1

MANUAL DE

INSTALARE A TUBURILOR PAFSIN SUPERLIT ROMANIA

2

1. Introducere 4 2. Manipularea tuburilor pe santier 4 2.1. Recepionarea tuburilor 4 2.2. Descarcarea tuburilor 5 2.3. Descarcarea fitingurilor 5 2.4. Stocarea tuburilor n depozitul antreprenorului 5 2.5. Manipularea tuburilor livrate unul intr-altul (nestate) 6 2.6. Depozitarea lubrifianilor 7 2.7. Transportarea tuburilor 7 3. Recomandri la instalare 7 3.1 Instalarea standard 8

4. Construirea transeelor de instalare a tuburilor 8 4.1 Patul conductei 8 4.2 Latimea transeei 9 4.3 Mai multe tuburi ntr-un singur an 9 4.4 Intersectari 9 4.5 Adancimea transeei 10

4.5.1 Adancimea minima a transeei 10 4.5.2 Adancimea maxima a transeei 10

4.6 Patul instabil al conductei 11 4.7 Transee inundate 11 5. Selecionarea patului de pozare si a umpluturii 11 5.1 Materialul patului de pozare si a umpluturii 11 5.2 Compactarea umpluturilor 12 5.3 Migrarea umpluturilor 13 5.4 Folosirea temporara sprijinilor 14 5.5 Dimensiunea maxima a pietrisului si a pietrei sparte 14 5.6 Instalarea pe pante 14 5.7 Instalarea alternativa 15

5.7.1 Lrgirea transeei 15 5.7.2 Sprijinirea permanent 15 5.7.3 Material de umplutura stabilizat (prin cimentare) 15

6.Clasificarea solurilor naturale 16 7.Metode de instalare 16

8. mbinri 17 8.1 Pregtirea mbinrilor 17 8.2 Deviatia unghiulara a imbinarii 17 8.3 Lubrifiant 17 8.4 Imbinarea i asamblarea tuburilor 17 9.Instalare prin forare, recptuire (relining) i constructie de microtunele (microtunneling) 18 9.1 Relinig 18 9.2 Pipe jacking 19 10. Tuburi scurte mbinare rigid 19 11. Captare din larg i deversri 20

3

12. Montare/Tuburi de capat 21 13. Fixare i ancorare 22 13.1 Masive de ancorare 22 13.2 Incastrarea in beton 23 13.3 Sprijinirea tuburilor 24 13.4 Turnarea betonului 24 14. Post instalarea 24

15. Proba de presiune si de etanseitate a tubului 25 15.1 Proba de presiune a tuburilor din retelele de distributie 25 15.2 Accesul corespunztor ntr-un tub cu diametru mare n cursul laminrii i fabricrii 26 15.3 Metode de testare 26 15.4 Proba de etanseitate a tuburilor de canalizare 27 16. Curatarea unui tub de canalizare din PAFSIN 28 17. Spalarea si dezinfectarea tuburilor 29 ANEXA A 30 Clasificarea solurilor naturale A.1 Generalitati A.2 Clasificarea grupei A.2.1 Grupa 1 Soluri foarte stabile A.2.2 Grupa 2 Soluri stabile A.2.3 Grupa 3 Amestec de soluri A.2.4 Grupa 4 Soluri coezive ANEXA B 31 Bibliografie ANEXA C 32 C.1 Modul umplutura C.1.1 Standard austriac OENORM B 5012-1 C.2 Modulul grupelor de sol C.3 Factori de reducere pentru modulele solului E1 si E2 pe termen lung

4

1 INTRODUCERE

Tuburile din rasini poliesterice armate cu fire de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) se folosesc cu precadere in urmatoarele domenii:

Transport si distributie apa potabila si bruta

Retele de canalizare pluviala si menajera

Aductiuni si conducte de fuga la hidrocentrale

Sisteme de irigatii

Conducte de racire la centrale electrice

Conducte submarine pentru descarcari in mare

Aplicatii industriale Usoare, rezistente la coroziune si cu o durata de exploatare mare (50 ani), tuburile din PAFSIN sunt disponibile pentru presiuni de la 1 bar la 32 bar, pentru 3 clase standard de rigiditate (SN 2500 N/m2; SN 5000 N/m2; SN 10000 N/m2) si cu diametre intre 300 mm si 2400 mm. Principalele avantaje ale conductelor din PAFSIN sunt:

greutate mica (1/4 din greutatea unei conducte din otel sau 1/10 din greutatea unei conducte din beton)

rezistenta mare la coroziune ( pH intre 1 si 9)

durata mare de viata (50 ani)

rezistente hidraulice mici (rugozitate relativa k=0,029mm)

