instrumente si tehnici in mng riscului de lichiditate
TRANSCRIPT
CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................................2
1. Pozitionarea BRD Group Société Générale in cadrul sistemului bancar
romȃnesc................................................................................................................3
2. Cauzele riscului de lichiditate .........................................................................5
3. Structura activelor si pasivelor băncii BRD Group Société Générale.........8
4. Determinarea gap-ului de lichiditate, a gap-ului cumulat de lichiditate și a
indicatorului de lichiditate.................................................................................13
5. Instrumente și tehnici utilizate în managementul riscului de lichiditate la
BRD......................................................................................................................19
CONCLUZII .......................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................22
INTRODUCERE
Motto: John F Kennedy: “ O acțiune implicǎ riscuri și costuri care sunt mult mai mici decȃt cele
asociate repausului.”
Perioada actualǎ este denumitǎ “era managementului de risc” ȋn domeniul bancar, iar
managementul riscului este o sarcinǎ extrem de complexǎ și importantǎ a
managementului bancar.
Riscul de lichiditate este ȋncadrat de cǎtre autori ȋn categoria riscurilor financiare,
riscuri specifice operațiunilor de creditare, cele mai multe dintre aceste riscuri fǎcȃnd
obiectul unor reglementǎri bancare.
Economistul Edward A. McNelly definea lichiditatea ca “deținerea banilor ȋn
momentul ȋn care banca are nevoie de aceștia”. Prin urmare, riscul de lichiditate constǎ in
probabilitatea ca banca sǎ nu-și poatǎ onora plǎțile fațǎ de clienți, ca urmare a devierii
proporției dintre creditele acordate pe termen lung și creditele pe termen scurt și a
necorelǎrii acestor active cu pasivele bǎncii, adicǎ cu resursele.
Prin prezenta lucrare ȋmi propun sǎ analizez evoluția lichiditǎții, tehnicile și
instrumentele utilizate de BRD-GSG pentru managementul riscului de lichiditate, ȋn
contextul unei economii ȋncǎ oscilante.
Ȋn contextul crizei financiare internaționale, BRD, ca și ȋntreg sistemul bancar
romȃnesc, a pǎstrat un nivel confortabil de capitalizare, solvabilitate și lichiditate, ȋn
condițiile observǎrii unei deteriorǎri a calitǎții activelor și ȋnregistrǎrii unui profit
diminuat, ca urmare a stagnǎrii activitǎții de creditare.
2
1. Pozitionarea BRD Group Société Générale in cadrul
sistemului bancar romȃnesc
Istoricul bǎncii ȋncepe ȋn 1923, cȃnd s-a ȋnființat Societatea Naționalǎ de Credit
Industrial, ca instituție publicǎ. Aceasta și-a schimbat denumirea ȋn Banca de Credit
pentru Investiții odata cu naționalizarea din 1948 și ȋn Banca de Investiții odatǎ cu
reorganizarea sistemului financiar din 1957. Ȋn 1990 activele și pasivele Bǎncii de
Investiții sunt preluate de Banca Romȃnǎ pentru Dezvoltare care se constituie ca bancǎ
comercialǎ, dupǎ suprimarea monopolului bǎncilor specializate. Ȋn 1998 se semneazǎ
contractul de vȃnzare-cumpǎrare de acțiuni ȋntre Société Générale și Fondul Proprietǎții
de Stat, autoritatea romȃneascǎ care se ocupǎ de participațiile statului, contract prin care
Société Générale subscrie o majorare de capital de 20% ș cumpǎrǎ un pachet de acțiuni
care-i permite sǎ devinǎ proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD. Ȋn 2001, BRD
este listatǎ la Bursa de Valori București, la prima categorie, devenind ȋn scurt timp una
din cele mai tranzacționate societǎți. Ȋn 2004 Société Générale cumpǎrǎ pachetul rezidual
de acțiuni deținut de statul romȃn ȋn capitalul BRD, participația sa crescȃnd astfel de la
51% la 58,32%.
BRD oferǎ o gamǎ largǎ de servicii constȃnd ȋn: depozite la vedere și la termen,
certificate de depozit, operațiuni de platǎ interne și externe, acordare de credite,
operațiuni cu carduri și instrumente financiare financiare derivate, precum și alte servicii
bancare, atȃt clienților persoane juridice cȃt și persoane fizice.
