel de gestiune a casieriei). Reuita i ncrederea n aceste sisteme sunt asigurate prin sisteme sofisticate de parole de acces codificate care s nu permit furtul sau indiscreia n materie de date, informaii i operaiuni bancare. Toate aceste schimbri ar fi imposibile fr o schimbare profund n informatica bancar. Vechile sisteme greoaie i centralizate sunt tot mai mult nlocuite cu lucrul n reea flexibil i multipolar ce acord mai mult autonomie utilizatorilor.

1.2.Definire concepten general, electronic banking reprezint, practic, un fel de umbrel care acoper ntregul proces prin care un client poate s realieze tranzacii bancare pe cale electronic, fr a fi nevoie s-i viziteze banca. Urmtorii termeni se refer la o form sau alta de e-banking: computerul personal (PC banking), utilizarea Internetului (Internet banking), banca virtual (virtual banking), servicii bancare on-line, servicii bancare la domiciliu (home banking), servicii bancare la distan (remote electronic banking) i telefonul. Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking sau serviciile bancare online. Este necesar s menionm, totui, c termenii utilizai pentru a descrie diferitele tipuri de servicii bancare electronice sunt, adesea, utilizai concomitent. PC banking reprezint o form de servicii bancare online care le d clienilor posibilitatea de a executa tranzacii bancare de pe un computer via un modem. n acest caz, banca ofer clientului n proprietate un software financiar care permite clientului s realizeze tranzacii financiare prin propriul su computer de acas. n mod curent, multe bnci ofer sisteme de PC banking care permit clienilor s obin extrase de cont cu soldurile conturilor, note de plat i transferuri de fonduri ntre conturi. Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii, prin intermediul Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta (de regula) poseda un cont bancar. Mai precis, un sistem de Internet Banking ofera clientilor unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul unui calculator cu acces Internet.

4

Internet banking, uneori este denumit serviciu bancar online i reprezint o form mai avansat de PC banking. Internet banking utilizeaz Internetul ca i canal de distribuie prin care se dirijeaz activitatea bancar, de exemplu : transferarea fondurilor, plata facturilor, vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor i cumprarea instrumentelor financiare i a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca ca fiind servicii virtuale (cyber, net) interactive sau web-banks (web-site-urile bncilor). n prezent, multe bnci i-au realizat reclam publicitar - la nceput sub forma unor web-site-uri cu informaii, apoi, i-au creat web-site-uri interactive i, ulterior, i-au creat web-site-uri tranzacionale. Totui, exist un numr de bnci care nu i-au oferit nc serviciile bancare de tranzacionare prin Internet, acestea i-au anunat clienii, ns, pe web-sit-uri c i ele vor oferi n viitor astfel de activiti bancare.Serviciile bancare prin Internet au, n general, costuri operaionale i tranzacionale mai sczute dect serviciile bancare obinuite. Aceste servicii bancare nu sunt limitate numai la o locaie fizic (physical site); uneori, exist bnci Internet fr ca aceste bnci s aib n mod fizic sucursale, cum ar fi, de exemplu, Telebank (Arlington, Virginia) i Banknet (UK). Mai mult, n anumite cazuri, web-sit-urile bncilor nu sunt restricionate s-i realizeze tranzaciile n cadrul frontierelor naionale i au capacitatea de a efectua tranzacii care implic sume mari de bani. n comparaie cu canalele tradiionale prin care se ofer servicii bancare prin intermediul sucursalelor, e-banking-ul utilizeaz Internetul pentru a distribui clienilor lor servicii bancare tradiionale, cum ar fi: deschidrea de conturi, transferul de fonduri i plile electronice de facturi. E-banking-ul poate fi oferit, n principal, prin dou ci. Prima, o banc existent care are, n mod fizic, birouri, poate s nfiineze un site online i s ofere servicii bancare electronice clienilor si.. E-banking-ul este distribuit clienilor prin Internet i prin paginile web utiliznd Hypertext Markup Language1 (HTML). n vederea utilizrii serviciilor e-banking, clienii au nevoie de acces la Internet i de un program care s permit navigarea pe Internet (web browser software). Contul clientului bncii i informaia cu privire la tranzacie sunt depozitate ntr-o baz de date.E-banking-ul este definit de Comitetul de Supraveghere Bancar cu sediul la Basle ca fiind activitatea de distribuire a serviciilor i produselor bancare detailiste de valori diferite, prin intermediul canalelor electronice. Aceste produse i servicii bancare pot include: -atragerea depozitelor bancare, - acordarea mprumuturilor, - managementul contabil, - acordarea de consultan financiar, precum i - furnizarea altor servicii i produse de plat electronic, cum ar fi moneda electronic.

1

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afiate ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe, fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.

5

Conceptul de banc virtual a fost definit n literatura de specialitate ca fiind banca n care contactul poate fi fcut printr-o varietate de canale, dar meninnd aceeai interfa i accesnd aceleai servicii2.n mod obinuit, cele mai la ndemn procedee prin care se distribuie consumatorilor produse i servicii bancare electronice sunt: -terminal POS (point of sale terminals), - ATM-uri (automatic teller machine), - telefoane mobile, - calculatoare personale, - terminal la distan, - Video Kiosk, - Internet i altele. Prin intermediul Internet-ului, o persoan poate avea acces 24 de ore/7 zile pe sptmn la conturile sale i poate realiza tranzacii, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un calculator conectat la Internet i un browser. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate i prin dispozitivele de telefonie mobil i cu ajutorul WAP3 (Wireless Application Protocol). Astfel, datorit extinderii sale rapide, Internet-ul aduce noi oportuniti pentru industria bancar. Din punctul de vedere al bncilor, segmentele de clieni crora li se adreseaz aceste servicii sunt: - piata clientilor individuali - piaa clienilor instituionali (clienii corporaionali). n contextul dezvoltrii informaticii i a telecomunicaiilor i a implementrii acestora n mediul financiar-bancar, s-a ajuns la crearea unei noi tehnologii, denumit generic electronic banking. Primele ncercri i reuite n acest domeniu s-au realizat n 1977, cnd Merill Lynch a lansat pentru prima dat conceptul de Cash Management Account (CMA). Acesta era un produs bancar ce combina patru servicii pentru client, anterior separate, i anume: un cont de control, un cont de depunere, o carte de credit i un cont de garanie. Acest ncercare a avut o serie de reuite, ns odat cu trecerea timpului i apariia unor noi cerine, serviciile bancare au evoluat, iar implementarea i folosirea mijloacelor electronice (din afara bncii) n efectuarea de operaiuni bancare, a fost o problem de timp. Calculatoarele au nceput s-i dovedeasc utilitatea n domeniul finanelor, n general, cnd a aprut tot mai evident c, dei este mai uor s completezi de mn un cec, dect s introduci datele n calculator, ns dac volumul cecurilor ce trebuie completate crete, atunci devine mult mai facil folosirea computerului. n acest context a luat natere electronic banking-ul, acesta ncepnd prin a-i demonstra eficiena, mai ales, n domeniul finanelor private, care nseamn nu numai completarea de cecuri, ci i urmrirea realizarii investiiilor, a efecturii plilor sau rambursrii mprumuturilor, respectiv a ncasrilor. Conceptul de electronic banking are un coninut mai larg, incluznd preluarea i procesarea informaiei bancare, ca i efectuarea operaiilor de tipul decontrilor. Structura de funcionare a unui asemenea serviciu de decontri implic parcurgerea a trei nivele ierarhice,2 3

Georgescu Golosoiu Informatica. Societatea Informationala E-Serviciile-editura Economica -2006

WAP (Wireless Application Protocol) este o specificaie pentru un set de comunicare protocolul de a standardiza modul n care fr fir dispozitive, cum ar fi telefoanele celulare si transceivere radio, poate fi folosit pentru accesul la Internet.

