integrarea în limba român ă a toponimelor de origine latin...

of 18 /18
Integrarea în limba română a toponimelor de origine latină sau greacă. Criterii, limite şi eventuale soluţii, în lucrările Colocviului internaţional „Locus in fabula” (27-28 septembrie 2010, Bucureşti), Editura Universităţii din Bucureşti. Lect. Dr. Octavian Gordon, Universitatea din Bucureşti Keywords: Toponyms of the Antiquity, traductology, Romanian orthography. INTEGRAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ A TOPONIMELOR DE ORIGINE LATINĂ SAU GREACĂ. CRITERII, LIMITE ŞI EVENTUALE SOLUŢII. 1. Problematica şi delimitarea temei. Constatarea unei neputinţe. Despre integrarea în limba română a toponimelor de origine latină sau greacă sa tot vorbit, mai recent sau mai îndepărtat, mai degrabă neoficial decît instituţionalizat, fie legat, fie independent de chestiunea transliterării, în contextul sau în afara problemei generale a redării în limba română a onomasticii greceşti şi latine, fie în mod aluziv (uneori şi abuziv), fie pe şleau. Comunicarea de faţă se află oarecum în apendice vizavi de tema propusă a simpozionului nostru, Locus in fabula. Locuri, nume, mituri, dar subiectul în sine a constituit chiar faza preliminară neîncheiată a proiectului legat de toponimia mitică europeană 1 ,rămînînd, în continuare, un spaţiu de dispută filologică anevoie de încheiat prea curînd. În plus, filologii nu sînt singurii preocupaţi de un atare subiect: lipsa unui Îndreptar al onomasticii de sorginte grecolatină cu autoritate academică se face resimţităşi în alte cercuri culturale româneşti – mă refer, în primul rînd, la istorici, filozofi şi teologi –, chiar dacă nu există „plîngeri oficiale”. Consider necesară o presiune şi din partea acestor categorii, cu menirea de ai sensibiliza şi de ai urni (din loc sau din fabulă) pe cei care ar trebui să se ocupe îndeosebi de alcătuirea sau îmbunătăţirea instrumentelor, adică pe noi, filologii. 1 Cf. www.geomitica.ro . 1

Author: others

Post on 31-Aug-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Integrarea n limba romn a toponimelor de origine latin sau greac. Criterii, limite i

    eventuale soluii, n lucrrile Colocviului internaional Locus in fabula (27-28 septembrie

    2010, Bucureti), Editura Universitii din Bucureti.

    Lect.Dr.OctavianGordon,UniversitateadinBucureti

    Keywords:ToponymsoftheAntiquity,traductology,Romanianorthography.

    INTEGRAREANLIMBAROMNATOPONIMELORDEORIGINELATIN

    SAUGREAC.CRITERII,LIMITEIEVENTUALESOLUII.

    1. Problematicaidelimitareatemei.Constatareauneineputine.

    Despreintegrareanlimbaromnatoponimelordeoriginelatinsaugreacsa

    totvorbit,mairecentsaumai ndeprtat,maidegrabneoficialdect instituionalizat,

    fielegat,fieindependentdechestiuneatransliterrii,ncontextulsaunafaraproblemei

    generale a redrii n limba romn aonomasticiigreceti i latine, fie nmod aluziv

    (uneoriiabuziv),fiepeleau.Comunicareadefaseafloarecumnapendicevizavi

    de tema propus a simpozionului nostru, Locus in fabula. Locuri, nume, mituri, dar

    subiectul n sinea constituit chiar fazapreliminarnencheiataproiectului legatde

    toponimiamiticeuropean1,rmnnd, ncontinuare,unspaiudedisput filologic

    anevoiedencheiatpreacurnd.nplus,filologiinusntsinguriipreocupaideunatare

    subiect: lipsa unui ndreptar al onomasticii de sorginte grecolatin cu autoritate

    academicse faceresimiti naltecercuriculturaleromnetimrefer, nprimul

    rnd, la istorici, filozofi i teologi , chiardacnu exist plngerioficiale.Consider

    necesaropresiuneidinparteaacestorcategorii,cumenireadeaisensibilizaideai

    urni(dinlocsaudinfabul)peceicareartrebuisseocupendeosebidealctuireasau

    mbuntireainstrumentelor,adicpenoi,filologii.

    1Cf.www.geomitica.ro.

    1

    http://www.geomitica.ro/
  • Cu siguran,dezbatereadespre integrarea n limba romn a toponimelorde

    originelatinsaugreactrebuieaezatncontextulmailargaldiscuieidespreredarea

    acestor toponime n limbaromn.Poatecceamai importantcomponentaacestei

    problematicio reprezintnormelede transliterareanumelorAntichitiigrecolatine.

    ntreactfiespus,deobicei,sevorbetedespretransliterareadinlimbagreac(citete:

    transliterarea scrierii cualfabetgrecesc),daro seriede ntrebri sepot ridica i n

    legturcutransliterareacuvintelorlatineti:ntidetoate,pentrucgrafemelelatineti

    nselenaufostntotdeaunaipestetotaceleai2,apoipentruclimbaromnfolosete

    un alfabet latin este adevrat ,darun alfabet latin cu specific romnesc, iar n al

    treilea rnd, datorit diverselormode i convenii n privina pronunieimoderne a

    limbiilatine3.