BRD deține participații la societǎți romȃnești și strǎine care desfașoarǎ activitǎți de
leasing, acordare de credite de consum, administrare de fonduri de pensii private,
gestionare a flotei de autovehicule, asigurǎri de viațǎ, finanțare de echipamente IT,
administrare de active.
Ȋn prezent, BRD-Groupe Société Générale este a doua bancǎ romȃneascǎ, dupǎ
activele bancare şi deţine a doua capitaliyare la Bursa de valori Bucureşti. Banca este
prezentă în toate judeţele României printr+o reţea de 930 de agenţii, iar la finele anului
2010, BRD incă număra peste 2,6 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste
3
2,3 milioane de carduri bancare. De calitatea serviciilor acestei bănci comerciale se ocupă
cei peste 9500 de profesionişti care formează echipa BRD.
Acţionariatul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 27 milioane de clienţi
din intreaga lume. La finele anului trecut, Grupul, care numără peste 151.000 de angajaţi,
a realizat un venit net bancar de 21,8 miliarde euro şi un profit net de 2 miliarde de euro.
Tabel 1. Acţionariat BRD Group Société Générale
Sursa: www.tradeville.eu
Conform www.brd.ro, valorile băncii pot fi descrise prin faptul că, zilnic, contribuie
la realizarea proiectelor clientelei, sprijină deyvoltarea companiilor şi a municipalităţilor.
În fiecare zi, noi colaboratori se alătură echipei BRD şi noi clienţi îi acordă încredere.
Reuşita acestei strategii de dezvoltare durabilă se bazează în principal pe valorile
împărtăşite la nivelul întregului Group Société Générale: profesionalismul, spiritul de
echipă și inovația.
4
2. Cauzele riscului de lichiditate
Unul dintre cele mai importante domenii ale managementului activelor și pasivelor
bancare îl reprezintă gestionarea riscului.
Riscul reprezintă pericolul de a suferi o pierdere. Administrarea riscului ia în
considerare factorii măsurabili sau care amenință sau pot influența negativ realizarea
obiectivelor unei bănci și propune strategii pentru a se opune acestor factori.
Gestionarea riscurilor pentru managementul unei bănci înseamnă studierea
posibilităților de investiții pe piețele monetare și de capital care să aducă profit
acționarilor și clienților băncii dar în același timp reducerea posibilităților de pierdere la
nivel acceptabil.
Riscul de lichiditate bancară reprezintă riscul unei bănci ca veniturile și capitalul său
să fie afectate din cauza incapacității sale de a-și onora la termen obligațiile fără a se
confrunta cu pierderi inacceptabile.
Riscul de lichiditate include:
1. Riscul băncii de a fi incapabilă să finanțeze portofoliul de active pe maturitățile și
la ratele de dobândă corespunzătoareș
2. Riscul băncii de a fi incapabilă să lichideze poziția la momentul oportun și la un
preț rezonabil.
O bancă comercială trebuie să atinga și să mențină un optim de lichiditate, acestea
fiind premise pentru:
1. Desfășurarea normală a activității bancare prin asigurarea clienților băncii cu
fonduri suficiente;
2. Îndeplinirea angajamentelor asumate;
3. Evitarea lichidării forțate a activelor băncii în situația în care fondrile ar fi
insuficiente;
4. Asigurarea imunizării băncii față de volatilitatea parametrilor pieței (cursul de
schimb, rata dobânzii, indicii bursieri).
5
Banca definește riscul de lichiditate ca riscul curent sau viitor generat de incapacitatea
de a face față obligațiilor sale de plată la scadența acestora fără să înregistreze pierderi
inacceptabile.
Principalele cauze care generează riscul de lichiditate sunt:
1. Dependența băncii de depozitele individuale mariș
2. Lipsa de încredere/diminuarea încrederii în bancă, atât din partea altor bănci, cât și
din partea clienților săi;
3. Necorelarea pe benzi de scadență a intrărilor și ieșirilor de lichiditate.
Managementul lichidității, în cazul BRD, are următoarele două componente majore:
1. Estimarea necesarului de finanțare al băncii pe termen scurt, mediu și lung, pe baza
previziunilor și identificarea soluțiilor de finanțare corespunzătoare;
2. Planurile de criză inclusiv o evaluare continuă a potențialelor tendințe, evenimente
și incertitudini care ar putea impacta lichiditatea băncii.
