instructorul pentru activitati extrascolare si stilul de viata sanatos

Upload: alexandra-elena

Post on 18-Oct-2015

57 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Atestat

TRANSCRIPT

INSTRUCTORUL PENTRU ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI STILUL DE VIATA SANATOSCUPRINS :

Argument

Capitolul I Instructorul Pentru Activitati Extrascolare Si Stilul De Viata Sanatoasa

1.1 Conceptul de instructor animator

1.2 Alimentatia rationala ca sursa de sanatate

1.3 Clasificarea aditivilor alimentar

1.4 Modalitati de prevenire a unor boli provocate de o alimentatie nesanatoasa

Capitolul II Ne pasa ce mancam!Argument

Alimentatia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrneste ntr-un mod nesntos, mnnc prost si mult. Asa se face c o persoan din dou sufer de exces de greutate (depsirea cu peste 10% a greuttii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra prtii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care sufer de maladii coronariene (angin pectoral, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat c peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normal n cazul unor inteventii chirurgicale.

Cea mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi.

Obezii se afl n interiorul unui cerc vicios. Grsimea nu mai este la mod, iar mass media nftiseaz sptmnal o imagine care contravine modului de viat a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunt, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, s mnnce tot mai mult.

Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintez pentru slbit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanent a acestor medicamente creaz dependent si perturb metabolismul apei si a srurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburri psihice si de ritm cardiac. Au aprut regimurile pe baz de pulberi, care, n prima faz, produc o scdere nsemnat n greutate, deoarece organismul pierde mult ap, dar nu scade si grsimea.

Toate aceste cure de slbire restrictive au marele dezavantaj c persoana nu nvat s-si nlocuiasc modul de nutritie nesntos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel c majoritatea si regsesc vechea greutate la numai cteva sptmni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere.

Regimul disociat propune o alternativ blnd si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scderea greuttii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamn c unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele.Capitolul I INSTRUCTORUL PENTRU ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI STILUL DE VIATA SANATOASA1.1 Conceptul de instructor animator

Instructorul animator pentru activitatile extrascolare este cel mai nou job intrat in nomenclatorul de specializari al liceelor vocationale. Jobul este de inspiratie occidentala si este foarte solicitat de firmele mari. Instructorul animator ii insoteste pe elevii si/sau copiii de gradinita in vacanta, fara a intra pe teritoriul profesorului, iar activitatea lui este axata mai mult pe ceea ce face copilul dupa terminarea orelor de curs. El este alaturi de copii si la masa, dar si in programele sportive si educative.

Instructorii animatori sunt cei care se ocupe de copii dupa orele de scoala, care sa le sugereze cum sa invete si care sa-i atraga pe cei mici spre diferite activitati extrascolare.

Slujba de instructor animator, special pentru cei care doresc sa se ocupe de activitatea extrascolara a elevilor, este absolut noua pentru Romania. La fel este si jobul instructorului de educatie extrascolara, care nu este un simplu supraveghetor, ci este cel care organizeaza jocuri inteligente si diferite activitati recreative pentru elevii mai mici.

In orasele importante, firme de prestigiu amenajeaza spatii speciale pentru copiii angajatilor sau ai clientilor, locuri din care nu poate lipsi personalul specializat in supravegherea profesionista a copiilor. Mallurile angajeaza instructori animatori care sa aiba grija de copii in timp ce parintii sunt la cumparaturi sau in saloanele de infrumusetare, iar companiile de turism cauta persoane calificate, capabile si sa distreze copiii clientilor, dar si sa-i supravegheze. Acestia trebuie sa cunoasca destule jocuri incat sa multumeasca toti copiii, iar imaginatia lor trebuie cel putin sa faca fata celei pe care o au cei mici, daca nu s-o intreaca

1. Personalitatea instructorului animator: placere in a lucra cu copiii;

comunicativ;

identifica usor si intelege nevoile si dorintele copiilor;

dinamic i creativ;

energic i carismatic;

gandire pozitiva;

amabil i onest;

capacitate de a invata rapid.2. Competente: spirit organizatoric;

comunicare si relationare cu colegi i copii;

solide cunostinte geografice;

abilitati de coaching si moderare;

lucru in echipa;

sa fie dornic de invatare a diferite activitati de animatie; Engleza - avansat; alte limbi straine Operare calculator, Word, Excel, Internet

1.2 Alimentatia rationala ca sursa de sanatate

Definitie

Alimentaia raional= un aport alimentar optim din punct de vedere cantitativ i calitativ care:

