L---

INTAINREAPOVE$TtLOR

CUPRINS

1. VISUL LUt MTTRU ............. .............. 3

2. CALATORTA LA MUNTE ................................ 8

3. MTNUNILE pAounll ....................12

+. irurAluREA cu rAr-rRUMos ................ 20

5. DARUL l_ul pRASLEA ......... .......24

o. sA sRlvAvr povESTEA! ............................. 2s

7. CALUL LUt HARAp-ALB .............................. 33

a. iN AJUToRUL LUt HARAp-ALB ................ 40

g. cAcruLA LUt oAulA pRTpELEAC ......... 44

10. uRrAsil DtN POVESTE 47

r r. irurAlNtREA cu zArun ............ s4

12. DE vongA cu srAruTA DuMtrrrrcA ...... s8

13. LUPTA CU spAruuI-sARPE ....62

imaginard cu'ri, cu ciuda[iimStrii invizibili

re ce va fi po-balauri? Oare

Stiga un baiat

,oi rupe vrajandi alaturide

idu, cititorule.

VISUL LUI I'lIrRUMitru era un copil ca tine, care cregtea pe zi ce trece tot mai voinic,

mai curajos ;i mai bun. Visa si aibd un buzdugan adevirat gi si por-neasci in aventuri fascinante. Dar sd lSsdm pentru o clipa povestea,

cici bunica, ah! bunica, cea care capata puteri magice in prezenla luiMitru ;i pirea si aibi ;apte m6ini in loc de doui, venea intr-o grabd,

invaluitd in aburi gi miros de plicinte, gi sarmale, gi ciorbd din aia cumnumai bunicile pot face. Mitru declard, cu aceastd ocazie, vreme depace qi se puse voinice5te pe mincat.

Cu sabia din lemn alSturi, Mitru m6nca in linigte gi se gdndea... Citise

atdt de mult despre eroi, incdt i se pdrea cd nimic altceva nu-ti poti dorisd fiiin viala. $i nu inlelegea de ce bunica ii tot spunea cd ea il iubegte

ata cum e, chiar de se lupta ori ba, de ii este fricd sau de are curaj. ii spu-

nea cd el e darnic gi rabddtor, mereu dornic sd-iajute pe toli. Mitru cre-

dea insi cd a fi erou nu inseamni asta, ci cu totul altceva, ceva ce bunicanu voia nicidecum sa inteleaga. Ca daca ar fi aga cum zice bunica, pdi

cei mai mari eroi ar fi chiar ea cu bunelu, gi mami, gitati. Eiil ajuti me-reu gi-s foarte curajogi, chiar pot sd faci atAt de multe lucruri deodatd!

lar bunelu (a;a ii spunea Mitru bunicului Andrei), mai harnic ca el nu

gisegti, umple beciul cu bundtSli de parci l-ar ajuta o ceati intreagd

de prieteni. Oare c6nd reu;egte?

Era vari gi Mitru stdtea mult la bunici in timpul vacan{ei. Venise

gi mama, deoarece au pornit sa faci o f6ntdni noud in curte. $tiutlucru - cu c6t mai multe mdini, cu atdt mai repede gi mai cu bucuriese face treaba. lar treburi erau multe: de dat cu var in toati casa, de

fdcut dulceturi, de spalat butoaiele, ehe! gi c6te gi mai c6te.,,$i de statimpreuni'i adduga Mitru, cdnd se intocmea lista sarcinilor zilnice.

I

I.leIt

Cu aceste g6nduri complicate in minte;i cu c6te o placintd infiecare m6nd, Mitru o intrebd pe mama care se apropiase:

- Mami, de ce imi tot spui ci sunt eroul tbu? Eu nu m-am luptatcu niciun balaur!

- $tiu cd,daciteveiint6lni cu un balaur, neapiratai si Iup!i,devafi cazul. $i ca-i vei ajuta pe prieteni, c6nd se vor afla la nevoie. lar pAnd

atunci, te antrenezizilnic sd-fi spore;ti ribdarea, puterea, bundtatea,inorice situalie. De reuge5ti asta, vei reugi sd invingi si balaurul.

Mitru nu prea inlelegea. igi dorea atat de mult sd int6lneasci unerou adevirat! Voia sd afle ce sd facd pentru a deveni erou. ii tot intre-ba ba pe bunica, ba pe bunelul despre eroii din povegtile neamuluinostru 5i unde ar putea sd-i int6lneasci.

Buniculuiii veni o idee. Dorea, desigur, ca nepotul si-i int6lneascdpe acegti eroi de isprava ;i si trdiasci magia poveStii. Fdc6ndu-i osurprizi, a pus la cale o micd vacantd la munte.

4

&E*-.

le o plScinti ina5e:

nu m-am luptat

ai sd lupli, de va

nevoie. lar pdnira, bunitatea, inaurul.

intilneasci un

ruou. ii tot intre-egtile neamului

si-i int6lneascitii. Fic6ndu-i o

Mitru nu inlelegea de ce era neapirat nevoie sd meargi la munteca sd-i int6lneascd pe eroi. Ce se poate int6mpla intr-o pidure obig-nuitd de la poalele munlilor?

- Bunele, egti sigur cd o si ddm de eroi acolo?

- Cred ci da. Apoi, orice erou trebuie sd cunoascd pddurea, sd seimprieteneascd cu ea. in pddure se intAmpld lucruri fantastice, dar lepot vedea doar foarte pu{ini oameni. Dacd urmireqti atent 9i in linigtefrunzele, florile, pdsirile, copacii, vintul, e posibil ca pidurea sd-!i ara-te felele ei ascunse gi locurile ei tainice, in care poli gisi miraculosul.

