SCOTT O'PTLL

Tnsula

Delfi,nilor Albagtri)

Editia a III-a

Traducere din englezi gi notede Diana Marin-Caea

afTnuR

imi amintesc ziua in care corabia aleufilor'a ajuns lainsula noastri. La inceput pirea o cochilie mici plutindpe mare. Apoi a crescut gi a fost un pescirug cu aripilestrdnse. in cele din urmi, in lumina risiritului, a deve-nit ceea ce era cu adevdrat - o corabie rogie cu douipAnze roqii.

Eu qi fratele meu ne duseserim la capitul unui cani-on care se termini intr-un mic port numit Golful Coralilor. Plecaserim sI adunlm ridlcini care cresc pe-acoloprimivara.

Fratele meu Ramo era doar un biielel; eu aveam doi-sprezece ani, iar el doar pe jumitate cAt mine. Era micpentru cineva care a vlzut aplrAnd de-atdtea ori soare-le gi luna, dar iute ca un greier cAnd il zgAndirea cevaqi la fel de nesibuit cAnd era agitat. Din cauza asta gipentru cI voiam si n-o ia la fugi, ci si mi ajute la adu-nat ridicini, nu i-am spus nimic despre cochilia pe careo vizusem sau despre pescirugul cu aripile strAnse.

Am continuat si sap prin desiq cu bi;ul meu ascufit,ca gi cum pe mare nu s-ar fi intAmplat nimic. Nici

l Popor care locuiegte in Insulele Aleutine gi Insulele Shu-magin, situate in vestul statului american Alaska.

j

I,. ,?

micar atunci cAnd am gtiut sigur ci pesciruqul era o

corabie cu doud pAnze roqii.Dar ochilor lui Ramo le scipau putine lucruri. Erau

negri ca ai unei gopArle, foarte mari qi, asemenea ochi-lor de qopArli, pireau adesea somnoroqi. in clipele ace-

lea vedeau cele mai multe lucruri. $i-acum aritau aqa.

Erau pe jumitate inchigi, precum aceia ai unei gopArle

care, intinsi leneg pe o piatri, se pregdteqte si-gi scoatipe neaqteptate limba ei lungi gi si prindi o musci.

- Marea e linigtiti, a zis Ramo. E o piatri neted5,

firi nicio zgArietur5.Fratelui meu ii plicea si spuni ci un lucru era alt-

ceva decAt ceea ce era.

- Marea nu-i o piatri firi nicio zgArietur5, am spus.

E api firi niciun val.

- Pentru mine e o piatri albastri, a zis. $i departe,

la marginea ei, se afl5 un nor mic ce sti pe piatri.

- Norii nu stau pe pietre. Nici pe cele albastre, nicipe cele negre gi nici pe vreun alt fel de pietre.

- Asta st5.

- Nu pe mare, am zis. Delfinii stau acolo, 9i pesci-

rugii, gi cormoranii, gi vidrele, qi balenele, dar norii, nu'

- Poate ci-i o baleni.Ramo s-a sprijinit pe un picior, apoi pe celilalt, pri-

vind corabia care se apropia gi despre care nu qtia ci eo corabie, pentru ci nu vizuse vreodati una. Nici eu nu

vizusem, dar gtiam cum aratl pentru ci-mi spuseseri

al1ii.

- CAt te uili tu la mare, eu sap dupf, ridicini. $i eu

o si le minAnc, nu tu.

Ramo a inceptr s

tot mai privea sprermai mult, cu pinzd

-Ai vizut rru- Da, am rispu- Cele pe care le

- Egti foarte miinoati in apele lumii

Ramoaculesorimul in cog. pe nea5teinchis-o Ia loc.

-Ocanoelastrtoate canoele noastrrsupra!

Ci era o canoe s.uJ

sa. intr-o clipita, a afost,ludnd-o la goanl

Am continuat sA amurau cAnd sipam ptulburati ca fratele mcorabie, nu o canoe uputea sd-nsemne mulgi sd alerg si eu, dar alpentru ci era ner.oie d

PAni am umplut eocol bancului lat de aftgi a trecut printre cehrrea in Golful Coralila.

pnl era o

rui- Eraupochi-ldeace-fru a+a.