- asigur meninerea vieii i calitii acesteia

- asigur creterea i dezvoltarea

- contribuie la recuperarea sntii n caz de boal (alimentaia dietetic)Necesarul caloric optim este aportul energetic alimentar care asigur balana energetic ideal, necesar pentru:

-meninerea greutii i compoziiei corporale normale,

-pstrarea pe termen lung a strii de sntate

-desfurarea activitii fizice i intelectuale

-parcurgerea unor perioade fiziologice (cretere, sarcin, lactaie)

Energia de aport = Energia consumat

-Energia de aport= furnizat de alimente

-Energia consumat= energia necesar pentru:

-metabolismul bazal (60% din total)

-activitatea voluntar fizic i psihic (30%)

-aciunea dinamic specific a alimentelor (10%)Necesarul caloric optimDepinde de:

-Vrst: > la tineri dect la vrstnici

-Sex: > la brbai dect la femei

-Activitate fizic

-Stri fiziologice: sarcin, lactaie

-Greutatea ideal

-Stri patologice:

-( n sindroame febrile, arsuri, traumatisme, sindroame de malabsorbie, hipertiroidism

-( n: hipotiroidism, obezitate

Calcularea necesarului de caloriin funcie de activitatea fizic i greutatea ideal (GI):

repaus 25 kcal/kg corp /zi

activitate fizic uoar 30-35 kcal/kg corp/zi activitate fizic medie 40-45 kcal/kg corp/zi activitate fizic grea 45-50 kcal/kg corp/zin sarcin:

-+ 400 kcal/zi n trimestrul 2

-+ 500 kcal/zi n trimestrul 3

n lactaie: + 500 kcal/zi

Compoziia calitativ a dietei Principiile alimentare sunt reprezentate de: glucide, lipide, proteine, vitamine, sruri minerale i ap

Cantitile optime ale principiilor alimentare sunt acele cantiti care implic un risc redus de apariie a unor boli cronice i care sunt suficiente pentru activitatea fizic prestat i pentru o balan energetic adecvat

Recomandrile privind necesarul principiilor nutritive sunt coninute n ghidurile de alimentaie elaborate de specialiti

Glucidele (carbohidraii) Rol energetic (1g - 4 kcal)

Reprezentate de:

monozaharide:

glucoz (principala surs de energie a celulelor),

fructoz

dizaharide:

zaharoz (glucoz+fructoz),

lactoz (glucoz+galactoz),

maltoz (glucoz+glucoz)

polizaharide: (glucoz)n :

amidon (cereale, cartofi),

glicogen (ficat, rinichi)

Surse de glucide:

cereale, produse din cereale (fin, mlai, paste finoase, orez), produse de panificaie

legume, fructe

zahr, produse zaharoase Recomandri nutriionale:

55-60% din necesarul caloric zilnic

cantitatea minim de glucide recomandat: 130 g/zi

zahr, produse zaharoase maxim 10-20 g/zi (4-10% din raia caloric zilnic)

o diet echilibrat trebuie s conin:

300-500 g legume zilnic

200-300 g fructeLipidele (grsimile) Roluri:

energetic (1g= 9 kcal)- cea mai puternic surs de energie a organismului

structural: compoziia membranelor celulare, a SNC

funcional: hormonii steroizi, mesageri secunzi Tipuri:

lipide simple: acizii grai

lipide complexe: fosfolipidele

colesterol

Acizii grai:

saturai: LDLc, HDLc (efect aterogen)

surse: grsimi animale, unt, cacaval, glbenu, smntn, carne gras

nesaturai: HDLc, LDLc (efect antiaterogen)

mononesaturai: ulei msline, alune, nuci, avocado

polinesaturai: floarea soarelui, porumb, soia, pete

transnesaturai: LDLc (efect aterogen)

provin din acizii nesaturai, n cursul preparrii termice sau industriale

surse: margarine vegetale, uleiuri prjite, dulciuri din comer

Acizii grai polinesaturai (polyunsaturated fatty acids- PUFA) sunt acizi grai eseniali (nu pot fi sintetizai n organism)

roluri:

creterea i dezvoltarea normal

funcionarea SNC i a inimii

clase:

Omega 6 (acidul linoleic): ulei de floarea soarelui, dovleac, germeni de porumb, soia

Omega 3 (acidul alfa-linolenic): ulei de pete

efecte antiaterogene prin: inhibiia agregrii plachetare, efect antiinflamator, creterea factorilor cardioprotectori (prostaciclina, tPA, EDRF), creterea HDLc

efecte antiaritmogene

Lipidele (grsimile) Recomandri nutriionale:

20-30% din raia alimentar (1g/kg corp/zi) cantitatea minim necesar: 40 g/zi

proporie egal ntre lipidele animale i vegetale

10% acizi grai polinesaturai, 10% acizi grai mononesaturai, 10% acizi grai saturai

maxim 300 mg colesterol/zi

acizii grai omega 3: 600 mg/zi (1-2 g/zi la subiecii cu istoric de moarte subit cardiac)Proteinele Roluri:

plastic (structural): surse pentru sinteza proteinelor tisulare

funcional: enzime, hormoni, anticorpi, transportori (de colesterol, fosfolipide, vitamine liposolubile)- lipoproteine

energetic: 1g - 4 kcal (rol secundar)

Clasificare dup structur:

simple: albumine, globuline (se scindeaz prin proteoliz n aminoacizi)

conjugate: au ataat un grup neproteic:

nucleoproteine- ADN, ARN

mucoproteine, glucoproteine

fosfoproteine

metaloproteine (feritina)Proteinele Structura proteinelor: aminoacizi (AA)

eseniali: nu pot fi sintetizai n organism

treonina, triptofan, histidina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, valina, fenilalanina, arginina

neeseniali: sunt sintetizai n organism din AA eseniali i din ali precursori

alanina, acid aspartic, asparagina, acid glutamic, glutamina, glicina, prolina i serina

Surse: carne, lactate, ou, organe de animale, soia, fasole uscat, fin

Recomandri nutriionale: 11-13% din necesarul caloric (13-18%, la copil i n sarcin) sau 0,8-1 g/kg corp/zi

40-50% -proteine de origine animal (deoarece conin toi AA eseniali)Vitaminele sunt principii alimentare eseniale, indispensabile pentru toate funciile organismului

clasificare:

liposolubile: A, D, E, K

hidrosolubile: vitamina C, complexul B (B1, B2, B5, B6, B12), acidul folic, biotinaSurse de vitamineVitamina Aficat, pete, glbenu de ou, morcovi, dovleac, spanac, sfecla, caise

Vitamina Dulei de pete, unt, glbenu, ficat

Vitamina Kalune, ulei de floarea soarelui, ulei de msline, hering, vegetale cu frunze, glbenu

Vitamina Eulei vegetal, germeni de gru, glbenu de ou

Vitamina Ccitrice, vegetale, ananas, cartofi, varz, ardei verde, kiwi, conopid

Vitamina B1 (tiamina)drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B2lapte, brnz, carne, ou

Acid nicotinic (niacina)drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B6drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Acid folicvegtale cu frunze verzi, fructe, organe, drojdie

Vitamina B12ficat, carne, ou, lactate

Biotinaficat, glbenu, nuci, legume

Fibrele alimentare Definiie= materiale vegetale nedigerabile

Clasificare:

solubile: pectine, gume, mucilagii

insolubine: celuloza i hemiceluloza

Roluri:

stimuleaz secreia de suc gastric, ntrzie evacuarea stomacului (=> cresc senzaia de saietate) cresc volumul bolului fecal i combat constipaia (=> previn cancerul colorectal)

reduc digestia i absorbia glucozei

scad colesterolul

previn cancerul colorectal

Surse: fructe, legume, cereale, semine

Necesar: 15-16 g fibre/1000 kcal (25-35 g/zi)Srurile minerale, oligoelementele Macrominerale: Na, K, Ca, Mg, Cl, P

Surse: carne, pete, brnzeturi, legume, cereale, fructe

Necesar: NaCl: 6-8 g/zi

Ca: 1000-1500 mg/zi

Mg: 300-400 mg/zi

K: 3500 mg/zi

P: 1200 mg/zi

Oligoelemente: Fe, Zn, Cu, I, F, Cr, Co, Se, Mn, Mo-

se gsesc n cantitate mic n organism

rol n diverse structuri i procese metabolice (coenzime)ApaElement indispensabil vieii, fiind componentul major al tuturor celulelor i esuturilor i substrat al reacilor metabolice-Pierderea a > 20% din greutatea corporal (diaree, vrsturi) poate duce la deces-Distribuit intra- i extracelular (interstiial i intravascular)-Balana hidric este reprezentat de echilibrul dintre apa de aport + apa endogen i apa eliminat:Aport ap:

Buturi 1400 ml

Apa din alimente 700 ml

Apa rezultat din metabolism 200 ml

Eliminare ap: Urina

1400 ml

Apa din fecale 100 ml

Perspiraie (piele) 100 ml

Pierderi insensibile 350 ml

Eliminare prin tract respirator 350 ml

Alcoolul-Nu este necesar organismului

-Furnizeaz energie: 1 g alcool= 7 kcal

-n cantiti mari este nociv (CIROZ HEPATIC)