    Deasemenea,esteevident copartedelocneglijabilaonomasticiigreceti i

    latinetinupoatefidoartransliterat,cinecesitdeadreptultraducere,npofidaunei

    oarecare opoziii din partea clasicitilor puriti. Practic, este vorba de o adaptare la

    specificullimbiiintncazuldefa,allimbiiromneaunornumecarebeneficiaz

    de o anumit frecven n spaiul literar, n sens larg, i pentru care exist deja o

    receptare, att n cercurile consumatorilorde literatur, ct i n sfera vorbitoruluide

    rnd. Cnd spun receptare a numelor, am n vedere receptarea coninutului, nu

    neaprat i a formei, component care d un plus de complexitate problematicii i

    asupracreiavoirevenindatcuamnunte.

    Avndnvedere,aadar,acestaspectalredriinromnatoponimelorlatineti

    igreceti,ianumealtraducerii,discutmdespredoulucrurieseniale:

    2Vezi,deexemplu,schimbulpetrecut ntreseriamajusculeloriceaaminusculelor, nceeaceprivetedistincia ntre u vocalic i u consonantic.Legat totde evoluia scrierii latineti, amintesc i faptul cntemeietorullegendaralorauluiTarquiniiesteTarcon!3nfoartemultecazuri,putemvorbinuderedaread litteramaunuinume latinesc n limbaromn,cidesprenormespecialede lecturanumeluirespectiv nromnete: n lipsaacestornorme,unvorbitorcareaudepronunnduseconformrestitutanumeleCicero,arputeascrie,dupdictare,Chichero.

    2

  • a.ncemsurisubceform/formeaufostasumateculturalnlimbaromn

    anumite toponimedeoriginegreac i latin, ndiferiteepoci i,maiales, ndiferite

    contexteculturale.nacestcaz,sevorbeteadeseadenumencetenitesauintrate

    nuz, carepot fi recunoscute ca atare i adunate ntro listde cuvinte cu caracter

    normativ.Neaflm nsituaia ncare integrarea n limba toponimelorccidespre

    aceasta vorbim este deja un fapt, pe care gramatica este chemat sl constate, cu

    instrumentaruldecaredispune,iatuncipresiuneasefacedejosnsus,porninddelao

    bazempiric,sispunem.

    b. Pe de alt parte, se poate exercita i o presiune invers, dinspre gramatic

    nspre vorbitori / cititori, prin formularea unei paradigme pentru lrgirea acestei

    posibile liste, moment n care baza empiric despre care am vorbit capt i o

    dimensiuneinductiv.

    Indiferent ns de motivaia, scopul sau consecinele acestui tip de aciune

    dirijat, cult,gramaticaarenevoie, i n cazul traduceriionomasticiigrecolatine,de

    criterii cu care s opereze, criterii pe baza crora s poat recunoate i, eventual,

    omologaunnumepropriuca fiindintrat nuz4.Voi ncerca, nceleceurmeaz,s

    prezint cteva dintre aceste posibile criterii, cu avantajele i dezavantajele fiecruia. 4 Semai vorbete i despre ncetenirea numelor, despre asumarea lor cultural, despre intrareacutruinumentradiialiterar,despreformeconsacratesaucunoscute.Adaug,spreexemplificare,treiextrasedinnoteleeditorialealetreicunoscuteapariiirelativrecente, laedituraPolirom(sublinierile nliter cursiv ne aparin, ele vrnd s atrag atenia asupra unor formulri specifice introduceriloreditorialedeacest tip,dar issesizezedisconfortulpecare lpresupunestatutulvag iprovizoriualintrriinuz):1)lucrrilepatristicedejatradusenlimbaromnaufostcitatengeneralduptitlurileromneticonsacrate[...]Numeleautoriloraufostredatedup formeleromneticunoscutesautransliteratectmai aproapede formele originale (ClaudioMoreschini,EnricoNorelli, Istoria literaturii cretine vechigreceti i latine,vol. II/1,Polirom,2004,Notaasupraediiei,p.7);2)nprivinaautorilorpatristici iaoperelorrespective,avndnvederecautoriiniiaufolositpentruacestenumeformeleadaptatelimbiilor, am optat la rndul nostrupentru o transcriere consacrat, aa cum apare n celemaimulte lucrriromneti de specialitate (ClaudioMoreschini, EnricoNorelli, Istoria literaturii cretine vechi greceti ilatine,vol. I,Polirom,2001,Notaasupraediiei,p.5);3.Lucrrilepatristice traduse n limbaromnaufostcitateduptitlurileromneticonsacrate.Numeleautoriloranticiaufostredaterespectnduseformalorconsacrat n limba romn, fiind transliterate numelemai puin cunoscute (Jaroslav Pelikan, Tradiiacretin.Oistorieadezvoltriidoctrinei,vol.I,Polirom,2004,Notaasupraediiei,p.9).

    3

  • nainte ns, se impun cteva precizri referitoare la relaia toponimelor cu

    antroponimele,nceeacepriveteortoepiaiortografiatraduceriilordinlimbilelatin

    igreacnromn.

    2. Toponimeiantroponime.

    Totceamspuspnacumseaplicntregiionomasticiiesteposibilcantreaga

    discuie despre integrarea toponimelor s priveasc la fel de bine i antroponimele.