!r loParleldscoatipsca.Enetedi,I

lu era alt-

f,am spus.

t

Sdeparte,Fma-hrstre, niciE

[ppesci-hrrcrii, nu.ii

hlilalt, pri-

lnr gtia ca e

f-xici eu nu

h spuseserii

$i eu

Ramo ainceput siimpungi cu bilul in pimAnt, dar

tot mai privea spre corabia care se apropia din ce in ce

mai mult, cu pAnzele ei rogii in ceafa diminefii.

- Ai vizut vreodati o baleni rogie? a intrebat.

- Da, am rispuns, degi nu era a9a.

- Cele pe care le-am vizut eu erau cenuqii.

- Eqti foarte mic gi n-ai vizut toate fiinlele care

inoati in apele lumii.Ramo a cules o ridicini gi se pregitea si-i dea dru-

mul in cog. Pe nea9tePtate, gi-a deschis larg gura, apoi a

inchis-o la loc.

- O canoe! a strigat. Una uriaqi, mai mare decAt

toate canoele noastre puse la un loc. $i roqie, pe dea-

supra!Ci era o canoe sau o corabie, lui Ramo nu-i prea pi-

sa. intr-o clipiti, a aruncat ridicina cAt colo gi dus a

fost,luAnd-o la goani prin pidurice 9i;ipind.Am continuat si adun ridicini, dar mAnile imi tre-

murau cAnd sipam prin pimAnt, pentru ci eram mai

tulburati ca fratele meu. $tiam ci acolo, pe mare, era o

corabie, nu o canoe uriagi, qi ci apari;ia acelei coribiiputea si-nsemne multe lucruri. Amvrut si arunc bilulqi si alerg gi eu, dar am continuat sd sap dupi ridicini,pentru ci era nevoie de ele in sat.

PAni am umplut eu cogul, corabia aleulilor a dat

ocol bancului lat de alge care inconioari insula noastrigi a trecut printre cele doui stAnci care vegheazi intra-

rea in Golful Coralilor. Vestea sosirii ei aiunsese deja in

lg

satul Ghalas-at. Luindu-qi armele cu ei, birba;ii nogtriau pornit-o repede pe cirarea gerpuitoare ce duce la

firm. Femeile se adunau la capitul terasei de piatri.Mi-am croit drum printre copacii degi, apoi, miqcAn-

du-mi cu repeziciune, am coborAt prin raveni pAni lastAncile de pe malul mirii. Acolo m-am ghemuit, spri-jinindu-m5 in genunchi ;i pe coate. Dedesubt se in-tindea golful. incepuse refluxul, iar soarele strilucea penisipul alb al plajei. Jumitate dintre blrbaqii din satulnostru stiteau pe malul apei. Restul erau ascungi prin-tre stAncile de la capitul ciririi, pregitiqi sd-i atace peoaspefii nepoftili daci s-ar fi dovedit neprietenoqi.

Cum stiteam ghemuiti printre tufigurile de toyon,,incercAnd si nu cad de pe stAnci, sI mi ascund cAt maibine gi, cu toate astea, si vid gi si aud tot ceea ce se pe-trecea acolo, jos, o barci a pirisit corabia. La rame eraugase birbafi cu vAsle lungi in mAini. Aveau feqe late, iarpeste ochi le cideau plete negre, lucioase. CAnd s-auapropiat, am vlzut ci aveau podoabe de os infipte innas.

in spatele lor, in barci, stitea un blrbat inalt cu obarbi blondS. Nu mai vlzusem niciodatd un rus, dartata imi povestise despre ei. M-am intrebat, privindu-lcum stitea, cu picioarele depirtate gi cu palmele strAn-se in pumn, proptite in golduri, privind micul port ca gi

cum deja ii aparfinea, daci era cumva unul dintre aceioameni din miazinoapte de care se temea poporul

2Arbust originar din California, cu frunze vegnic verzi, florialbe gi fructe mici qi roqii asemlnitoare afinelor.