În ceea ce privește asigurarea lichidității în monedă străină, managementul lichidității
băncii este bine integrat cu cel al Société Générale.
Comitetul de Gestionare a Activelor și Pasivelor (CGAP) validează principiile de
bază pentru organizarea și managementul riscului de lichiditate, validează programele de
finanțare ale Băncii, examinează rapoartele de monitorizare a poziției de lichiditate,
respectiv estimările privind poziția de lichiditate viitoare, examinează scenariile de criză
și propune acțiunile adecvate Comitetului de Direcție.
Anul 2009 a fost marcat de criza financiară și economică care a cuprins economia
mondială, impactul, deși considerabil, manifestandu-se preponderent indirect. Modelul de
afaceri al băncii, cu produse bancare tradiționale, la care se adaugă măsurile prudențiale
și administrative pe care BNR le-a adoptat în mod proactiv au determinat absența
“activelor toxice” și menținerea stabilitățiii financiare. Impactul crizei s-a manifestat prin
reducerea liniilor de creditare private externe cu impact asupra evoluției creditului
neguvernamental, creșterea aversiunii la risc a investitorilor străini asupra piețelor
emergente, reducerea substanțială a valorii multor categorii de active, îndeosebi a celor
imobiliare, dominante în clasa de active folosite drept colateral bancar și creșterea
ponderii creditelor neperformante în activele instituțiilor de credit.
6
În contextul acutizării crizei financiare internaționale, BNR a adoptat o serie de
măsuri destinate menținerii stabilității sistemului bancar și vizând prevenirea unor ieșiri
masive de capital.
În urma analizelor realizate de societatea SSIF Tradeville S.A., s-a constatat că,
performanțele financiare și economice ale BRD în semestrul întâi al anului 2010 au fost
satisfăcătoare, în opinia conducerii băncii, și au dovedit o bună adaptare la contextul
economic, caracterizat printr-o cerere redusă de produse bancare și, în special, de credite.
Tabel 2. Rezultate financiare 2009-2010
Sursa: www.tradeville.eu
Se poate observa, în urma analizei tabelului anterior, că profitul net a scăzut cu 13.7%
datorită creșterii costului net al riscului de credit cu 53.9%, insă s-a remarcat o gestionare
atentă a cheltuielilor generale și administrative care au scăzut cu 3% față de primul
semestru din 2009 și au contribuit la îmbunătățirea raportului cost/venit cu 4.8 puncte
procentuale, la 38.0%.
7
3. Structura activelor si pasivelor băncii BRD Group Société
Générale
Despre structura activelor și pasivelor băncii BRD se poate spune că elementele
bilanțiere relevante sunt alocate pe dobândă, respectiv în funcție de cea mai apropiată
dată de modificare a dobânzii, în cazul acelor instrumente care îsi modifică rata de
dobândă înainte de scadență.
Așadar, situația activelor și pasivelor băncii se prezintă astfel :
Activele BRD în anul 2008 pe benzi de scadență
Tabel 3. Active BRD 2008
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5
ani
Total
ACTIVE
Disponibilități 913.750 0 0 0 0 913.750
Conturi la
Banca Centrală
13.312.740 0 0 0 0 13.312.740
Conturi curente
și depozite la
bănci
343.846 57.000 22.156 88.624 72.160 583.786
Active
disponibile
pentru vânzare
3.663 283.331 420.096 53.427 105.099 865.616
Credite 17.221.890 6.334.650 2.994.563 3.657.774 1.725.872 31.934.857
Creanțe din
leasing
230.238 591.651 259.631 284.337 0 1.365.857
Fond comercial 0 0 0 0 50.151 50.151
Impozitul pe 723 (431) 7.301 (1.590) 59.057 65.060
8
profit amânat
activ
Active
imobilizate și
alte active
0 0 0 0 1.827.894 1.827.894
Total active 32.026.850 7.266.201 3.703.747 4.082.572 3.840.233 50.919.603
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Datoriile BRD în anul 2008 pe benzi de scadență
Tabel 4. Datorii BRD 2008
- în mii lei -
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5
ani
Total
DATORII
Depozite la
vedere și
conturi
curente
17.260.919 0 0 0 0 17.260.919
Depozite la
termen
19.666.098 16.961 3.050 0 0 19.686.109
Împrumuturi 3.785.192 3.310.144 882.869 1.040.741 52.243 9.071.189
Datoria cu
impozitul
curent
0 0 123.189 0 0 123.189
Alte datorii 299.261 211.312 0 0 0 510.573
Total datorii 41.011.470 3.538.417 1.009.108 1.040.741 52.243 46.651.979
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Activele BRD în anul 2009 pe benzi de scadență
9
Tabel 5. Active BRD 2009
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5
ani
Total
ACTIVE
Disponibilități 631.571 0 0 0 0 631.571
Creanțe asupra
Băncii Centrale
9.219.118 0 0 0 0 9.219.118
Creanțe asupra
instituțiilor
financiare
343.051 0 204.157 25.106 12.553 584.867
Instrumente
financiare
derivate
90.166 0 0 0 0 90.166
Credite și
avansuri
acordate
clientelei
17.349.553 8.270.435 1.516.164 4.239.775 1.304.319 32.680.245
Creanțe de
leasing
financiar
109.091 439.609 248.660 245.846 38.921 1.082.127
Active
financiare
disponibile pt.