    Totui, exist trsturi lingvistice specifice toponimelor, care lear putea separa de

    antroponime nu numai din punctul de vedere al genealogiei, al etimologiei i al

    funcionalitiilor,aacumsemnaleazProfesorulAlexandruGraurncartealuidespre

    Numedelocuri5,ciidinpunctdevedereortoepiciortografic6.

    Decelemaimulteori,aacumvomvedea,criteriilepentruintegrareansistemul

    limbiiromneatoponimelorgrecetiilatinetisntaceleaicaipentruantroponime,

    maialescceledouramurialeonomasticiiimprumutelementelexicaleunaalteia.

    n cazul toponimelor care au la baz un nume de popor sau de erou (istoric sau

    legendar), este limpede cortografia iortoepia lor snt condiionatedeortografia i

    ortoepia etnonimului sau antroponimului corespunztor.Totui, aceast condiionare

    nupoate fi total,pentru c intervin anumite criterii exclusivgramaticale,pe care le

    vomvedeancontinuaremaindeaproape.Deexemplu,vomspunemereuSicilia,chiar

    dacpeerouleponimlvomnumiSikelos,sau,nvariantlatin,Siculus.MriiEgeei

    vom spune, cu tot respectul fadepuriti,MareaEgee,darnuesteobligatoriu cape

    regele atenian sl numim n scris Egeu, n loc de Aegeus / Aigeus (Aigheus?).

    Deasemenea, indiferent dac scriem numele eroului legendar Thessalos, Tesalos sau

    5Al.Graur,Numedelocuri,Edituratiinific,Bucureti,1972,5sqq.6 Este curios faptul c ProfesorulGraur, care aloc, n cartea amintit, un spaiu special ortoepiei iortografiei (vezi capitolele finale Observaii gramaticale, 424464, i Pronunare i scriere,465518),nuabordeazproblema transliterrii i traduceriinumelorAntichitiigrecolatine, nafaraunorprecizripasagere,deordinsecundar.

    4

  • Tesal (cuvntoxiton!),vorbitorul romnva spune nmod constantSalonic, fie c este

    vorbadevecheacetate,fiecnereferimlaoraulmodern,iarlocuitoriiluideastzisnt

    numii fie saloniceni, fie salonicani, chiar dac dou dintre Epistolele SfntuluiApostol

    Pavel seadreseaz tesalonicenilor.Teoretic,arputea funcionao corespondenexact

    ntre toponimele iantroponimele cuaceeaibazdederivare,dar, n felulacesta, n

    afardeosiluirenzadaralimbiiromne,iamrpietimologieitotcearemaifrumos:

    elementulsurpriz.

    Mai adugm i faptul c, fa de numele de persoane, toponimele sntmai

    durabile i nu cltorescdect n condiii speciale7. n plus, n afarde categoriile

    culturale pe care leam enumerat mai sus istorici, filozofi i teologi , n cazul

    toponimelor,specialitiingeografievoraveaieiuncuvntdespusnprivinaformei.

    Cu toate acestea, aa cumvomvedea,majoritatea criteriilorde recunoatere a

    cuvintelorintratenuzsntaceleaipentruambelecategoriionomastice.

    3. Posibilecriterii.

    3.1. Receptarea.

    3.1.1. Receptareatoponimeloranticenliteraturabeletristic.

    ntradevr, literatura beletristic romneasc i n special traducerile din

    limbile clasice constituie celmai important indicator al integrrii prin traducere a

    toponimieilatinetiigrecetinlimbaromn.Este,nopiniamea,unreperhotrtor,

    pentru faptul c se adreseazunei categoriimultmai largide cititori i, implicit,de

    vorbitori dect se adreseaz orice alt tip de literatur. Prezenamasiv n literatura

    beletristicaanumitor forme toponimicereprezintdeciuncriteriupebazacruiase

    poateconstataintrareanuzatoponimelor,avndnsiurmtoarelelimite:

    7Graur,9.

    5

  • a. Pe de o parte, n funcie de diversele ndreptare ortografice romneti, n

    funciedediversemodesaudecurente literare,uneorii nfunciedeautoritateacte

    unui profesor cu renume, formele toponimice traduse difer de la o epoc la alta.

    Uneori,de laoeditur laalta. i,desigur,nu ntotdeauna celemai recente soluiide

    traducereaunuitoponimcunoscutsnticelemaipotrivite.

    b.Pedealtparte,maialesnpoezieinteatru,ntlnimformeliterarepasagere

    dinpunctuldevederealintegrriilornlimbaromn,fieeailiterar.

    Nu trebuie s uitm c, n proporie covritoare, aceste forme traduse snt

    neologisme.Deci,sntsupuseaceluiaiprocesfirescdeselecienlimbaliterarcaorice

    altneologism:sepotimpunepubliculuilarg,sepotmodificasaupotdispreafrsfi

    influenatcucevacartearomneasc.

    3.1.2. Receptareatoponimeloranticenliteraturiledespecialitate.

    Ctdespreliteraturiledespecialitate,acesteaauavantajulcsebucurdinstart

    de o anumit autoritate tiinific.Practic,orice cartedinbibliografia romneascde

    facturclasicist,istoric,filozoficsauteologicrecunoscutacademicesteimportant

    pentru a stabili care form de toponimie greceasc sau latineasc a fost realmente

    adaptatlalimbaromnicarenu.

