interior baraga n 110

Astronomie vs. astrologie 3preot Ovidiu DINCÃ

Actualitatea religioasã 4preot Constantin PÃTRAªCU

Rolul Societãþilor corale în pãstrarea 5credinþei strãmoºeºti ºi a conºtiinþei naþionalea românilor. Dumitru G. Kiriacºi Societatea Coralã Carmenpr. prof. univ. dr. Marin VELEA

Din viaþa eparhiei 8preot Manuel RUSU

Binecuvântãri arhiereºti pentru credincioºii 14Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilorarhid. Silviu Nicuºor DASCÃLU

Episcopul Melchisedec ªtefãnescu, 17personalitate emblematicã a culturiiºi spiritualitãþii româneºtipreot dr. Neagu ILIESCU

Ctitorii brâncoveneºti din eparhie 18prof. dr. Done ªERBÃNESCU

Agenda Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu, 22Episcopul Sloboziei ºi CãlãraºilorIoan-Florin SIMION

Mãnãstirea Poganovo 24Monument al artei medievale sârbeºtiMonica Andreea CHELU

BÃRÃGANUL ORTODOX · iu l ie 20122

B Ã R Ã G A N U L O RT O D O X

Pre

asfi

nþit

ul V

ince

nþiu

.3

ani

de l

a în

tron

izar

eaca

Epi

scop

al

Epa

rhie

iSl

oboz

iei

ºi C

ãlãr

aºil

or

CUPRINS

Apare cu binecuvântareaPREASFINÞITULUI VINCENÞIU

Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor

str. Episcopiei; nr. 2920023 Slobozia; jud. Ialomiþa

0243231711; tel./fax: 0243231154http://www.sf-esc.ro

[email protected]

B Ã R Ã G A N U LO R T O D O XPERIODIC AL EPISCOPIEI

SLOBOZIEI ªI CÃLÃRAªILOR

FONDATOREPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU

Realizare ºi Tehnoredactare: ASA MEDIA GRAFIC

ISSN 1583-8501

COLEGIUL DE REDACÞIE

REDACTOR ªEFPreot Manuel RUSU

Consilier cultural

REDACTORIArhidiacon Silviu Nicuºor DASCÃLUConsilier comunicare ºi mass-media

Preot drd. Cristi GAVRILÃConsilier administrativ

Preot Constantin PÃTRAªCUInspector catehizare parohialã

CORECTORInsp. Georgia Andreea ENAªCU

3BÃRÃGANUL ORTODOX · iu l ie 2012

ed

ito

ria

l

Dintre ritualurile care fac parte din cotidia-nul fraþilor noºtri, absolut necesar pentruparcurgerea unei zile reuºite - ori în cãu-

tarea acesteia, amintim lecturarea sau ascultareahoroscopului. Numitã impropriu zodiac ºi privitãuneori cu o seriozitate acerbã, interpretarea poziþieiaºtrilor are o importanþã extraordinarã pentru stareainterioarã a unor oameni. Cu adâncã durere, vedemcã este mai degrabã luatã cãlãuzã o pseudo-herme-neuticã astrologicã decât o rugãciune, un text biblicori patristic sau o deplinã închinãciune (a trupuluiºi a sufletului).

Pentru a exprima ab initio învãþãtura Bisericii,mãrturisim cã astrologia reprezintã o formã devrãjitorie (Pãrintele Cleopa Ilie); ceea ce face dinacest act un pãcat este corelarea tendenþioasã dintrepoziþia aºtrilor ºi viaþa omului. În acest context, liber-tatea dãruitã de Dumnezeu este schingiuitã de miºcareastelelor. Mai mult, astrologia susþine cã fiecare omare propria stea, care îi influenþeazã parcursul vieþii.Bunul Dumnezeu este înlocuit cu stelele (creatura),grija Sa faþã de lume fiind nebãgatã în seamã.

Într-adevãr, am primit cu toþii o „stea“, pe„Soarele dreptãþii“, Care S-a nãscut dintre noi ºipentru noi, a „cãzut“ pe tãrâmul morþii, însã, strãlu-cind a dumnezeire, a rãsãrit iarãºi spre a luminapentru veºnicie. Omenirea este invitatã de DomnulHristos sã se adape din bucuria luminii, însã areaceeaºi libertate primitã în faþa pomului din grãdinaEdenului. Deºi suntem încãrcaþi cu daruri de laDumnezeu, avem libertatea de a le refuza. Libertateaeste atât de mare (calitate primitã de om, purtãtor alchipului lui Dumnezeu) încât aºtrii nu pot influenþacu nimic viaþa omului. Invadarea libertãþii se poaterealiza doar prin demonizare. Sfântul Ioan Gurã deAur, interpretând pericopa vindecãrii fiului lunatic,afirma cã demonul înºelase pe pãrintele copilului,încât acesta credea cã luna avea o influenþã maleficãce-i tulbura fiul. Doctorul Hristos, vindecând, a arãtattumora: demonul. Luna nu era vinovatã; demonul,da. Astfel, vina pentru anumite nereuºite ale omuluinu aparþine constelaþiilor, ci lucrãrii distructive alediavolului sau indiferenþei religioase a omului (ceimplicã lenevire spiritualã).

Existã o totalã deosebire între astrologie ºi astro-nomie. Astrologia (interpretarea poziþiei aºtrilor) nueste nici cãutare a lui Dumnezeu, nici ºtiinþã. Astrono-mia este ºtiinþa care cerceteazã corpurile cereºti ºi

legile ce orânduiesc lumea. Prima este o „ghicitorie“individualã (nu degeaba horoscopurile sunt deosebite,uneori antagonice, chiar pentru aceeaºi persoanã ºiîn aceeaºi zi), a doua fiind ºtiinþã care conduceadeseori spre Dumnezeu. Una din cãrþile folosite caresursã pentru astronomia antichitãþii este opera„Hexaemeronul“ a Sfântului Vasile cel Mare. Punândîn centru pe Dumnezeu, astronomia îºi gãseºte atâtobârºie, cât ºi finalitate. Ea rãmâne astfel ºtiinþa caredelimiteazã timpul ºi se foloseºte de luminã, fiind„fiicã a luminii“.

Astrologia are o istorie veche. Cititori în stele aparîn toate timpurile ºi în toate popoarele lumii. Prea-bunul Dumnezeu, în înþelepciunea Sa pedagogicã,S-a folosit chiar ºi de stele pentru a-ªi împlini planuldumnezeiesc: magii de la rãsãrit urmãresc steaua carei-a dus la Pruncul Hristos. Mai mulþi exegeþi afirmãcã, de fapt, un înger luminos a cãlãuzit pe magii închi-nãtori, folosind „limbajul“ cunoscut de ei: corpulceresc. Steaua urmãritã de ei nu era obiºnuitã, SfântaScripturã menþionând cã steaua a mers înaintea lor,oprindu-se deasupra locului unde Domnul HristosS-a nãscut (Mt. 2, 9-10). Ori, o astfel de „stea“ nueste cunoscutã de niciun astronom. Ceea ce i-a duspe magi (tradiþia bisericeascã îi prezintã ca fiindîmpãraþi persani, nicidecum magicieni) la PrunculHristos au fost credinþa ºi dragostea, nu astrologia.Mesajul mult aºteptatei naºteri a fost dus magilor prinstea, iar pãstorilor prin îngeri, fiecãruia dupã propriaputere de înþelegere. Întreaga naturã a participat laevenimentul Naºterii Domnului, toate slujind luiDumnezeu.

Ca orice formã de „ghicitorie“, astrologia îi pre-zintã omului un viitor virtual, pornindu-l împotrivapropriei libertãþi. Aºteptarea impasibilã a viitoruluipromis, fãrã nicio activitate care sã-i aducã o depãºirea propriei condiþii, constituie un pãcat, nepãsareafiind la fel de periculoasã ca ºi ieºirea din lege.

O viaþã creºtinã este atât frumoasã, cât ºiantrenantã. Chiar dacã am fost „sortiþi“ morþii dupãcãdere, Domnul Hristos a schimbat logica sfârºitului,transformând sfârºitul într-un nou început. Deºi aurolul minunat de a face noaptea frumoasã, stelele nune predestineazã viaþa; singura chemare o avem dela Dumnezeu, Care ne invitã deasupra stelelor, pentrua deveni mai luminoºi decât toate constelaþiile la unloc, prin ploaia harului.

Astronomie vs. astrologie

Pr. drd. Ovidiu DINCÃ

4 BÃRÃGANUL ORTODOX · iu l ie 2012

În ziua de 5 iulie 2012, în Sala Sinodalã din Reºe-dinþa Patriarhalã, sub preºedinþia PreafericituluiPãrinte Patriarh Daniel, a avut loc ºedinþa de

lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Dintre hotãrârile luate ºi alte probleme analizate men-þionãm: � continuarea programelor sociale fie din fonduriproprii, fie din fonduri europene în mod transparent ºi eficientpentru ajutorarea persoanelor ºi familiilor defavorizate înaceastã perioadã de crizã economicã; � aprobarea propune-rilor Colegiului decanilor facultãþilor de teologie ortodoxãdin România, privind îmbunãtãþirea calitãþii procesului deînvãþãmânt ºi a vieþii spirituale în învãþãmântul superiorteologic; � aprobarea înfiinþãrii ªcolii Confesionale AntimIvireanul din municipiul Timiºoara, la propunerea Arhiepisco-piei Timiºoarei; � analizarea stadiului actual al dialoguluilocal dintre Biserica Ortodoxã Românã ºi Biserica Românã

Unitã cu Roma (Greco-Catolicã). Ierarhii Sfântului Sinodau constatat cu îngrijorare faptul cã pe rolul instanþelor dejudecatã se aflã multe procese iniþiate de Biserica RomânãUnitã cu Roma (Greco-Catolicã) împotriva parohiilor orto-doxe. În acelaºi timp, comunitãþi ortodoxe mari sunt evacuatedin lãcaºurile de cult de cãtre mici comunitãþi greco-catolice,fapt care genereazã stãri conflictuale la nivel local. SfântulSinod îºi reafirmã poziþia de soluþionare a neînþelegerilorpatrimoniale dintre comunitãþile ortodoxe ºi greco-catolice,prin dialog local, pentru identificarea de soluþii practice;

Corala bãrbãteascã Armonia,dublu medaliatã cu aur la World Choir Games

În perioada 4-15 iulie, Corala Bãrbãteascã OrtodoxãArmonia, dirijatã de asist. univ. drd. arhid. Iulian

Dumitru a reprezentat România la douã secþiuni ale Concursu-

lui Mondial World Choir Games, desfãºurat în oraºul americanCincinnati, Statul Ohio.

Competiþia, aflatã la cea de a VII-a ediþie, a reunit peste350 de ansambluri corale din aproximativ 100 de þãri, iarCorala Armonia a participat la secþiunile: „Muzicã Folclori-cã“ ºi „Muzica Religiilor“.

Prima reprezentare a fost în data de 6 iulie, la secþiuneafolcloricã, unde, cei 27 de coriºti, îmbrãcaþi în costumepopulare tradiþionale româneºti, au interpretat patru piesepopulare româneºti. Juriul concursului a apreciat prestaþiaCoralei Armonia ca fiind demnã de medalia de aur.

La secþiunea religioasã, corala s-a prezentat cu patru piesedin repertoriul religios naþional ºi internaþional, dintre cares-au remarcat lucrãrile compozitorului pr. Ion Popescu Runcu„Priveºte din Cer“ ºi „Astãzi s-a spânzurat pe lemn…“, piesecu 3 soliºti, ce au fost interpretate magistral de membriicoralei, sub bagheta ilustrului dirijor arhid. Iulian Dumitru.

Bucuria a fost nespusã atunci când, la festivitatea depremiere, Corala Armonia din România a fost pentru a douaoarã medaliatã cu aur în cadrul celui mai mare evenimentmuzical coral desfãºurat la nivel mondial.

Este, probabil, cea mai importantã reuºitã a unei coraleromâneºti peste hotarele þãrii ºi, de asemenea, cea mai bunãdovadã cã activitatea culturalã ºi muzicalã coralã dinRomânia este la un nivel înalt, iar, faptul cã unul din membriiCoralei Armonia, în persoana pãrintelui Cãtãlin Stanciu, areprezentat Protopopiatul Slobozia ºi Episcopia Sloboziei ºiCãlãraºilor la acest concurs mondial, ne-a adus o ºi mai marebucurie.

ac

tua

lita

tea

re

lig

ioa

s\

Rubricã realizatã din sursele basilica.ro ºiziarullumina.ro de preot Constantin Pãtraºcu

ªedinþa de lucrua Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Este bine ºtiut cã una dinsocietãþile corale din pri-ma jumãtate a secolului al

XX-lea, care a rãspândit, cu timp ºifãrã timp, în toatã þara, floarea poezieiºi muzicii româneºti laice ºi religioase,a fost Societatea coralã Carmen, în-fiinþatã la 18 decembrie 1900, subconducerea lui Dumitru G. Kiriac,profesor la Conservator, compozitorºi folclorist.