vânzare
10.690 232.427 1.349.134 506.371 176.513 2.275.135
Investiții în
asociați
0 0 0 0 79.271 79.271
Fond comercial 0 0 0 0 50.151 50.151
Impozitul
amânat activ
0 0 0 0 0 0
Active
imobilizate și
0 312.292 0 0 1.285.564 1.597.856
10
alte active
Total active 27.753.240 9.254.763 3.318.115 5.017.098 2.947.292 48.290.508
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Datorii BRD în anul 2009 pe benzi de scadență
Tabel 6. Datorii BRD 2009
- în mii lei -
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani Total
DATORII
Depozite la
vedere si
conturi
curente
14.618.902 0 0 0 0 14.618.902
Depozite la
termen
13.365.780 6.748.998 859.863 124.376 1.325 21.100.342
Împrumuturi 1.881.432 3.663.821 631.740 920.364 39.220 7.136.577
Instrumente
financiare
derivate
63.418 0 0 0 0 63.418
Datoria cu
impozitul
curent
0 0 13 0 0 13
Impozitul pe
profit
amânat
pasiv
7.253 4.773 6.917 24.151 46.924 90.018
Alte datorii 334.750 2.343 0 0 0 337.093
Total
datorii
30.271.535 10.419.935 1.498.533 1.068.891 87.469 43.346.363
11
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Situația activelor și pasivelor băncii BRD, la începutul anului 2010 se prezenta astfel :
Grafic 1. Structura activului bilanțier la finele S1 2010
Sursa : www.tredeville.eu
Putem observa că ponderea cea mai mare, de 64%, o dețin creanțele asupra clientelei,
lucru datorat evoluției nefavorabile a creditelor, crescând tot mai mult creditele
neperformante.
Grafic 2. Structura pasivului bilanțier la finele S1 2010
12
Sursa: www.tradeville.eu
Așa cum putem observa din tabel, ponderea cea mai mare, de 65% este deținută de
datoriile privind clientela, lucru ce deriva din strategia urmată de BRD, de a crește
numarul de depozite atrase și de a reduce oferta si cererea de credite.
Întrucât ponderea depozitelor a depășit, deși nu foarte mult, ponderea creditelor,
putem afirma că inceputul anului 2010 a fost unul promițător, cu un grad de lichiditate în
creștere.
4. Determinarea gap-ului de lichiditate, a gap-ului cumulat
de lichiditate și a indicatorului de lichiditate
În baza datelor din tabele prezentate anterior se va realiza măsurarea riscului de
lichiditate pe fiecare bandă de scadență în parte, a gap-ului cumulat de lichiditate,
precum și a indicatorului de lichiditate cerut de BNR, conform legislației bancare în
vigoare.
Gap-ul de lichiditate pe o anumită bandă de scadență se determină prin diferența
dintre totalitatea intrărilor de lichiditate (suma activelor băncii, suma dobânzilor de
încasat, suma elementelor extrabilanțiere, care reprezintă angajamentele primite de
bancă și sumele de încasat din instrumentele financiar-derivate) de pe banda
13
respectivă și totalul ieșirilor de lichiditate (suma datoriilor băncii, suma dobânzilor de
plătit, suma elementelor extrabilanțiere, care reprezintă angajamente date de bancă și
sumele de plată aferente instrumentelor financiar-derivate) pe aceeași bandă.