Altddatd Mitru ar fi alergat iute la joaci. Atunci rimase insi siasculte povegtile bunicului despre pddure. igi imaginau tot felul deminunitiicare lis-ar putea int6mpla. Au fdcut lista lucrurilor necesare:ape, cortul, saci de dormit, conserve, p6ine, legume, chibrituri, un to-por, o lanternd, un cutit, tacAmuri ;i...

- Am luat totul, Mitru!?

5

rilililflru*il$tr

::€;=:*€

€

Cartea cu povegti! Era cdt pe ce s-o uit, bunele.

De cdldtorie ii despdrlea o singuri noapte. Noroc cd reu;iseri sitermine toate treburile mari gi-qi puteau permite o micd vacan!5. Ai

casei se vor descurca c6teva zile gi fira bunelu, chiar;i fara el! Mitrun-avea somn. Totuqi, ii placea noaptea, deoarece se int6lnea uneoriin somn cu eroiiindrigili qi sivArgeau impreuna o mullime de lucruriminunate. Se maiintimpla sd fie infricogdtor, dar el gtia ci in vis totule posibil, oricdt de ciudat ar pirea in realitate, gi c5, orice s-ar petrece

intr-un vis, copiii se afl5 in siguranti.

6

/

Ega

ca reusrsera 5a

rici vacanta. Ai

gi tira el! Mitru'nt6lnea uneori

l{ime de lucruri

a ci in vis totulice s-ar petrece

r.lrti

Mai gtia cd lumina lunii vegheazd copiii care dorm gi ii apard detoate creaturile fioroase. observi cd in noaptea aceea Luna era mailuminoasi ca oricdnd.,,oare o fi gi Luna un fel de erou, daci are agaputeri?" se intrebd biiatul.

Mitru era foarte nerdbddtor, simlea cd nu-i arde de somn. s-arfi pornit chiar in acel moment in aventuri! igi aduse aminte insi devorbele bunicii:,Voinicii dobandesc putere prin somn."Aga ci inchiseochii, imagin6ndu-gi cum frunzele fognesc sub picioarele lui gi ciripitulil indeamnd sd meargi tot mai ad6nc in padure. simli deodati cumcineva il saruti pe frunte. Nici nu era nevoie sa deschidi ochii, cdci gtiacine e. Linigtit, Mitru adormiintr-o clipita.

CALfrTORIA Lh I'4UNIE

Se ficu dimineatS. Soarele ii incilzea obrajii, iar lumina orbitoareil atrdgea ca o promisiune ci ceva inexplicabil de interesant avea sd

se int6mple.Mitru siri din pat gi se grdbi sd-l trezeasci pe bunelu. Pdgea prin

casi in v6rful degetelor, cici era ora 7 gi voia sd-i lase pe ceilalli si mai

doarmi. Dar bunelu nu era in pat. Nici bunica. il ceut; peste tot, in

baie, in toate camerele, insd nu-l gdsi. Deschise uga casei gi simti un

miros puternic. Fdrd sd se incalle, alergi si vadi de unde venea mi-

rosul. Mare ii fu mirarea cAnd vdzu ci bunicul stringea, cu noaptea-n

cap, nuci verzi, tocmai bune pentru dulceatd.

- Uf, daci ai 5ti ce sperieturd am tras, bunele! Nu cumva te-ai

rizgdndit gi nu mai plecdm la munte?

- Ehe!... pii, dacd am zis ceva, mi lin de cuvdntul dat. Doar citrebuie si str6ng mai int6i nucile astea.

- Hai si te ajut, ci in doi o si terminim treaba mai repede.

Mitru era entuziasmat la gdndul cd va petrece c6teva zile in pd-

dure, mai ales cd bunicul i-a promis cd acolo se va int6lni neapirat

cu eroii pe care i-a indrdgit nespus. l-a mai zis ci va avea nevoie de

rdbdare;i atentie.

in timp ce incdrcau in ma5ini toate cele necesare, bunica veni cu

sufletul la gurd la ei, cu nigte prosoape unele peste altele pe brate:

- Vai, ce bine ci am reuSit sd scot plicintele astea din cuptor!Niciun voinic nu se pornette la drum cu traista goal5.

- Mullumesc, bunico! lar eu credeam ci toli dorm...

- Mitrule, si...

- $tiu, mamd,;tiu, sd fiu prudent. $i si am grijd de bunelu, zise el

gi siri iute in maginS.

8

-b-.

E

ar lumina orbitoareI interesant avea sd

bunelu. Pdgea prin

rse pe ceilalli si mai

ciutd peste tot, in

rga casei 9i simli un

de unde venea mi-

ngea, cu noaptea-n

lle! Nu cumva te-ai

v6ntul dat. Doar cd

n mai repede.

:e c6teva zile in pd-

va intilni neapirati va avea nevoie de

sare, bunica veni cu

te altele pe brale:

le astea din cuptor!

ral5.

dorm...

iji de bunelu, zise el

t

Prima parte de drum pdrea floare la ureche - Mitru numira co-pacii si incerca sd ghiceasci specia fieciruia, apoi adormi cu vdntulricoros alerg6nd pe fafa lui, apoi spuse bancuri cu bunelu. Drumuldevenea insi tot mai lung gi mai obositor, ii amorliseri picioarele, iarv6ntul mdngAietor de diminea{d devenise o boare de cilduri care iitopea fruntea gi obrajii.

- Bunele, nu mai am rdbdarel

- Poli avea ochi, mAini, dar ribdarea nu !i-e dati de-a gata. Tre-buie s-o cauti gi s-o creqti. lmagineazi-fi cd e o steluld in aer gi ci, defiecare datd c6nd numeri p6ni la 50, apare incd o steluld. Cu c6t mai