Activitatea muzicalã a acesteisocietãþi, alcãtuitã din 40 de membrila început, s-a desfãºurat pe operioadã de 28 de ani, sub conducereamodestului Kiriac, „cel care, submagia baghetei sale, a aprins foc însuflete“ 1.

Începutul activitãþii muzicale aacestei societãþi a fost marcat prinprezentarea unui program de corurireligioase, care a avut loc duminicã, 12 martie 1900, în salaInternatului Teologic de la Mãnãstirea Radu Vodã, unde„melodiile vechi bisericeºti au fost adevãrate simfonii divine,potrivite sfântului locaº…“ 2.

La aceastã manifestare coralã religioasã, care a fãcut unbun început pentru muzica noastrã coralã, au fost de faþã:Mitropolitul Moldovei ºi Mitropolitul primat al BisericiiOrtodoxe Române, precum ºi ministrul Cultelor, dr. ConstantinIstrati.

Menþionãm cã membrii formaþiei corale conduse de D.G. Kiriac erau elevii ºi studenþii teologi ai celor douã insti-tuþii, Seminarul Central ºi Seminarul Nifon Mitropolitul.

Formaþia coralã condusã de Kiriac a prezentat urmã-toarele lucrãri corale religioase: Sfinte Dumnezeule; Doamnemântuieºte pre cei bine credincioºi; Aliluia glas I; TroparulÎnvierii; Heruvicul; Axionul Învierii etc.

Iatã ce scrie presa vremii în urma acestui concert: „Dupãacest fel de armonizare, cântãrile noastre bisericeºtipãstreazã dulceaþa ºi caracterul melodiei vechi ºi formeazãun ansamblu frumos ºi interesant“ 3. Mitropolitul Moldoveidin acea perioadã, prezent la manifestare, spunea: „Sunt plinde mulþãmire cã a dat Dumnezeu sã vãd cã un fiu al Þãriiºi al Bisericii noastre s-a ocupat de cântarea noastrã în spiritulBisericii Ortodoxe“ 4. Iar, mitropolitul primat al BisericiiOrtodoxe Române spune: „Deºi nu sunt cunoscãtor al armo-niei muzicale, simt cã urechea mi-e prea mulþumitã, inimaînduioºatã ºi mintea, transpusã de la cele ordinare la celeînalte“ 5. Menþionãm, de asemenea, ºi afirmaþia ministruluicultelor ºi instrucþiunii publice dr. Constantin Istrati, prezentºi el la acea manifestare: „Îmi place muzica de operã, darnumai la teatru, nu ºi la bisericã; astãzi mã simt fericit cãam avut ocazia sã-mi reamintesc cântarea bisericeascã cucare am fost crescut de pãrinþii mei, din copilãrie. De farmeculacestor cântece nu m-am despãrþit nici chiar în timpul câtam stat în strãinãtate“ 6.

Dupã acest glorios început almuzicii corale religioase, SocietateaCoralã Carmen îºi continuã activitateaîn mediul laic, prezentând un concertla Ateneul Român, cu ajutorulabsolvenþilor Conservatorului demuzicã ºi al elevilor ºi elevelor aceluiConservator, precum ºi cu concursulsoliºtilor Caliopi ªeinescu ºi DanDimitriu.

În prima parte a programului, for-maþia a prezentat: Cântece de Crãciun;Colinde din Transilvania; Colinde deTimotei Popovici ºi Colinde de la noi,aranjate coral de cãtre compozitorimai puþin cunoscuþi, pe care Kiriacdorea sã-i afirme.

În partea a II-a a concertului,formaþia coralã a prezentat Hora;Visul ºi În crâng, de G. Stephãnescu,lucrãri, care au demonstrat cã

„muzica româneascã ar putea îmbrãca veºmântul clasic,numai sã se gãseascã meºteri în stare sã-i potriveascã bineacest veºmânt“ 7.

Tot acum, Societatea coralã Carmen a prezentatpublicului lucrarea Vegherea pãtimirilor lui Hristos, cor acapella, de Joseph Haydn.

Dintre lucrãrile populare din Transilvania, SocietateaCarmen a prezentat lucrãrile: Gata de drum ºi Strigãt dinCriºana, ambele de Ion Vidu. Concertul s-a încheiat cuprezentarea a douã cântece populare, culese ºi armonizatede D. G. Kiriac.

Tot aici, putem menþiona ºi concertul din ziua de 5 mai1901, dat de Societatea coralã Carmen, tot la Ateneul Român,sub conducerea lui D. G. Kiriac, care a prezentat o suitã decoruri religioase ºi populare, prefaþate de lecturile scriitorilorIon Luca Caragiale ºi Alexandru Vlahuþã „douã lecturi delocinteresante ºi 13 piese de muzicã, întrerupte de tot felul deschimbãri de accesorii“ 8. Cea mai bunã lucrare din acest con-cert a fost însã La moarã, melodie popularã din care Kiriaca scos o adevãratã bijuterie coralã, fiind îndelung aplaudatã.

O altã laturã a activitãþii Societãþii Corale Carmen esteaceea a excursiilor pe care le-a fãcut în întreaga þarã ºi-nspecial în Ardeal ºi Banat, dând memorabile concerte îndiferite oraºe, stabilind, în acelaºi timp, trainice legãturi întredirijori ºi formaþiile pe care le conduceau aceºtia.

Exemplu în acest sens este concertul dat la Lugoj, înoctombrie 1905, concert care nu este altceva decât „un ecoual inimilor curate româneºti, care ecou se zbate de creºtetulCarpaþilor ce formeazã frontiera politicã dintre fraþi ºi fraþi“ 9.

Astfel, D. G. Kiriac deschide concertul de la Lugoj culucrarea coralã Cu noi este Dumnezeu, de Bazil Anastasescu,dupã care, continuã cu trei cântece populare pentru cor mixt,pe care le menþionãm: Dor, dorule de Gavriil Musicescu,Mândruliþã de demult de George Dima, Rãsunet din Ardealde Ion Vidu. Ulterior, formaþiunea prezintã trei cântece

BÃRÃGANUL ORTODOX · iu l ie 2012 5

Rolul Societãþilor corale în pãstrarea credinþei strãmoºeºtiºi a conºtiinþei naþionale a românilor

Dumitru G. Kiriac ºi Societatea Coralã Carmen


populare pentru cor bãrbãtesc, Cântã cucul, se roteºte de D.G. Kiriac, Cucule, o panã galbenã de Timotei Popovici ºiPâc de Ion Vidu.

În partea a II-a a programului, Corala Carmen prezintãmagistrala piesã coralã Noel de F. A. Gavaert, lucrare în careformaþia „îºi aratã toatã forþa sa, înaintea cãreia auditoriultrebuie sã-ºi plece capul cu reverinþã“ 10. În continuare,urmeazã lucrarea pentru cor mixt Îngerul a strigat, melodiepsalticã, glas V, de Macarie Ieromonahul, din care Kiriac face„un adevãrat cap de operã armonic“ 11.

Menþionãm, de asemenea, cele douã lucrãri corale pentrucor bãrbãtesc Cântecul serii ºi Cãpriþã de L. Gastinel, lucrãricare au fost primite cu frumoase aplauze din partea publi-cului spectator. Aceastã memorabilã manifestare muzicalãa Coralei Carmen de la Lugoj se încheie cu lucrarea Aleluiadin oratoriul Messia de G. F. Haendel.

În continuare, Societatea coralã Carmen se opreºte laSibiu, unde prezintã un concert de muzicã clasicã, la 24 august1905, alcãtuit din lucrãri de: Delihes; Mozart; Orlando Lassus;Marcello ºi G. F. Haendel, iar, din muzica româneascã,prezintã lucrãri de: George Dima; Gavriil Musicescu; Ion Viduºi D. G. Kiriac.

Concertul a fost dat în Sala „Unicum“ din Sibiu unde,„interesul ºi entuziasmul faþã de corul dlui Kiriac este dealtfel întemeiat. Cine sã nu se simtã fericit ºi sã nu aplaudepe modestul, dar simpaticul dirigent ºi pe toþi cei care submagia baghetei sale aprind foc în suflete?“ 12.

O altã laturã a activitãþii lui Kiriac ºi coralei pe care oconducea a fost aceea de a stabili legãturi între membriiSocietãþii Carmen ºi membrii altor societãþi corale, careaveau acelaºi ideal, de a rãspândi în popor muzica coralã laicãºi bisericeascã.

Putem menþiona în acest sens puternicele legãturi care s-au stabilit între Reuniunea românã Hilaria din Bihor-Oradeacu Societatea Coralã Carmen, care nu a fost doar o simplãadunare a românilor iubitori de artã din acele îndepãrtatecolþuri ale þãrii, „ci a fost o fierbinte vibraþie a sufletuluiromânesc“ 13.

Din cercetãrile efectuate, reiese cã aceastã reuniune a mili-tat pentru stabilirea unitãþii spirituale a românilor, statornicindtrainice legãturi cu toate reuniunile ºi societãþile coraleromâneºti ºi, în special, cu Societatea Coralã Carmen, con-dusã cu prestanþã ºi entuziasm de dirijorul, profesorul ºicompozitorul D. G. Kiriac.

Strânsele legãturi ce s-au stabilit între Societatea Carmenºi Hilaria, dateazã din anul 1905, când Carmen a fost invitatãsã dea un concert la Oradea, miercuri 14/27 februarie 1905.

Programul acelui concert a fost alcãtuit din douã pãrþi:Partea I: Sãrmanã frunzã – cor bãrbãtesc de George

Dima; Mor mândrã – cor bãrbãtesc de Augustin Bena; HoraSeverinului – cor bãrbãtesc de Ciprian Porumbescu; Scenede balet de Charles de Beriot op. 100, care au fost executatela violinã de Eugen Pescariu ºi la pian de G. Heinze.

Partea a II-a a concertului a fost alcãtuitã din lucrãricorale religioase semnate de Bazil Anastasescu; GavriilMusicescu; Ion Vidu; Timotei Popovici; Augustin Bena ºialþii.

În august 1906, anul în care toate formaþiunile corale depe întinsul þãrii au fost invitate sã dea concerte la AreneleRomane din Bucureºti, a fost invitatã ºi Hilaria care a avutcinstea sã deschidã aceastã impunãtoare manifestare a muziciicorale româneºti.

Programul formaþiei Hilaria cuprindea: Dorul înstrãi-natului de Alexandru Flechtenmacher ºi Doina de IsidorVorobchievici.

Printre formaþiile corale care au mai participat la aceastãmemorabilã manifestare muzicalã menþionãm: Corul dinSãliºte, format din 71 de persoane, dirijor fiind învãþãtorulIon Criºan; Reuniunea de cântãri din Hunedoara, alcãtuitãdin 40 de persoane, dirijor Ion Baranga; Corul din OcnaSibiului, cor bãrbãtesc, alcãtuit din 25 de persoane, dirijorînvãþãtorul Ion Bibu; Corul moþilor – dirijor Partenie Duca.

Din Transilvania au venit în Bucureºti, cu acest prilej,350 de coriºti, costul deplasãrii fiind suportat de CoralaCarmen, în valoare de 900 lei.

Un moment crucial al acestor manifestãri muzicalesusþinute cu aplomb de Societatea Carmen este cel din 1924,când Kiriac, cu 160 de membri, a fãcut o excursie la Oradea;Satu-Mare ºi Arad, unde a dat memorabile concerte, careaveau menirea de a întãri ºi mai mult legãturile spiritualedintre „fraþi ºi fraþi“, despãrþiþi de vitregiile istoriei.

La 9 mai 1926, Societatea Coralã Carmen a fost invitatãde Reuniunea de cântãri Hilaria sã participe la serbarea a50 de ani de existenþã a acesteia. Din motive neînþelese nicide Kiriac, Societatea Carmen nu a putut participa.

Tot la aceastã expoziþie jubiliarã din 1906 au mai parti-cipat ºi corurile: Doina (Bucureºti); Armonia (Bârlad); Beiuº,Bocºa; Bozovici; Breaza; Cacova; Cernãuþi; Dumbrãveni;Lugoj; Ticvanul Mare etc.

În numele primãriei Bucureºtilor a vorbit AlexandruCiurcu. Au mai vorbit prinþul Leon Ghica, dr. Dobrin,preºedintele Reuniunii corale a Lugojului, dr. Comºa care,între altele, spune: «În numele Ardealului, þara chinurilor, þaravirtuþilor strãmoºeºti, vã zic: „Bine v-am gãsit“»14.

În continuarea manifestãrilor jubiliare, reprezentanþiiformaþiilor au mers la biserica Domniþa Bãlaºa, unde serviciuldivin a fost oficiat de Arhiereul Nifon Ploeºteanu, VicarulMitropoliei, iar rãspunsurile au fost date de corul din Lugoj,condus de compozitorul Ion Vidu.