nu necesita protectie catodica

costuri scazute de montaj si exploatare

lungimi standard mari (6, 12 si 18 m) Conductele din PAFSIN pot fi instalate subteran ( ingropate), suprateran (aeriene)sau submarin. De asemenea ele pot fi folosite la relining (tub in tub). Prezentul Manual de instalare pune in evidenta situatiile standard ce apar la instalarea conductelor ingropate, supraterane si prin relining. Situatiile speciale de instalare vor fi tratate separat intre furnizor si beneficiar. Se mentioneaza ca prezentul Manual nu inlocuieste regulile de executie din reglementarile si normativele tehnice in vigoare, regulile de siguranta si de protectie a mediului precum si specificatiile si recomandarile beneficiarului care reprezinta autoritatea finala. Procedurile de instalare din acest Manual precum si asistenta tehnica din partea furnizorului vor folosi la realizarea unei instalari corespunzatoare si de lunga durata. Instructiunile de instalare au la baza prevederile din AWWA M45, ATV 127 precum si din standardele si normativele romanesti in vigoare. Conductele din PAFSIN sunt conducte flexibile si in consecinta ele interactioneaza cu masivul de pamant in care au fost ingropate. Conducta ingropata este supusa la doua tipuri principale de incarcari: - incarcari exterioare rezultate din greutatea umpluturii de pamant, din sarcini de trafic, din incarcari

locale si din incarcari accidentale care produc in peretele conductei eforturi de incovoiere. - incarcari din presiunea interioara care produc in peretele conductei eforturi circumferentiale de

intindere. Flexibilitatea conductelor din PAFSIN contribuie la transferul incarcarilor verticale masivului de pamant. Din aceasta cauza o pozare corespunzatoare a acestor conducte care sa tina seama de conditiile geologice si hidrogeologice din amplasament, de natura si gradul de compactare ale materialului de umplutura si de incarcarile de calcul este esential pentru o instalare adecvata si de lunga durata. Furnizorul poate sa trimita la cererea constructorului un specialist pe teren care sa ii ofere asistenta tehnica pentru montajul corect al conductei si fitingurilor aferente. Aceste instruciuni vor fi folosite doar ca puncte de referin. Specificatiile tehnice pentru un anumit proiect vor avea prioritate naintea liniilor generale menionate mai jos.

5

2. MANIPULAREA TUBURILOR PE ANTIER

2.1. Receptionarea tuburilor Dup sosirea camionului pe antier, la primirea mrfurilor trebuie efectuate urmtoarele verificri: a) Inspectia vizual a fiecrui produs n vederea constatrii vreunei deteriorri survenite n timpul transportului b) Cantitile complete de mrfuri trebuie verificate i comparate cu avizul de livrare c) Notificarea n avizul de livrare a oricrei deteriorri sau al oricrui produs lips Not: marfa deteriorat nu trebuie folosit dect dac a fost verificat i reparat de personalul fabricii.

2.2. Descrcarea tuburilor Produsele trebuie descrcate cu grij, evitnd impactul cu obiecte rigide (oel, piatr, etc). Pentru tuburi 300 mm este necesar descrcarea mecanic. Este de preferat s se foloseasc dou chingi de ridicare pentru a ridica tuburile. Nu este permis folosirea cablurilor sau crligelor de oel la captul tubului. Este de asemenea de preferat ca tuburile s fie legate cu curele de ghidare la capete pentru a se putea efectua un control manual al tubului ct timp este n aer, mai ales pe timp de vnt puternic.

Figura 2.2: Ridicarea tuburilor.

2.3. Descrcarea fitingurilor In mod uzual toate tuburile SUPERLIT ROMANIA sunt livrate cu o mufa la capt. Doar mufele suplimentare necesare sunt livrate separat. Ridicai i descrcai cu mare atenie toate tipurile de fitinguri. Dac fitingurile sunt mpachetate din fabric, pot fi descrcate la fel ca tuburile. 2.4. Stocarea tuburilor n depozitul antreprenorului Tuburile pot fi depozitate direct pe sol daca terenul este relativ plat si fara pietre sau obiecte ce pot deteriora conducta. Este preferabil sa se depoziteze conductele asa cum au venit stivuite de furnizor. Daca este necesara stivuirea conductelor, aceasta se va face pe suporti de scandura cu pene de fixare. Distanta intre suportii de scandura (latime min. 75 mm) nu va depasi 6m. Fitingurile, dac sunt livrate separat, trebuie depozitate n poziie orizontal pentru a se evita eventuale deformri. Asigurai-v c marfa depozitat este bine fixat n caz de vnturi puternice, n situaia n care zona de depozitare nu este nivelat sau dac mai exist marf aezat orizontal. nlimea maxim de depozitare este de aproximativ 2,5 m. Nu este recomandat stivuirea tuburilor cu diametre mai mari de 1200 mm. La depozitarea fitingurilor trebuie avut grij s nu se aeze greuti pe capete, ramificaii i coturi. Deflexia maxim a diametrului trebuie s fie dup cum urmeaz:

Tabel 2.4.1 Deflexia maxim de depozitare

Clasa de rigiditate SN [N/m2] Deflexia maxim [% diametru]

2500 2.5

5000 2.0

10000 1.5

6

Alt metod de exprimare a nlimii de depozitare este prin definirea numrului de straturi

Tabel 2.4.2 Straturi maxime de depozitare

Tub Numrul maxim de straturi

Diametrul nominal DN [mm] SN 2500 SN 5000 i 10000

200 450 4 5

500 700 3 4

700 900 2 3

1000 1200 2 2

> 1200 1 1

Este recomandat s se foloseasc aezarea n piramid pentru SN 2500 N/m2

Figura 2.4.3: Depozitarea tuburilor

2.5. Manipularea tuburilor livrate unul intr-altul (nestate) Tuburile care sunt livrate la distane mari pot fi nestate (tuburi de diametru mai mic n interiorul celor de diametru mai mare) pentru a reduce costurile de transport. n general aceste tuburi au ambalaje speciale i nu necesit proceduri standard de descrcare, manipulare, depozitare i transport. Dac este necesar, aceste proceduri vor fi executate nainte de livrare. Separat de acestea, urmtoarele proceduri generale trebuie ntotdeauna respectate:

Ridicai ntotdeauna mnunchiul de tuburi nestate folosind cel puin dou chingi elastice. Dac este cazul, vor fi specificate distana limit dintre curele i nlimea maxim de ridicare pentru fiecare proiect. Asigurai-v c aceste chingi de ridicare sunt suficient de rezistente pentru a suporta greutatea pachetului.

De obicei, tuburile nestate se pstreaz cel mai bine n ambalajul n care sunt transportate. Conductele din interior, incepand cu cea mai mica, se vor scoate cu ajutorul unui prelungitor care se monteaza la bratul stivuitorului. Bratul si prelungitorul se vor captusi cu cauciuc iar scoaterea se va face prin ridicarea tubului si extragerea fara atingerea celorlalte ca in figura 2.5.

7

Figura 2.5: Extragerea tuburilor cu ajutorul braului cptuit al motostivuitorului

2.6 Depozitarea lubrifianilor Lubrifianii trebuie depozitai cu grij pentru a evita deteriorarea recipientului. Recipientele ncepute trebuie resigilate pentru a preveni contaminarea lichidului lubrifiant. 2.7 Transportarea tuburilor Dac este necesar transportarea tuburilor pe antier, n momentul ncrcrii lor n camion este cel mai bine s se foloseasc materialele originale n care au fost livrate tuburile. Dac aceste materiale nu mai sunt disponibile, toate pachetele de tuburi trebuie sprijinite pe cherestea neted, la distane de maxim 4 m unul de cellalt (3 m pentru cele cu diametru mic), lungimea consolelor libere de la capetele tubului nu va depasi 2 m. Imobilizai tuburile pentru a le menine stabilitatea i distanele. Asigurai-v c tuburile nu se ating ntre ele, astfel nct trepidaiile din timpul transportului s nu provoace frecarea acestora (figura 2.7). nlimea maxim de aezare (ncrcare) nu va depasi 2.5 m. Legai tuburile n vehicul peste punctele de sprijin cu benzi elastice sau cu frnghie; nu folosii niciodat cabluri de oel sau lanuri fr aplicarea unei cptueli pentru a proteja tubul mpotriva frecrii. De asemenea, deflexia maxim a diametrului nu trebuie s depeasc valorile specificate n Tabelul 2.4. Transportarea tuburilor fr a respecta aceste condiii poate cauza defecte tuburilor.

Figura 2.7: Transportarea tuburilor

3. RECOMANDRI DE INSTALARE Modul de instalare adecvat al tuburilor PAFSIN SUPERLIT ROMANIA variaz n funcie de rigiditatea tubului, de grosimea stratului de acoperire, de caracteristicile solului local i de materialele de umplutura disponibile. Solul natural trebuie s delimiteze n mod adecvat rambleul din zona de instalare a tuburilor (vezi figura 3.1) pentru a realiza sprijinirea adecvat a tuburilor. Urmtoarele proceduri de instalare au ca scop ajutarea executantului s realizeze o bun instalare a tuburilor. Cu toate acestea, indiferent de condiiile solului i de metoda de instalare, deflexiile iniiale i pe termen lung nu trebuie s depeasc valorile acceptabile specificate n seciunea 4.8. Este posibil ca tuburile instalate fr a respecta aceste condiii s nu funcioneze conform prevederilor.

8

Figura 3.1: Sectiune transversala prin transee:

Anexa A furnizeaz definiii detaliate ale grupelor de soluri naturale. Solul natural trebuie testat n mod frecvent i mai ales cnd se bnuiete c vor avea loc modificri. Caracteristicile de care trebuie s se in cont sunt acelea care se obin n momentul evalurii patului i a zonei de instalare a tuburilor. Condiia cea mai important de care trebuie s se in cont este calculul presiunii sau rezistena solului n orice perioad de timp (n mod normal atunci cnd nivelul apei subterane este foarte ridicat). 3.1 Instalarea standard Rezistena ndelungat i buna funcionare a tuburilor PAFSIN SUPERLIT ROMANIA se pot realiza prin manipulare i instalare adecvate. Este important ca beneficiarul, inginerul i antreprenorul s neleag c tuburile din poliester armat cu fire de sticl i inserie de nisip (PAFSIN) sunt proiectate pentru a folosi materialul de umplutura din zona de instalare a tuburilor menionat n procedurile de instalare recomandate. Tubul i materialul de umplutura formeaz mpreun un sistem tub-sol de sprijinire a conductei. Inginerii au constatat, n urma unei ndelungate experiene, c materialele granulare compactate n mod corespunztor sunt ideale pentru realizarea materialului de umplutura pentru tuburi, inclusiv tuburi PAFSIN. Cu toate acestea, n efortul de a reduce costul de instalare a tuburilor, deseori solurile provenind din anurile spate sunt folosite drept material de umplutura. Sintetizand procedeele de instalare standard a conductelor PAFSIN, se ajunge la doua tipuri de baza de instalare: TIPUL 1 in care materialul de umplutura se aseaza in transee pana la inaltimea de 300 mm peste creasta conductei si se compacteaza la gradul de compactare prevazut in proiect (in general la un grad de compactare de min. 90% - Proctor). Acest tip de instalare se realizeaza cand conducta se pozeaza sub carosabil cu incarcari din trafic. TIPUL 2 in care materialul de umplutura se aseaza in transee pana la inaltimea de 60% din diametrul conductei si se compacteaza la gradul de compactare prevazut in proiect (in general la un grad de compactare de min. 90% - Proctor). Peste aceasta cota si pana la 300 mm deasupra crestei conductei se poate folosi ca material de umplutura solul local cu o compactare usoara (in general la un grad de compactare de min. 80% - Proctor). Solul local folosit ca material de umplutura va trebui sa respecte un minim de conditii ce sunt prezentate in capitolul 5.4. Instalarea de tip 2 nu este