    Desigur,fiindvorbademaimulteliteraturidespecialitate,inudeunasingur,

    i fiindc nu se poate conta pe o comunicare interdisciplinar care s le asigure i

    unificareaterminologieicomunencazulnostru,aformelortoponimice,neateptm

    laodiversitateimpusdejargonulnsui.Astfel,vorputeaficonsiderateintratenuz

    att formele toponimice preferate de clasiciti, ct i cele pe care le propun nmod

    tradiional lucrriledespecialitatedindomeniul istoriei.Deexemplu, indiferentdece

    vorpropune clasicitii,va fi foartegreupentru istorici sacceptealtedenumiridect

    6

  • celepredatenmanuale,cumarfiTermopilesauportulPireu8,chiardacacestadinurm

    poate fi ajustat prinmultmai evidenta i latinizanta dezvoltare galbenalbastr din

    sistemulbnciloreuropene:PiraeusBank.

    3.1.3. Receptareatoponimeloranticenlimbajulbisericesci/sauteologic.

    Uncuvntaparteaadugaaicinprivinajargonuluiteologici/saubisericesc.

    Socotnecesarodiscuieaparte legatde limbajulbisericesci /sau teologic,dinmai

    multeconsiderente:

    Form fonetic, sens sau construcie gramatical care aparine n evoluia limbiiunei

    perioadedepiteoripecalededispariie,darestefolositnperioadeulterioare.

    n general, se ignor existena acestui stil funcional aparte al limbii romne,

    considerat fiemarginal i, totui,utilizat nspaiulbisericescdectreocantitatede

    vorbitoridelocneglijabil,fiearhaicsaucelpuinarhaizant9.Mamiratrecentfaptul

    c un coleg de breasl a calificat drept un arhaism verbul a blagoslovi folosit n

    mediilemonahaleortodoxe romneti.Conformdicionarelorde specialitate,calitatea

    dearhaicoauacele cuvinte sauexpresiifolosite ntroepoc ndeprtat,ieite

    dinuzulcurent10.Or,chiardacverbulablagosloviaieitdemultdinuzullimbii

    8 Pe care corectorul automat al programuluiMSWord lamodificat n Piure.Acest amnunt este unindicatornplusallipseidinortoepiaiortografiaromneascoficial(iofficeial)auneicomponentedelocmarginale:toponimia.9Oricum,nucredc sepoatevorbi,cuexcepiacultelorneoprotestante ia sectelor,devreun limbajreligios, din celemai vechi timpuri pn astzi i din toate colurile pmntului, care s nu aib catrstur definitorie componenta arhaizant, ca omarc fireasc a spiritului conservator.Aceasta nunseamnneaprat i nepenirea ntroanumitetapa limbii,dar, noricecaz,eventualele nnoiridelimbajnupotfidectpariale.10VeziDEX 98.Dicionarulde tiineale limbii (Bucureti,EdituraNemira,2005), laarticolularhaism,oferurmtoareadefiniie:Form fonetic, sens sau construciegramaticalcareaparine, nevoluialimbii, unei perioade depite ori pe cale de dispariie, dar este folosit n perioade ulterioare. nparantezfiespus,aceastdefiniiesufercelpuindouneajunsuri:1.Misepareimposibil,nsincronie,deciaprioric,cacinevasapreciezecaracterulmuribundaluneiperioadelingvistice,iarpebazaacesteievalurispoatspundacuncuvntestearhaismsaunu;2.Precizarea finaladefiniiei (darestefolositnperioadeulterioare)esteinadecvat,ntructnuesteneapratnecesarreactivareauneiforme

    7

  • romnestandard,nspaiulbisericesc,imaicuseamncelmonahal,elnancetats

    fie folosit niciodat. Un monah nu va cere de la stareul lui binecuvntare, ci

    blagoslovenie,pentrucnacelspaiucareestespaiulvitalalmonahului,vorbitor

    i elde limb romn! verbul ablagoslovi i alte componente ale familiei luide

    cuvinteaufostfolositenmodnentreruptdeveacuri,dedinaintedeptrunderealorn

    limba romn literar scris.Nicimcarnuputemvorbideo supravieuireaacestor

    termeni,cideoexistennencetatfireasc.

    Aceeaiproblemsepune,debunseam,ipentruredareanspaiulbisericesc

    atoponimieideoriginelatinigreac:SfntulVasilecelMareafostepiscopalCezareei

    Capadciei ( ), n timp ce SfntulNicolae a pstorit nMira

    Lchiei(),fiindcunoscuticaarhiepiscopsaupstoralMirelor11,ntruct

    este, n greac, un neutru plural. Aceste forme toponimice snt cu att mai

    anevoie de modificat, cu ct ele snt susinute de o bogat i nentrerupt tradiie

    liturgic, nu doar citit, ci i cntat.Dup ce ieromonahulMacarie iAnton Pann,

    neegalai pn astzi, au trasat pentru totdeauna liniile cntrii psaltice romneti, o

    seriedenumepropriiauintratnuzulbisericescisauperpetuatpnastzintropare,

    acatiste, rugciuni i chiar slujbe, fiind ajustate formal doar n msura n care le

    permiteaumetrica i poetica general amuzicii bizantine. n concluzie, dac pentru

    spaiul laic, forme toponimiceprecumMira sauMirele (Lichiei)pot fi inadecvate12, n

    spaiuleclezialelesntformecurente,uzuale,funcionale.