6

ncepnd cu cel al operatorului uman (clientul bncii care iniiaz operaiunea de decontare, beneficiar al acesteia) i continund cu cele corespunztoare aplicaiilor Client i Banc, care sunt componentele principale ale acestuia. Aplicaia Client permite preluarea ordinelor de plat n lei i valut, verificarea corectitudinii acestora, generarea i compactarea mesajelor de plat, transferul lor la banc prin intermediul parolei de acces (prin linie telefonic direct sau prin reea), preluare de la serverul bncii a extraselor de cont i prelucrarea informaiilor de gestiune ale clientului, precum i preluarea datelor referitoare la motivele eventualelor respingeri ale ordinelor de plat. Operaiunile ce se pot efectua prin aplicaia Client depind de drepturile alocate acestuia, pe baz de parole. Aplicaia Banc asigur preluarea automat a ordinelor de plat de la clieni i integrarea acestora n sistemul electronic al bncii, validarea ordinelor de plat de ctre administratorii de cont sau respingerea acestora i generarea mesajelor de atenionare ctre client, privind acea respingere. Tot prin acest modul, se realizeaz i preluarea extraselor de cont, generate sub form de mesaje SWIFT4, ca i direcionarea acestora ctre csuele potale electronice ale titularilor. Printr-un asemenea serviciu de decontri, distana dintre banc i client se micoreaz foarte mult, ceea ce reprezint un avantaj major att pentru persoanele fizice, ct i pentru cele juridice. Totui, spre deosebire de persoanele fizice, companiile au fost mai uor convinse de oportunitatea plilor fr numerar i utilitatea serviciilor i a produselor electronice oferite de ctre bnci, care genereaz importante avantaje. ntre avantajele oferite de acest serviciu de electronic banking se numr: efectuarea de pli din conturi de la bnci aflate n strintate; vizualizarea rapid a tranzaciei; realizarea unui sistem de comunicare performant care permite obinerea extraselor de cont i a altor documente justificative, transmiterea plilor prin reeaua de calculatoare, securitatea tranzaciilor prin criptare i compresie date, realizarea de pli interne sau externe periodice, respectiv standard, preluarea datelor fie manual, fie automat, din alte aplicaii ale clientului, autorizarea plii prin acces ierarhizat la program. Electronic-banking-ul se difereniaz de alte servicii prin posibilitatea realizrii unui management al lichiditilor, constnd n vizualizarea extraselor de cont (detaliat sau sintetic), monitorizarea tranzaciilor, obinerea de informaii privind fluxul de numerar, posibilitatea exportului ctre alte aplicaii, n scop de promovare. Avnd n vedere avantajele majore pe care le ofer clienilor bncii (evitarea consumului de timp, rapiditatea i calitatea operaiunilor privind ordinele de plat i gestionarea trezoreriei prin preluarea automat de la banc a extraselor de cont) se consider c introducerea unor sisteme tip electronic-banking trebuie s reprezinte pentru instituiile bancare din Romnia un obiectiv prioritar. Serviciul de tip electronic-banking va avea un mare impact n domeniul retail bankingului (operaiuni cu marele public), pe msur ce societatea romneasc se va informatiza.4

Reteaua SWIFT reprezinta un sistem de comunicare care se bazeaza pe principiul transmiterii reciproce de informatii intre doua banci sau intre doi participanti oarecare. Banca initiatoare a trimiterii mesajului si cea destinatara (receptoare a mesajului) nu se afla in legatura directa, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este racordata tara din care acesta porneste.

7

Concomitent, se ntrevede o competiie acerb ntre electronic banking i noul serviciu Internet banking, din care vor avea de ctigat, n primul rnd, clienii, dar i economia naional, i societatea n ansamblu.

1.3.Banii electroniciBanii electronici, numii i cash electronic sau cash digital reprezint tranzaciile electronice pe reea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri de la un partener la altul. Banii electronici pot fi considerai ca fiind att de credit, ct i de debit. Cash-ul digital constituie valut distinct, iar tranzaciile cu el sunt vizualizate ca o pia de schimb extern. Banii reali trebuie converii n cash digital, nainte de a fi cheltuii, iar procesul de conversie este analog cu cel de schimb valutar. Cash-ul digital poate fi: Anonim cnd nu se cunoate identitatea. Se bazeaz pe scheme de semnturi oarbe (blind signature scheme) i este echivalentul electronic al numerarului si Identificabil cnd se recurge la identificarea clientului. Se utilizeaz diverse scheme de semnturi digitale i este echivalentul electronic al crilor de credit sau de debit. Conceptul de bani electronici include i sisteme de plat care sunt analoage cecurilor i crilor de credit tradiionale. Sistemele criptografice protejeaz tranzaciile convenionale de date, cum ar fi numerele de cont i valorile. Semntura digital poate nlocui semntura manual sau autorizaia crii de credit, iar criptarea cu chei publice poate asigura confidenialitatea. n literatura de specialitate sunt identificate cteva tipuri de bani electronici, dintre care: -E-cash reprezint sume de bani digitale (simboluri monetare) care pot fi verificate independent de emitent. Acestea pot fi retrase din conturi bancare de pe Internet i stocate n calculator sau pe cri de credit i smart-card-uri. Monedele i verific propria autenticitate printr-un algoritm software complex sau prin hardware de siguran. Licena de e-cash este deinut de compania olandez DigiCash; -Cecurile digitale (digital checks) folosesc modelul cecurilor clasice. Pentru validarea lor este necesar implicarea emitentului. Cecul trebuie marcat cu o semntur digital. Certificatele digitale confirm proveniena datelor i informaia bancar, iar verificarea se realizeaz printrun sistem cu chei publice. Debitorul semneaz digital un formular care conine o descriere a tranzaciei, informaii referitoare la debitor i o marc de timp. Receptorul primete formularul fie prin e-mail, fie prin alte forme de comunicare electronic, poate valida cecul folosind o cheie public i poate depozita formularul pentru a primi plata. Se integreaz n sistemul de pli automate i de bancnote, putnd fi utilizate i n sistemul actual de decontare interbancar; -Cecurile bancare digitale (bank checks) funcioneaz similar cu banii digitali, cu excepia anonimatului lor. Sunt garantate de o banc; Smart-cardurile folosesc un sistem de debit. Cartela care este achitat anticipat stocheaz valoarea pe care posesorul o poate cheltui. n unele implementri, utilizatorii combin cartelele cu un portvizit care poate citi datele de pe cartel i poate schimba valori cu ali utilizatori;

8

-Cupoanele i simbolurile electronice (electronic cupons and tokens) sunt similare din punct de vedere funcional cu facturile casieriilor. Nu pot fi recuperate dect de compania care le-a creat; sunt folosite pentru pli specifice i nu pot fi utilizate pentru ncasarea banilor lichizi; -Cartea de credit/debit reprezint valoarea unui cont n banc. Banii lichizi pot fi scoi cu ajutorul ATM-urilor5. Este moneda de schimb care acoper majoritatea plilor on-line din Internet. Are trei caracteristici definitorii: este acceptat la nivel mondial; prezint ncredere; a intrat n uzul curent. Orice tranzacie poate fi orientat ca s includ cri de credit, de debit, de procurare. n general, sistemele de bani electronici includ trei domenii de activitate distincte: clearing-ul, n care instituiile financiare, casele de clearing i banca central realizeaz operaiile interbancare rezultate din tranzaciile electronice; emiterea/colectarea/operarea, care asigur emiterea/obinerea banilor electronici i interacioneaz cu domeniul de clearing; tranzaciile efective, unde au loc operaiile de ncrcare (transferurile de valori de la emitent la utilizatori), plile (transferurile de valori ntre utilizatori) i depozitarea (transferurile de valori de la utilizatori la emitent sau alt instituie care se ocup cu colectarea lor). Modelul general poate fi particularizat n funcie de numrul emitenilor, numrul tranzaciilor ce pot fi efectuate cu un mijloc electronic de plat (una sau mai multe tranzacii). Reprezentarea banilor electronici este valoarea, memorat electronic i care poate fi utilizat n mai multe moduri: conturile numerice, cu tranzacii efectuate ca operaii de debit sau de credit ale unei balane; monedele sau jetoanele identificate unic printr-un numr serial i asociate cu o valoare fix, care nu poate fi schimbat (n acest model, tranzaciile se efectueaz prin transferul acestor monede ntre sisteme); cecurile electronice care sunt certificate unic i identificate ca fiind asociate unei balane. Banii electronici se deosebesc de cei reali printr-o serie de caracteristici: Transferabilitatea. Libera transferabilitate n care consumatorii, comercianii sau bncile pot efectua transferuri nelimitate ntre ei este un concept teoretic. n practic, transferabilitatea este restrns, dei gradul i tipul restriciilor difer. Majoritatea sistemelor permit consumatorului s efectueze pli numai comercianilor, iar comercianii pot efectua operaiuni de transfer al acestor pli numai prin intermediul bncilor. Exist ns i sisteme n care consumatorii pot face pli direct altor consumatori, dar acestea sunt restrnse; Forma banilor. Cele mai multe sisteme de plat sunt implementate prin cartele sau prin software. Sistemele bazate pe cartele ofer consumatorilor un dispozitiv electronic portabil ce const, de obicei, dintr-un circuit integrat cu un microprocesor. n aceast categorie intr i sistemele ce folosesc portofele electronice, dispozitive ce ofer funcii speciale. Sistemele bazate pe software includ produse care opereaz pe calculatoare fixe sau portabile. Diferena major ntre cele dou tipuri de sisteme este folosirea dispozitivelor hardware n sistemele bazate pe cartele.