indicata pentru conductele cu diametru mic (DN300 mm) si pentru conducte ingropate sub drumuri cu trafic.

4. CONSTRUIREA TRANSEELOR DE INSTALARE A TUBURILOR 4.1 Patul conductei Realizarea unui pat (suport) de buna calitate pentru conducta este un lucru esential in asigurarea unei functionari corespunzatoare a acesteia. Patul conductei trebuie construit n aa fel nct s confere un suport stabil i uniform pentru ntreaga lungime a tubului si se va realiza numai din material granular, nisip sau pietris, la un grad de compactare de 90%. Patul conductei trebuie sa fie plan, sa aiba o grosime minima egala cu DN/4, dar nu mai mica de 50

Sol nativ Fundatie (daca

este necesara)

Patul min. DN/4 max. 150 mm

Material de umplutura

Zona de umplutura

9

mm si nu mai mare de 150 mm pentru tuburile cu diametre mari de pana la 2400 mm.

In zonele de imbinare se va sapa sub mufe o nisa cu lungimea de circa (1,52,0)xLmufa pentru a fi siguri ca sprijinirea tubului nu se face pe mufa. Dupa imbinare nisa se va umple cu atentie cu materialul excavat. Daca pe fundul santului apar pietre, sisturi tari sau soluri instabile, grosimea patului (stratului suport) va fi crescuta pentru a obtine un strat suport continuu si stabil. Dupa compactare, inainte de asezarea in transee a conductei, patul conductei se va afana usor prin

greblare pe o grosime de 35 cm.

Figura 4.1: Stratul de sprijin nisa mufei (se umple dup terminarea mbinrii tuburilor); a. strat de sprijin adecvat; b. strat de sprijin neadecvat

4.2 Limea transeei Limea anului la captul tubului nu trebuie s fie mai mare dect este nevoie pentru a lsa loc mbinrii tuburilor n an i compactrii materialului de umplutura la vute. Spaiul standard b al anului (vezi figura 3.1) este prezentat n Tabelul 4.2. n condiii de calitate slab a solului i innd cont de clasa de rigiditate a tubului i de adncimea de ngropare, limea anului poate s creasc.

Tabel 4.2 Dimensiuni standard ale transeei

Dimensiunile normale ale tubului DN [mm] b[mm] DN 200-300 150

DN 350-500 200

DN 600-900 300

DN 1000-1600 450

DN 1700-2400 600 Not anurile mai late sunt necesare pentru ngropri adnci din motive de siguran datorate instabilitii solului.

4.3 Mai multe tuburi ntr-un singur an Cnd ntr-un an se instaleaz mai multe tuburi, trebuie pstrat o distan minim pentru a lsa destul loc compactrii rambleului sub vutele de tuburi; pentru tuburi din acelai an, distana minim dintre tuburi este artat n Tabelul 4.3:

Tabel 4.3: Distana minim dintre tuburi

Diametru [mm] Distana minim dintre tuburi, x [mm] 200 600 300 700 1200 600

1300 2400 1000

Figura 4.3: Tuburi n acelai an

a. corect b. incorect

10

4.4 Intersectri Cnd dou tuburi se intersecteaz, astfel nct unul trece peste cellalt, spaiul vertical dintre tuburi i instalarea tubului de baz se face dup cum se arat n figura 4.4. n unele cazuri este nevoie s se aeze un tub sub o linie deja existent. Tubul trebuie legat cu foarte mare grij de o grind de oel care trece peste an. Este de asemenea de preferat s se nfoare tubul pentru a-l proteja de o eventual deterioare prin impact. Cnd se aeaz noul tub, materialul de umplutura selectat trebuie introdus napoi n an i compactat manual pentru a acoperi total ambele tuburi i de asemenea pentru a obine densitatea cerut.