    Complexitatea acestei situaii nu se oprete aici. Unitatea formal a numelor

    intrate n uz n limbajul bisericesc este destrmat prin poziionarea confesional

    diferit.Deexemplu, n calendarul catolic saugrecocatolic,acelaiSfntNicolaeeste /sens/construciigramaticale ieitedinuz,pentrucaaceaform/sens/construciegramaticalsfieconsideratunarhaism.11 Vezi, de exemplu, Acatistul Sfntului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, la icosul 7: Bucurte,ntistttorulepescaunulMirelor/Bucurte,mareierarhalLichiei.12Nunsarhaisme,fiindcacestetoponimeialteleasemeneanuaucirculatnspaiullaic.

    8

  • episcop deMira Liciei. Apoi, chiar n cadrul aceleiai confesiuni, poate exista un

    limbajbiblicsaudogmaticdiferitdecelliturgic,maialesnspaiileteologiceacademice,

    ceeacepoateconducelaconsacrareaadousaumaimulteformetoponimicediferite,

    cufuncionalitatemaximncadrulfiecruijargonnparte.

    Prinurmare,oimpuneredinafar,fieeaiacademic,aunuicanontoponimic

    n limbajul bisericesc, fr acceptarea obteasc, ca sm exprim astfel,mi se pare

    imposibil i cred c, pentru a intra ntro normalitate ortoepic i ortografic, ar fi

    nevoiedeacceptareaformeloralternativepentrujargonulrespectiv.

    Recunoaterea de ctre societatea academic romneasc a existenei acestui

    limbajbisericesc(nuvorbescdeimportarealuiforatnaltemediidectspaiulncare

    estefolositnmodfiresc,nesiluit)impunedecioabordareaparteachestiuniireceptrii

    toponimieidesorgintegreacilatin,fiindcicretinii,indiferentdeconfesiune,au

    unlocuminfabula,desigur,infabulaChristianorum.

    3.1.4. Receptareatoponimeloranticendicionareienciclopedii.

    Problematica acestei receptri este, n opiniamea, identic cu cea care inede

    receptareatoponimelorAntichitiinliteraturadespecialitate(vezisupra,sub3.1.2.)i,

    prinurmare,nuvoiinsistaasupradetaliilor.Adaugdoarfaptulc,datfiindvaloarea

    normativ implicitpecareoaudicionarele ienciclopediile, indiferentdacau fost

    sau nu redactate ntrunmediu academic i/sau oficial, formele toponimice pe care

    acestealepromoveazconstituiereperemaisigurepentrucontiinaconsumatoruluide

    literaturnespecialistdect formeleprezente n literatura / literaturilede specialitate.

    Astfel, dicionarele i enciclopediile se transformmultmai uor dect alte apariii

    editorialedinsimplureceptoraltoponimelornvectordepromovareaanumitorforme

    toponimice.Prinurmare,pentrucareceptareatoponimelornacestspaiualliteraturii

    spoatconstituiuncriteriucorectpentrurecunoaterea toponimelorintrate nuz,

    estenecesaroatentselecieadicionareloriaenciclopediilorncauz,adugnduse,

    9

  • debun seam, inecesitatea investigriicriteriilorutilizate ndiverseleediiipentru

    selectareaanumitorformetoponimice.

    3.1.5. Receptareatoponimeloranticenspaiulvirtual.

    De bun seam, dac vorbim despre cum snt receptate toponimele antice n

    spaiulvirtual,ne raportm lavremuri foarte recente. Iaracest spaiuvirtual este, n

    mare, reflectarea situaiei din literatura scris, precum i a celei legate de educaia

    vorbitorilor(aautorilordearticole,abloggerilor,acelorcareposteazcomentariietc.)

    de limba romn. Prin urmare, consultarea acestei zone nar fi relevant pentru

    diverseleclasificrialetoponimelorantice,daresteposibilsoferesoluiineateptate,

    accidentale,ncazulunortoponimeconcrete.

    3.1.6. Alteaspectealereceptriitoponimiei.

    3.1.6.1. Nu snt la curent cu eventuala receptare a toponimiei n istoria

    muziciiromneti,dar, nceeacepriveteantroponimia,unexemplu

    cred c este relevant: dup ceGeorge Enescu ia intitulat opera de

    rsunet internaionalOedip, va fi greu pentru intelectualul romn s

    scrienumeleeroului sofoclianaltfeldectOedip i slpronunealtfel

    dect [dip]. nprivina strict apronuniei, n aceeai situaie se afl

    toponimulMoesia(pronunat,adesea,i[mzia]).

    3.1.6.2. Probabil c i paremiologia romneasc trebuie cercetat atunci

    cndsevastabiliolistdetoponimeintratenuz.Toatedrumurileduc

    la Roma sau Cartagina trebuie distrus snt doar dou dintre zicalele

    romneti(chiardacimportate)careauuncuvntdespusnlegtur

    cuformatoponimelorRoma,respectivCartagina(inuCartago,

    Cartagenasaualtfel).