La concertul care s-a dat la Arenele romane, a doua zi,au participat domnii: Nicolae Iorga; dr. Constantin Istrati;Alexandru Davila; Dim. Moruzzi; Leon Gika; D.G. Liriacºi Ion Vidu.

Menþionãm cã la Arenele romane a participat ºi pr.ªepeþian fãrã cor, pentru cã membrilor formaþiei corului dinChizãtãu, înfiinþat în 1857, nu li s-au eliberat paºapoarte.Întrebat fiind de ce nu a venit cu formaþia coralã pe care oconduce, preotul ªepeþian a spus cã prefectul Ioanovici n-adat paºapoarte coriºtilor pentru cã „este un înverºunat duºmanal oricãrui fel de manifestaþie româneascã“ 15.

Iatã ce scrie presa vremii cu prilejul acestui epocaleveniment: „Au venit fraþii noºtri din Ardeal ºi Bucovina casã întreþinem cât mai viu ºi mai puternic, avântul naþional,sentimentul de frãþie ºi unitate care face vigoarea ºi trãiniciaunui popor în decursul veacurilor“ 16.

Menþionãm de asemenea ºi excursia Corului Carmen laLugoj. În cele douã zile pe care le-a petrecut în acest oraºa oferit un concert la 7/20 august, concert care a rãmas ca„un ecou al inimilor curat româneºti, care ecou se sbate decreºtetul Carpaþilor ce formeazã frontiera politicã dintre fraþiºi fraþi“ 17.

Aici, Corul Carmen a fost primit cu mult entuziasm ºimultã admiraþie, iar preºedintele corului din Lugoj, dr.George Dobrin, spune, printre altele: „doinele duioase ale

sãtenilor români se pot pune alãturea cu cele mai alesemelodii ale marilor artiºti muzicali“ 18.

Din Lugoj, Corul Carmen a plecat la Sibiu unde a con-certat apoi la Sãliºte. Corala de acolo, sub conducerea învãþã-torului Ion Criºan, a dat un concert în cinstea oaspeþilor dinRomânia, iar protopopul dr. Stoica þine un impresionantcuvânt de bun venit. Au fost de faþã: Nicolae Iorga, GeorgeDima din Braºov ºi Timotei Popovici din Sibiu.

Dupã aceastã impresionantã incursiune muzicalã în inimaCarpaþilor, Corala Carmen, împreunã cu Kiriac ºi alþiadmiratori ai societãþii, au plecat cu trenul spre Bucureºti,cu amintiri de neuitat, care au fost povestite ºi apoi scriseca sã fie mãrturii urmaºilor lor ºi nouã, celor de azi.

În Bucureºti, Societatea Carmen, în frunte cu mentorulei, îºi continuã misiunea de a face cunoscute maselor largiiubitoare de muzicã creaþiile corale religioase, populare ºipatriotice ale compozitorilor înaintaºi ºi contemporani.

Astfel, la 25 decembrie 1902, Kiriac dã un concert în salaAteneului Român, alcãtuit din patru mari pãrþi: I) Muzicãreligioasã II) Muzicã instrumentalã III) Coruri populareromâneºti IV) Lucrãri de toamnã.

„Încã de la început“, scrie unul dintre avizaþii muzicieniai timpului referitor la acest concert, cã „ar fi dorit mai puþinclasicism ºi mai multã muzicã româneascã la o societatecoralã care doreºte rãspândirea muzicii în popor“ 19.

Între lucrãrile cele mai gustate de public ºi aplaudateîndelung a fost prelucrarea coralã Morarul, din care Kiriaca reuºit sã facã o adevãratã podoabã a literaturii noastrepopulare“ 20.

Menþionãm în continuare cum, în 1906, o delegaþie, înfrunte cu Kiriac, participã la jubileul compozitoruluiEduard Caudela la Iaºi.

În vara anului 1907, Corala Carmen concerteazã la Suceava,apoi la Cernãuþi, dupã care, întorcându-se în Bucureºti, îºicontinuã activitatea de mesager al cântecului religios, popularºi patriotic.

Bolnav ºi obosit dupã uriaºe eforturi depuse la Conservator,la Societatea Coralã Carmen, la biserica Domniþa Bãlaºa ºi

la diferite concursuri ºi jurii ca membru sau preºedinte,Dumitru Georgescu Kiriac moare la 8 ianuarie 1928, în vârstãde 62 de ani, în plinã maturitate artisticã.

Moartea sa a surprins ºi, în acelaºi timp, a îndurerat nunumai pe specialiºti, colaboratori ºi aleºi discipoli, ci ºi peo seamã de oameni ai culturii ºi spiritualitãþii româneºti. Iatãce scrie în acest sens marele nostru istoric ºi savant de renumeeuropean Nicolae Iorga: „Adânc înþelegãtor al originalitãþiiartistice a neamului sãu, el nu s-a mulþumit sã îmbrace înformele unei arte pe atât de ºtiutoare pe cât de limpezi, ci agrupat în jurul lui, în jurul idealului sãu, o întreagã falangãde luptãtori pentru izbânda acestei lupte pentru sãnãtatea ºiînãlþarea societãþii noastre“ 21.

Iatã ce scrie ºi George Breazul, cel mai avizat muzicologºi critic muzical al timpului, fost discipol al compozitorului,dirijorului ºi pedagogului de excepþie Dumitru G. Kiriac:„Cele din urmã întâmplãri din viaþa noastrã muzicalã au fostcernite de doliul pe care-l poartã cultura româneascã de lamoartea lui Kiriac. Pierderea vestitului muzician a prilejuito unanimã manifestare de compasiune pentru golul cestrãpunge nãdejdile de biruinþã ale ºcolii muzicale româneºti.Presa, îndeosebi, a luat parte activã la doliu ºi a dat cuvenitaamploare elogiului cu care a fost cinstit Kiriac“ 22.

Într-adevãr, Dumitru G. Kiriac a murit, dar n-au muritfaptele sale minunate, întrucât, ca un larg ºi emoþionant omagiuadus acestuia, are loc, în fiecare an, Festivalul NaþionalDumitru G. Kiriac la Piteºti, unde formaþii corale din þarã ºide peste hotare prezintã concerte de muzicã coralã clasicã ºicontemporanã, din care nu lipsesc lucrãri laice ºi religioasedin creaþia muzicianului de excepþie, Dumitru G. Kiriac.

Avem, de asemenea, mãrturii ale unor foºti membri aiSocietãþii Carmen, crescuþi în ambianþa muzicalã a acesteia,care încã mai trãiesc ºi care vorbesc la superlativ de acestmonument al culturii muzicale româneºti ºi de mentorul ei,Dumitru G. Kiriac, întrucât: „Societatea coralã Carmen a fostpepiniera în care au crescut ºi s-au afirmat serii demuzicieni, ca: dirijori, cântãreþi de operã, compozitori ºiprofesori ce au împânzit þara“ 23.

1 Vezi *** „Excursia Societãþii corale Carmen peste munþi“. Art. în:Revista muzicalã ºi teatralã, anul II, nr. 13, octombrie 1905, p. 185.

2 Vezi Florini, „O audiþiune de muzicã religioasã“. Art. în: Epoca,anul IV, nr. 1265-71, miercuri 15 martie 1900, pag. 2.

3 Vezi Cronica teatralã. „Audiþiunea de cântãri bisericeºti“. Art. în:România muzicalã, anul XI, 1900, nr. 7, 1/14 aprilie, pag. 50.

4 Vezi Idem, Ibidem.5 Vezi Idem, Ibidem6 Vezi Idem, Ibidem7 Vezi Don Remi. „Concertul Societãþii Carmen“. Art. în:

România muzicalã, anul XIII, nr. 1, din 1 ianuarie 1902, pag. 5.8 Vezi Amebi. „Cronica muzicalã“. Art. în: România muzicalã,

anul XII, nr. 10, Bucureºti, 1901, pag. 70.9 Vezi *** „Excursia Societãþii corale Carmen peste munþi“.

Art. în: Revista muzicalã ºi teatralã, anul II, nr. 13, octombrie1905, pag. 182.

10 Vezi ***, op.cit. pag. 183.11 Vezi *** Idem, ibidem.12 Vezi Excursia Societãþii corale „Carmen“ la Sibiu, pag. 185.13 Vezi Smântânescu, Dan. Legãturile Reuniunii „Hilaria“ cu

Societatea Coralã „Carmen“ din Bucureºti. Extras. Comitetulde Culturã ºi Educaþie Socialistã al judeþului Bihor-Oradea,1971, pag. 19.

14 Vezi *** „Sosirea corurilor de peste munþi“. Art. în: Epoca,anul XII, nr. 210 din 27 august, pag. 3.

15 Vezi *** Epoca, anul XII, nr. 211, marþi 29 august 1906, pag. 2.16 Vezi Boldur, George. „Fraþii noºtri“. Art. în: Epoca, anul XII,

nr. 213, din 31 august 1906, pag. 5.17 Vezi Vidu, Ion. „Concertul Carmen în Lugoj“. Art. în. Drapelul,

anul V, 13/26 august, nr. 93, 1905, pag. 2. 18 Vezi Vidu, Ion, op.cit. pag. 3.19 Vezi Movilã, Juarez. „Concertul Societãþii Corale Carmen“.

Art. în: Gazeta Artelor, anul I, nr. 6, duminicã 1 decembrie,1902, pag (3).

20 Vezi Idem. Ibidem.21 Vezi Iorga, Nicolae. „Gheorghe Kiriac“. Art. în: Dreptatea, anul

II, nr. 73, vineri 13 ianuarie 1928.22 Vezi Breazul, George. „Cronica muzicalã“. Art. în: Cuvântul

din 23 ianuarie Bucureºti, 1928.23 Vezi Rev. Muzica II, 4-5 februarie-martie 1920.


Pr. prof. univ. dr. Marin VELEA


Activitate finalãîn cadrul proiectului educaþional Din suflet de copil

Sâmbãtã, 16 iunie 2012, Protopopiatul Slobozia aorganizat o excursie la Bucureºti pentru 50 per-

soane (copii ºi cadre didactice), încheind cu succesproiectul educaþional Din suflet de copil, început în lunaseptembrie 2011.

Primul obiectiv vizitat a fost Grãdina Zoologicã, undecopiii au vãzut, unii dintre ei pentru prima datã, diferitespecii de pãsãri ºi animale. Excursia a continuat la GrãdinaBotanicã, unde au fost vizitate serele ºi parcul imens dincuprinsul grãdinii.

Cele 50 persoane au servit masa la cantina SeminaruluiTeologic Ortodox Nifon Mitropolitul, vizitând apoi Mãnãsti-rea Radu Vodã, unde s-au închinat la Moaºtele Sf. Nectarie.

Excursia mult aºteptatã de toþi copiii s-a încheiat cuvizitarea Catedralei Patriarhale, unde, tinerii creºtini ºiînsoþitorii lor au luat binecuvântare, participând la slujbaVecerniei. (A consemnat asistent social AnastasiaPÃTRAªCU)

Tinerii ºi înºelarea sectarã

Marþi, 19 iunie 2012, la Parohia Dragoº Vodã dinProtopopiatul Lehliu, Episcopia Sloboziei ºi

Cãlãraºilor, a avut loc un Simpozion cu tema Tinerii ºiînºelarea sectarã. Locul de desfãºurare a fost bisericaparohialã, cu hramul Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena,iar, ca invitaþi, au fost prezenþi pc protopop IamandiBogdan ºi preoþii care fac parte din Cercul Pastoral nr. 1din protopopiat.

Simpozionul a fost susþinut de pc pr. Preda Daniel, iargrupul þintã a fost elevii claselor a VII-a ºi a VIII-a de laªcoala Generalã din Dragoº Vodã.

În deschiderea simpozionului, pc protopop IamandiBogdan a þinut o alocuþiune despre importanþa creºtinismu-lui ortodox ºi a Bisericii Ortodoxe Române în dezvoltareaºi pãstrarea identitãþii naþionale româneºti ºi despre invaziasectarã care a luat amploare dupã anul 1989 în þara noastrã.

Ulterior, pc pr. Preda Daniel le-a vorbit copiilor despre ceînseamnã sã fii creºtin-ortodox, despre Schisma cea Marede la 1054 ºi despãrþirea creºtinismului, apariþia Protestan-tismului (sec. al XVI-lea), principalele culte neoprotestantedin þara noastrã, apariþia ºi dezvoltarea lor (sec. XIX-XX),învãþãtura ºi organizarea acestora la nivel mondial.

Pentru susþinerea simpozionului, s-au folosit ca mate-riale didactice Sfânta Scripturã (douã ediþii diferite) ºi oproiecþie video, spre o mai bunã înþelegere a fenomenuluisectar ºi a modului eronat prin care sectele interpreteazãSfânta Scripturã. În dezbatere, s-a concluzionat cã prozeli-tismul sectar este un atac la adresa unitãþii ºi identitãþiiromâneºti.

