INSULE DE ORIGINE CORALIGENA

Numite si insule biogene, comparativ cu insulele de origine continentala si vulcanica, care se intalnesc de la un pol la altul si pe toate paralele globului, insule coraligene au o desfasurare spatiala limitata, impuse de anumite conditii de mediu.

Formatiunile coraligene sau recifele sunt rezultatul constructiilor de corali hermatipici(madreporii), in simbioza cu algele verzi si rosii.Coralii sunt caracterizati prin schelete calcaroase care cresc mereu in inaltime pe propriile lor socluri. Inmultirea asexuata da nastere la colonii a caror indivizi raman legati intre ei.

Recifele-stancile submarine formate de corali-se impart, dupa forma si etape de dezvolatare in patru tipuri:- recife litorale(recife franj), care se dezvolta direct pe self, in lungul tarmului continental sau insular, atingand latimi maxime in dreptul promontoriilor, in urma activitatii intense a valurilor si lipsei aluviunilor in suspensie(regiuni caracteristice Marea Rosie, Golful Persic);- recife-bariera, care se desfasoara tot in lungul tarmului continental sau insular, dar la o distanta de acesta de la 2 pana la 16 km, fiind separate printr-un spatiu acvatic de tip lagunar; latimea recifelor bariera este destul de variata de la ordinal zecilor de m la cel al zecilor de km(Marea Bariera Australiana lunga de 2400 km si lata de 50-150 km);

- atolii-recife izolate, de forma circulara sau ovala intrerupte din loc in loc de “portite”, cuprind in mijloc o laguna cu adancimi de 40-50m; cei mai multi si tipici atoli sunt in marile Indoneziei(Java, Moluce, Banda). In Oceanul Indian(cca 70), in Marea Caraibilor(Oceanul Atlantic) si in Oceanul Pacific propriu-zis(cca 320); cel mai mare atol de pe glob este Christmas(cu 477 kmp si 260 km perimetru) din arhipelagul Line(Oceanul Pacific).

- recife de paltforma, care se dezvolta pe platoul continental marin cu adancimi mici, de forma ovala cu dimensiuni care pot ajunge pana la 150 km lungime(regiuni caracteristice sunt in Oceanul Atlantic-platformele Bahamas, Florida si Bermude).

Insulele coraligene, prin particularitatile mineralogice(numai carbonat de calciu), morfologice(mai ales atolii cu laguna in mijloc) si hidrochimice(numai apa sarata), constituie un mediu de viata destul de sarac, sub aspectul varietatii speciilor de plante si animale. Dintre plante, cel mai bine se dezvolta palmierii, ale caror seminte plutesc de la o insula la alta. Se cultiva in mod deosebit cocotierul(Cocos nucifera), care este folosit si ca hrana(fructele), imbracaminte(fibrele) si ca lemn de constructie(trunchiurile). Dintre animale, pe tarmurile insulelor se intalnesc arici de mare cu spini de 15 cm lungime, scoici gigantice cu cochilia pana la 300kg greutate(Tridacna), viermi de mare(Eunice viridis), crustaceul Racul diogene(Euparagurus), adaptat la viata terestra, iar crabul de cocotier isi face gauri la radacina cocotierilor. In apa lagunelor traiesc peste cu forme curioase si culori stralucitoare. De asemenea sunt numeroase insecte si pasari, ex: porumbelul verde(Phinilopus uralensis) si porumbelul negru(Philogenas pectoralis). Dintre mamifere se intalneste frecvent o specie de soarece(Mux exulans).

Intinzandu-se pe aproximativ 2030 de km de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est, Marea Bariera de Corali constituie cea mai mare formatie de corali din lume, avand o suprafata de 200.000 de kmp. Pe toata aceasta suprafata se afla presarate numeroase recife de corali, atoli, bancuri, fiecare in alt stadium de dezvoltare. Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat la nivelul actual, dupa ultima Era Glaciara. Arhitectii acestei realizari sunt milioanele de mici polipi coraligenu-350 de specii in total. Inruditi cu meduzele, polipii au un inel de tentacule minuscule in jurul gurii. Fiecare polip extrage carbonatul de calciu din apa marilor, transformandu-l intr-un “schelet” de calcar; miliarde de astfel de schelete formeaza reciful. Cercetatorii au impartit coralii din Marea Bariera in doua tipuri. Coralii ramficati numiti si “coarne de ren”, care au ramurile asemanatoare cu coarnele de ren sau cu ramurile arborilor, formeaza colonii. Dintre acestea cel mai raspandit este Acropora, care poate fi in intregime de aceeasi culoare: albastra, purpurie, rosie, verde sau galbena, sau de mai multe culori la un loc. Coralii, denumiti si “creier” din cauza formelor lor asemanatoare cu circumvolutiile creierului, sunt mai duri si mai compacti. Ei pot alcatui blocuri de culoare bruna sau verde cu un diametru pana la 3m. Alti corali au forme de discuri, conopide, ciuperci, tuburi de orga sau dantele. Cxand apa oceanului este in reflux, Marea bariera arata ca un camp presarat de lacuri de lacuri si intretaiat de fluvii. Acolo doarme o intreaga padure submarina petrificata. In partea sudica a Marelui Recif, unde bate pasatul de sud, bancurile de corali de dezvolta mai mult in directia vantului, deoarece acesta produce valuri mici care aduc hrana si oxigen din abundenta.

LOCUITORII RECIFULUI

Tridacna uriasa, de 90 kg, elibereaza la fiecare depunere peste un miliard de oua.

Pestii-anemona stau printre tentaculele anemonelor de mare, imuni la toxinele acestora. Anemona profita de resturile ramase de la masa lui.

BANCURI IN RECIF

Printre miile de pesti colorati ai recifurilor se afla si bibanii pitici, care se hranesc cu planctonul din apele de mica adancime ale recifurilor.

BIBLIOGRAFIE

•Gastescu, Petre; Cioaca, Adrian - Insulele Terrei, Ed. Albatros, Bucuresti, 1986