    3.1.6.3. n ceea ce privete receptarea n massmedia, se nelege c i

    televiziunile, i radioul, darmai cu seam presa cultural snt spaii

    10

  • care trebuie luate n considerare. Totui, acestea din urm nu snt

    neapratdefinitorii,aflnduseelenselentrostarededezorientarei

    deprovizoratortograficmaimultdectcelelaltecategoriidereceptori.

    3.2. Criteriigramaticale.

    3.2.1. Flexiuneadesinenei.

    Ajungemacum laadouacategoriedecriterii, ianumecele strictgramaticale,

    dintrecareprimulcareiesenevidenesteflexiuneadesinenei.Untoponimpoatefi,

    n opinia mea, integrat n limba romn, atta timp ct, ntrun discurs romnesc,

    primete terminaii specifice limbii romne la cazurile oblice. Dac vorbim despre

    ntemeiereaTarentului,atunciavemunoracruia izice,peromnete,Tarent;de

    asemenea,dac vorbimdespre invaziaLidiei /Lydiei, atunci formaLidia /Lydia,

    accentuat proparoxiton13, poate fi considerat traducerea consacrat a toponimului

    .NuacelailucrusepoatespunedespreSagras,rudinItalia,saudespremuntele

    Soracte.

    La acest capitol,pentru toponime, lucrurile snt cevamai limpezidectpentru

    antroponime.DacputemalegentreArtemisvs.Artemida,pentrucputemspuneatt

    scutul lui Artemis, ct i scutul Artemidei, toponime precum , i

    nupotfiimportatenromnetecaatare(Phokis,ChalkissauArgolis,indiferent

    deortografialor),fiindcneobligformeledegenitivdativFocidei,Calcidei/Chalkidei,

    Argolidei14: nu putem spune locuitorii lui Phokis / Fokis, aurul lui Chalkis sau

    cucerirea luiArgolis.Dac arvrea cineva cu totdinadinsul spstreze n romn

    forma transliterat de nominativ, ar fi nevoit s adauge un cuvnt n plus, precum

    ar, inut, pmnt: locuitorii rii Chalkis.Dar, dac are de tradus chiar o 13 Problema accenturii este i aceasta de discutat n situaia alctuirii unui instrument lexicografictoponimicnormativ,darmvoi limita, ncomunicareade fa, laaspectelecare in nprimul rnddegrafianumelordelocuri.14Lafelipentrualtecategoriidenumecareaufinalardciniin.Cf.cuplulTroasTroada().Nuamverificatdacsepotadugaialtecategoriiderdcini.

    11

  • formdegenitiv,dintrosintagmprecum,cumvaproceda?Aadar,

    cursulfirescallimbiiromneobliglaadoptareaoficialaunorformedenominativca

    Argolida,Halkida/Chalkida/Calcida,Focida15.

    3.2.2. Patulprocustianaltrsturilorgramaticalespecificromneti:

    3.2.2.1. Postpunereaarticoluluihotrt.

    Postpunereaarticoluluihotrtesteunfenomengramaticalrarissim,care,fiindc

    genereaz modificarea finalei de cuvnt, reprezint un criteriu ineluctabil pentru

    romnizarea toponimelor. De exemplu, Heracleea, dei n greac este

    nearticulat (i proparoxiton), este perceput ca articulat n romn, devenind, prin

    asociereacualteclasenominale,unsubstantivfemininaccentuatparoxiton.

    Dac pentru substantivele feminine care, n traducere romneasc, ajung tot

    feminine, lucrurile pot prea oarecum simple, nu la fel se ntmpl cu substantivele

    masculine,croratraductorulromntrebuiesleataezeiunarticolhotrtpostpus.

    Deexemplu,inutulromanLatium,teoretic,ntraducereromneasc,arputeafiredat

    fieLatiumul,fieLaiul16.

    3.2.2.2. ncadrareanclaselexicogramaticalespecificelimbiiromne.

    Exist clase lexicogramaticale specifice limbii romne care oblig la anumite

    formetoponimice,inclusivcuoanumitformsonor17,laaceastacontribuindeventual

    icriteriulanterior,legatdepostpunereaarticoluluihotrt.Faptulcnlimbaromn

    actualexisttermenirelativrspndiiprecumepopee,cornee,sauantroponimulAndreea

    15Bineneles,aceastprecizarenuepuizeazproblemele legatede transliterare,desprecareamvorbitmaisus.IndicareaunorformeprecumHalkidasauFocidaestepuraleatorie.16 n cazulde fa, ca i nalte cazuride toponimemai cunoscute, criteriul receptriipoate juca rolulhotrtor.PoeziaromneascdmrturiedespreunLaiu:LeliaTeodosiu,traducndEpistolelehoraiene(Horatius,Opera omnia,vol.2,Ed.Univers,Bucureti,1980:Epistula2,1,156157),ne spune cGreciacapturatiacuceritslbaticulnvingtor/innecioplitulLaiuaadusartelefrumoase.17Vezi,deasemenea,chestiuneaaccentului.

    12

  • determin atragerea n aceeai clas lexicogramatical i a unor toponime precum

    Heracleea()sauEubeea().Urmtoareledoucriteriigramaticalepotfi

    considerate reflexii ale aceluiai proces de atracie, prin forma sonor identic sau

    similar,ninterioruluneiclaselexicogramaticaledejaexistenteifuncionalenlimba

    romn.