5

tehnologia ATM (Modul de Transfer Asincron), tehnologie numita astfel deoarece receptionarea si retransimiterea celulelor de catre comutatoarele ATM nu este sincrona (legata de un ceas master asa cum este in cazul ierarhiei digitale SONET/SDH

9

Structura emitentului.Din perspectiva financiar, numrul i structura emitenilor instituiile care au anumite obligaii ntr-un sistem de plat electronic sunt critice, afectnd i implementarea sistemului de bani electronici; Autorizarea on-line. n cazul unor tranzacii electronice, autorizarea on-line de ctre o ter parte se realizeaz nainte de executarea tranzaciei sau nainte ca vnztorul (comerciantul) s ofere bunurile sau serviciile consumatorului. Informaiile trebuie s fie validate de un operator central sau de emitent i comparate cu datele pstrate n bazele de date. Autorizarea poate fi acordat pentru toate tranzaciile sau numai pentru unele (cum ar fi cele de depunere ntr-un cont bancar) i presupune o comunicaie suplimentar care poate crete costul i timpul tranzaciilor.

CAPITOLUL II PLATILE ELECTRONICE10

2.1 Conceptul de plati electronice Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca client si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii bancare, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte. Aparitia banilor electronici a reprezentat un pas decisiv in perfectionarea sistemelor de plati care a adus importante avantaje clientilor bancari prin facilitatile create de transmitere rapida a fondurilor si reducere substantiala a costurilor tranzactiilor, precum si autoritatilor monetare prin posibilitatile de reglare si supraveghere a sistemului monetar si in special al celui bancar. Revolutia digitala a avut drept rezultat faptul ca orice informatie poate fi redusa in prelucrare la un flux, iar plata banii informatie in general - devine doar o forma de informatie digitala. De aceea, trecerea la sistemele electronice de plati si informatizarea completa a procesului de transmitere a drepturilor de proprietate asupra informatieibani a fost un fenomen natural in evolutia sistemului financiar bancar. In literatura de specialitate, platile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata si automatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pe baza unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistii de la Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta utilizarea mijloacelor electronice in scopul schimbului de informatii, al transferului de simboluri sau reprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr-un mediu comercial. Acest concept cuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice, transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii. Legislatia romaneasca (Regulamentul BNR nr. 4/20026), bazata pe cea comunitara, considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prin inermediul instrumentelor de plata electronica prin care se pot retrage sume in numerar, efectua plati pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi. Tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii sunt reglementate de Regulamentul BNR nr. 4/2002.Instrumentul de plata electronica poate fi atat un card sau un alt instrument de plata cu acces la distanta, cat si un instrument de plata de tip moneda electronica (e-money). Tranzactiile cu instrumente de plata electronica implica urmatoarele entitati: detinatorul, care este persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, care, conform contractului incheiat cu emitentul instrumentului de plata, detine un instrument de plata emis pe numele sau sau, in cazul instrumentelor de plata cu acces la distanta, altele6

Regulamentul Bncii Naionale a Romaniei nr. 4/2002 privind tranzaciile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participanii la aceste tranzacii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 12 iulie 2002

11

decat cardurile, detine un nume de utilizator/parola/cod sau orice alt element similar care sa permita emitentului identificarea acestuia; banca acceptanta, care este o banca ce ofera comerciantilor servicii de acceptare la plata a cardurilor si/sau a instrumentelor de plata de tip moneda electronica (e-money), in baza unui contract incheiat in prealabil intre banca si comerciant, precum si servicii de eliberare de numerar la ghiseele bancii si in reteaua proprie de automate bancare; comerciantul acceptant, care este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de comert si care accepta cardul si/sau instrumentul de plata de tip moneda electronica (e-money) ca mijloc de plata pentru bunurile vandute si serviciile prestate, pe baza unui contract incheiat anterior cu o banca acceptanta. emitentul, care este o banca autorizata de Banca Nationala a Romaniei sa emita instrumente de plata electronica si care pune la dispozitie detinatorului un instrument de plata electronica, pe baza unui contract incheiat cu acesta. Instrumentul de plata electronica este instrumentul care permite detinatorului sa efectueze operatiuni precum: retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ghiseul automat de banca (Automated Teller Machine denumit prescurtat ATM), de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul unei institutii, obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Instrumentul de plata este si ramane proprietatea emitentului pe toata durata existentei sale. Instrumentul de lata este pus la dispozitia unei persoane fizice sau juridice numai pe baza unei cereri scrise adresate institutii emitente.

2.2 Tipuri de instrumente de plata electronica Instrumentele de plata electronica sunt de doua feluri: - instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic); - instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic) Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fondurile aflate in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen de transfer de fonduri si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asa cum este cardul de debit sau de credit. In aceasta categorie se includ si aplicatiile de tip internet12

banking si home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tip moneda electronica permit accesul numai la un depozit electronic (deci nu direct la contul bancar) constituit in prealabil si instrumentul poate fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare (unitati valorice de moneda electronica). Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi chip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unitati valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate care accepta aceasta modalitate de plata. In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor si procedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor7. In general, intru-un procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza, respectiv o banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware, software, o retea de transmisie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si retransmisie), punct de vanzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit bani, numerar-bani); (c) un set de protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de plati electronice opereaza pe baza unor module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati si folosesc chei publice si chei private pentru a asigura integritatea si securitatea platilor. Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu care circula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare, sistemul informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu, adica in timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele electronice de plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii instructiunii de plata si momentul in care are loc inregistrarea transferului de fonduri in conturile bancare, fiind eliminat riscul asociat intervalului de timp in care intermediarul sa dea curs instructiunii de plata, risc ce include eroarea, ratarea, neperformanta de acuratete, intarzierea. De exemplu, procesul de executare a unui ordin de plata in mediul electronic, instrumentul cel mai larg folosit, implica un lant de instructiuni grupate in mesaje de plata, precum si momente, acte si fapte de inregistrare a rezultatului schimbului de informatii intre cei ce dau si cei ce primesc respectivele instructiuni, astfel ca toate aceste etape se realizeaza intr-un timp de cateva secunde si fara riscuri majore. Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile economice si financiare pana la compensari si decontarile finale. In acest domeniu vast se intalnesc situatii care necesita ca platile sa se efectueze la momente diferite in functie de natura tranzactiei sau de preferintele partenerilor. Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una din urmatoarele situatii: - plata inainte de tranzactie un sistem de acest gen functioneaza in cazul avansurilor care se acorda pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face plati la momentul convenit;7

Golooiu-Georgescu Ligia Mijloace, modaliti i instrumente de plat, Editura ASE, Bucureti, 2003

13

- plata concomitent cu tranzactia necesita accesul direct la baza de date a bancii si a ofertantului de plata electronica, iar securitatea transferului trebuie sa fie implementata mai strict (cardurile de debit, internetul bancar); - plata dupa tranzactie cea mai frecventa forma de plata si in care se foloseste cardul de credit. Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci cand banii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri. In functionarea sa, procedeul electronic de plati produce efecte de natura juridica, economica, financiara, tehnica si chiar psihologica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) pana la desavarsirea procesului de plata. Platile electronice au evoluat destul de rapid si s-au diversificat intru-un interval relativ scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalitati de plata diferentiate din punct de vedere al tehnologiei folosite si a segmentelor de piata caraora se adreseaza. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel: Dupa tipul de tehnologie: - plati bazate pe carduri; - plati bazate pe aplicatii modem in special pentru persoanele juridice care efectueaza plati de valori mai mari; - plati bazate pe aplicatii internet- in special pentru persoanele fizice; - plati bazate pe telefonia mobila in special persoane fizice. Dupa volumul tranzactiei: - microplati (mycro payments), plati pentru produse si servicii oferite pe web si de valori de pana la 5 euro/$; - plata de tip consumator (consumer payment) intre 5-500 euro/$ reprezentand cumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care poseda o valoare mai mare decat a microplatilor; -plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpararea unor cantitati mai mari de bunuri si servicii, plati comerciant catre comerciant. Dupa natura informatiei: - plati bazate pe valoare se transfera efectiv valoare in format electronic; - plati bazate pe informatie numai informatia circula prin internt, iar tranzactia efectiva are loc in afara conexiunii. Dupa natura monedei electronice: - plati bazate pe bani electronici de cont implica inregistrarea in conturile bancare ale utilizatorului si comerciantului; - plati bazate pe bani elctronici semn valoarea este incorporata intr-un soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un dispozitiv la altul fara nici o referinta la un cont bancar. Dupa instrumentele de plata oferite: - plati cu carduri bancare; - plati on-line (internet); 14