Gap-ul cumulat de lichiditate se calculează ca suma dintre gap-ul de lichiditate
aferent unei anumite benzi de scadență și gap-ul de lichiditate aferent benzii de
scadență următoare primei benzi.
Indicatorul de lichiditate cerut de BNR se determină prin raportul dintre
lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară1. Dacă pentru toate benzile de scadență,
lichiditatea necesară este egală cu totalul ieșirilor de pe acea bandă de scadență, în
cazul lichidității efective lucrurile stau un pic diferit. Astfel, pentru banda de scadență
0-1 luni, lichiditatea efectivă este egală cu totalul intrărilor de lichiditate de pe această
bandă. Pentru celelalte benzi, lichiditatea efectivă este egală cu suma dintre gap-ul
cumulat de lichiditate de pe banda de scadență anterioară și intrările de lichiditate de
pe banda curentă. În cazul in care gap-ul cumulat de lichiditate de pe banda de
scadență anterioară este negativ, atunci lichiditatea efectivă este egală doar cu
intrările de lichiditate de pe banda de scadență curentă.
Așadar, se vor folosi următoarele formule:
Total intrări lichiditate = ΣActive + ΣDobânzi de încasat + Σ elemente
extrabilanțiere (angajamente primite de BRD) + Σ încasări din instrumente
financiare-derivate;
Total ieșiri de lichiditate = Σ Datorii + Σ Dobânzi de plată + Σ elemente
extrabilanțiere (angajamente acordate de BRD) + Σ plăți aferente instrumentelor
financiare-derivate;
Gap de lichiditate = Total intrări de lichiditate – Total ieșiri de lichiditate;
Gap cumulat de lichiditate = Gap de lichiditate aferent benzii de scadență
anterioare + gap de lichiditate aferent benzii de scadență curente ;
Indicatorul de lichiditate = Lichiditate efectivă / Lichiditate necesară.
1 Regulamentul BNR nr. 24/2009 privind lichiditatea instituțiilor de credit, art. 6, publicat în M.O. al României, Partea I, Nr. 881/2009, din 21 decembrie 2009
14
Obiectivul urmărit de BRD și, de altfel, de orice bancă comercială este menținerea
gap-ului cumulat de lichiditate pe fiecare bandă de scadență cel puțin la valoarea 0,
iar indicatorul de lichiditate cerut de BNR trebuie să fie cel putin 12.
Angajamentele primite și date de către bancă se prezintă după cum urmează:
Tabel 7. Angajamente primite de BRD în 2008
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1
luni
1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani Total
Angajamente
primite
0 409.105 1.227.315 4.909.260 24.546.300 31.091.980
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Tabel 8. Angajamente acordate de către BRD în anul 2008
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani Total
Angajamente
acordate
0 1.044.723 3.134.169 12.536.676 62.683.380 79.398.948
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Tabel 9. Angajamente primite de BRD în 2009
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1
luni
1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani Total
Angajamente
primite
0 324.902 974.706 3.898.824 19.494.120 24.692.552
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro2 Regulamentul BNR nr. 24/2009 privind lichiditatea instituțiilor de credit, art. 6, publicat în M.O. al României, Partea I, Nr. 881/2009, din 21 decembrie 2009
15
Tabel 10. Angajamente acordate de BRD în 2009
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani Total
Angajamente
acordate
0 997.232 2.991.696 11.966.784 59.833.920 75.789.632
Sursa : Datele sunt preluate din “Raportul Consiliului de Administrație al BRD –
Groupe Société Générale asupra situațiilor financiare consolidate 2008”, www.brd.ro
Calcularea elementelor necesare determinării indicatorului de lichiditate
Tabel 11. Indicatorul de lichiditate 2008
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani
Total intrări 32.026.850 7.675.306 4.931.062 8.991.832 28.386.533
Total ieșiri 41.011.470 4.583.140 4.143.277 13.577.416 62.735.623
Gap de