Figura 4.4: Tuburi intersectate

4.5 Adncimea transeei Adncimea transeei se determin innd cont de proiectarea tubului, de serviciile urmrite, de proprietile tubului, de dimensiunile tubului i de condiiile locale cum ar fi proprietile solului i combinarea dintre ncrctura dinamic i static. Avei grij s v asigurai c adncimea de ngropare este suficient pentru a evita ca lichidele transmise s nu fie afectate de inghe. Asigurai un strat suficient de acoperire pentru a preveni flotaia accidental a tubului n zone cu un nivel potenial ridicat de ap. 4.5.1 Adncimea minim a transeei Trebuie s se respecte ntotdeauna adncimea minim a stratului de acoperire de deasupra tubului. 0,8 m fr capaciti de trafic 1,0 m AASHTO H 20 ncrctur camion 1,5 m BS 153 HA sau ISO H I 60 cu ncrctur i atunci cnd se folosesc utilaje de vibratie deasupra tubului Cnd nivelul apei subterane este ridicat, i pentru a evita flotaia tuburilor, trebuie meninut adncimea minim de ngropare egal cu un diametru. Stratul de acoperire trebuie aezat nainte de nchiderea sistemelor de golire. O alt variant de instalare este ancorarea tuburilor. Dac se prefer ancorarea, colierele de ancorare trebuie s fie fcute dintr-un material plat (platbanda), de minim 25 mm lime, plasate la distane de maxim 4 m. 4.5.2 Adncimea maxim a anului Adncimea maxim de ngropare acceptat depinde de natura solului, de materialul de umplutura, de gradul de compactare, de rigiditatea tubului i de modul de construire a anului. Tuburile PAFSIN SUPERLIT ROMANIA fiind flexibile, depind de sprijinul oferit de solurile unde sunt instalate. n acest manual este prezentat metoda standard de instalare. La adancimile de ingropare uzuale cuprinse intre 16 m, conductele din PAFSIN cu rigiditatile de 5000 N/m2 si 10 000 N/m2 pot fi instalate fara nici un fel de restrictii, chiar sub trafic, cu conditia folosirii unui material de umplutura corespunzator si realizarii unui grad de compactare de minimum 90% Procter. Nu exista nici un impediment de instalare a conductelor din PAFSIN la adancimi mai mari, dar in acest caz materialul de umplutura si gradul de compactare necesare se vor determina functie de

Acoperire pana la 4m

Acoperire peste 4m

dar nu mai putin de 150 mm

Material de umplutura tip A sau B compactat

minimum 90%

Pat

11

conditiile geologice si hidrogeologice din amplasament si se va verifica pe tot parcursul executiei. Se mentioneaza ca pentru fiecare proiect, SUPERLIT ROMANIA poate pune la dispozitie calculele statice si de rezistenta care sa stea la baza Instructiunilor de montaj si care sa ajute la realizarea unei instalari corespunzatoare. De asemenea in cazul unor sarcini concentrate mari date de utilaje si echipamente grele care lucreaza in zona amprizei conductei, influenta acestor incarcari locale se va studia de la caz la caz. Pentru conductele unde presiunea de lucru este mai mare de 16 bar, adancimea de ingropare va fi de

minim 1,2 m peste creasta, respectiv 0,8 m pentru conducte mici (DN 300 mm). In ceea ce priveste presiunea negativa (vacuum) ce poate aparea in conducta, pentru calcule preliminarii se pot considera urmatoarele valori: - pentru conducte cu SN 2500 N/m2 0,25 bar - pentru conducte cu SN 5000 N/m2 0,5 bar - pentru conducte cu SN 10 000 N/m2 1,00 bar Capitolul 7 din acest manual prezint valorile adncimii maxime de ngropare stabilite n funcie de structura solului i de modulul solurilor combinate. 4.6 Patul instabil al conductei n zonele unde patul conductei este fcut din soluri moi, neconsolidate sau cu grad mare de expansiune, acesta este considerat instabil. Un fund de an instabil trebuie stabilizat nainte de poziionarea tubului sau trebuie construit o fundaie pentru a reduce tasarea difereniat a fundului de an. n construirea straturilor de fundaie se recomand folosirea pietriului sau a pietrei sparte. Grosimea stratului de pietri sau de piatr spart folosit la construirea fundaiei depinde de duritatea solului de la fundul anului, dar nu trebuie s fie mai mic de 200 mm. Deasupra acestui tip de fundaii trebuie plasat un strat normal de pmnt. Folosirea unei pnze de filtru pentru a mprejmui complet materialul de fundaie va mpiedica ntreptrunderea materialelor de fundaie i de stratificare, lucru care ar putea duce la pierderea sprijinului de baz a tubului. n plus, lungimea maxim a poriunii de tub ntre fitingurile flexibile trebuie s fie de 6 m. 4.7 Transee inundata Cnd nivelul apei subterane depete patul conductei, nivelul de ap trebuie micorat cel puin pn la nivelul fundului anului (de preferat pn la aproximativ 200 mm dedesubt) nainte de pregtirea patului de pmnt. Se pot folosi tehnici diferite n funcie de natura solului local. Pentru solurile nisipoase sau mloase se recomand folosirea unui sistem de forare ataat la eava principal i a unei pompe. Distana dintre forrile individuale i adncimea la care sunt executate depinde de nivelul apei subterane. Este important s se foloseasc un filtru n jurul punctului de aspiraie (nisip sau pietri) pentru a preveni colmatarea forrilor cu material natural cu granulaie fin. Dac materialul local este argil sau roc, sistemele de forare nu funcioneaz. Golirea apei se face mai greu n acest caz dac nivelul apei subterane este ridicat. Folosirea puurilor i a pompelor este recomandat. Dac apa nu poate fi meninut sub stratul de baz, trebuie folosite sisteme de subdrenare, care se fac folosind agregate de mrime unic (20-25 mm) total nvelite n pnza de filtru. Adncimea subdrenei dedesubtul patului va depinde de cantitatea de ap din an. Dac apa subteran nu poate fi separat de pat (i, dac este nevoie, chiar i zona de instalare a tubului) pentru a evita contaminarea ei de ctre solul natural, se va folosi drept pat i rambleu pietri sau piatr spart. n momentul golirii se vor lua urmtoarele msuri de precauie: Evitai pomparea pe distane mari prin ramblee sau soluri naturale; altfel ar putea avea loc pierderea suprafeei de sprijin a tuburilor instalate anterior datorat ndeprtrii materialelor sau deplasrii solurilor Nu nchidei sistemul de golire pn cnd nu se atinge grosimea necesar a stratului superior pentru a preveni flotaia tuburilor