- microplati; - plati prin cecuri electronice; Evolutia platilor electronice a inceput cu specializarea platilor instrumentate pe suport hartie care a condus la aparitia mai multor instrumente pe suporti netraditionali (magnetici), care la randul lor s-au specializat fiecare pe cate un canal de comunicare (transmitere manuala, printr-un suport magnetic-banda, discheta, prin telefon sau alta retea publica, cu sau fara parolare, prin telex, prin retele de computere special echipate, telecomunicatii online) a mesajului de transfer de fonduri si a informatiilor adiacente. Din multitudinea de experiente, unele aflate inca in curs de testare si perfectionare, o preferinta certa o reprezinta instrumentarea platilor electronice prin carduri care detine ponderea cea mai mare in volumul platilor electronice. Canalul de comunicare specializandu-se, au aparut alte categorii de plati, de asemenea dezinstrumentate, ca internetul bancar, telefonia mobila bancara si altele care inca nu s-au lansat pe piata. Transferul electronic de fonduri este componenta principala a sistemului electronic de plati si ca urmare, platile au debutat pe piata mai intai cu sistemele de transfer intern si international care au comprimat timpul asigurand legatura intre bancile participante in timp real, adica concomitent cu tranzactia. 2.3. Platile electronice cu decontare bruta in timp real Decontarea bruta in timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje (ordine de plata) electronice de catre participanti, procesarea instructiune cu instructiune a acestora in limita disponibilului existent in contul de decontare de la banca centrala, asigurarea resurselor de completare a eventualelor deficite prin credite intraday si decontarea finala prin conturile curente de la banca centrala. Principalul avantaj al acestui procedeu il constituie operativitatea transferurilor si reducerea pana la eliminare a riscului de credit. Dupa introducerea mesajului in retea de catre participant, procesarea si decontarea se fac la intervale de timp extrem de scurte, aproape insesizabile, de unde vine si numele de in timp real. Intrucat avem de a face cu un procedeu cu decontare bruta, deci fara compensare, bancile trebuie sa mentina un volum destul de mare de disponibilitati in conturile de la banca centrala pentru a acoperi cerintele de plati, ceea ce este un dezavantaj. Beneficiarul cel mai mare al noului procedeu este furnizorul care poate sa-si primeasca fondurile in aceiasi zi cu livrarea bunurilor. In functie de modul de solutionare a lipsei temporare de fonduri la bancile platitoare, procedeele cu decontare bruta in timp real sunt de doua tipuri: cu linie de asteptare la banca remitenta (fara credite intraday) si cu linie de asteptare la institutia de gestionare a sistemului (cu credite intraday). Creditele intraday se asigura de banca centrala pe termene foarte scurte in timpul zilei cu rambursare la finele zilei sau credite overnight cu rambursare in ziua urmatoare. Procedeele de decontare in timp real sunt proprietatea bancilor centrale care au si rolul principal in asigurarea resurselor si supravegherea functionarii sistemelor de plati.

15

In Romania, procedeul preconizat se refera numai la decontarea platilor de mare valoare si a platilor urgente indiferent de valoare si este gestionat de TransFonD ca agent operator al bancii centrale. Platile de mare valoare sunt definite de normele bancare (Regulamentul BNR nr.1/2002), ca instructiuni de transfer-credit, in general de mare valoare, inclusiv cele aferente pietelor valutara/monetara, intre participanti, efectuate de acestia in nume propriu sau al clientilor. In prezent, platile de mare valoare sunt considerate cele peste 500 milioane lei si care se deconteaza prin instrumente de plata de credit, respective ordinul de plata. Se pot efectua insa plati si sub aceasta limita daca emitentul decide sa foloseasca sistemul de tranfer de fonduri de mare valoare. Deosebit de decontarea acestor plati, procedeul asigura si decontarea pozitiilor nete ale procedeelor cu decontare prestabilita/amanata (casele de compensatii, decontarea titlurilor de stat, etc). Participantii la acest procedeu sunt: banca centrala, bancile comerciale romane si sucursalele bancilor straine autorizate sa opereze in Romania, Trezoreria Statului, modalitatile de transfer de fonduri administrate de BNR, proedeul de inregistrare, transfer si decontare a titlurilor de stat, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compensare administrate de TransFonD, alti titulari de conturi de decontare. Fiecare participant este conectat la retea printr-un singur punct de acces, de regula sediul central al participantului. In cadrul procedeului se proceseaza instructiuni de plata de tipul transfer credit si in cazuri bine definite (decontarea pozitiilor nete ale caselor de compensatii, decontarea operatiunilor cu titluri de stat etc) instructiuni de tipul debit direct. In ce priveste tipurile de tranzactii care genereaza instructiuni de plata prin sistem se vor derula plati ale clientilor, palti ale bancilor (operatiuni pe piata monetara, plati in lei aferente pietei valutare, precum si plati aferente pietei titlurilor de stat), plati in relatia cu Trezoreria Statului si operatiuni ale bancii centrale (pe piata monetara, furnizarea de lichiditate intraday, operatiuni in calitate de imprumutator de ultima instanta, etc). Mesajul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul platilor de mare valoare este mesajul electronic (ordinul de plata electronic)care tinde sa se generalizeze pentru toate categoriile de plati electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleasi elemete inscrise pe ordinul de plata pe suport hartie, plus unele elemente specifice pentru criptare. In cadrul platilor electronice sunt acceptate numai mesajele (ordinele deplata) initiate de participanti (centralele bancilor comerciale si alti participanti). Mesajele bancilor comerciale sunt receptionate de TransFonD intre orele 8-13 iar decontarea finala are loc la ora 17 dupa care plata devine irevocabila. Avand in vedere ca ordinul de plata este un instrument revocabil, plata se poate revoca de participantul platitor fara acordul participantului beneficiar in intervalul de receptie stabilit in baza unei notificari transmise TransFonD.88

TRANSFOND: este responsabil pentru procesarea plilor interbancare din Romnia..Domeniul principal de activitate l constituie furnizarea de servicii de compensare i decontare a plilor fr numerar n moned naional, pentru instituiile de credit, Banca Naional a Romniei, Trezoreria Statului i alte instituii financiare (Bursa de Valori Bucureti, CreditCoop Casa Central).ncepnd cu luna iulie 2009, TRANSFOND a devenit furnizor autorizat i acreditat de servicii de arhivare electronic, n conformitate cu prevederile legii 135/2007.

16

2.4 Tipuri de instrumente electronice de plataInstrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in ce priveste informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisiei electronice si au acelasi rol de a transmite informatia-bani de la partenerul platitor catre cel beneficiar prin intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta in transpunerea informatiilor intr-un mesaj electronic care se poate cripta si decripta automat si semna electronic. Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica sunt ordinul de plata electronic si cecul electronic.