lichiditate
-8.984.620 3.092.166 787.785 -4.585.584 -34.349.090
Gap cumulat
de lichiditate
-8.984.620 -5.892.454 -5.104.669 -9.690.253 -44.039.343
Lichiditate
efectivă
32.026.850 7.675.306 4.931.062 8.991.832 28.386.533
Lichiditate
necesară
41.011.470 4.583.140 4.143.277 13.577.416 62.735.623
Indicatorul de
lichiditate
0.78092421 1.67468285 1.19013573 0.66226386 0.45247869
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, BRD are excedent de
lichiditate pe benzile de scadență 1-3 luni și 3-12 luni, iar deficit de lichiditate pe
16
benzile de scadență 0-1 luni, 1-5 ani și peste 5 ani, deficit pe care BRD trebuie sa il
acopere
Tabel 12. Indicatorul de lichiditate 2009
-în mii lei-
Benzi de
scadență
0-1 luni 1-3 luni 3-12 luni 1-5 ani Peste 5 ani
Total intrări 27.753.240 9.579.665 4.292.821 8.915.922 22.441.412
Total ieșiri 30.271.535 11.417.167 4.490.229 13.035.675 59.921.389
Gap de
lichiditate
-2.518.295 -1.837.502 -197.408 -4.119.753 -37.479.977
Gap cumulat
de lichiditate
-2.518.295 -4.355.797 -4.553.205 -8.672.958 -46.152.935
Lichiditate
efectivă
27.753.240 9.579.665 4.292.821 8.915.922 22.441.412
Lichiditate
necesară
30.271.535 11.417.167 4.490.229 13.035.675 59.921.389
Indicatorul de
lichiditate
0.91680980 0.83905797 0.95603609 0.68396320 0.37451421
Observând datele din tabel putem constata că, în anul 2009, banca BRD a înregistrat
un deficit de lichiditate pe toate benzile de scadență, întrucât a fost anul caracterizat prin
restrângerea deopotrivă a ofertei și a cererii de credite, deficit ce trebuie acoperit.
Un gap de lichiditate pozitiv demonstreză că există mai multe active decât cele care ar
fi suficiente pentru acoperirea datoriilor băncii. Cu alte cuvinte, din totalul intrărilor de
lichiditate, banca își achită obligațiile de plată și îi mai rămân resurse, care sunt plasate
sub formă de depozite.
Un gap de lichiditate negativ arată că nu mai există suficiente active care să acopere
datoriile băncii. Aceste lacune trebuie acoperite cu cea mai mare rapiditate, de aceea s-a
recurs la împrumuturi (de pe piața interbancară sau de la BNR) sau la lichidarea unor
active din portofoliul băncii înainte de termen.
17
În anul 2010, indicatorul de lichiditate pentru întreg sistemul bancar, calculat ca
raport între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, s-a diminuat față de anul
precedent (de la 2,47 la 1,38), în bună măsură ca urmare a înăspririi criteriilor de
determinare, rămânând totuși superior cerinței minime reglementate.
Condițiile de lichiditate din sistem s-au menținut restrictive și datorită modificării
strategiei băncilor, care în 2009 s-au concentrat pe atragerea de depozite și au temperat
activitatea de creditare. Ca urmare a noii strategii, raportul dintre creditele acordate
clientelei și depozitele atrase de la acesta a scăzut pentru BRD de la 112.3% la sfârșitul
anului 2008 la 109.9% în S1 2010 (Grafic 3. și Grafic 4.).
Grafic 3. Activitatea comercială – persoane juridice (mil. lei)
Sursa: www.tradeville.eu
Grafic 4. Activitatea comercială – persoane fizice (mil. lei)
18
Sursa: www.tradeville.eu
5. Instrumente și tehnici utilizate în managementul riscului
de lichiditate la BRD
Creșterea complexității activității și produselor bancare, în general, a condus la
adoptarea unui management cu puternice conotații prudențiale de către instituțiile cu rol
de supraveghere bancară. Acestea tind să acorde o importanță din ce în ce mai mare atât
corelării structurii maturității resurselor și plasamentelor bancare, cât și cerințelor de
asigurare a unui nivel corespunzător al activelor cu un înalt grad de lichiditate.
Managementul riscului de lichiditate este asigurat de către specialiști bancari capabili
să analizeze multiplele interdependențe între gestiunea lichidității, managementul ratelor
de dobândă și riscul de credit, într-un mediu economic aflat într-o continuă schimbare.