meu. Am fost siguri demal, iar el a sirit afa6

Ecoul vocii lui s_a idgolf Vorbele ii erau ciripe care s-o fi auzit rreqsi vorbeasci in Iimba n

-Amvenit cu gindvorbi, le-a spus barba+il

Niciunul n-a rasplccei ascunqi in spatele stipe plaja inclinati. Si_a ir

- Eu sunt capetenftmeu este Cipetenia Cho

M-a mirat ci i-a sprsrat. Tofi cei din tribul mvirat, care era secret ii ftpentru ci daci oamenii Isecltuieqte gi-gi pierde rWon-a-paJei, adici F*amele meu tainic este Kameu era Cho*'ig. $i nu f

Rusul a zAmbit si i_ainmi Cipitanul Orlor.. Ttputut vedea faqa, dar rm c

- Am sosit impreuniechipajul meu, a spus ru!Vrem si ridicim o rabirdureazi vAnitoarea.

Tata n-a zis nimic. Erade inalt precum C;pitarnr

x$

Lbtubatii noqtri

bare ce duce la

ei de piatri.

f,apoi, migcin-

n rar-eni pini lamghemuit, sPri-

Dedesubt se in-nde srrilucea Pe

ftbatii din satul

rrr ascungi Prin-ffii sa-i atace Pe

ryrietenogi.Egrrile de toYon',

dascund cAt mai

Itil ceea ce se Pe-

lia. t^a rame etau

treau fe;e late, iar

cfrrase. Cind s-au

rc de os infiPte in

rbirbat inalt cu o

idata un rus, dar

ftebat, privindu-lior palmele strAn-

nd micul port ca 9i

re unul dintre acei

se temea poPorul

Eer-e5nicverzi, florifrelor.

{

meu. Am fost siguri de asta cAnd barca a plutit pAni la

mal, iar el a sirit afari, strigAnd.

Ecoul vocii lui s-a izbit de perefii stAncogi ai miculuigolf. Vorbele ii erau ciudate, nu seminau cu nicio limblpe care s-o fi auzit vreodati. Apoi, firi grabi, a inceput

si vorbeasci in limba noastri.

- Am venit cu gAnduri pagnice gi doresc si stim de

vorb5,le-a spus birbalilor de pe mal.

Niciunul n-a rdspuns, dar tata, care se afla printrecei ascungi tn spatele stAncilor, a iegit in fa1i, coborAnd

pe plaia inclinati. $i-a infipt sulila in nisip.

- Eu sunt cipetenia din Ghalas-at, a zis. Numele

meu este Cipetenia Chowig.

M-a mirat ci i-a spus unui striin numele lui adevi-rat. Tofi cei din tribul nostru aveau doul nume, cel ade-

virat, care era secret gi folosit arareori, gi unul obignuit,pentru ci daci oamenii te strigi pe numele tainic, el se

secituiegte gi-gi pierde vraja. Aqa ci eu eram strigatiWon-a-pa-1ei, adici Fata cu Pir Lung gi Negru, dar nu-

mele meu tainic este Karana. Numele tainic al tatiluimeu era Chowig. $i nu gtiu de ce i l-a spus unui striin.

Rusul a zAmbit gi i-aintins mAna, spunAnd ci-l chea-

mi Cipitanul Orlov. Tata a intins gi el mAna. Nu i-amputut vedea fa;a, dar nu cred ci i-a intors zAmbetul.

- Am sosit impreuni cu patruzeci de oameni dinechipajul meu, a spus rusul. Am venit si vAnim vidre.

Vrem si ridicim o tabirl pe insula voastri cAt timpdureazi vAnitoarea.

Tata n-a zis nimic. Era un blrbat inalt, deqi nu la fel

de inalt precum Cipitanul Orlov, gi stdtea cu umerii luii

IlrlI

goi tragi inapoi, gAndindu-se la ce-i spusese rusul. Nuse gribea sd rispundi pentru ci aleufii veniseri in maimulte rAnduri si vAneze vidre. Fusese acum multivreme, dar tata igi mai aducea aminte de ei.