La drumeþie…

Sâmbãtã, 23 iunie 2012, cu ocazia încheierii anuluiºcolar, Biroul de Asistenþã Socialã al Protopopia-

tului Feteºti ºi Fundaþia Trebuie - Filiala Feteºti, auorganizat o frumoasã excursie în Dobrogea, la MãnãstireaSfântul Ioan Casian ºi la Peºtera Liliecilor din MunþiiDobrogei.

La Mãnãstirea Sf. Ioan Casian, cei 10 copii cu diza-bilitãþi au putut admira frumuseþea lãcaºului de cult, s-aurugat pentru sãnãtate ºi au vizitat împrejurimile acesteia.Aceºtia au luat masa în aer liber, s-au jucat, bucurându-sede frumuseþea ºi liniºtea acestui loc, apoi s-au aventurat,urcând pe Munþii Dobrogei, la Peºtera Liliecilor.

Aceastã drumeþie s-a realizat prin strãdania preoþilordin Protopopiatul Feteºti ºi a Biroului de Asistenþã Socialã,dar ºi a copiilor cu dizabilitãþi de la aceastã fundaþie, careau confecþionat icoane ºi mãrþiºoare pe care le-au vândut,în cadrul unor expoziþii cu vânzare, la sediul protopopia-tului. (A consemnat asistent social Laura-Alina STANCHI)

Întâlnire cateheticã la Parohia Lehliu Sat

Parohia Lehliu Sat a organizat, cu ocazia celuide-al doilea hram al parohiei, Naºterea Sfântului

Ioan Botezãtorul, o întâlnire cateheticã, având ca temãprincipalã Sfânta Tainã a Maslului.

Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii ºi a rostirii cuvântuluide învãþãturã de cãtre pc preot Voicu Daniel, a urmat slujbaîn sobor a Tainei Maslului. Pc pr. Marin Adrian, preot IIla parohia menþionatã, a prezentat câteva aspecte legatede Taina Sfântului Maslu.

din

via

]a e

pa

rh

iei

Alãturi de preoþii slujitori ai parohiei, au participat laaceastã întâlnire ºi ceilalþi preoþi din cercul misionar ºiprotopopiat. Credincioºii au primit cu aceastã ocaziepachete cu alimente ºi colportaj religios. Manifestarea s-aîncheiat printr-o agapã frãþeascã, prilej de întãrire acomuniunii dintre creºtini.

Proiectul ªcoala de la Bisericã,derulat în Parohia Jilavele

Proiectul se desfãºoarã în parteneriat cu WorldVision România ºi a început în luna februarie cu

un numãr de 18 copii, având ca scop dezvoltarea abili-tãþilor practice, lucru în comunitate, socializare, aprofun-darea cunoºtinþelor religioase ºi tradiþionale, lecþiile þi-nându-se sâmbãta, între orele16.00-18.00.

Dupã primele lecþii de catehezã, numãrul copiilor acrescut, astfel cã, în data de 31 martie 2012 erau prezenþi93 de copii, care au fost împãrþiþi pe ateliere de lucru (Cor,Cunoºtinþe religioase, lucru manual, Cunoaºterea mediu-lui, Educaþie ºi creaþie etc.).

Dintre aceºtia, la data de 28 iunie 2012, 35 de copiiau mers în excursie la Muzeul de Istorie Naturalã GrigoreAntipa ºi la Grãdina Zoologicã din Bucureºti. (A con-semnat preot Valentin MANEA)

Activitãþi organizate cu ocazia sãrbãtoriiSfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel

Un grup de 35 de copii din Parohiile Ograda, BunaVestire - Slobozia ºi Sf. Gheorghe - Slobozia, Proto-

popiatul Slobozia, însoþit de pc Claudiu Grecu, ParohiaOgrada, dl. Lilian Badea, primarul comunei Ograda, doamnaînvãþãtor Georgeta Stoian ºi doamna profesor Julieta Radu,a participat la slujba Sfintei Liturghii, sãvârºitã cu ocaziasãrbãtorii Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, la CatedralaEpiscopalã. Copiii au venit cu bucurie ºi dragoste pentrua oferi flori ºi a ura La mulþi ani Preasfinþitului PãrinteVincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor, cu ocaziaîmplinirii a 3 ani de la întronizarea Sa ca Episcop alSloboziei ºi Cãlãraºilor.

Dupã terminarea Sfintei Liturghii, copiii au primitdaruri din partea Preasfinþiei Sale ºi au participat la agapaoferitã de Biroul de Asistenþã Socialã din cadrul Proto-popiatului Slobozia. (A consemnat asistent social AnastasiaPÃTRAªCU)

Manifestãri cultural-artistice ºi moral-religioasela Penitenciarul Slobozia

Sãrbãtoarea Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel este pri-mitã de fiecare datã cu bucurie de toþi creºtinii,

dar, mai ales de cei din penitenciare, pentru cã SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel sunt consideraþi ocrotitori ºi patronispirituali ai celor din închisori.

ªi în acest an, Penitenciarul Slobozia, în parteneriatcu Asociaþia Din inimã pentru aproapele, din cadrulProtopopiatului Slobozia, a organizat manifestãri cultural-artistice, sportive ºi moral-religioase, în cinstea celor doimari apostoli ai lui Hristos.

În perioada 21-26 iunie s-a desfãºurat un concurs cutematicã religioasã intitulat „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel– ocrotitorii celor din închisori“, concurs la care au parti-cipat 35 persoane private de libertate.

În data de 28 iunie, s-au pus bazele unei manifestãricultural-artistice la care au participat persoane private delibertate, colaboratori ai instituþiei, reprezentanþi ai comu-nitãþii locale ºi cadre ale unitãþii. În cadrul acestei mani-festãri, pãrintele Scurtu Victor de la Parohia Sf. Ilie –Slobozia, pãrintele Pantazi Florin de la Parohia SloboziaNouã II ºi preotul capelan Vasile Gabriel au oficiat slujbade Te Deum ºi au evidenþiat personalitatea celor doi mariapostoli ai lui Hristos. Aurmat un moment de poezie creºtinã,susþinut de minori ºi tineri aflaþi în custodia PenitenciaruluiSlobozia, ºi o piesã de teatru religios, pusã în scenã de 19persoane private de libertate, piesã ce a surprins diferite mo-mente din viaþa ºi activitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel.

La finalul activitãþii, persoanele private de libertatecare au contribuit la desfãºurarea acestei manifestãri ºis-au evidenþiat în cadrul activitãþilor cultural-educative,sportive ºi moral-religioase, au primit diferite premii ºidiplome de participare, precum ºi iconiþe din parteareprezentanþilor Asociaþiei Din inimã pentru aproapele.

Tot în cursul zilei de joi, 28 iunie, s-a organizat o vizitãîn comunitate, în cadrul cãreia 16 persoane private de li-bertate au participat la slujba Vecerniei oficiatã la Catedrala


Înãlþarea Domnului – Slobozia. Cu acest prilej, participan-þii au ascultat sfintele rugãciuni ºi au primit binecuvântareapreoþilor slujitori.

În ziua praznicului, în capela penitenciarului, persoane-le private de libertate ºi cadrele unitãþii au avut posibili-tatea sã participe la slujba oficiatã cu acest prilej ºi sãaducã cinstirea cuvenitã Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel– ocrotitorii celor din închisori. (A consemnat preot GabrielVASILE, Penitenciarul Slobozia)

Expoziþie de icoane pe sticlã

Cu prilejul prãznuirii Sfinþilor Apostoli Petru ºiPavel, Biserica Sfântul Nicolae din Facãeni, a or-

ganizat o expoziþie de icoanepe sticlã cu tema Prin sfinþi,mai aproape de Dumnezeu!.Lucrãrile expuse au fostrealizate de cãtre copiii dinparohie, sub îndrumarea d-neiinstitutor Nãstase Lucica-Elena, în cadrul programuluide catehezã Hristos împãrtãºitcopiilor.

Enoriaºii au putut cumpãra lucrãrile copiilor, cu scopulde a-i stimula ºi de a-i sprijini material în derularea ºi peviitor a unor activitãþi asemãnãtoare.

Cerc pastoral la Parohia Lehliu Garã

Ziua Sfinþilor doctori fãrã de arginþi Cosma ºiDamian, 1 iulie 2012, în acest an omagial al

Tainei Sfântului Maslu ºi alîngrijirii bolnavilor, a fostmarcatã, la biserica ParohieiLehliu Garã, Sfântul Dimitrie,prin sãvârºirea Sfintei Taine aMaslului ºi a slujbei aghiasmeicelei mici. Cu aceastã ocazie,dupã sãvârºirea Sfintei Litur-

ghii, a fost susþinut de pc protopop Bogdan Iamandi unreferat, având tema Sfintele Taine - contestarea lor de cãtrecultele neoprotestante. Argumente Ortodoxe.

Au participat la slujbã 14 sfinþiþi slujitori din parohiileînvecinate ºi cele aparþinând cercului pastoral, credincioºiiparohiei ºi din localitãþile din jur. Aspectele misionar-pastorale, susþinute în referat, au fost dezbãtute apoi depreoþii prezenþi la agapa desfãºuratã la sediul Protopopia-tului Lehliu.

Bucovina – Jurnal de cãlãtorie

În perioada 9-13 iulie 2012, Parohia Ceacu aorganizat, cu binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte

Vincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor, un pelerinajîn þinutul Bucovinei, la care au luat parte 35 de persoane.Pelerinii au pornit în aceastã cãlãtorie purtând în sufletedorinþa de a se bucura cât mai curând de frumuseþeaplaiurilor moldave ºi de a se împãrtãºi din intensa viaþãduhovniceascã a mãnãstirilor din aceste þinuturi.

Primul obiectiv vizitat l-a reprezentat Catedrala Episco-palã din Roman, ce poartã hramul „Cuvioasa Parascheva“.Aceasta a fost ridicatã în secolul XVI ºi, de-a lungultimpului, a fost de mai multe ori restauratã, fãrã însã ase afecta prea mult formele arhitecturale originale.

Urmãtorul popas s-a fãcut la Mãnãstirea Sihãstria –Neamþ, foarte cunoscutã credincioºilor prin prisma pãrinte-lui Cleopa, ce a fost vieþuitor ºi stareþ mulþi ani aici. Dupãce s-au închinat în biserica mare, pelerinii au purces sprecimitirul mãnãstirii, la mormântul marelui duhovnic, apoiau mers la chilia de unde pãrintele vorbea mulþimiloradunate aici.

A doua zi a debutat cu închinarea la altarul mãnãstiriiRâºca. Biserica mãnãstirii este una din bisericile medievaledin nordul Moldovei pictate în exterior.

Mãnãstirea Cãmârzani, ctitorie nouã, a surprins prinfrumuseþea ei deosebitã ºi prin ospitalitatea maicilor deaici. Existenþa acestui sfânt lãcaº este legatã de strãdaniilePreasfinþitului Gherasim Putneanul, care îºi duce somnulde veci în cimitirul mãnãstirii. Mãnãstirile Voroneþ ºi Humor,atât de cunoscute în þarã cât ºi în strãinãtate, i-au întâmpi-nat pe credincioºi cu frumuseþea picturilor exterioare ceau dãinuit atâta vreme.

Trecând prin oraºul Gura Humorului, grupul s-a opritspre a se închina în noua catedralã ortodoxã a oraºului,ce vorbeºte despre credinþa ºi dãrnicia oamenilor acestorlocuri, ce au ctitorit o bisericã atât de mare ºi frumoasã.Muzeul Satului Bucovinean a descoperit simplitatea ºisplendoarea caselor tradiþionale de pe aceste plaiuri ºi aînlesnit cunoaºterea obiceiurilor de aici, legate de momen-tele importante ale existenþei: naºterea, nunta ºi moartea.

Ziua s-a încheiat cu popasul la Mãnãstirea Dragomirna.Dimineaþa zilei urmãtoare i-a gãsit pe închinãtori întrezidurile Dragomirnei, în paraclisul de aici, participând laSfânta Liturghie.

Ajunºi în Rãdãuþi, credincioºii s-au închinat la Mã-nãstirea Bogdana, prima bisericã de piatrã construitã înMoldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statuluimedieval Moldova, anul 1359, aici fiind necropola domni-torilor Moldovei, de la Bogdan I ºi pânã la Alexandru celBun.

Un moment deosebit l-a reprezentat slujba vecerniei,sãvârºitã la lumina candelelor ºi a lumânãrilor, la MãnãstireaSihãstria Putnei. Seara târziu, aceºtia au ajuns la porþile



Putnei, cea mai cunoscutã lavrã din Moldova, ctitoritã deªtefan cel Mare ºi Sfânt, ce-ºi duce somnul de veci înbiserica mãnãstirii. Mãnãstirile Suceviþa ºi Moldoviþa auîncheiat ºirul mãnãstirilor pictate la exterior ºi au datposibilitatea tuturor de a reflecta la simbolismul adânc alfrescelor exterioare.