12

5. SELECIONAREA PATULUI DE POZARE I A UMPLUTURII

Metoda de instalare, materialul de construire a patului de pozare i a umpluturi depind de clasa de rigiditate a tubului, de adncimea maxim de ngropare, de condiiile de vidare i de structura solului natural. 5.1 Materialul patului de pozare i a umpluturii Urmtoarele materiale sunt acceptate n mod general pentru construirea patului de pozare a conductei i a umpluturii. Grupa 1 de soluri Pietri, amestecuri de pietri i nisip (GW, GP) Nisip, amestecuri de pietri i nisip (SW,SP) cu cel puin 40% din particule mai mari de 2 mm i o cantitate maxim de aluviuni de 5%. Grupa 2 de soluri Amestecuri de pietri i ml (GM) cantitate maxim de ml de 15% Amestecuri de pietri i argil (GC) cantitate maxim de argil de 15% Amestecuri de nisip i ml (SM) cantitate maxim de ml de 15% Amestecuri de nisip i argil (SC) cantitate maxim de argil de 15% i mai puin de 40% de particule mai mari de 2 mm Grupa 3 de soluri La fel ca i grupa 2 (GM, GC, SM, SC), dar cantitatea de ml sau de argil poate atinge 40 %. Not: literele din paranteze reprezint simbolurile grupelor de soluri folosite n sistemul unificat de clasificare a solurilor.

Modulele de deformatie ale grupelor de soluri Tabelul 5.1 Modulele de deformatie Ms ale solurilor din rambleu pentru diferite grupe de soluri la 1 m.

Grupa de soluri Densitatea proctor standard (SPD)

85 90 92 95 97 100 102

1 3.8 5.3 6.0 7.2 8.2 10.0 11.4

2 2.1 2.9 3.3 4.0 4.5 5.0 6.3

3 1.3 1.8 2.1 2.5 2.9 3.5 4.0

4 0.9 1.2 1.4 1.7 1.9 2.3 2.6

Tabelul 5.2 Factori de reducie pe termen lung pentru grupe de soluri ATV-A 127

Grupe de soluri ATV Factor de reducie 1 0.90

2 0.85

3 0.80

4 0.75

Not: De obicei modulele solurilor naturale nu trebuie reduse

Pentru detalii consultai Anexa C Asigurai-v c vutele sunt umplute cu material adecvat. Materialul de umplutura trebuie prelungit cu 300 mm peste coronamentul tubului, solul natural excavat din an poate fi folosit pentru a completa rambleul pn la cota drumului. Nu este necesar compactarea straturilor finale.

13

a b

Figura 5.1: Compactarea la vute a. folosii o scndur sau alte dispozitive pentru a mpinge i a compacta stratul fix sub conduct; conduct; prima ridicare a stratului de baz b. Greit - X - conduct; prima ridicare a stratului de baz 5.2 Compactarea umpluturilor Selectarea materialului de umplutura si nivelul compactarii relative se face pe baza conditiilor din proiect functie de presiunea nominala, rigiditatea nominala, diametrul nominal, adancimea de ingropare, natura si caracteristicile materialului in situ, conditiile de trafic, adancimea panzei freatice. Prin compararea cerintelor din proiect cu materialele de umplutura disponibile a fi folosite si nivelul de compactare cerut se ajunge la costul cel mai mic de instalare. Este indicat ca imediat dupa instalarea unui tronson de conducta sa se realizeze umplutura pe toata lungimea acestuia lasand libere mufele pentru a preveni deplasarea tuburilor ca urmare a unor fenomene meteorologice (umplerea santurilor cu apa) sau altor cauze accidentale. Umplerea transeei incepe cu zona de sub conducta (zona vutelor), zona care trebuie sa beneficieze de o atentie speciala avand in vedere ca reprezinta stratul suport al conductei (conducta trebuie sa se