-n cantiti mici (125 ml vin, 350 ml bere) poate fi benefic prin:

-cresc HDLc

-scad coagulabilitatea sangvin

-crete sensibilitatea la insulin1.2 Clasificarea Aditivilor AlimentariDefiniia AditivuluiConform Directivei cadru 85/107/CEE, se nelege prin aditiv alimentar orice substan care nu este consumat ca aliment sau care nu este utilizat n mod obinuit ca ingredient caracteristic n alimentaie, care posed sau nu valoare nutritiv i a crei adugare intenionat n produsele alimentare, n scop tehnologic n stadiul lor de fabricaie, transformare, tratament, condiionare, transport, depozitare are ca efect sau poate avea un efect rezonabil, direct sau indirect, indiferent c devine ea nsi sau derivaii si, un component al produselor alimentare.

Din definiie rezult urmtoarele idei importante:

caracterul de intenionalitate (aditivul se adaug n mod voit ntr-o anumit cantitate);

scopul folosirii (conservarea valorii nutritive i senzoriale a produsului, ameliorarea capacitii de conservare, favorizarea fabricrii, ambalrii, depozitrii, transportului);

se exclude (prin definiie) contaminanii i substanele adugate n scop nutriional (vitaminele, aminoacizi etc.).Clasificarea aditivilor

Conform Directivelor Parlamentului European i Consiliului Director 89/107/CEE, 94/35/EEC privind ndulcitorii, 94/38/EEC privind coloranii, 95/2/EEC privind ali aditivi, n afar de ndulcitori, aditivii sunt clasificai n urmtoarele grupe:

Coloranii substane care sunt folosite pentru a colora un produs alimentar sau pentru a restaura culoarea unui produs alimentar; acetia includ i constituenii naturali ai alimentelor i sursele naturale, care n mod normal nu sunt utilizate ca ingrediente ale alimentelor. Preparatele obinute din materii prime alimentare sau alte surse alimentare, pe cale fizic i/sau chimic i care conin pigmeni, sunt, de asemenea, considerai colorani.

Nu sunt considerai colorani aditivi produsele uscate sau concentrate folosite la fabricarea alimentelor, cum ar fi paprika (boia de ardei iute), ofranul, precum i substanele utilizate pentru colorarea suprafeei nemiscibile a produselor alimentare, cum ar fi membranele pentru crnai, salamurile i peliculele de acoperire ale brnzeturilor.

ndulcitorii (edulcoranii) substane care se folosesc pentru a conferi gustul de dulce produselor alimentare n care se ncorporeaz i respectiv, se folosesc ca ndulcitori n anumite cazuri n gospodria individual. Nu intr n categoria ndulcitorilor aditivii celorlalte substane dulci, cum ar fi monozaharidele, dizaharidele sau produsele alimentare dulci (diferite siropuri, mierea de albine etc.).

Conservanii substane ce prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare prin protejarea fa de aciunea microorganismelor.

Antioxidanii - substane care prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare fa de deteriorarea prin oxidare, cum ar fi rncezirea grsimilor i modificarea de culoare.

Acidulanii substane care mresc aciditatea unui produs alimentar i/sau i confer gust acid.

Regulatori de pH (corectori de aciditate) substane care modific sau controleaz aciditatea/alcalinitatea unui produs alimentar.

Antiaglomerani substane care reduc tendina de aderare (aglomerare) a particulelor individuale ale unui produs alimentar.

Antispumani substane care previn (mpiedic) sau limiteaz formarea de spum.

Ageni de mas (bulking) substane care contribuie la creterea volumului unui produs alimentar, fr s aib efect semnificativ asupra valorii energetice a produsului.

Emulgatori substane care fac posibil formarea i meninerea unui amestec omogen din dou sau mai multe faze nemiscibile, cum ar fi uleiul i apa.

Sruri de emulsionare (sau de topire) substane ce transform proteinele din brnz ntr-o form dispersat, ceea ce asigur o distribuie uniform a grsimii i a altor componente.

Ageni de ntrire substane ce menin sau fac tari, crocante, esuturile fructelor i legumelor, respectiv interacioneaz cu agenii de gelificare pentru a produce un gel tare (puternic).

Ageni de spumare substane care asigur formarea unei dispersii omogene a unei faze gazoase ntr-un produs alimentar, lichid sau solid.

Poteniatori de arom substane care mresc gustul i/sau mirosul unui produs alimentar.

Ageni de gelificare substane care confer consisten unui produs alimentar prin formarea de gel.