    3.2.2.3. Percepereacaformedesingularaunorformedeplural.

    Aceast realitate lingvistic nu este un aspect ce ine de transpunerea unor

    toponime dintro limb ntralta, ci este un proces intrinsec al limbii18. Chiar dac

    pluralul se regsete n continuare n formule ngheate precum Bucuretii Noi,

    Arhiepiscopia Bucuretilor, eventual, la limit i cu evidente accente stilistice aparte,

    Bucuretiide odinioar,vorbitorulde limb romn contemporanva folosiexpresii i

    fraze precum Bucuretiul cel mohort, sau Pitetiul ncepe s arate a ora modern. De

    asemenea,cltorul ntorsrecentdinGreciavavorbidespre frumoasa i nsoritaAten.

    Pe aceeai baz analogicdespre care am vorbit lapunctul anterior,de ncadrare n

    anumite clase lexicogramaticale, Teba va fi deci un substantiv feminin cu form

    articulat de singular, n timp ceDelfi (i de ce nu? analogic, i Locri) va fi un

    substantivmasculin,perceput,de asemenea, ca singular,dar lao formnearticulat.

    Rmnedediscutatdacaceastformnearticulatpoatefunciona,canlimbagreac,

    ca atare, cu deplina contiin a faptului c este vorba de un loc determinat, sau

    vorbitorulromn,dinreflex,vaavea tendinasadaugearticolulhotrt:Delfiesteun

    localcunoateriienigmaticesauDelfiulesteunlocalcunoateriienigmatice.

    3.2.2.4. Inversareagenurilor.

    18nbazaaceleiaitendinenaturaleafiecreilimbi,vorbitoruldelimbneogreacpercepemonosilabicul(iniial)masculinpluralIaidreptunbisilabicneutrusingular:, iaroraulgermanStuttgartareformaneoelen(cf.3.2.2.4.).

    13

  • nbazaaceleiai logici,genulsubstantivuluidin limbasurssepoatepierde n

    transpunerea ntro limbint.Un toponim precumConstantinopol poate fi articulat

    Constantinopolea, atta timp ct exist forma oblic Constantinopolei, dar devine

    ConstantinopolulatuncicndsevorbetedesprecdereaConstantinopolului.Lucrurilesnt

    mai simpledacnegndim laEgipt,Cipru,R(h)odos i la toataglomerareade insule

    greceti,feminineprinexcelen.

    De asemenea,un toponimmodernprecum, la fel ca i toatgama

    numelorgrecetineutren,vafiperceputcafemininsingular,nacelaifelncare

    au devenit feminine toate numele comune n m de sorginte greceasc: problem,

    anatem,paradigm,epigram,patim19(veziisupra,sub3.2.2.2.).

    3.2.3. Presiuneanumelorcomunecubaztoponimic.

    Unaltcriteriu lingvistic (nuneapratgramatical, nsensstrict)pentruastabili

    intrareanuzaunorformetoponimiceoconstituieprezenanlimbaromnaunor

    cuvintecomunecuetimontoponimic.Largarspndireacuvntuluimaratondetermin,

    n opiniamea, adoptareagrafieiMaraton (inuMarathon)pentru toponimul atic.De

    asemenea,prezena adjectivului laconic n limba romndetermingrafiaLaconia, cu

    pronunieproparoxiton, inuLakonia,cupronunieparoxiton,maialescavemde

    tradus inclusiv corespondentul adjectival, n sintagme precum

    (GolfulLaconic).

    3.3. Pronuniatoponimelornlimbilemoderne.

    Pronunianlimbilemoderneaunuitoponimanticsauaunuinumedelocalcrui

    etimonesteuntoponimalAntichitiipoatefiuncriteriupentrutraducereacuvntului

    respectiv n limbaromn.Deexemplu, fiindcoriceageniede turismoferunsejur

    19Spredeosebiredecelelaltenumecomunemenionate,careptrundnromnprinintermediullimbiifranceze,patimestemprumutatdirectdingreac,ncontextullimbajuluibisericesc.

    14

  • estivalnHalkidiki(gr.)20,aceastformtoponimicarputeafiunargument

    pentruadoptareaformeiHalkida(inuChalkidasauC(h)alcida)ntraducereagr..

    La fel, pronunia din limba italian a lui s intervocalic ne va determina s vorbim

    desprecetateaSiracuzei(nudespreSiracusa).Totpronunia(dariformatoponimului:

    Lazio) din limba italian poate sprijini rspndirea formei Laiu n transpunerea

    lat.Latium(cf.supra,sub3.2.2.1.),devremecensuitoponimulmodernestetradussub

    formaLaiu21.

    Totui, aa cum semnala i ProfesorulGraur, ar fi o eroare s ne nchipuim c

    normapronunrii i chiar ia scrieriiestedat totdeaunade limbadincareprovine

    numele22.Chiardacgreciideastzipronun[kipros],nlimbaromnvafigreus

    sescriealtfeldectCipru,pronunatdupregulileobinuitealelimbiiromne.