2.4.1 Ordinul de plata electronicOrdinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul de plata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr-o anumita ordine, informatiile necesare efectuarii platilor, dupa cum urmeaza: Participant platitor: Banca Romana de Dezvoltare (centrala) Unitatea initiatoare: BRD- Ploiesti Platitor: Firma X Cont platitor: xxxxxxxxxxx Nr. ordin de plata: 1 Data emiterii: 21/05/2010 Tipul de plata: Plata client Participant beneficiar: Banc Post Unitatea destinatara: Banc Post Brasov Beneficiar: Firma Y Cont beneficiar: xxxxxxxxx Nr. de referinta al platii de mare valoare: 1 Data decontarii: 22/05/2010 Suma: 70 000 RON (saptezeci mii ron) Reprezentand: Achizitionare bunuri Prioritate la refuz: 1 Data si ora introducerii platii de mare valoare: 22/05/2010 ora 14:10 Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private si publice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de aceste echipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesaj electronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic se valideaza (verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul curent de catre administratorul de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau 17

contabilul sef), conform principiului bancar al celor patru ochi, dupa care se transmite centralei bancii comerciale pentru lansarea in sistemul de plati interbancare.9

2.4.2 Cecul electronicCecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronic a aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998-2000) si este folosit in special in SUA in relatiile cu Trezoreria Statului. Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suport hartie. Astfel, debitorul genereaza un cec electronic (un mesaj electronic specific pentru cec) folosind un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prin internet (e-mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseaza cecul pe numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituirea unui depozit. Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare. Banca debitorului verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei de compensatii acordul de plata. Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei si crediteaza contul acestuia. Circuitul cecului electronic se prezinta in figura nr.2.1:

Emitentul cecului 4. Debitare cont

1. Plata

Beneficiar 2. Transmiterea cecului 5. Creditare cont

Banca emitentului

Banca beneficiarului

3. CompensareaFig 2.1 Circuitul cecului electronic

In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna de infrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de9

Principiul "patru ochi":Regula celor patru ochi este un mecanism de control proiectat pentru a atinge un grad ridicat de siguran, n special pentru documente i operaiuni sensibile. Acest principiu se bazeaz pe faptul c cel puin dou persoane, verific independent unul fa de cellalt, acelai document.

18

transmisie. In varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorului si solicita fie banii in numerar sau transferul acestora la banca sa. Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminarea riscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare, folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurile pentru investitii in echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a utilizatorilor si a bancilor.

2.5 Cardul bancarPrin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR10, cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operatiuni: (a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; (b) plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; (c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Ca si cecul, cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un instrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui numar nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care erau legate de o singura tranzactie, iar transmiterea informatiei-bani este electronica si nu prin posta. Sistemul de carduri a fost creat cu intenia de a-i permite cumprtorului s-i satisfac imediat dorina de cumprare de bunuri i servicii11. Prin cartea de credit, riscul este transferat de la vnztor la instituia financiar care a emis cartea de credit. Procesul cuprinde urmtorii pai: cumprtorul prezint vnztorului cartea de credit; vnztorul trimite numrul crii de credit i detaliile tranzaciei la un sistem de autorizare; acesta fie autorizeaz direct tranzacia, fie o direcioneaz la banca emitent a crii de credit, pentru aprobare; periodic(de exemplu zilnic), vnztorul trimite detaliile tranzaciilor aprobate ctre banca sa; aceste informaii sunt trimise la asociaia emitorilor de cri de credit dup ce au fost procesate tranzaciile pentru care banca respectiva este i colectoare i10

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 503 din 12 iulie 2002

11

I. Rou Hamzescu (coord), Plile de plat n Romnia,

Editura Mondo-Ec, Craiova, 1998.

19

emitoare de cri de credit; la sfritul lunii, consumatorul primete facturile pe care trebuie s le achite, altfel va plti dobnda pentru creditul acordat de banca care a emis cartea de credit Cardul contine elemente de securizare si de individualizare incorporate pe suprafata sa care sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii: - suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard; - aversul care contine elemente confectionate in relief (numarul cardului redactat in cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, data expirarii valabilitatii [LL/AA] conform calendarului gregorian, card international sau local); si elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca, denumirea sau sigla emitentului, eventual o holograma de securitate, tridimensionala, vizibila la lumina naturala); - reversul care contine o banda magnetica standard pentru inregistrare cu cel putin trei piste si/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatura, avand elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii semnaturii; - pentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice emitentii trebuie sa foloseasca numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA). Initial, cardurile nu aveau banda magnetica, datele transmitandu-se telefonic catre un centru unde se introduceau intr-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului si existenta disponibilului in cont. Aceasta operatiune necesita un timp de raspuns si facea ca vanzarea sa sufere o anumita intarziere. Ulterior, cardurile s-au perfectionat foarte mult si in prezent sunt de doua feluri: - carduri cu banda magnetica; - carduri cu microprocesor. Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor ( codul BIN engl. Bank Identification Number, codul PIN engl. Personal Identification Number, numele si prenumele detinatorului, caracteristicile cardului debit, credit, cu/fara PIN, data expirarii, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare exista un cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. In acest fel, viteza de procesare este destul de mare si se inlatura inconvenientul intarzierii tranzactiei. Cardurile cu banda magnetica au insa dezavantajul ca pot fi furate sau falsificate si utilizate in mod fraudulos, ceea ce reprezinta un risc pentru posesor. Codul PIN este un numar atribuit de emitent pentru identificarea detinatorului si se utilizeaza de acesta atunci cand foloseste cardul la un terminal. In cazul in carea plata se face prin transfer electronic, PIN are rolul de semnatura electronica a detinatorului cardului. Cardurile cu microprocesor, cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau chipcarduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) incorporata intr-o capsula de dimensiuni mici. Aceasta tehnologie apartine unui jurnalist francez, Roland Moreno, care in anul 1973 a inserat intr-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de cateva

20

zeci de kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informatiei, dupa cum urmeaza: - informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.); - informatii confidentiale (disponibilul in cont); - informatii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare); - inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o agenda. Cardul cu microprocesor prezinta certe avantaje fata de cardul cu banda magnetica si este suficient sa ne referim la: (a) securitatea pe care o ofera in sensul reducerii al minim a riscului falsificarii si intaririi controlului in momentul folosirii; si (b) capacitatea de a primi si stoca date intr-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Bancile sunt cele mai interesate in extinderea acestui nou tip de card, intrucat reduce riscul de falsificare si deci pierderile care s-ar inregistra in asemenea situatii, inclusiv disconfortul in relatiile cu clientii determinat de aparitia falsurilor, iar pe de alta parte cresc posibilitatile de a extinde gama serviciilor fata de clienti si deci noi oportunitati de comisioane, respectiv de venituri si implicit de profituri. Comerciantii au mai multa incredere in noul instrument de plata intrucat acesta este mai sigur si mai operativ, iar posesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operatii, deosebit de siguranta sporita conferita de acesta.

2.5.1 Tipuri de carduriIn practica exista o diversitate destul de mare de carduri care raspund cerintelor tot mai complexe ale clientilor. Aceste carduri se pot imparti in mai multe tipuri in functie de urmatoarele criterii: functiile specifice pe care le indeplinesc, emitentul, zona de acceptabilitate. In raport de functiile specifice se disting urmatoarele tipuri de carduri: Cardul de credit, un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileste la emiterea cardului in functie de solvabilitatea clientului si de istoricul pe care acesta il are in relatiile cu banca, pe baza unei fise scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult in cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garanteaza cu veniturile nete a 1-2 giranti sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, in proportie de cca. 20% din creditul existent in sold la finele lunii, astfel ca pentru creditele primite si rambursate in cursul lunii nu se percepe dobanda. Dobanda este cea practicata la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxa

21

emitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane pentru operatiuni de plati interbancare si eliberari de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operatiunile se evidentiaza intr-un cont de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluand automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit si plata taxelor si comisioanelor. Rambursarea in totalitate a creditului la termenul stabilit se foloseste in cazul cardului de calatorie si divertisment (engl. travel and entertainment card), iar rambursarea partiala, in cazul liniei de credit, partea ramasa considerandu-se o extensie a creditului anterior (engl. charge card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor. Cardul de debit este un instrument prin care plata se face in limita disponibilului existent in contul de card si se foloseste atat la efectuarea platilor pentru bunuri si servicii, cat si la retragerile de numerar. In cont trebuie pastrat un sold minim intangibil care se majoreaza prin transfer din contul curent. Pentru disponibilitati, posesorul primeste dobanda la vedere iar pentru operatiunile de plati si retrageri de numerar se percep comisioane si taxe pentru diverse servicii (utilizare card, inlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile de debit se emit atat in lei pentru tranzactii locale, cat si in valuta pentru tranzactii in strainatate, dar sunt si unele carduri in lei valabile si in strainatate, conversia leu/valuta facandu-se automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai ales in tarile in care rata dobanzii la credite este ridicata. Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea platilor peste disponibilitatile banesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata creditului. Se foloseste in cazul cardurilor pentru salarii care se alimenteaza direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limiteaza la cca. 75% din salariu si se ramburseaza la virarea salariului in luna urmatoare. Garantia rambursarii este asigurata de firma angajatoare. Carduri de numerar. Acestea sunt carti de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat si cu un program informatic de casierie, numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular. Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati, retrageri de numerar, garantare si alte operatiuni de debit. Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de urmatoarele tipuri: Carduri emise de banci (carduri bancare). Bancile emit o gama larga de carduri si intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. Pentru a facilita accesul clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client al unei banci poate apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie. De asemenea, comerciantii incheie aranjamente cu bancile pentru folosirea cardurilor emise de acestea. Asistam astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este in continua extindere cu tendinta de globalizare. Carduri emise de comercianti (carti private). Marile firme comerciale emit propriile carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri sau