Ageni de glazurare substane care, aplicate la suprafaa unui produs alimentar i confer acestuia un aspect strlucitor sau i confer o pelicul protectoare.

Umectani substane care previn (mpiedic) deshidratarea produselor alimentare, compensnd efectele unei umiditi relative sczute a aerului, respectiv promoveaz solubilitatea /dispersarea unei pulberi n mediu apos.

Ageni de afnare substane sau combinaii de substane care elibereaz un gaz i, prin urmare, fac s creasc volumul unui aluat sau al unei compoziii care se bate ntr-un utilaj specific.

Sechestrani substane ce formeaz complexe cu ionii metalici.

Stabilizatori substane care fac posibil meninerea strii fizico - chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii includ i acele substane care sunt capabile s menin o dispersie format din dou sau mai multe lichide nemiscibile ntr-un produs alimentar, respectiv acele substane care stabilizeaz, rein sau intensific culoarea existent ntr-un produs alimentar.

Substane de ngroare substane care mresc vscozitatea unui produs alimentar.

Ageni de tratare a finii (alii dect emulgatorii) substane ce se adaug n fin sau n aluat pentru mbuntirea nsuirilor de panificaie sau a nsuirilor reologice.

Gaze de ambalare gaze (altele dect aerul) ce se introduce ntr-un recipient, naintea, n timpul sau dup introducerea produsului alimentar n recipient.

Suporturi (purttori) include suporturi (purttori) solide (pulbere) i lichide (solveni) ce ajut la dispersarea aditivului i care, ele nsele, nu exercit efecte tehnologice. Suporturile (purttorii) se utilizeaz pentru a facilita manipularea sau utilizarea aditivilor.

Amidonuri modificate substane obinute prin tratamentul chimic, fizic i enzimatic sau care au fost obinute prin tratament alcalin sau acid, respectiv albire, al amidonurilor alimentare native.

Gaze propulsoare gaze (altele dect aerul) care sunt folosite pentru evacuarea unui aliment dintr-un recipient.

Enzime biocatalizatori folosii n industria alimentar. 1.3 Modalitati de prevenire a unor boli provocate de o alimentatie nesanatoasaStudiile din ultimii ani au demonstrat existenta unor legaturi intre ceea ce mancam si aparitia diverselor boli. Cel mai sugestiv exemplu ar fi alimentele bogate in grasimi si formarea aterosclerozei care duce la aparitia bolilor de inima si chiar la accidente vasculare cerebrale. O alimentatie nesanatoasa este intotdeauna preferata copiilor, dar v-ati gandit oare ce contine? Marii cercetatori au demonstrat aparitia grasimii pe vasele de sange inca din copilarie, chiar daca boala se manifesta dupa 20-40 ani, cand este mult prea tarziu pentru un regim alimentar adecvat si trebuie sa apelam la medicamente.

Ce alimentatie nesanatoasa trebuie evitata:

O alimentatie nesanatoasa, nu doar ca ne afecteaza sanatatea, dar devine rapid ceva placut "fructul interzis". Cati dintre noi nu preferam sa avem o alimentatie nesanatoasa, sa mancam cascaval in loc de branza de vaca proaspata sau mancare fast food in loc sa gatim acasa, desi stim foarte bine ca mancam mult mai multe calorii decat putem consuma prin putinul efort fizic pe care il depunem si multe alte substante toxice organismului nostrum.Dupa cum ati observat obezitatea devine o problema tot mai mare, atat in randul copiilor cat si in randul adultilor. Toata aceasta alimentatie nesanatoasa in special fast food, determina aparitia obezitatii precum si a carentelor de vitamine si minerale necesare organismului pentru o buna functionare. Totusi, daca nu se pot evita acesta alimentatie nesanatoasa, atunci produsele ar trebui consumate cu grija si in cantitati cat mai mici. Dupa cum ati observat obezitatea devine o problema tot mai mare, atat in randul copiilor cat si in randul adultilor. Toata aceasta alimentatie nesanatoasa in special fast food, determina aparitia obezitatii precum si a carentelor de vitamine si minerale necesare organismului pentru o buna functionare. Totusi, daca nu se poate evita consumul alimentelor nesanatoase, ele ar trebui consumate cu grija si in cantitati cat mai mici.1.4 Specialitati culinare preferate de tineri de care ar trebui sa uiteFast-food-ul, o alegere gresita

Stiai ca un meniu fast-food poate contine peste 1.500 de calorii? Aceasta in conditiile in care o femeie nu trebuie sa consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii zilnic, iar un barbat 2.200-2.500? Traim in secolul vitezei. Viata noastra se desfasoara pe repede inainte, de foarte multe ori nu avem timp sa mancam. Sarim peste micul dejun, ni se pare de ajuns o cafea. La pranz suntem la birou, avem multe task-uri de indeplinit si ni se pare mai comod sa ne luam ceva de la fast-food. Seara plecam tarziu de la birou si fast-food-ul este iarasi solutia salvatoare pentru cina.