    4. Concluzii.

    n urma tuturor acestor observaii, singura concluzie clar care se poate

    desprindeesteaceeacproblematicaintegrriinlimbaromnatoponimelorgreceti

    ilatineestedeocomplexitatecareinvitlaconjugareamaimultoreforturi,nprimul

    rnd din partea filologilor.Mai nti, pentru a evita risipa de energie n ajustri i

    reajustri,credcartrebuirezolvatchestiuneatransliterriidinalfabetgrecesc ncel

    latin,caresfievalabilnudoarpentruonomasticaAntichitiigrecolatine,cipentru

    ntreaga terminologie. naldoilea rnd, se impuneevaluarea fiecruia npartedintre

    criteriilepecareleamprezentati,eventual,adugareaaltoracaremivorfiscpat.n

    al treilea rnd, care este i celmai important, estedealctuit,de ctreun colectiv cu 20Pecaremajoritatearomnilorlpronunparoxiton,probabilprinanalogiecuaccentuareaparoxitonamajoritiicuvintelorcareaumaimultdecttreisilabe.Uncazsimilarestepronunareatiramsu.21 Cf. siteul Radio Vatican n limba romn: http://storico.radiovaticana.org/rom/storico/200902/267442_noi_reguli_pentru_taberile_de_nomazi_de_la_roma_si_regiunea_latiu_aspecte_pozitive_si_rezerve_intemeiate.html(din19.02.2009).22Graur,467.Adaug i exemplul toponimuluibritanicGreenwich,a cruipronunie corect n limbaenglez este [rnd] sau [rnt], dar pe care romnii, n general, l pronun [ri:nwt], dupmodelulpronunieiadjectivuluigreeniapronumeluiwhich.

    15

    http://storico.radiovaticana.org/rom/storico/2009-02/267442_noi_reguli_pentru_taberile_de_nomazi_de_la_roma_si_regiunea_latiu_aspecte_pozitive_si_rezerve_intemeiate.htmlhttp://storico.radiovaticana.org/rom/storico/2009-02/267442_noi_reguli_pentru_taberile_de_nomazi_de_la_roma_si_regiunea_latiu_aspecte_pozitive_si_rezerve_intemeiate.htmlhttp://storico.radiovaticana.org/rom/storico/2009-02/267442_noi_reguli_pentru_taberile_de_nomazi_de_la_roma_si_regiunea_latiu_aspecte_pozitive_si_rezerve_intemeiate.html
  • autoritateacademic,undicionarortograficiortoepicalonomasticiigrecolatine,care

    sserveascdreptndreptarpentruntreagasocietateculturalromneasc.Asublinia

    ncodatnecesitateaca,nalctuireaunuiastfeldeinstrumentfilologic,sseincont

    idespecificul jargoanelorcareutilizeaznmodmasivtoponimiasau,maigeneral,

    onomastica Antichitii grecolatine, lsnd deschis posibilitatea alternativei, un

    aspectdealtminteriesenialpentrulexicografie.

    16

  • Abstract:TheIntegrationintoRomanianLanguageofGreekandLatinToponymsof

    theAntiquity.Criteria,LimitsandPossibleSolutions.

    Rendering into Romanian the toponyms ofGreek and Latin origin is one unsolved

    traductological difficulty, either in translations of the antique literature, made by

    classicists,orinscientificarticles,books,encyclopaediasandotheracademicworks,in

    differentacademicareas,suchasClassicalPhilology,History,Philosophy,Theologya.o.

    In this paper,we aim to outline themain possible criteria for the integration into

    Romanianofsuchtoponyms.

    Inthefirstlines,weunderlinetheimportanceofthetransliteration,especiallyfromthe

    Greek into theRomanianLatinalphabet.Second,wetrytopointoutthedifferenceof

    approach between toponymy and anthroponomy with regard to orthography and

    orthoepy.ThetoponymsaremuchmoredifficulttorenderintoRomanian,asthereis,

    inmany cases, a certain relationship between the toponym and the corresponding

    anthroponym(see,forexample,thecaseofandtheAegeanSea).

    Webelievethat,aftertheestablishmentofcoherentrulesoftransliteration,thereisstill

    a difficulty in rendering the toponyms into Romanian language, taking into

    considerationthegreatnumberofnaturalizedoradaptedplacenames.Butthequestion

    iswhat thecriteriaare forconsideringnaturalizedone toponymoranother.The first

    indicatorfortheintegrationshouldbesearchedforinthereceptionoftheAntiquityin

    theRomanian literature.Ofcourse, themajor role isplayedby thecorpusofmodern

    translations from the Greek and Latin literature, but the reception in specialized

    literature is also ofhigh relevance.Nevertheless, this specialized literaturehas to be

    treated carefully, as there are different uses in different humanist areas, such as

    (Classical) Philology, History, Philosophy and Theology. One toponymic form

    suggestedby ahistorian as it is so, andnototherwisewellknown inhis scientific

    field could be rejected by a philosopher. One should not forget that themodern

    17

  • 18

    Geography holds an important role in establishing a possible list of integrated

    toponyms.As regards the theological literature, the things aremore complicated, as

    there has been produced a language gap between different ecclesiastical areas

    (denominations).

    Apart from the matter of the reception of Antiquity, we propose also

    grammatical criteria tobeoutlined, suchas: the inflexion inRomanian language, the

    postponingthearticleinRomanian,theaffiliationtolexicalandgrammaticalcategories,

    thenumberand/orgenderinversion,a.o.