Mãnãstirea Dorna Arini a fost ultimul popas în acestperiplu prin istoria ºi spiritualitatea nordului Moldovei.(A consemnat preot Florinel POPA)

Festivalul de Toacã ºi clopote din oraºul Victoria

Cu binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu,Episcopul Sloboziei si Cãlãraºilor, între 9 ºi 11

iulie, o delegaþie din Protopopiatul Cãlãraºi, condusã depc pr. Nemþanu Ionuþ, parohul Parohiei Satnoieni, alãturide trei copii, a participat la Festivalul International detoacã ºi clopote, Cântecul care Zideºte, ediþia a VIII-a,din oraºul Victoria, judeþul Braºov.

Festivalul este organizat de Parohia Victoria 2, dinProtopopiatul Fãgãraº, prin strãdania pc pr. paroh SmãduOctavian. Manifestarea a debutat cu sosirea celor 150 decopii participanþi din 30 de judeþe ale þãrii, alãturi de copiiidin þãrile ortodoxe surori Bulgaria, Polonia, Ucraina ºiSerbia. Toþi invitaþii au participat la slujba Vecerniei, dupãcare, fiecare preot a prezentat zona de provenienþã adelegaþiei, precizându-se atât repere bisericeºti, cât ºi deistorie naþionalã.

Întrecerea propriu-zisã a început printr-un concert demuzicã popularã, susþinut de artiºti ai locului, dupã carea avut loc parada costumelor populare, deoarece fiecarecopil trebuie sã poarte straie populare din zona pe care oreprezintã; ulterior, copiii ºi-au arãtat mãiestria în sunetulde toacã ºi al clopotelor.

Protopopiatul Cãlãraºi a fost reprezentat de trei copii:Nemþanu Cosmin - 6 ani, Oanã Gabriel - 12 ani ºi BejoiuFlorin, elev în anul al III-lea la Seminarul Teologic SfântulIoan Gurã de Aur din Slobozia, care a câºtigat un merituosloc III .

Tot din Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor a participatºi o delegaþie a Protopopiatului Feteºti, condusã de pc pr.Hangu Gheorghe de la Parohia Borcea 1, alãturi de doiparticipanþi: Hangu Teodora ºi Dinu Silviu, ambii de 15 ani.

Festivalul s-a bucurat de prezenþa Preasfinþitului PãrinteAndrei Fãgãrãºanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului,

care a dãruit tuturor premii, constând în diplome de parti-cipare, dulciuri ºi cãrþi de teologie.

Dupã premiere, a avut loc o expoziþie de icoane pesticlã. În încheiere, s-a vizitat Mãnãstirea Sâmbãta de Susdin judeþul Braºov, aducându-se un omagiu la mormântulpãrintelui Teofil Pãrãianu. (A consemnat preot IonuþNEMÞANU)

Taina Sfântului Maslula Centrul de îngrijire ºi asistenþã socialã din Slobozia

În cadrul parteneriatului dintre ProtopopiatulSlobozia ºi Centrul de îngrijire ºi asistenþã socialã

Slobozia, la data de 12 iulie 2012 a fost sãvârºitã TainaSfântului Maslu pentru cele 70 persoane vârstnice, carelocuiesc în instituþia sus menþionatã.

Astfel, preacucernicii preoþi Sturzoiu Ion, ParohiaMiloºeºti, ºi Oancea Alexandru, Parohia ConstantinBrâncoveanu, au alinat, prin rugãciunile rostite ºi prinungerea cu untdelemn sfinþit, suferinþele trupeºti ºi sufle-teºti ale celor vârstnici.

Lunar, conform programãrii Protopopiatului Slobozia,preacucernicii preoþi sãvârºesc Taina Sfântului Maslu ºialte servicii religioase la Centrul de îngrijire ºi asistenþãsocialã Slobozia, precum ºi la Cãminul pentru persoanevârstnice ing. Vadim Rusu, Balaciu.

Un aspect demn de remarcat este prezenþa în numãrmare a celor care vor sã-ºi vindece sufletele ºi trupurile deurmãrile pãcatului. (A consemnat asistent social AnastasiaPÃTRAªCU)

Preot Manuel RUSU


1 iulie 2012 - Parohia Gheorghe Lazãr, Protopopiatul Slobozia

Slujbã arhiereascã la Fierbinþii de Sus

La data de 17 iunie 2012, în Duminica SfinþilorRomâni, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu

a sãvârºit slujba de îmbrãcare cu giulgiu nou a SfinteiMese, urmatã de Sfânta Liturghie arhiereascã, la ParohiaFierbinþii de Sus, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Sub protia Preasfinþiei Sale, au slujit preacucernicipãrinþi consilieri, preacucernicul pãrinte Bogdan IonuþStancu, protopopul Urzicenilor, ºi un sobor de preoþiºi diaconi.

La momentul predicii, Preasfinþitul Pãrinte EpiscopVincenþiu a explicat înþelesul duhovnicesc al pericopeievanghelice, care prezintã chemarea primilor ucenicila misiunea apostolatului.

Cu aceastã ocazie, Întâistãtãtorul Eparhiei a hirotesiticonom-stavrofor pe preacucernicul pãrinte ConstantinCiubuciu de la Parohia Stroieºti, iar preacucernicilorpãrinþi Viorel Olteanu, de la Parohia Fierbinþii de Sus,ºi Dãnuþ Apostol, de la Parohia Grecii de Jos, le-aconferit rangul de iconom, pentru activitatea pastoral-misionarã ºi administrativã din parohiile pe care lepãstoresc.

Dupã Sfânta Liturghie, Preasfinþia Sa a vizitatbisericile Parohiilor Grecii de Jos, Fierbinþi Târg ºiMãnãstirea Dridu.

Resfinþirea bisericii Mãnãstirii Radu Negru

Duminicã, 24 iunie 2012, Preasfinþitul PãrinteEpiscop Vincenþiu a sãvârºit Sfânta Liturghie

ºi resfinþirea bisericii Mãnãstirii Radu Negru din Cãlãraºi.Programul liturgic a început cu sãvârºirea Sfintei

Liturghii, la care au participat preacucernici pãrinþiconsilieri de la Centrul Eparhial, preacucernici pãrinþiprotopopi, preoþi din municipiul Cãlãraºi, diaconi ºimulþime de credincioºi.

Cu aceastã ocazie, Preasfinþia Sa a hirotonit întru preotpe diaconul Daniel Costin Mihai, pe seama Parohieiªtefan Vodã, Protopopiatul Cãlãraºi, preacuviosuluiieromonah Iustinian Matei i-a oferit rangul de protosin-ghel, iar binefãcãtorilor ctitori Ion Ciulinaru ºi AlexandruÞintã le-a oferit Ordinul Crucea Sloboziei în Grad deCavaler.


ev

en

ime

nt Binecuvântãri arhiereºti pentru credincioºii

Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor

În cuvântul de învãþãturã, Preasfinþia Sa a explicatînþelesul duhovnicesc al pericopei evanghelice ºi alãudat pe cei care s-au implicat în restaurarea acesteifrumoase biserici.

S-a sãvârºit slujba parastasului pentru pomenireafericiþilor ctitori, binefãcãtori ºi slujitori ai bisericii, carea împlinit 100 de ani de la târnosire.

Dupã Sfânta Liturghie, a urmat slujba de sfinþire abisericii, restauratã în ultimii ani de preacuviosul pãrintestareþ protosinghelul Gherasim, când, ÎntâistãtãtorulEparhiei noastre, urmat de soborul de preoþi ºi diaconi,au înconjurat lãcaºul de cult. Unul dintre cele maiimportante momente ale acestei slujbe a fost întocmireaSfintei Mese, slujbã ce a consacrat altarul de jertfã, pentrua se putea sluji în condiþii canonice Sfânta Liturghie,urmat de sfinþirea picturii ºi a catapetesmei. Credin-cioºilor li s-au explicat momentele liturgice ale acesteislujbe ºi simbolistica spiritualã a ceea ce s-a sãvârºit.

Procesiune Bulgaria – Silistra

Miercuri, 27 iunie 2012, Preasfinþitul PãrinteEpiscop Vincenþiu, la invitaþia Înaltpreasfin-

þitului Pãrinte Ambrozie, Mitropolit de Durostorum, aparticipat la procesiunea cu o pãrticicã din lemnulSfintei Cruci, cu ocazia hramului Catedralei, SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel.

La acest moment deosebit au participat mai mulþipreoþi din Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor, lor alãtu-rându-li-se numeroºi credincioºi ortodocºi români.

Slujbã arhiereascã la Parohia Gheorghe Lazãr

Duminicã, 1 iulie 2012, Preasfinþitul PãrinteEpiscop Vincenþiu a sãvârºit Sfânta Liturghie la

Parohia Gheorghe Lazãr, cu hramurile Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavriil ºi Adormirea Maicii Domnului, Pro-topopiatul Slobozia.

Sub protia Preasfinþiei Sale, la slujbã au participatpreacucernicul pãrinte consilier Daniel Enaºcu,preacucernicul pãrinte Dumitru Drãghici, protopop deSlobozia ºi un sobor de preoþi ºi diaconi, iarrãspunsurile la stranã au fost date de corul psaltic alSeminarului Teologic Liceal Ortodox Sfântul Ioan Gurãde Aur din Slobozia.


Pãrintele paroh Cãtãlin Arpãºanu a fost hirotesitsachelar pentru buna chivernisire a patrimoniului paro-hial ºi sporirea vieþii spirituale din parohia încredinþatã.

În cuvântul de învãþãturã, Preasfinþia Sa a explicatînþelesul duhovnicesc al pericopei evanghelice ºi a mulþu-mit preoþilor parohiei pentru implicarea în misiuneapastoralã ºi pentru numãrul mare de copii ºi tineri carevine frecvent la Sfânta Bisericã.

La sfârºitul slujbei, Întâistãtãtorul Eparhiei a împãrþitcadouri copiilor prezenþi, ca semn al popasului du-hovnicesc fãcut în Duminica a patra dupã Rusalii.

Slujbã arhiereascã la Catedrala EpiscopalãÎnãlþarea Domnului din Slobozia

Duminicã, 8 iulie 2012, zi de prãznuire a SfinþilorMartiri Epictet ºi Astion, ale cãror sfinte moaºte

se aflã spre închinare în racla din Catedrala ÎnãlþareaDomnului din Slobozia, Preasfinþitul Pãrinte EpiscopVincenþiu a sãvârºit Sfânta Liturghie, înconjurat de unsobor de preoþi ºi diaconi. Rãspunsurile la stranã au fostdate de Corala Catedralei Episcopale.

Preasfinþia Sa, în cuvântul de învãþãturã, a vorbitdespre viaþa celor doi martiri, ºi a explicat pericopaevanghelicã cu vindecarea celor doi demonizaþi dinþinutul Gherghesenilor. Mântuitorul Iisus Hristos îºiaratã iubirea Sa milostivã faþã de toþi oamenii în su-ferinþã ºi mai ales faþã de cei chinuiþi de demoni. Suntemchemaþi sã avem o puternicã credinþã în Hristos, sãsãvârºim fapte bune, sã ne întãrim duhovniceºte, în felulacesta putând lupta împotriva duhurilor necurate.

Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a împãrtãºitcopiii ºi credincioºii pregãtiþi pentru primirea SfinteiÎmpãrtãºanii.


Arhid. Silviu Nicuºor DASCÃLU

S-au împlinit, pe 16 mai 2012, 120 de anide când se stingea în reºedinþa episcopalãdin Roman marele ierarh Melchisedec,

personalitate de mare prestigiu cultural ºi moral, carea contribuit la dezvoltarea Bisericii ºi a culturiiromâneºti, din a doua jumãtate a sec. al XIX-lea. Deºinu a ocupat un scaun de mitropolit, a adus un aportde cãpetenie la organizarea Bisericii OrtodoxeRomâne, prin studiile sale teologice ºi istorice, prinparticiparea activã la dezbaterile ºi hotãrârileSfântului Sinod. A fãcut parte din Divanul Ad-hocal Moldovei, dupã ce s-a implicat în lupta pentruUnire, numindu-ºi cuvântarea, rostitã în Catedrala dinHuºi, „Jertfa pentru Unirea Principatelor“.

Dupã ce relaþiile cu Rusia se rãciserã încã dinultimii ani de domnie ai lui Al. I. Cuza, Bismark,cultivând prietenia Rusiei, a sfãtuit pe regele Carol(1868) sã se apropie de aceasta. Domnitorul trimite omisiune românã, compusã din episcopul Melchisedecºi Ioan Cantacuzino, care va fi încununatã de succes,în special în ceea ce priveºte relaþiile diplomatice cuîmpãratul Alexandru al II-lea.

Biografia ierarhului este îndeobºte cunoscutã. Vominsista în special pe aspectele cãrturãreºti.