1.500 de calorii la o masa?!

Hamburgeri, cheeseburgeri, diferite tipuri de sandvisuri, aripioare de pui picante, pizza, cartofi prajiti, sosuri dintre cele mai diverse, salate, deserturi, bauturi carbogazoase Lista poate continua. La prima vedere, meniul unui restaurant de tip fast-food pare diversificat. Indiferent de alegere insa, indiferent de modul cum combinam aceste alimente, a manca la fast-food este o greseala.

Probabil te intrebi unde este greseala. Mergi la fast-food si iti alegi un meniu clasic: hamburger, cartofi prajiti, o bautura racoritoare. Toate acestea fac nici mai mult, nici mai putin decat 1.500 de calorii. Daca mergi la fast-food zilnic, nu trebuie sa te miri de unde vin kilogramele in plus. Tine cont ca o femeie are nevoie de 1.900-2.000 de calorii zilnic, iar un barbat de 2.200-2.500!

Nu doar caloriile sunt problema, ci si modul in care sunt pregatite aceste alimente. Astfel, in procesul de prajire, frecvent in fast-food-uri, se genereaza radicali liberi, care pot provoca boli de inima, boli ale sistemului nervos, tulburari gastrointestinale, chiar cancer. In timpul prajirii se produce de asemenea acrilamida, o substanta cancerigena si neurotoxica.

Expertii Agentiei americane de control al alimentului si medicamentului semnaleaza ca 30% dintre adolescenti mananca zilnic la fast-food. Riscurile sunt foarte mari deoarece majoritatea caloriilor provin din bauturi carbogazoase, din alimente prajite, din carbohidrati, in vreme ce legumele si fructele lipsesc din dieta adolescentilor.

Ce se ascunde la fast-food?

Excesul de grasimi, de zahar, caloriile si intoxicatiile alimentare sunt riscurile care ne pandesc fast-food. Dar sa le luam pe rand:

1. Grasimile: hamburgerii, pizza contin cantitati mari de grasimi hidrogenate si partial hidrogenate (margarina). Aceste grasimi sunt chiar mai periculoase decat grasimile saturate de origine animala (unt, slanina de porc). Produsele prajite in ulei, sosurile, maioneza sunt foarte bogate in grasimi si au un continut ridicat de sodiu. O lingura de maioneza contine 17 g grasimi. Potrivit nutritionistilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast-food nu se datoreaza painii, prezenta in sandvisuri, ci grasimilor in exces. Sa nu uitam ca 1 gram de grasimi contine 9 calorii!

2. Zaharul: prajiturile, placintele cu fructe, bauturile carbogazoase sunt foarte populare in fast-food-uri. Atentie! In aceste produse se ascunde foarte mult zahar. Despre prajituri, placinte stim cu totii ca sunt bogate in zahar. Te-ai gandit insa vreodata cat zahar contin bauturile carbogazoase? De regula, bauturile carbogazoase contin 10%-11% zahar, ceea ce inseamna ca la un pahar de 500 ml suc consumam 50 g zahar. La 4 calorii pe gramul de zahar, aceasta inseamna 200 de calorii/pahar de 500 ml, calorii pe care le ignoram aparent.

3. Caloriile: hamburgerii contin 250 de calorii/100 g. Un hamburger insa cantareste aproximativ 250 g, ceea ce inseamna peste 600 de calorii. 100 g cartofi prajiti contin 300 de calorii. 100 g pizza (o felie) contine aproximativ 250 de calorii. Dar cine se opreste la o felie de pizza?! Mai mult, fiecare pranz la fast-food contine obligatoriu un sos: ketchup, maioneza, mustar. Nici acestea nu se lasa mai prejos in privinta caloriilor: o lingura de maioneza contine 160 de calorii!

4. Toxiinfectiile alimentare: restaurantele fast-food sunt intotdeauna aglomerate. Din dorinta de a reduce la minimum timpul de asteptare al clientilor, alimentele sunt prajite insuficient, existand posibilitatea de contaminare cu diferite bacterii. Riscul de toxiinfectie alimentara se pastreaza si daca alimentele sunt depozitate in locuri insalubre sau la temperaturi necorespunzatoare.