În cadrul managementului riscului de lichiditate este indicat să se acorde o atenție
deosebită următoarelor elemente principale3:
3 Dănilă, N., Anghel, L., C., Dănilă, M., I., “Managementul lichidității bancare”, Ed. Economică, București, 2002, p. 79
19
Cunoașterea structurii maturității fondurilor atrase asigură un nivel superior
calității prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;
Managementul riscului de lichiditate este un proces complex datorită
interconexiunilor cu alte riscuri aferente activității bancare;
Volatilitatea fondurilor atrase este dependentă printre altele, de structura
clienților instituției, cunoașterea particularităților comportamentale ale acestora;
Diversificarea surselor de fonduri și a maturității acestora poate conduce atât
la evitarea dependenței de anumiți clienți, cât și la diminuarea riscului de pierderi de
resurse foarte importante în termen foarte scurt.
Există diverse metode pentru a diminua influența acestor factori care favorizează
apariția riscului de lichiditate, respectiv: asigurarea unui control mai riguros asupra
scadențelor activelor și pasivelor și acordarea de credite pe măsura depozitelor constituite
la BRD de clienți, existența unui nivel corespunzător de active lichide, asigurarea
depozitelor, minimizarea gradului de concentrare la o singură sursă pentru constituirea
depozitelor, precum și a gradului de încredere în fondurile atrase de pe piața interbancară.
Bănca are posibilitatea ca prin folosirea unor tehnici specifice să elimine până la
reducere riscul de lichiditate, tehnici care vizează atât resursele cât și plasamentele.
Tehnici care vizează resursele băncii sunt următoarele4:
Atragerea depozitelor de la populatie;
Căutarea unor depozite stabile;
Creșterea fondurilor proprii;
Operațiunile pe piața de capital, primară și secundară;
Promovarea unor produse pe termene mai mari de timp;
Refinanțarea;
Menținerea credibilității băncii.
În ceea ce privește plasamentele, pentru a se proteja împotriva riscului de lichiditate
banca poate utiliza următoarele tehnici și metode:
Acordarea de credite pe maturități în corelare cu maturitatea resurselor;
Controlul atent al riscului de credit;
4 Stoica, M., „Management bancar”, Ed. Economică, București, 1999, p.154
20
Diversificarea portofoliului de împrumuturi pe cele trei mari segmente: corporate,
retail și IMM-uri;
Menținerea rezervei minime obligatorii la nivelul stabilit;
Operațiuni cu derivatele.
O bancă dispune de lichiditatea adecvată când este în măsură să obțină fondurile
necesare în timp real și la un cost rezonabil.
În permanență banca trebuie să asigure un echilibru între lichiditate și plasamente,
respectiv să se monitorizeze în mod riguros totalul intrărilor și totalul ieșirilor din fiecare
zi, precum și a soldului zilei, iar deficitele înregistrate trebuie acoperite prin împrumuturi,
respectiv acordarea de credite pe piața interbancară sau plasarea de depozite pe această
piață referitor la excedentele obținute.
CONCLUZII
Din cele prezentate se poate remarca faptul că BRD a fost o bancă activă și in 2010,
însă a trebuit să facă față, în continuare, deteriorării mediului economic. Totodată, putem
afirma că deși anul 2009 a fost un an foarte dificil, banca a reușit să se mențină pe linia de
plutire și să isi reia trendul ascendent.
Banca monitorizează în permanență decalajele de lichiditate curentă dintre activele și
pasivele băncii, și efectuează în permanență previziuni asupra poziției viitoare de
21
lichiditate. De asemenea, banca utilizează scenarii de stres ca parte a managementului
riscului de lichiditate.
Managementul riscului de lichiditate rezidă, în principal în încrederea conferită de
sistemul bancar. Importanța asigurării lichidității depășește limitele unei instituții
individuale, deoarece înregistrarea unor deficite de lichiditate la nivelul unei singure
bănci poate avea repercursiuni negative atât asupra întregului sistem bancar, cât și asupra
întregii economii.
BIBLIOGRAFIE
1. Dedu, V., “Gestiune și audit bancar”, Ed. Economică, București, 2003;
2. Mihai, I., “Tehnica și managementul operațiunilor bancare”, Ed. Expert,
București, 2003;
3. Regulamentul BNR nr. 24/2009 privind lichiditatea instituțiilor de credit, art. 7,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 881/2009, din 21
decembrie 2009;
4. Stoica, M., “Management bancar”, Ed. Economică, București, 1999;
5. http://www.brd.ro ;
6. http://www.tradeville.eu .
22
23