S-a nãscut pe 12 februarie 1823, în Gârcina,Neamþ, într-o familie de preoþi ºi cãlugãri. Educaþia oîncepe în satul natal, apoi la o ºcoalã din Piatra Neamþ,dupã care urmeazã cursurile vestitului SeminarTeologic Veniamin din Socola - Iaºi, între 1834-1843,sub numele de Mihail ªtefanov. Este preocupat destudiul teologic, dar ºi de cel lingvistic. Aici se iniþiazãîn limbile greacã, latinã ºi ebraicã, dar învaþã ºifranceza ºi germana. Dupã absolvire, este reþinutacolo ºi numit profesor de pastoralã, retoricã, istorieºi geografie. În timpul cât a fost surghiunit laMãnãstirea Neamþ, învaþã limba rusã (acolo se cântala stranã ºi în ruseºte), ceea ce-i va folosi în vestitaAcademie Teologicã din Kiev, unde ajunge, cu spri-jinul lui Alexandru Sturza, un apropiat al domnito-rului Moldovei de atunci, Mihail Sturza. Academiai-a dat posibilitatea sã înveþe, pe lângã teologie ºiistorie, filozofie, matematicã, fizicã, pedagogie,medicinã, economie, chiar picturã ºi arhitecturã. N-aulipsit desigur limbile slave ºi clasice. Începe sãpublice în periodicele de la Academie, la care varãmâne abonat ºi dupã întoarcerea în þarã. Dintrestudenþii români care au studiat acolo, este considerat

al doilea ca valoare, dupã Filaret Scriban. La termi-nare obþine titlul de magistru al Academiei Teologicedin Kiev; imediat este tuns ieromonah, dupã carepleacã la studii în Petersburg ºi Odessa. Întors în þarã,îºi reia activitatea la Seminarul Veniamin, unde vapreda ermeneutica, scriptura ºi omiletica. Ascensiuneasa cunoaºte mai multe etape, astfel: rector al Semi-narului din Huºi ºi arhimandrit (1856); locþiitor deepiscop la Huºi (1861), apoi la Episcopia Dunãrii deJos ºi arhiereu (1864); peste un an devine titular aici,iar, în 1870, este ales membru al Academiei Romane,secþia istoricã, ºi, din 1879 pânã la moarte, episcopde Roman.

Preocupãrile principale ale ierarhului Melchisedecau fost dobândirea ºi rãspândirea culturii. Sunt maimulte bibliografii ale operelor episcopului Melchisedec.Cea mai bunã, în opinia noastrã, este a lui C.Diculescu, din 1908, care cuprinde ºi extrase dincorespondenþa ierarhului ºi bibliografia operelor lui.Se remarcã, pe lângã lucrãrile teologice, ºi celeistorice, pentru care a fost ales, în 1870, membru alAcademiei Române. O prezentare globalã a BiblioteciiEpiscopului Melchisedec poate fi gãsitã în revistaB.O.R. din 1963, nr. 11-12, într-un articol consistental lui N. Georgescu-Tistu. Menþionãm doar cã sunt902 volume din diferite domenii, în diferite limbi.Cine parcurge numai aceste titluri, conºtientizeazãvastitatea ºi varietatea pregãtirii sale cu rãdãciniorientale ºi occidentale.

Un domeniu foarte important din opera luiMelchisedec ªtefãnescu îl constituie corespondenþa.Aceasta a fost publicata de cãtre C. Diculescu, în1909, ºi de preoþii Scarlat Porcescu (1946) ºi PaulMihail (1956), în Studii ºi Cercetãri Istorice ªtiinþificeºi în B.O.R. 1959, nr. 5-6.

Considerând cã toate cele publicate capãtã o largãvaloare, îmbogãþind literatura bisericeascã ºi culturalãromâneascã, închei prin cuvintele lui Bogdan P. Haºdeu,rostite la moartea sa: „Episcopul Melchisedec, fãrãîndoialã, a fost bãrbatul cel mai cu ºtiinþã dintreprelaþii noºtri contemporani ºi locul sãu în AcademiaRomanã i se cuvenea lui în toatã puterea cuvântului.În episcopul Melchisedec strãlucea munca literarã.Ca academician, el va rãmâne cu tot dreptul înpanteonul nostru naþional“.


Episcopul Melchisedec ªtefãnescu, personalitateemblematicã a culturii ºi spiritualitãþii româneºti

pa

gin

i d

e i

sto

rie

Preot dr. Neagu ILIESCUSeminarul Teologic Sfântul Ioan Gurã de Aur

Biserica Sfânta Troiþã din satul Vãrãºti

Este cunoscut faptul cã, în timpul vieþii mareledomnitor martir al Þãrii Româneºti, Sf. ConstantinBrâncoveanu, au fost clãdite peste o sutã de lãcaºe

de cult. Cu acest prilej, s-a cristalizat un stil înnoitor în arhitecturaromâneascã, numit stilul brâncovenesc. Urmaºilor domnitoruluimartir al creºtinãtãþii le-a revenit sarcina sã îngrijeascã ctitoriilebrâncoveneºti ºi sã ctitoreascã altele. Soþia sa, Marica, va construiMânãstirea Surpatele, Biserica Dintr-o Zi din Bucureºti ºi vareclãdi biserica Mãnãstirii Viforâta, care se ruinase. Fiica sa,Safta, construieºte Biserica Sf. Ilie - Rahova ºi Biserica Creþulescu,iar, cealaltã fiicã, Domniþa Bãlaºa, împreunã cu soþul ei,Manolache Lambrino, în anul 1744, construiesc biserica cuhramul Botezul Domnului, dar într-un stil apropiat de cel catolic.Dupã moartea soþului, Domniþa Bãlaºa, constatând cã bisericaeste neîncãpãtoare, aºezatã rãu, ca bisericã de familie, în rândcu casele în care locuia, în anii 1751-1753 construieºte o altãbisericã mai mare, cu hramul Înãlþarea Domnului, cu o înfãþiºareimpunãtoare ºi la îndemâna credincioºilor, pictatã de zugravulAndrei din Craiova. Biserica veche a devenit paraclis. În curteabisericii organizatã ca mânãstire s-au construit un azil ºi o ºcoalã.Dupã moartea ei, epitropii aleºi din familia Brâncovenilor s-auîngrijit de întreþinerea bisericii ºi bunul mers al ºcolii ºi al aziluluide femei nevoiaºe. Mânãstirea Domniþa Bãlaºa avea venituriproprii, provenite din administrarea moºiilor ce i-au fost donatede ctitorã, printre care se numãrau ºi moºiile Gurbãneºti, Preasnaºi Sãruleºti din Jud. Ilfov, azi în jud. Cãlãraºi. Ultimul dintreurmaºii direcþi ai voievodului Constantin Brâncoveanu a fostmarele ban Grigore Basarab Brâncoveanu (1767-1832), om cultlcu vederi înaintate ºi patriot, care s-a cãsãtorit cu Safta, fiicaboierului Teodor Balº ºi a Elisabetei din Moldova. Banul ºi soþiasa, ajunºi la vârstã înaintatã, constatând cã nu pot avea copii,în anul 1824 o înfiazã pe tânãra Zoiþa Mavrocordat, nepoatã desorã a Saftei Brâncoveanu, de care se ataºaserã. La începutulsecolului al XIX-lea, situaþia din Þãrile Române era foartetulbure, datoritã deselor ºi lungilor conflicte militare dintre ruºi

ºi turci, dintre anii 1806-1812, rãscoalei conduse de TudorVladimirescu din anul 1821 ºi intrãrii turcilor în þarã. În urmarãzboiul ruso-turc din anul 1829, Þãrile Române au rãmas sub ocu-paþie ruseascã, pânã în anul 1834. Locuitorii din Þara Româneascãdin acele vremuri au avut de înfruntat ºi calamitãþile care s-auabãtut asupra lor, dintre care amintim: cutremurele din anii 1802ºi 1838 sau vestita „ciumã a lui Caragea“, din anii 1813-1814,care a secerat peste 70.000 de vieþi. În faþa invaziilor strãine,marele ban Grigore Brâncoveanu îºi gãseºte refugiu, împreunãcu familia la Braºov. În anul 1823, fiind la Braºov, doneazãbisericii greceºti de acolo moºiile Poiana Mãrului ºi Sâmbãtade Sus, pe care le moºtenea de la strãbunul sãu ConstantinBrâncoveanu, iar ºcolii de pe lângã bisericã îi doneazã preþioasasa bibliotecã. În anul 1832, dupã moartea bãtrânului ban GrigoreBrâncoveanu, soþia sa, marea bãneasã Safta Brâncoveanu, devinestãpânã ºi epitroapã pe tot avutul Brâncovenilor, al cãrui venit anualse ridica la 17.500 de galbeni. Ea hotãrãºte sã foloseascã bunurilece le stãpânea, dupã cum însãºi spunea: „pentru cãutarea sufle-telor noastre ºi ale pãrinþilor noºtri, împãrþind milostenii, fãcânddanii cu îndestulare, pentru mângâierea celor în lipsã ºi sãrãciefraþi creºtini. Am hotãrât sã sãvârºesc eu însumi, cu mare dorinþãa sufletului ºi râvnã creºtineascã ceea ce cugeta rãposatul“.

Dupã ce a dat o jumãtate din avere fiicei sale adoptive, careavea ºapte copii, cu cealaltã jumãtate Safta Brâncoveanu va ridicaSpitalul Brâncovenesc, dar, în acelaºi timp, ajutatã de slugilecredincioase ce le avea în preajmã, va face numeroase reclãdiri,reparaþii ºi ctitorii de biserici noi. Între anii 1815-1830, împreunãbanul Grigore Brâncoveanu, reparase ºi repictase bisericaMãnãstirii Viforâta, veche ctitorie a boierilor Brâncoveni. În anul1830, marele ban Grigorie Brâncoveanu ºi soþia sa, Safta,restaureazã pictura bisericii ºi construiesc apoi Biserica SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel din cimitirul mãnãstirii ºi un renumitarhondaric, alãturându-ºi numele ctitorilor mãnãstirii. Dacãintervenþiile ºi daniile ce le-a fãcut pentru multe dintre bisericiledin Bucureºti, din Þara Româneascã sau din Moldova suntconsemnate în documentele vremii, ctitoriile de biserici de þarã,pe care le aveau pe moºii sau pe moºiile mânãstirilor ctitorite deBrâncoveni, nu sunt consemnate în documente. Totuºi, pisaniileºi însemnãrile existente în biserici vorbesc despre evlavioasa lorctitorã. În momentul în care vor fi publicate toate inscripþiile, seva vedea, într-adevãr, dimensiunea activitãþii creºtineºti desfãºuratãde cea care a fost marea bãneasã, iar, mai apoi, schimonahia SaftaBrâncoveanu, demnã urmaºã a marelui voievod ConstantinBrâncoveanu. În acest sens, foarte grãitoare este una din cele cincipisanii scrise de bãneasã pe zidurile bisericii din satul Vãrãºti,comuna Dorobanþu, care glãsuieºte astfel: EU, DIN COPLÃRIAMIA AM VRUT ACEASTÃ FAPTÃ, SÃ FAC BISERICI ªICUNOSCÂDU-MI DOMNU DUMNEZEUL MIEU GÂNDULMIEU M-AU INVREDNICIT DE AM FÃCUT ACIASTÃBISERICÃ, ÎMPREUNÃ CU VASILE CELGOEZI CACLERICEPITROPU A SFINTEI MONASTIRI VIFORÃTA, SPRELAUDA ªI MÃRIREA LUI DUMNEZEU. ÎNSUMI AMSCRIS, EU NICA IANACHE IN ZIUA DE 28 IULIE 1836“.


CTITORII BRÂNCOVENEªTIDIN EPARHIE (I)

do

cu

me

nta

r

La Vãrãºti era una din moºiile Mãnãstirii Viforâta. Despresatul Vãrãºtii, în catagrafia (recensãmântul) din anul 1810 semenþiona cã avea 89 case ºi 437 locuitori, din care 235 bãrbaþiºi 202 femei. Biserica din lemn, cu hramul Sf. Nicolae, construitãpe „moºia Schitului Viforâta“, fusese arsã de turci în timpulrãzboiului ruso-turc din anii 1806-1812. La bisericã slujeau treipreoþi: popa Prodan sin Lefter, în vârstã de 60 de ani, slab lacitire, fecior de diacon, preoþit la leat 1778; popa Ioniþã sin popaProdanu de 28 ani, slab la citire, preoþit în anul 1805, ºi PopaAntonie sin Ion Ungureanu de 30 de ani. În mod firesc, în calitatede ctitorã a Mãnãstirii Viforâta, Saftei Brâncoveanu i-a revenitdatoria sã se intereseze ºi de metocurile mãnãstirii. Pe moºiamãnãstirii, în satul Vãrãºti, se afla unul dintre acestea. Aºa cumaflãm din recenta pisanie a bisericii din Vãrãºti, aceastã Sf.Bisericã era loc de închinare ºi pentru schimonahiile care trãiauretrase în pãdurea Vãrasca de Câmp. Dupã cum am arãtat,biserica din lemn, construitã în anul 1758, fusese arsã de turciºi, cum Marele Ban nu mai era printre cei vii, marea bãneasãSafta Brâncoveanu, care se ocupa ºi de alte ctitorii, printre careºi de Spitalul Brâncovenesc, a apelat la Nicolae, logofãtulMitropoliei Ungrovlahiei, care era ºi epitrop al MãnãstiriiViforâta, ºi la logofãtul Nica Ianache din Bucureºti, cu ostenealacãrora a ridicat sf. bisericã din Vãrãºti ºi odãile pentru nevoilecãlugãriþelor (acum casã parohialã). Pe data de 20 aprilie 1836,odãile pentru schimonahii erau gata, iar biserica a fost termi-natã pe data de 28 iulie din acelaºi an. Desigur cã Sfintei Bisericii-au fost dãruite de cãtre ctitorã veºminte pentru toþi cei treipreoþi, toate cãrþile bisericeºti necesare, sfinte icoane, sfinte vaseºi clopot. Sfinþirea bisericii a fost fãcutã însã pe data de 15 iulie1838, când a fost scris ºi pomelnicul.