Salata, o alegere potrivita

Singurul lucru sanatos la un fast-food este salata. Nu are multe calorii, iar daca nu ii adaugi cine stie ce sos plin de E-uri si grasimi, este un pranz potrivit. Incearca sa pui cat mai putine sosuri salatelor! Sosurile reduc importanta legumelor consumate, caci o salata inecata in maioneza este mai degraba bogata in grasimi si calorii decat in vitamine.

Si in privinta salatelor, fast-food-urilor li se aduc unele invinuiri: legumele si fructele destinate consumului sunt congelate. Daca lantul frigorific este pus la punct, iar legumele decongelate sunt pregatite si consumate rapid nu este nici o problema. Din pacate insa, legumele sunt de multe ori recongelate. Un produs decongelat isi pierde foarte rapid calitatile nutritive, vitaminele, iar daca nu este consumat sau pregatit rapid, in el se dezvolta microorganisme periculoase pentru sanatate consumatorului. Daca legumele sunt recongelate, pe de o parte sunt recongelate produse fara valoare nutritiva, iar pe de alta parte, produse in care s-au dezvoltat bacterii.

Obisnuinta de a trece zilnic pe la fast-food duce incet, dar sigur la obezitate. Mai mult, pe termen lung, grasimile hidrogenate si partial hidrogenate din aceste alimente pot provoca boli cardiovasculare si neurovegetative. Atunci cand sunt asimilate de organism, aceste grasimi slabesc sistemul imunitar, cresc riscul de infectii, intoxicatii si chiar cancer.

CAPITOLUL II

Ne pasa ce mancam

75% dintre bolile de astazi sunt consecinta alimentatiei nesanatoase si a stilului de viata dezordonat. Modul in care te hranesti, originea produselor, obiceiurile alimentare in general au o importanta majora in echilibrul organismului.

1.Mancarurile bazate pe amidon

Mancarurile cu amidon ca painea, cereale, orez, paste si cartofi sunt o componenta importanta a unei mese sanatoase si ar trebui sa reprezinte o treime din mancare consumata. Sunt o sursa de energie si sursa principala de nutrienti in dieta noastra. Pe langa amidon aceste mancaruri mai contin si fibre, calciu, fier si vitamina B.

Marea majoritate ar trebui sa consume mancaruri cu amidon sau ar trebui sa includa cel putin o masa care contine mancaruri cu amidon.

Ati putea sa incepeti ziua cu un mic dejun cu cereale integrale, un sandwich pentru pranz si cartofi, paste sau orez pentru masa de seara.

Unii oameni cred ca mancarurile care contin amidon ingrasa, dar gram cu gram ele contin mai putin de jumatate de calorie. 2.De ce sa alegi mancare integrala?

Mancarea integrala contine mai multi nutrienti decat mancarurile cu amidon, de asemenea digestia mancarii integrale se face mai incet si asta ajuta sa te simti plina mai mult timp.

Mancarurile integrale se compun din:

- faina integrala, paine integrala

- paste integrale si orez brun

- cereale integrale

3.Mancati multe fructe si legume

Multi oameni stiu ca ar trebui sa manance multe fructe si legume, dar majoritatea ignora acest lucru. Incercati sa mancati macar 5 feluri de fructe si legume in fiecare zi. Puteti daca vreti, sa mariti numarul de fructe si legume zilnice. E mai usor decat credeti.

De exemplu, poti consuma:

- un pahar de suc si bucati de banana cu cereale integrale

- o salata la pranz

- o para ca o gustare de pranz

- o portie de mazare sau alte legume cu mancarea de seara

4.Mancati peste

Multi dintre noi ar trebui sa manance peste, incluzand o portie de "peste uleios" pe saptamana. Este o excelenta sursa de proteine si contine multe minerale si vitamine. Consumati cel putin doua portii de peste pe zi si nu uitati sa includeti o portie de "peste uleios". Puteti sa alegeti ori proaspat, ori inghetat, ori conservat- dar tineti minte pestele conservat sau afumat poate fi sarat.

Ce este "pestele uleios"?

Unii pesti sunt numiti uleiosi deoarece ei sunt bogati in anumite tipuri de grasimi, numite omega 3 acizi grasi, care ne ajuta sa ne mentinem inima sanatoasa.

Ce cantitate de pesti uleiosi ar trebui sa consumam?

Ar trebuie sa consumam cat mai mult "peste uleios". Femeile care vor sa aiba un copil candva ar trebui sa consume maxim doua portii de peste uleios pe saptamana (o portie insemnand 140 de grame). Si patru portii este recomandarea pentru ceilalti adulti.