22

servicii exclusiv de la comerciantii emitenti fara a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri sunt insa valabile numai in magazinele sau lantul de magazine ale comerciantului sau a unui grup de comercianti. Pentru a atrage clientii, cardurile private trebuie sa fie mai atractive decat cele bancare si in acest scop se ofera unele facilitati si servicii financiare (discount la vanzare, neaplicarea de comisioane, livrari pe credit, asigurarea gratuita a bunurilor vandute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza unei conventii incheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilitatile clientului existente in contul de card la banca, fie din credit acordat de comerciant pe o perioada de pana la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin conventie. Plata din disponibilitati poate fi imediata, in care caz in conventie se mentioneaza banca si contul clientului, precum si acordul acestuia pentru solicitarea platii de catre comerciant sau plata amanata la sfarsitul lunii cand datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din credit se poate face in mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10-15 zile de la livrare; credit pe 1-3 luni, in limita unei anumite sume, cu rambursarea in 2-3 transe; credit pe perioade mai mari de pana la 1 an, cu rambursarea lunara; linie de credit permaneneta cu reintregirea acesteia de catre client. Pentru atragerea clientilor, marile magazine mai ofera celor care folosesc cardurile lor diverse facilitati ca bonuri gratuite de cumparaturi de sarbatori, reduceri de preturi in anumite perioade, parcari gratuite la magazinele firmei etc. In functie de zona de acceptabilitate cardurile pot fi: Carduri nationale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul national si se pot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea unei institutii internationale specializate. Cardurile au o utilzare tipica, adica pentru eliberari de numerar si efectuarea de plati din disponibil sau din credite. Carduri internationale. Asemenea carduri se emit de institutiile internationale sau de bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numai sub marca si firma sistemului international folosit. Cele mai cunoscute sisteme internationale sunt VISA INTERNATIONAL si EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite si in tara noastra. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plati din disponibil sau din credite, in functie de tipul cardului, atat pe plan national cat si international.

23

Num rul de carduri em ise (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned Data electronic )

Num rul de carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic )

Num rul de carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic ) cu func de ie num erar

Num de rul carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic ) cu func de ie debit (unit i) PCT_CVD 10.534.964 10.642.463 10.579.638 10.496.084 10.532.275 10.802.445 10.524.749 10.318.247 10.050.309

Num rul de carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic ) cu func de ie debit am nat (unit i) PCT_CVA 14.945 11.288 11.342 11.133 10.753 13.870 14.174 14.088 13.880

Num rul de carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic ) cu func de ie credit (unit i) PCT_CVC 2.252.475 2.248.892 2.268.202 2.282.174 2.752.026 2.719.048 2.707.330 2.502.404 2.210.602

Num rul de carduri valide n circula ie (inclusiv cobranded i cu func de ie m oned electronic ) cu func de ie m oned electronic (unit i) PCT_CVM 0 0 0 0 0 0 0 0 0

(unit i) PCT_CE m 2010 ar. dec. 2009 sep. 2009 iun. 2009 m 2009 ar. dec. 2008 sep. 2008 iun. 2008 m 2008 ar. 25.865.687 25.272.697 24.668.255 24.076.767 23.556.942 22.851.795 21.796.725 20.181.404 18.930.445

(unit i) PCT_CV 12.785.598 12.886.339 12.842.786 12.739.154 13.344.740 13.584.130 13.299.321 12.871.127 12.305.678

(unit i) PCT_CVN 12.734.957 12.824.060 12.765.705 12.636.489 13.052.647 13.256.654 12.961.247 12.612.837 12.055.895

Num de rul carduri active (inclusiv cobranded i cu Data functie de m oned electronic ) (unit) i PCT_CA Mar. 2010 Dec. 2009 Sep. 2009 J un. 2009 Mar. 2009 11,446,976 11,536,052 11,458,510 11,369,278 10,955,727

Num de ATM rul existente n ar

Num de POS rul existente n ar

Num de rul EFTPOS existente n ar

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de debit ie

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de debit ie am anat

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de credit ie

(unit) i PCT_ATM 9,824 9,702 9,685 9,553 9,376

(unit) i PCT_POS 98,820 98,522 96,434 98,879 94,862

(unit) i PCT_EFTPOS 92,516 92,104 89,994 92,252 88,456

(m ilioane) PCT_TNPDR 19.34 18.94 17.81 14.74 13.93

(m ilioane) PCT_TNPAR 0.08 0.06 0.05 0.05 0.05

(m ilioane) PCT_TNPCR 3.56 4.22 4.22 4.13 3.85

24

Num de rul carduri active (inclusiv cobranded i cu Data functie de m oned electronic ) (unit) i PCT_CA Mar. 2010 Dec. 2009 Sep. 2009 J un. 2009 Mar. 2009 Dec. 2008 Sep. 2008 J un. 2008 Mar. 2008 11,446,976 11,536,052 11,458,510 11,369,278 10,955,727 11,075,764 10,916,452 10,929,270 8,116,776

Num de ATM rul existente n ar

Num de POS rul existente n ar

Num de rul EFTPOS existente n ar

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de debit ie

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de debit ie am anat

Num tranzac r ii de plat cu carduri cu func de credit ie

(unit) i PCT_ATM 9,824 9,702 9,685 9,553 9,376 9,246 8,778 8,307 7,936

(unit) i PCT_POS 98,820 98,522 96,434 98,879 94,862 90,498 84,244 80,160 80,068

(unit) i PCT_EFTPOS 92,516 92,104 89,994 92,252 88,456 83,977 77,821 72,784 72,808

(m ilioane) PCT_TNPDR 19.34 18.94 17.81 14.74 13.93 14.45 13.67 12.08 11.08

(m ilioane) PCT_TNPAR 0.08 0.06 0.05 0.05 0.05 0.15 0.15 0.15 0.14

(m ilioane) PCT_TNPCR 3.56 4.22 4.22 4.13 3.85 4.99 4.24 3.95 4.20

TABEL 2.1 Indicatori privind cardurile(Statistica platilor prin carduri)

[Sursa BNR]

12

12

Raportari statistice catre BANCA NATIONALA A ROMANIEI

25

30000000

25000000 Num rul de carduri em ise (inclusiv cobranded i cu funcie de m oned electronic) Num rul de carduri valide n circulaie (inclusiv cobranded i cu funcie de m oned electronic) 15000000 Num rul de carduri valide n circulaie (inclusiv cobranded i cu funcie de m oned electronic) cu functie de num erar Num rul de carduri valide n circulaie (inclusiv cobranded i cu funcie de m oned electronic)cu functie de debit

20000000

10000000

5000000

0 m ar.09 m ai.09 iul.09 sep.09 nov.09 ian.10 m ar.10

Fig 2.2 Evolutia platilor prin intermediul cardurilor in perioada 01.03.2009-01.03.201