Pisania este scrisã artistic pe placã de marmurã, cu litere cursiveºi majuscule, cu foarte multe ligaturi ºi abrevieri. O redãm înîntregime în continuare: „ZIDITU-S-AU ACEASTÃ SF[ÂNTÃ]BISIARICÃ CU CHELTUIALA SFINTEI. MONASTIRIVÃF[O]RÂTII LA PORUNCA DEN BÃNESII COCOANIIBRÂNCOVEANU, SÃFTICHII, CTITORA SFINTEIMÃNÃSTIRI ªI CU AJUTORUL DIN CHELTUIALA ªI DINÎNDEMNAREA ªI CU OSTENEALA DUMNEALORLOGOFÃT NICOLAE AL SFINTEI MITROPOLII, EPITROPAL SFINTEI MONASTIRI VÃFORÃTII ªI AL DUMNEALUILOGOFÃTUL NICA IANACHE DEN BUCUREªTI. IARDEN… ÎN ZI-LELE STÃRIÞII MAICA IUSTINA. ÎN ZILELEDOMNULUI NOSTRU IO, ALIECSANDRU DIMITRIEGHICA VOIVOD [ª]I LA LEATU 1836. HRAMUL SFINTIITROIÞII ªI A SFÂNTULUI NICOLAE“.

Pe lângã logofeþii amintiþi în pisanieeste menþionatã ºi maica stareþã JustinaPerieþeanu, din Perieþi, jud. Ialomiþa, perso-naj cunoscut în istoria Mãnãstirii Viforâtapentru contribuþia adusã la rezidireabisericii mãnãstirii ºi la pictarea ei.

Dupã cum vedem, bisericii din Vãrãºtii s-a mai adãugat hramul Sfintei Troiþe,hram pe care îl pãstreazã ºi în prezent. Înpomelnicul bisericii, pe lângã numele carele întâlnim în pomelnicul CaseiBrâncovenilor, sunt trecuþi printre cei viiºi cei doi logofeþi menþionaþi, probabil cusoþiile lor, maica stareþã a mãnãstirii,Justina, Marea Bãneasã Elisabeta (Safta)Brâncoveanu, fiica sa adoptivã, Zoiþa, ºiginerele sãu, Gheorghe (Bibescu), care vafi viitorul domn al Þãrii Româneºti

(1842-1848), cu fiii lor. La morþi sunt pomeniþi: Grigore, mareleban ºi strãbunul lui Constantin Brâncoveanu voievod. Iatã textulpisaniei, scris cu litere majuscule, în relief, pe placã de marmurã:„1838 IULIE 15/ VII: NICOLAE, NICA, MAR [I]A, TÃNASIE,MARIA, TOMA, IUSTINA, ELISAVETA, GHIORGHIE,ZOIÞA CU FII LOR. MORÞI: VASILACHE, STANCA,GRIGORIE, COSTANDIN V[OE]V[O]D [ª]I FII[I] LORU“.

Biserica a fost construitã din zid de cãrãmidã, cu temelietrainicã din piatrã fasonatã, în stil muntenesc, specific satelor,cu planul în formã de navã, împãrþit în pridvor, care se pare cãa fost deschis, pronaos despãrþit de naos cu doi stâlpi ºi o arcadã.Sf. altar are formã semicircularã, de absidã, cu fereastrã în parteade rãsãrit. În sf. altar se aflã o niºã pentru proscomidiar, în carese gãseºte ºi pomelnicul bisericii, scris pe o placã de marmurã,cu litere chirilice, frumos sculptate. În partea de miazãzi, se aflãniºa pentru diaconicon, cu uºã de ieºire. Catapeteasma este dinzid, iar plafonul bisericii este boltit.

Biserica are trei turle octogonale, din care douã se înalþãdeasupra pridvorului, iar, cea de-a treia, a fost construitãdeasupra naosului.

Clopotniþa bisericii din zid a fost construitã separat. Peclopotul bisericii este scrisã o inscripþie cu litere majusculeincizate: „Acest clopot s’a returnat ºi mãrit cu cheltuiala câtorvalocuitori din acest sat ºi dintr-un comitet compus din: I. I. Ioniþãºi Alecsandru Mãnescu cântãreþ. Anul 1948 septembrie 11“.

Casa parohialã de astãzi a fost construitã în acelaºi timp cubiserica, pentru nevoile schimonahiilor Schitului Vãrãºti, aflat înpãdurea Vãrasca. Pe faþada clãdirii se aflã o inscripþie, scrisã culitere chirilice, în relief, care glãsuieºte astfel: „FÃCUTU-S-AUACESTE ODÃI A SFINTEI CREªTINÃTÃÞI, EU LOGOFÃTNICA IANACHE, ÎMPREUNÃ CU LOGOFÃTUL NICOLAE,EPITROPUL SFINTEI MONASTIRI VIFORÂTA. LA LEAT1836, APRILIE 20, ÎN ZILELE PREA ÎNÃLÞATULUINOSTRU DOMN A TOATÃ ÞÃRA ROMÂNEEASCÃ, IO,ALICSANDRU GHICA VOIEVOD. SATUL VÃRÃªTI.

Dupã cum sugereazã textul inscripþiei-pomelnic, sfinþireabisericii din Vãrãºti a avut loc la 15 iulie 1838, dupã care,evlavioasa ctitorã, marea bãneasã Safta Brâncoveanu, ºi-a fãcutultimele pregãtiri pentru a se putea retrage ºi reculege în viaþamonahalã, la Mãnãstirea Vãratic. În luna octombrie 1838, înprezenþa celor trei episcopi ai Þãrii Româneºti ºi a domnitoruluiAlexandru D. Ghica, va inaugura Spitalului Brâncovenesc, undese puteau trata gratuit numai oamenii nevoiaºi, lipsiþi deposibilitãþi materiale.


Prof. dr. Done ªERBÃNESCU

Praznicul Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel esteºi sãrbãtoarea Eparhiei, deoarece, în aceastãzi, în urmã cu 3 ani, Preasfinþitul Pãrinte

Vincenþiu era instalat de Preafericitul Pãrinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ca Episcop alSloboziei ºi Cãlãraºilor.

Astfel, în ziua de 29 iunie 2012, clerul ºi drept-mãri-torii creºtini din Eparhia noastrã rememoreazã momentulîntronizãrii Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu ca Întâistãtãtoral tuturor credincioºilor ortodocºi din judeþele Ialomiþaºi Cãlãraºi.

Evenimentul a fost marcat de sãvârºirea Sfintei Liturghiiarhiereºti, Preasfinþia Sa liturghisind alãturi de un soborformat din pãrinþii consilieri, protopopi, inspectori ºistareþi. Dupã Sfânta Liturghie, Preasfinþia Sa a acordatduhovnicia celor ºapte preoþi hirotoniþi recent, care au susþi-nut, în data de 28 iunie 2012, examenul de duhovnicie.

La acest moment aniversar, Întâistãtãtorul Eparhiei aacordat acte de cinstire, hirotesind mai mulþi preoþi de laCentrul Eparhial în treapta de iconom. Imediat dupã acestmoment, pãrintelui Viorel Geantã, preºedintele ConsistoriuluiEparhial, i s-a conferit Crucea Sloboziei, iar preacuvioa-selor maici Lucia Scîrneci ºi Filofteia Brebu le-a oferitrangul de stavrofore, alãturi de Crucea Sloboziei.

Dupã Sfânta Liturghie, a urmat slujba de Te Deum,iar preacucernicul pãrinte Manuel Rusu, consilier cultural,a citit un cuvânt, în numele ostenitorilor Centrului Eparhialºi al tuturor credincioºilor din Eparhie, prin care a subliniatrealizãrile pastorale, misionare, administrative ºi socialeale Episcopiei noastre, în cei trei ani. Redãm câteva aspectedin aceastã sintezã, în rândurile de mai jos:

«Printre calitãþile pe care un Întâistãtãtor al unei BisericiOrtodoxe locale trebuie sã le posede intrinsec, se numãrã,conform afirmaþiilor Sfântului Pavel, ºi acestea: sã fie fãrãde prihanã, veghetor, înþelept, cuviincios, iubitor de strãini,destoinic sã înveþe pe alþii (I Timotei 3, 2), dar ºi iconomal lui Dumnezeu (Tit 1, 7). Înþelegem de aici cã un arhiereueste, în simbolistica ortodoxã, purtãtor al mai multorcalitãþi, deopotrivã spirituale, dar ºi vãzute.

Urmând învãþãturilor unei minunate scrieri apologeticedin secolul al VII-lea, Epistola cãtre Diognet, aflãm cã,referitor la întrebarea „Cum trebuie sã vieþuiascã toþicreºtinii în lumea aceasta?“, rãspunsul este unul cât sepoate de edificator: Sunt în trup, dar nu trãiesc dupã trup.Locuiesc pe pãmânt, dar sunt cetãþeni ai cerului… Iubescpe toþi, dar de toþi sunt prigoniþi. Sunt ocãrâþi, dar binecuvin-teazã; sunt insultaþi, dar cinstesc… Creºtinii locuiesc în lume,dar nu sunt din lume. (Epistola cãtre Diognet, cap V-VI).

Dacã acesta este modul de viaþã pe care un credinciosortodox trebuie sã ºi-l asume nu doar formal, ci existen-þial, cu atât mai mult, episcopul, semnul distinctiv ºifactorul coagulant al oricãrei adunãri euharistice, îºiîmpropriazã aceste calitãþi, devenind izvor ºi fãclieluminoasã pentru cei lipsiþi de repere.

Am insistat asupra celor 2 dimensiuni ale slujiriiepiscopului, atât cea spiritualã, „venitã de sus“, prinhirotonie, ca pãrinte duhovnicesc, învãþãtor, jertfitor, câtºi cea vãzutã, ca administrator al bunurilor bisericeºti,precum ºi apãrãtor al dreptei credinþe, împotriva lupilorrãpitori care risipesc oile (Ioan, 10, 12), deoarece puþinirealizeazã cât de mare este responsabilitatea unuiarhiereu, care va trebui sã dea seamã de cele încredinþateîn faþa lui Dumnezeu.

Acum 3 ani, la puþin timp de la trecerea la cele veºniceale vrednicului de pomenire Episcop Damaschin Coravu,în tronul arhieresc al Eparhiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor era


3 ani de la întronizarea Preasfinþitului Vincenþiuca Episcop al Sloboziei ºi Cãlãraºilor

re

po

rta

j

trimis, cu voia lui Dumnezeu, cel de-al treilea episcop alacestor þinuturi binecuvântate: Preasfinþitul Vincenþiu Grifoni.Încã din acel moment, aþi mãrturisit în faþa unei audienþeimpresionante, faptul cã aþi venit ca sã continuaþi lucra-rea Preasfinþitului Nifon Mihãiþã ºi cea a PreasfinþituluiDamaschin Coravu, în comuniune cu ostenitorii de la CentrulEparhial, protopopiate, mãnãstiri ºi credincioºii noºtri.

Dupã trei ani de pãstorire, putem spune cã nu doar aþicontinuat lucrarea, ci aþi sporit-o, implicându-Vã personalîn buna rânduialã a tuturor sectoarelor de activitate.

Cele mai bune dovezi sunt faptele, deoarece acesteavorbesc de la sine. Este suficient sã privim acest sfântlãcaº, care a primit veºmântul pictural, atât în interior, câtºi în exterior, podoabe pe care le meritã din plin oCatedralã Episcopalã cu adevãrat impresionantã prindimensiunile ºi arhitectura sa. Reºedinþa Episcopalã ºiCentrul Eparhial, noua trapezã sau Paraclisul EpiscopalSfântul Mare Mucenic Mina, care în curând va fi înãlþatspre slava lui Dumnezeu, precum ºi multe alte proiecte,aflate în curs de desfãºurare, atât în judeþul Ialomiþa, câtºi în judeþul Cãlãraºi; toate acestea nu fac decât sã neconfirme cele relatate anterior. […]

Acolo unde a fost cazul aþi corectat greºelile în careau cãzut unii dintre fraþii noºtri, nefãcând altceva decâtsã Vã supuneþi cuvântului marelui Apostol al neamurilor,care le spune locuitorilor din Tesalonic: Vã rugãm însã,fraþilor, dojeniþi pe cei fãrã de rânduialã, îmbãrbãtaþi pecei slabi la suflet, sprijiniþi pe cei neputincioºi, fiþiîndelung-rãbdãtori faþã de toþi. (1 Tesaloniceni 5,14)

Nici latura filantropicã, integrantã în definireaOrtodoxiei, care nu doar ne indicã drumul spre mântuire,

prin Hristos Iisus ºi prin Bisericã, ci recunoaºte ºi nevoiletrupeºti ale semenilor noºtri aflaþi în suferinþã, nu a fostneglijatã. Doar în anul 2011, la nivel de Eparhie, aubeneficiat de ajutorul Bisericii 19.307 persoane, inclusivprin programe accesate de dinamica echipã a SectoruluiSocial-misionar, în sumã totalã de 2.615.612 lei.