Exemple de peste uleios: sardine, hering, ton prospat, sardea, macrou, crap si somon.

5.Reduceti din grasimile saturate si zahar

Pentru a te mentine sanatos avem nevoie si de grasimi in dieta noastra. Ceea ce este important e genul de grasimi pe care le mancam. Sunt doua tipuri de grasimi:

- grasimi saturate - daca mananci prea multe grasimi saturate risti sa cresti colesterolul din sange, care sporeste sansa de avea o boala de inima.

- grasimi nesaturate- daca mananci grasimi nesaturate in loc de grasimi saturate poti sa scazi colesterolul din sange.

Incercati sa reduceti mancarurile bogate in grasimi saturate si sa le inlocuiti cu mancaruri cu grasimi nesaturate, de exemplu uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapita), peste uleios, nuci, seminte si avocado.

Reduceti zaharul

In Anglia multa lume consuma zahar. Ar trebui sa incercam sa consumam mai putine alimente care contin zahar, de exemplu dulciuri, prajituri, biscuiti si sa bem racoritoare fara zahar. Daca noi consumam aceste produse prea des putem avea efecte secundare de exemplu: caderea dintilor, daca aceste produse sunt folosite intre mese. Multe din alimente care au zaharul in continut pot avea multe calorii, asa ca daca scapi de zahar, ai putea avea un mic ajutor asupra controlul greutatii.

Cum stii daca un aliment este bogat in zahar?

Poti incepe prin a te uita pe eticheta. Lista de pe eticheta incepe cu cel mai mare ingredient. Dar aveti grija pentru celalalte cuvinte care descriu surplusul de zahar cum ar fi zaharoza, glucoza, maltoza, fructoza, siropul de porumb si miere. Cu cat aceste cuvinte sunt in fruntea listei de ingrediente de pe eticheta cu atat mai mare este gramajul adaugat. O alta modalitate prin care poti sa-ti dai seama care este cantitatea de zahar din produs este verificarea carbohidratilor de pe eticheta. Partea rea este ca nu poti vedea zaharul adaugat.

Nivelul mare de zahar este 15 grame pentru 100 de grame si nivelul mic este 5 grame pentru 100 de grame.

6.Incercati sa folositi mai putina sare - nu mai mult de 6 grame

Multa lume crede ca nu consuma prea multa sare, in special daca nu o adauga in mancare. Nu fiti chiar asa de siguri!

In fiecare zi 85 % barbati si 69 % femei consuma sare multa. Adultii si copii peste 11 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 6 grame pe zi. Copii mai mici ar trebui sa consume mult mai putin.

75 % din sare care o consumam este deja in mancare pe care o cumparam, de exemplu: cereale, supa, carne preparata si sosuri. In concluzie, tu mananci deja mai multa sare decat trebuie. Consumul excesiv de sare poate avea ca si consecinta scaderea tensiunii. Personele cu tensiunea mare pot avea probleme cu inima sau pot face un infarct.

7.Beti multa apa

Ar trebui sa bem 1,2 litri de apa sau alte lichide in fiecare zi, pentru a nu ne deshidrata. Cand vremea este calda sau cand suntem activi, corpul are nevoie de mai multa apa, dar evitati sa consumati bauturi cu un continut mare de zahar.

Alcoolul

Nu e nimic gresit sa beti ocazional, dar bautul peste limita cauzeaza probleme. Alcool are multe calorii in continut, asa ca daca il scoateti din lista d-voastra, o sa reduceti din greutate. Femeile pot bea 2 sau 3 unitati de alcool, iar barbatii 3 sau 4 unitati pe zi, fara sa aiba un risc asupra sanatati.

8.Nu sariti peste micul dejun

Micul dejun ne poate ajuta sa capatam energia suficienta pentru a face fata la ziua care urmeaza, de asemenea poate fi un surplus de vitamine si minerale. Unele persoane sar peste micul dejun, crezand ca-i ajuta sa scape de greutate. Dar ei se inseala, aceaste decizii pot avea consecinte grave asupra noastra, deoarece putem sa ratam importanti nutrienti.

Cercetatorii au descoperit ca micul dejun poate ajuta la diete. Daca sarim peste micul dejun, probabil o sa ni se faca foame inainte de pranz si o luam o mica gustare. Gustarea aceasta fiind o gogoasa, produse de patiserie sau biscuiti, lucruri pline de zahar si grasimi.

Atunci de ce nu alegem un bol plin de cereale integrale, cu bucati de banane si un pahar de suc de portocale pentru un mic dejun sanatos?

EMBED PowerPoint.Slide.8

PAGE 2

_1425127367.ppt