26

CAPITOLUL III LEGISLATII SI REGLEMENTARI PRIVIND PLATILE ELECTRONICE

3.1 Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradiionalenainte de a aprofunda serviciile e-banking, trebuie s ne gndim la revoluionarea pe care ar putea s o realizeze e-banking-ul n viitor. De fapt, cnd se folosete "e", ne gndim la tot ceea ce este electronic, indiferent dac este Internet, televiziune, telefon sau toate trei la un loc. Una din problemele curente ale e-banking-ului o reprezint impactul acestui serviciu asupra juctorilor tradiionali bancari. Faptul c Internet-ul a revoluionat economia este un adevr care poate fi demostrat prin urmtoarele argumente: - Serviciile e-banking sunt mult mai ieftine dect cele derulate prin sucursale ale bncilor sau chiar prin telefon. - Serviciile e-banking se pot efectua fr dificultate, dup instalarea aplicaiilor informatice. - Furnizorii de portal providers - vor fi n msur s atrag cea mai semnificativ parte din profiturile bncilor. - Produsele vor fi distribuite prin linii individuale. n felul acesta, bncile tradiionale vor fi prsite i nu vor mai efectua pli i decontri.Serviciile e-banking cele mai avansate din lume se gsesc n zona Peninsulei Scandinaviei. n acest zon, clienii doresc realizarea tuturor serviciilor bancare prin intermediul unui numr de canale de distribuie. De aceea, viitorul l reprezint Martini Banking (oricnd, n orice loc, oriunde, oricum). Demararea activitii de e-banking presupune costuri foarte ridicate. Obinerea unei mrci (brand) de ncredere este foarte costisitoare i presupune costuri pentru reclama comercial i, n plus, costuri ridicate pentru cumprarea tehnologiei. Comitetul de supraveghere bancar de la Basel13 (Basel Committee E-Banking Group) consider c "trebuie s realizeze supravegherea internaional a ntregii comuniti prin distribuirea unui set de linii directoare cu privire la electronic banking". Este necesar, de asemnea, furnizarea unui pachet de reglementri interne pentru sprijinirea educaiei clientului i a bncii. n mod global, un astfel de ghid ar contribui la realizarea cooperrii internaionale i ar constitui un fundament pentru realizarea unei abordri coerente a suparvegherii activitii e-banking. Astfel, s-ar facilita realizarea activitii internaionale de e-banking prin cresterea ncrederii clientului n bnci sanatoase, care au la baz regimuri diferite de supraveghere i reglementare.13

Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancar (Comisia de la Basel) al Bncii Reglementrilor Internaionale (BRI) este format din reglementatori bancari din rile din Grupul celor 10 (G-10). Acesta elaboreaz cele mai bune practici de reglementar bancar i coordoneaz activitile reglementatorilor bancari din rile din Grupul celor 10, Spania i Luxemburg.

27

Pentru a cuantifica apetitul bancherilor n ceea ce privete tehnologia informaiilor i disponibilitatea acestora de a aloca bugete pentru modernizri i implementri n acest domeniu, Banca Naional a Romniei a efectuat un sondaj avnd ca respondeni principalii directori de societi bancare, financiare i de investiii ct i autoriti din cadrul BNR. Rezultatele acestui sondaj evideniaz net rolul din ce n ce mai crescut al tehnologiei informaiei n determinarea competitivitii i profitabilitii unei ntreprinderi bancare att prin prisma riscurilor implicate de utilizarea tehnologiei informaiei (aceste riscuri apar lista riscurilor demne de comensurat din punctul de vedere al B.N.R.) ct i prin contientizarea avantajului competitiv pe care o banc l poate avea ca urmare a utilizrii unor tehnologi imperformante. Din cele 46 de rspunsuri primite la acest chestionar, tehnologia ca avantaj competitiv se remarca a avea o importan din ce n ce mai mare, n viziunea celor intervievai. Att n prezent, ct i pe termen mediu, cele mai importante avantaje competitive sunt considerate conducerea i personalul calificat. n plus, participanii la sondaj credeau c n urmtorii cinci ani i tehnologia va avea un rol i mai important n competiia bancar. De remarcat este prezena caracteristicii tehnologice dar i a canalului de distribuie n lista principalelor avantaje competitive. mbuntirea i lrgirea canalului prin prezena bncilor pe Internet au un rol din ce n ce mai sporit n competitivitatea bncilor n prezent i o importan din ce n ce mai mare n viitor, n viziunea celor intervievai.

Fig 3.1 Impactul evolutiei tehnologice[Sursa BNR]

62% din persoanele intervievate au indicat tehnologia ca fiind un important avantaj competitiv n prezent iar 87% au fost de prere c n viitor aceasta va avea un rol i mai important printre avantajele competitive ale unei bnci.Utillizarea calculatorului respectiv a Internetului de ctre persoanele fizice este i va fi din ce n ce mai masiv i n Romnia aa cum o demonstreaz studiile efectuate de diverse instituii de sondaj. O alt caracteristic important este promptitudinea serviciului care acum se gsete la distan de un click de utilizator la concuren egal cu disponibilitatea aproape nelimitat de intervale orare.

28

n funcie de obiectivele urmrite, se pot diferenia mai multe etape ale prezenei unei bnci pe Internet. O prim abordare a bncilor a fost aceea de prezentare, de oferire de informaii - pe pagina bncii sunt publicate informaii despre banc i serviciile oferite, reeaua de filiale i ATM-uri i un link ctre customer service e-mail. Atragerea de noi clieni se realizeaz n aceast situaie prin afiarea pe site de calculatoare de rate pentru mprumuturi, cereri pentru carduri i conturi curente, cotaii de schimb, oferte de creditare etc. Majoritatea bncilor din Romnia au adoptat pn n prezent doar primul tip de prezen, n principal datorit faptului c implic investiii i costuri de exploatare reduse, dei aceste costuri cresc numai marginal n cazul celui de-al doilea tip de prezen pe web. n a dou etap, prin oferirea de servicii gratuite, bncile ncearc s atrag ct mai muli vizitatori pe pagina lor de web i s-i transforme n clieni prin promovarea de servicii personalizate. Cea mai evoluat abordare, presupune revoluionarea ntregului sistem de procesare a tranzaciilor i de interaciune cu clienii, prin dezvoltarea de baze de date sofisticate, care dau posibilitatea realizrii unei segmentri avansate a clienilor, realizrii de vnzri ncruciate, pstrrii clienilor importani i realizrii de campanii de marketing personalizate pentru segmente de clieni i chiar clieni individuali. Eficiena acestor campanii nu este egalat de nici unul dintre canalele de promovare tradiionale. n accepiunea tradiional banca reprezenta pentru clientul su locul n care mergea pentru a-i desfura toate operaiunile financiare legate de deinerea unui cont bancar. Banca era reprezentat deci de un sediu, fie c se numea sucursal, agenie sau filial, unde clientul se deplasa pentru a-i reglementa fluxurile financiare. Evoluia tehnologiei informaiei a schimbat aceast concepie i stare de lucruri. n prezent, clientul are libertatea de a alege dintr-o gam de canale ca: ATM, telefon, terminal la distan, terminal POS, Video Kiosk, telefon mobil, Internet. Datorit extinderii sale rapide, Internetul a adus extraordinare oportuniti pentru industria bancar iar posibilitile de dezvoltare sunt uriae. Dac lum n considerare estimrile realizate de Datamonitor, la sfritul anului 2003, 10% din populaia globului, adic 545 milioane de oameni, era conectat la Internet. Piaa e-commerce14 (bunuri i servicii oferite prin Internet) se dubleaz n fiecare an, conform IDC15, iar Forrester Research prognozase ca tranzaciile Business-to-Business s ating n 2003 cifra de 1.300 miliarde USD. Romnia anului 2005 a fost prezent n aceste statistici cu un ritm de cretere a utilizrii Internetului fa de anul 2000 de 400%, cu un total de 4 milioane de utilizatori, care reprezenta un procent de 18.7% din populaia total a Romniei i 1.5% din populaia total a continentului European.

14

e-commerce=piata de comert electronic

15

IDC este una dintre cele mai mari companii de cercetare de piata si consultanta in domeniul tehnologiei informatiei, telecomunicatiilor si pietelor utilizatorilor de tehnologie din lume. IDC vine in ajutorul profesionistilor IT, personalului din conducere si investitorilor pentru ca acestia sa poata lua decizii corecte in achizitionarea de tehnologii si strategii de business.

29

3.2. Legislaia care reglementeaz plile electroniceExtinderea plilor electronice prin anii "80-"90, apariia banilor electronici, a plilor prin carduri, a comerului electronic i a transferurilor electronice de fonduri transfrontaliere au impus o reglementare juridic a emiterii i micrii banilor pe cale electronic. Banca Internaional a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) a fcut recent o interesant trecere n revist a reglementrilor juridice care privesc plile electronice n toat lumea, inclusiv n Romnia. ncepnd cu anul 1987, Parlamentul i Consiliul Europei au emis o serie de Directive i Recomandri n domeniu, iar n anul 2000 au aprut n Romnia primele ordonane i legi referitoare, direct i indirect, la plile electronice. n cele ce urmeaz, vom face o scurt enumerare a principalelor reglementari europene i romaneti n domeniu.