Pentru a avea un viitor, trebuie sã gândim înperspectivã. Pentru a avea preoþi buni, teologi rafinaþi sauprofesori de religie competenþi, trebuie sã investim întinerii noºtri toate resursele de care dispunem. Desigur,vorbim aici de Seminarul Teologic Sfântul Ioan Gurã deAur din Slobozia, singura instituþie de învãþãmânt teologicpentru elevii din judeþele Ialomiþa ºi Cãlãraºi. O spunemcu toatã rãspunderea: grija Preasfinþiei Voastre faþã deviitorii membri de nãdejde ai Bisericii ne onoreazã. Cuatât mai mult cu cât, inclusiv în structurile de conducereale Episcopiei noastre aþi promovat tineri cu potenþial, darºi spirit de jertfã, care sã slujeascã lui Dumnezeu ºioamenilor. […]

Îngãduiþi-mi, Preasfinþia Voastrã, ca, în numele tuturorpreoþilor ºi credincioºilor noºtri, sã vã adresez sincere urãride pace, sãnãtate ºi mulþi ani întru slujirea Mântuitoruluinostru Iisus Hristos.

La mulþi ºi binecuvântaþi ani, Preasfinþite PãrinteEpiscop!»

Preasfinþia Sa a mulþumit preoþilor ºi credincioºilorpentru dragostea cu care l-au înconjurat la acest momentaniversar, exprimându-ºi nãdejdea cã lucrarea de mântuirepe care slujitorii sfintelor altare din cele 2 judeþe aleEpiscopiei noastre o sãvârºesc, va spori înzecit ºi însutitîn anii care vor urma.


REDACÞIA


Sâmbãtã, 16 iunie - a acordat un interviu la postullocal de radio Radio Campus, pentru rubrica „CuvântulChiriarhului“; a cercetat lucrãrile ce se executã labiserica Schitului Amara.

Duminicã, 17 iunie - a sãvârºit slujba de îmbrãcarecu giulgiu nou a Sfintei Mese, urmatã de SfântaLiturghie arhiereascã, la Parohia Fierbinþii de Sus,Protopopiatul Urziceni, înconjurat de un sobor depreoþi ºi diaconi; a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopaevanghelicã; a hirotesit iconom stavrofor pe pc pr.Constantin Ciubuciu de la Parohia Stroieºti, iar ppccpr. Viorel Olteanu de la Parohia Fierbinþii de Sus ºi DãnuþApostol de la Parohia Grecii de Jos, ProtopopiatulUrziceni, le-a conferit rangul de iconom, pentruactivitatea pastoral - misionarã ºi administrativã dinparohiile pe care le pãstoresc; la sfârºitul SfinteiLiturghii, a binecuvântat credincioºii prezenþi la acesteveniment bisericesc; a vizitat bisericile ParohiilorGrecii de Jos, Fierbinþi Târg ºi Mãnãstirea Dridu.

Luni, 18 iunie - a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ,exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsul Episco-piei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a primit pe pc protos.Gherasim Noapteº, stareþul Mãnãstirii Radu Negru; aprimit pe pc protos. Leontie Fusa, marele eclesiarh alCatedralei Episcopale din Slobozia; a primit pe pc pr.Ramon Eugen Ilie, protopopul de Cãlãraºi; a primit pepc pr. Marian Pãtãrlãgeanu, protopopul de Feteºti; aprimit pe domnul George Cristian Roman, primatuloraºului Þãndãrei; a primit pe domnul avocat ªtefanSava; a cercetat lucrãrile aflate în desfãºurare la noul

lumânãrar ºi în Catedrala Episcopalã ÎnãlþareaDomnului din Slobozia.

Marþi, 19 iunie - a avut program de audienþe.Miercuri, 20 iunie - a prezidat ºedinþa Permanenþei

Consiliului Eparhial; a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ,exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsulEpiscopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a primit pe pc pr.Gabriel Badea, directorul Seminarului Teologic LicealOrtodox Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia; aprimit pe domnul Iusein Iuksel, primarul oraºuluiFierbinþi Târg.

Joi, 21 iunie - a primit pe pc pr. Dumitru Drãghici,protopopul Sloboziei; a avut program de audienþe cuppcc pr. consilieri eparhiali ºi a rezolvat problemeadministrative.

Vineri, 22 iunie - a avut program de audienþe.Sâmbãtã, 23 iunie - a acordat un interviu la postul

local de radio Radio Campus, pentru rubrica „CuvântulChiriarhului“.

Duminicã, 24 iunie - a slujit Sfânta Liturghie laMãnãstirea Radu Negru, înconjurat de un sobor depreoþi ºi diaconi; a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopaevanghelicã; a hirotonit întru preot pe pc diacon DanielCostin Mihai, pe seama Parohiei ªtefan Vodã, Proto-popiatul Cãlãraºi; a acordat rangul de protosinghel pcierom. Iustinian Matei, iar binefãcãtorilor ctitori IonCiulinaru ºi Alexandru Þintã, le-a oferit Ordinul CruceaSloboziei în Grad de Cavaler; dupã Sfânta Liturghie,a urmat slujba de sfinþire a bisericii, întocmirea SfinteiMese, sfinþirea picturii ºi a catapetesmei, explicându-se credincioºilor momentele liturgice ale slujbei detârnosire; a sãvârºit slujba Parastasului pentrupomenirea fericiþilor ctitori, binefãcãtori ºi slujitori aibisericii; a binecuvântat credincioºii prezenþi la acesteveniment bisericesc.

Luni, 25 iunie - a primit pe domnul colonel NicolaeParepa, comandantul Inspectoratului de JandarmiJudeþean Ialomiþa; a primit pe pc protos. Leontie Fusa,marele eclesiarh al Catedralei Episcopale din Slobozia;a primit pe pc protos. Antonie Ciobanu, stareþul Schitu-lui Amara; a cercetat lucrãrile ce se sãvârºesc la noullumânãrar ºi la Catedrala Episcopalã ÎnãlþareaDomnului din Slobozia.

Marþi, 26 iunie - a primit pe domnul GheorgheCatrinoiu, primarul Municipiului Feteºti; a primit pedomnul Nicolae Dragu, consilier judeþean al Muni-

AGENDA PREASFINÞITULUIPÃRINTE VINCENÞIU

EPISCOPUL SLOBOZIEI ªI CÃLÃRAªILOR(16 iunie – 15 iulie)


cipiului Cãlãraºi; a primit pe domnul colonel NicolaeParepa, comandantul Inspectoratului de Jandarmi Ju-deþean Ialomiþa; a primit pe pc pr. Dumitru Drãghici,protopopul Sloboziei; a binecuvântat începutul lucrã-rilor la biserica Mãnãstirii cu hramul Sfântul MareMucenic Mina din incinta Centrului Eparhial.

Miercuri, 27 iunie - a prezidat ºedinþa PermanenþeiConsiliului Eparhial; a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ,exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsulEpiscopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a primit pe pc pr.Gabriel Badea, directorul Seminarului Teologic LicealOrtodox Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia; aprimit pe domnul director Mihai Ioniþã; la invitaþiaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Ambrozie, Mitropolit deDurostorum, a participat la procesiunea cu o pãrticicãdin lemnul Sfintei Cruci, cu ocazia hramului CatedraleiSfinþii Apostoli Petru ºi Pavel.

Joi, 28 iunie - a primit pe domnul Costel Brateº,primarul localitãþii Stelnica; a primit pe pc pr. DumitruDrãghici, protopopul Sloboziei; a participat, la CentrulCultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, ladepunerea jurãmântului pentru investirea în funcþia depreºedinte al Consiliului Judeþean Ialomiþa, a domnuluiVasile Silvian Ciupercã; a efectuat o vizitã pastoralãla biserica Parohiei Buna Vestire din MunicipiulSlobozia.

Vineri, 29 iunie - Sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli

Petru ºi Pavel - a slujit Sfânta Liturghie la CatedralaEpiscopalã Înãlþarea Domnului din Slobozia, înconjuratde un sobor de preoþi ºi diaconi; a þinut cuvânt deînvãþãturã la pericopa evanghelicã; la sfârºitul SfinteiLiturghii a acordat duhovnicia celor ºapte preoþi, careau susþinut în data de 28 iunie 2012, examenul deduhovnicie; a hirotesit în treapta de iconom mai mulþipreoþi din cadrul Centrului Eparhial; pãrintelui ViorelGeantã, preºedintele Consistoriului Eparhial, i-aconferit Crucea Sloboziei, iar preacuvioaselor maiciLucia Scîrneci ºi Filofteia Brebu le-a oferit rangul destavrofore, alãturi de Crucea Sloboziei; dupã SfântaLiturghie, a urmat slujba de Te Deum, sãvârºitã cuocazia împlinirii celor trei ani de la ÎntronizareaPreasfinþiei Sale ca Episcop al Sloboziei ºi Cãlãraºilor;a binecuvântat credincioºii prezenþi la Catedralã.

Sâmbãtã, 30 iunie - a acordat un interviu la postullocal de radio Radio Campus, pentru rubrica „CuvântulChiriarhului“; a efectuat o vizitã pastoralã la MãnãstireaSfinþii Voievozi din Slobozia; a sãvârºit la bisericaParohiei Sfântul Nicolae din Municipiul Olteniþaslujba Sfintei Cununii pentru mirii Lavinia-Maria ºiIonel Marcu.

Duminicã, 1 iulie - a slujit Sfânta Liturghie laParohia Gheorghe Lazãr, Protopopiatul Slobozia,înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi; a þinutcuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; a acordat

rangul de sachelar pc pr. Cãtãlin Arpãºanu, parohulbisericii; dupã Sfânta Liturghie a binecuvântat cre-dincioºii prezenþi la acest eveniment bisericesc.

Luni, 2 iulie - a primit pe pc protos. Leontie Fusa,marele eclesiarh al Catedralei Episcopale din Slobozia;a primit pe pc protos. Serafim Rotaru, stareþul MãnãstiriiBalaciu; a primit pe pc protos. Antonie Ciobanu, stareþulSchitului Amara.

Marþi, 3 iulie - a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ,exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsulEpiscopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a avut program deaudienþe cu ppcc pr. consilieri eparhiali ºi a rezolvatprobleme administrative.

Miercuri, 4 iulie - a prezidat ºedinþa PermanenþeiConsiliului Eparhial; a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ,exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsulEpiscopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a primit pe pc pr.Gabriel Badea, directorul Seminarului Teologic LicealOrtodox Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia; aprimit pe maica Arsenia Cozma, stareþa MãnãstiriiCrãsani.

Joi, 5 iulie - a participat la slujba Te Deum-ului dela Catedrala Patriarhalã din Bucureºti, sãvârºitã cuocazia începerii ºedinþei de lucru a Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române; a participat la ºedinþa înplen a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Vineri, 6 iulie - a avut program de audienþe.Sâmbãtã, 7 iulie - a acordat un interviu la postul

local de radio Radio Campus, pentru rubrica „CuvântulChiriarhului“; cu binecuvântarea PF Pãrinte PatriarhDaniel, a sãvârºit o rugãciune la catafalcul generaluluiTudor Cearapin, la biserica Jandarmeriei din Bucureºti.

Duminicã, 8 iulie - a slujit Sfânta Liturghie laCatedrala Episcopalã Înãlþarea Domnului din Slobozia,înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi; a þinutcuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; dupãSfânta Liturghie a binecuvântat credincioºii prezenþila Catedralã.

Luni, 9 iulie - a primit pe pc protos. Leontie Fusa,marele eclesiarh al Catedralei Episcopale din Slobozia;a avut program de audienþe.

Marþi, 10 iulie – Vineri, 13 iulie - a avut programde audienþe cu ppcc pr. consilieri eparhiali ºi a rezolvatprobleme administrative.

Sâmbãtã, 14 iulie - a acordat un interviu la postullocal de radio Radio Campus, pentru rubrica „CuvântulChiriarhului“.

Duminicã, 15 iulie - a participat la Sfânta Liturghieoficiatã la Catedrala Episcopalã Înãlþarea Domnului dinSlobozia; la finalul Sfintei Liturghii, a binecuvântatcredincioºii prezenþi la Catedralã.

Ioan Florin SIMION

interior baraga n 110

Documents