- ili amintegti de-o alti vAnitoare, a spus Cipi-tanul Orlorr, vizAnd ci tata ticea. Am auzit gi eu de ea.

Oamenii aceia erau condugi de Cipitanul Mitriff careera un nesibuit gi care acum e mort. Necazul a fost citu ti tribul tiu afi ficut toati treaba.

- Am v6nat, a zis tata, dar cel pe care-l numegtinesibuit voia si vAnim firi oprire de la o luni noui laalta.

- De data asta nu trebuie si faceli nimic, a zis Ci-pitanul Orlov. Oamenii mei o si vAneze gi vom impirfiprada. O treime pentru voi, pl5titi in mlrfuri, nu inbani, gi doui treimi pentru noi.

- Pi4ile trebuie si fie egale, a zis tata.Cipitanul Orlov s-a uitat lung spre mare.

- Putem vorbi despre asta mai tArziu, cAnd pro-viziile mele vor ajunge pe firm, a rispuns rusul.

Dimineafa era senini ;i vAntul bitea slab, dar eraanotimpul in care te poli a$tepta la furtuni, aga c-aminfeles de ce voia rusul si-gi aduci lucrurile pe insulanoastrS.

- E mai bine si ne-nfelegem de-acum, a spus tata.Cipitanul Orlov a ficut doi pagi mari, indepirtAn-

du-se de tata, apoi s-a intors qi l-a privit.

- E corect si primeqti doar o treime pentru ci noio sI facem munca gi noi o si fim cei care ne punemviafa in primefdie.

,Iiil

i

Tata a scurui-at dirRusul a mormait t- De \Teme ce ttt;

dau ceya?

- \{area care irneanoastra.arasp"rns

A rorbit incet. *srr 1

- De aici si pani Izeci de leghe?

- Nu. doar parteaiesc ridrele.

Cipitanul Orlov a sroamenii nostri cum sticeilalqi, care ieseau mrr it pe tata si a dar dinaritindu-si dinlii lungl

- pa4ile r.or fi eeal

A mai spus ceva. daclipa aceea, in marea mo piatrS, care a cizut crrIa picioarele lui. Tod cdiesit fhri zgomor din turpini am ajuns la rer.rsil

i spusese rusul. Nu

4ii veniseri in mai

irsese acum multift de ei.

baf,e, a sPus CiPi-\rn auzit gi eu de ea.

Ftanul Mitriff, care

rt Necazul a fost ciIL:l pe care-l numeqti:de la o luni noui la

reqi nimic, a zis Ci-beze givomimPirlili in mirfuri, nu in

e zis tata.

slrle mare.

si tirziu, cAnd Pro-rispuns rusul.

d batea slab, dar era

r la furnrni, a9a c-am

cl lucrurile Pe insula

&acum, a sPus tata.

ryi mari, indePirtAn-

rpivit.Dftime Pentru ci noi

m crci care ne Punem

Tata a scuturat din cap.

Rusul a mormiit in barbi:

- De vreme ce marea nu-i a ta, de ce ar trebui si-qidau ceva?

- Marea care inconjoari Insula Delfinilor Albagtrie a noastri, a rispuns tata.

A vorbit incet, aga cum ficea cind era supirat.

- De aici gi pAni la Santa Barbara - cale de doui-zeci de leghe?

- Nu, doar partea de ldngi insuli, cea in care tri-iesc vidrele.

Cipitanul Orlov a scos un sunet din gAt. I-a privit pe

oamenii noqtri cum stiteau pe plaji, apoi s-a uitat spreceilal;i, care iegeau acum din spatele st6ncilor. L-a pri-vit pe tata gi a dat din umeri. A zimbit dintr-odati,aritAndu-;i dinlii lungi.

- Pirtile vor fi egale, azis.A mai spus ceva, dar n-am mai auzit, pentru c5-n

clipa aceea, in marea mea tulburare, am migcat din loco piatri, care a cizut cu zgomot de pe stAncS, ajungAndla picioarele lui. Tofi cei de pe plaji au privit in sus. Amieqit firi zgomot din tufiguri gi-am alergat firi oprirepAni am ajuns la terasa de stAnci.

Ii r"rt-