3.2.1 Legislaia europeanRecomandarea 87/598/EEC se refer la un cod de conduit n plile electronice, iar recomandarea din anul 1988 88/590/EEC se refer la sistemele de plat, n general, incluzndu-le i pe cele electronice. n anul 1997, a aprut Recomandarea 489/EC, care se refer la tranzaciile desfurate prin instrumente de plat electronice, cu referire special la carduri i reglementeaz responsabilitile dintre emitenii i deintorii de carduri, precum i pe cele dintre utilizator, comerciant i furnizorul de servicii de plat. Directiva 1999/93/EC privind semntura electronic reglementeaz acest semntur i condiiile n care toi membrii Uniunii Europene accept validitatea acesteia. n anul 2003, a fost emis Directiva 31/EC privind comerul electronic, care se refer, n general, la serviciile societii informaionale i, n particular, la comerul electronic, asigurnd libera circulaie a serviciilor societii informaionale ntre toate statele membre. Directiva prevede i recunoaterea legal a validitii contractelor electronice de ctre rile membre. Tot n anul 2000, au fost emise i Directivele 46/ECi 28/EC privind banii electronici, care reglementeaz funcionarea instituiilor emitente de banii electronici, introducnd un set minim de reguli prudeniale. Directiva Consiliului Europei 115/EC, aprut n anul 2001, se refer la facturile electronice (care au semnturi electronice i un set minim de date obligatorii). Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET16 sunt prezentate n documentul TARGET Guidelines, ECB/2001/3 al Bncii Centrale Europene. Reglementarea 2560/2001/EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute n transferurile transfrontaliere n euro.16

TARGET2 reprezint sistemul RTGS pentru pli n euro, furnizat de Eurosistem. Sistemul TARGET2 este utilizat pentru decontarea operaiunilor bncilor centrale, a transferurilor interbancare de mare valoare n euro, precum i a altor pli n euro. Sistemul asigur procesarea n timp real i decontarea n banii bncii centrale, cu finalitate imediat.

30

Domeniul instituiilor de credit este reglementat de Directiva 2000/12/EC, cu modificrile i completrile ulterioare, care se refer la serviciile oferite de instituiile financiare n alte state membre i le permite acestora sa aib acces la sistemele de plat strine, amplasate n Uniunea European. Alte documente comunitare aprute se refer la splarea de bani (Money Laundering Directives), prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash), finalitatea decontrii (Settlement Finality Directives), protecia datelor (Data Protection Directives), vnzarea la distan (Distance Selling Directive) i altele.

3.2.2 Legislaia romnn Romnia, cadrul legal n domeniu a fost creat prin apariia Ordonanei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul contractelor la distan, cu modificrile i completrile ulterioare: Legii nr. 455/2001 privind semntura electronic, Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plat, cu modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 677/2001 referitoare la protecia persoanelor n cazul prelucrrii datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile ulterioare, Regulamentului Bncii Naionale a Romniei nr. 4/2002 privind tranzaciile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participanii la aceste tranzacii, Legii Nr. 365/2002 privind comerului electronic, Ordinului MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plat cu acces la distan, de tipul aplicaiilor Internet Banking sau Home Banking, Legii nr.485/ 2003 care a modificat Legea nr.58/1998 Legea bancar prin care se permite emiterea de bani electronici i unor instituii numite instituii emitente de moned electronic i Ordonanei Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere. Regulamentul Bncii Naionale a Romniei nr. 4/2002 a stabilit principii privind emiterea i utilizarea instrumentelor de plat electronic pe teritoriul Romniei, n special, a cardurilor i a condiiilor care trebuie ndeplinite de bnci i de ali participani la desfurarea activitii de pli cu instrumente de plat electronic. Regulamentul definete o serie de termeni i expresii care sunt cele mai des utilizate n practic, i anume: Banca acceptant este o banc ce ofer comercianilor servicii de acceptare la plat a cardurilor i/sau a instrumentelor de plat de tip moned electronic (emoney), n baza unui contract ncheiat n prealabil ntre banc i comerciant, precum i servicii de eliberare de numerar la ghieele bncii i n reeaua proprie de automate bancare. n cazul instrumentelor de plat cu acces la distan, altele dect cardurile, cum sunt aplicaiile informatice de tip homebanking, Internet-banking i phonebanking, banca acceptant este ntotdeauna i emitentul instrumentului de plat electronic respectiv, aceasta fumizeaz serviciile specifice acestor instrumente de plat electronic numai deintorilor.

31

Instrumentul de plat cu acces la distan este instrumentul care permite deintorului s aib acces la fondurile aflate n contul su, prin intermediul cruia poate efectua pli ctre un beneficiar sau alt gen de operaiuni de transfer de fonduri i care necesit, de obicei, un nume de utilizator i un cod personal de identificare/parola i/sau orice alt dovad similar a identitii; n categoria instrumentelor de plat cu acces la distan sunt incluse, n special, cardurile, altele dect cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plat de tip moned electronic (indiferent dac sunt de debit, de credit etc.), precum i aplicaiile de tip Internetbanking i home-banking. Ordinul MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plat cu acces la distan, de tipul aplicaiilor Internet Banking sau Home Banking se aplic bncilor, persoane juridice romne, precum i sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine i are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea avizului Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei asupra instrumentelor de plat cu acces la distan tip Internet-banking, home-banking sau mobile-banking. Acest Ordin definete urmtorii termini utilizai n domeniul e-banking, dup cum urmeaz: instrument de plat cu acces la distan - soluie informatic ce permite deintorului s aib acces la distan la fondurile aflate n contul su, n scopul obinerii de informaii privind situaia conturilor i operaiunilor efectuate, efecturii de pli sau transferuri de fonduri ctre un beneficiar, prin intermediul unei aplicaii informatice, al unei metode de autentificare i al unui mediu de comunicaie; emitent - banca autorizat de Banca Naional a Romniei, n baza Regulamentului nr. nr. 4/2002, s emit instrumente de plat electronic i care pune la dispoziia deintorului un instrument de plat electronic cu acces la distan, pe baza unui contract ncheiat cu acesta; deintor - persoana fizic sau juridic care, n baza contractului ncheiat cu emitentul, deine un mecanism de autentificare n utilizarea instrumentului de plat cu acces la distan; utilizator - deintorul instrumentului de plat cu acces la distan sau o persoan fizic recunoscut i acceptat de ctre deintor ca avnd acces la drepturile sale conferite de ctre emitent; instrument de plat la distan tip Internet-banking - acel instrument de plat cu acces la distan care se bazeaz pe tehnologia Internet (world wide web) i pe sistemele informatice ale emitentului; instrument de plat la distan tip home-banking - acel instrument de plat cu acces la distan care se bazeaz pe o aplicaie software a emitentului instalat la sediul deintorului, pe o staie de lucru individual sau n reea; instrument de plat la distan tip mobile-banking - acel instrument de plat cu acces la distan care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA Personal Digital Assistant etc.) i a unor servicii oferite de ctre operatorii de telecomunicaii;

32

Scopul avizului17 l constituie verificarea ndeplinirii de ctre sistemul informatic al emitentului i de ctre soluia software, prin intermediul crora instrumentul de plat cu acces la distan este oferit, a unor cerine minime de securitate, referitoare la: a) confidenialitatea i integritatea comunicaiilor; b) confidenialitatea tranzaciilor; c) confidenialitatea i integritatea datelor; d) autenticitatea prilor care particip la tranzacii; e) protecia datelor cu caracter personal; f) pstrarea secretului bancar; g) continuitatea serviciilor oferite clienilor; h) mpiedicarea, detectarea i monitorizarea accesului neautorizat n sistem;MINISTRUL COMUNICAIILOR SI SOCIETII INFORMAIONALE, Avnd n vedere prevederile Hotrrii Guvernului nr. 12 din 16 ianuarie 2009 privind organizarea si funcionarea Ministerului Comunicaiilor si Societii Informaionale, cu modificrile si completrile ulterioare, Avnd n vedere prevederile Regulamentului nr. 6 din 11 octombrie 2006 emis de Banca Naional a Romniei privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plat electronic si relaiile dintre participanii la tr