sprijine la un unghi de 120). Asternerea materialului de umplutura se va face cu lopata iar compactarea cu maiul de mana. Este interzis cu desavarsire sa ramana goluri in umplutura de sub vutele conductei. Umplutura in zonele laterale ale conductei se va realiza in straturi de 5-30 cm in functie de natura materialului de umplutura si a utilajului de compactare. Cand se utilizeaza pietris sau nisip si ca utilaj de compactare o placa vibratoare, umplutura se poate realiza in straturi de max. 30 cm iar cand se compacteaza cu maiul de mana max. 7,5 cm. Compactarea umpluturilor cu granulatie mai fina sau cu continut argilos mai mare necesita straturi de grosime redusa si un efort de compactare sporit. Compactarea acestui tip de material se realizeaza mai usor cand materialul are umiditatea cat mai aproape de cea optima. Este obligatoriu ca asternerea straturilor de umplutura si compactarea acestora sa se faca succesiv pe ambele parti ale conductei. In cazul folosirii unui material de umplutura greu de compactat si pentru realizarea unui grad ridicat de compactare, este posibil ca efortul de compactare sa conduca la o ovalizare verticala a tubului. In acest caz daca ovalizarea verticala depaseste 1,5% din diametrul tubului trebuie utilizata o conducta cu rigiditate mai mare sau inlocuirea materialului de umplutura. Pentru compactarea materialului de umplutura de deasupra conductei (cerinta obligatorie in cazul cand tubul este instalat sub carosabil sau platforme betonate), se pot folosi diferite utilaje de compactare. Greutatea acestora este functie de inaltimea stratului de acoperire a conductei ( vezi Tabelul 5.2.1).

Tabel 5.2.1 Greutatea compactorului functie de inaltimea minima de acoperire

Greutatea compactorului (kg) Inaltimea minima de acoperire (mm)

Compactare normala Vibrocompactare

sub 100 250 150

100- 200 350 200

200-500 450 300

500-1000 700 450

1000-2000 900 600

2000-4000 1200 800

Material de umplutura

Material de umplutura

Gresit

Folositi o scandura

sau alt obiect

pentru a impinge

materialul de

umplutura sub tub

14

4000-8000 1500 1000

8000-12000 1800 1200

12000-18000 2200 1500

5.3 Migrarea umpluturii Cnd apar infiltraii de ap pe fundul anului, sau solul de la fundul anului prezint caracteristici de nisipuri mictoare, scoatei apa prin mijloace adecvate, precum forare sau subdrenare, pn cnd este instalat conducta, iar anul umplut pn la o nlime suficient de mare pentru a preveni flotaia conductei. Nivelarea umpluturii, a stratului de baz i a fundaiei va fi de aa natur nct, n condiii de saturaie, s nu permit deplasarea solurilor fine peste solurile adiacente, iar materialul de pe fundul sau pereii anului s nu se deplaseze peste materialul din zona de instalare a tubului. Orice deplasare sau micare a particulelor solului dintr-o zon n alta poate duce la pierderea fundaiei necesare sau a sprijinului lateral al tubului, sau a amndurora. Deplasarea materialelor poate fi prevenit prin folosirea unui geotextil. Pante hidraulice importante pot fi provocate n an n timpul instalrii atunci cnd nivelul apei este controlat prin diverse metode de pompare sau de forare. Pantele hidraulice pot aprea i dup construire, n general trebuie evitate umpluturile din pietri i piatr spart cnd solul local este de natur fin, cu excepia cazului n care se folosesc geotextile pe fundul i pe laturile anului. Se pot folosi urmtoarele criterii de clasificare pentru a reduce deplasarea solurilor fine n materialul grosier de sub panta hidraulic. Din AWWA M-45 pagina 80:

D15/d85 < 5 unde D15 este dimensiunea ochiului sitei prin care trec 15 procente n greutate de material grosier i d 85 este dimensiunea ochiului sitei prin care trec 85 procente n greutate de material fin

D50/d50 < 25 unde D 50 este dimensiunea ochiului sitei prin care trec 50 procente n greutate de material grosier i d50 este dimensiunea ochiului sitei prin care trec 50 procente n greutate de material fin. Nu este necesar aplicarea acestui criteriu dac materialul grosier este bine aezat (vezi ASTM D2487). Dac materialul de granulaie mai fin este o argil de plasticitate medie spre nalt (CL sau CH), atunci, n locul criteriului D15/d85 poate fi folosit criteriul urmtor: D 15 < 0.02 in (0.5 mm) unde D 15 este dimensiunea ochiului sitei prin care trec 15 procente n greutate de material grosier. Criteriile mai sus menionate pot fi modificate dac unul dintre materiale are o granulaie neuniform. Materialele selectate a fi utilizate, pe baza criteriului de filtrare gradual, trebuie manipulate i aezate n aa fel nct s reduc segregarea. 5.4 Folosirea temporar a sprijinirilor (palplanse) Dac se scot sprijinirile dup compactare, pot rmne spaii goale, iar rambleul de sprijin poate fi redus sau pierdut. Sprijinirile trebuie scoase treptat pe msur ce avanseaz compactarea a straturilor umpluturii. n acest caz toate spaiile goale rmase n urm sunt umplute cu material compactat. Aceast ridicare trebuie fcut n mod progresiv astfel nct stratul de baz - pe care sunt pozate tuburile - i materialul din zona de instalare a tuburilor s poat fi dur compactate spre laturile anului natural pn la 300 mm deasupra coronamentului tubului. Not: dac apa i/sau solul natural nregistreaz alunecri ntre sprijiniri, atunci cu siguran exist goluri. n acest caz trebuie umplute cu material de umplutura. 5.5 Dimensiunea maxim a pietriului i a pietrei sparte Dimensiunea particulelor depinde de diametrul tubului, conform Tabelui 5.4:

Tabel 5.4: Dimensiunea maxim a particulei Diametrul nominal al tubului DN [mm] Dimensiunea maxim a particulei [mm]

DN

15

Bulgarii de pamant nu trebuie sa depaseasca de doua ori dimensiunea maxima a granulelor. Sunt interzise materialele inghetate si materialele organice. Sunt interzise materialele solide (resturi de metal, sticla, blocuri de beton etc). Este interzisa aruncarea de pietre cu dimensiuni mai mari de 200 mm peste stratul de umplutura de 300 mm ce acopera conducta. 5.6 Instalarea pe pante Riscul de instabilitate crete odat cu creterea unghiului pantei. n general instalarea tuburilor pe o pant mai mare de 15 grade nu se face n modul standard, n acest caz trebuie luate msuri speciale de precauie. Pentru pante intre 15-20 conductele se pot instala in urmatoarele conditii: - Instalarea conductelor se va face din aval in amonte. Dupa pozarea fiecarui tronson de conducta se va ingropa, compactarea umpluturii facandu-se pana la nivelul terenului. - Se va utiliza numai instalarea de TIP 1 (materialul de umplutura se aseaza in transee pana la inaltimea de 300 mm peste creasta conductei) - Patul conductei si materialul de umplutura va fi pietrisul, de preferinta de concasaj sau umplutura din ciment stabilizat. - Instalarea conductei se va face numai in aliniamente drepte, compactarea umpluturii din material granular va fi de min. 95% Proctor. - In cazul cand exista pericolul migrarii materialului de pe fundul transeei, se vor lua masuri suplimentare pentru stabilizarea acestuia, eventual prin realizarea unor traverse transversale de fixare si folosirea materialelor geotextile. 5.7 Instalarea alternativ Dac adncimea de ngropare cerut de tuburile selecionate conform clasei de rigiditate, a metodelor de instalare i a grupelor de soluri naturale depete limitele prezentate n capitolul 7, trebuie luate n consideraie procedurile de instalare alternativ. Exist trei metode de instalare alternativ:

Lrgirea transeei Sprijinire permanent Umplutura stabilizata (prin cimentare) 5.7.1 Lrgirea transeei Instalarea in transee cu latimi mai mari decat latimile standard, se executa acolo unde solul natural in care se ingroapa conducta este foarte slab si in consecinta umplutura care se executa si compacteaza pana la peretii transeei va prelua o parte din incarcarile transmise de conducta. Pentru ca acest lucru sa fie posibil este necesar ca transeea sa se execute cu o latime de 3XDN. 5.7.2 Sprijinirea permanent Utilizai sprijinirea permanent pe lungimi suficiente la cel puin 50 mm peste coronamentul tubului pentru a distribui n mod corect sarcinile laterale ale tubului (vezi figura 5.6.2). Observai c procedurile de umplere i adncimile maxime ale stratului superior sunt aceleai ca i pentru metodele standard de instalare. Folosirea permanent a sprijinilor se poate atribui unui sol natural din grupa 1.

16

Figura 5.6.2 Transee cu sprijine permanente

5.7.3 Material de umplutura stabilizat (prin cimentare) n general 40-50 kg de ciment pentru o ton de nisip (4-5% ciment) sunt suficiente. Nisipul va avea un maxim de 15% la trecerea printr-o sit de 200. Pamantul nisipos care se amesteca cu cimentul de regula trebuie sa aiba o umiditate de 8-12%. Rezistena la apte zile a materialului ntrit trebuie s fie de 690-1380 kPa. Umplutura stabilizata trebuie compactata la 90 SPD n straturi de 150-200 mm. Inaltimea maxima de acoperire cu material stabilizat va fi de: - 1.0 m pentru SN2500 - 1.5 m pentru SN5000 i SN10000. Stratul superior al umpluturii stabilizate va fi lsat s faca priza timp de 24 de ore pn la iniial nainte de umplere cu material local. Tubul trebuie mprejmuit n materialul de umplutura stabilizat dup cum se arat n figura 5.6.3. Lungimea maxim a tubului este de 6 metri. Groapa lsat n urma spturilor trebuie umplut cu material stabilizat compactat, iar pe msur ce cofrajul sau palplanele temporare sunt extrase, materialul de umplutura stabilizat trebuie compactat spre solul natural. Adncimea maxim total a stratului superior este de 5 m.

Figura 5.6.3: Material de umplutura stabilizat

6. CLASIFICAREA SOLURILOR NATURALE

Solurile sunt clasificate n patru grupe principale; pentru detalii vezi anexa A.

7. METODE DE INSTALARE

Alegerea metodei de instalare va fi specificat n funcie de proprietile solurilor naturale, de clasa de rigiditate a tubului i de adncimea de ngropare. Adncimea maxim de ngropare precizat n tabelul de mai jos se aplic la tuburile gravitationale. Tuburile de presiune sunt de obicei instalate la o adncime maxim de 3 m.

Transee cu sprijine In functie de

diametrul

tubului

17

Metoda standard de instalare n funcie de limea anului

Metoda 1 cu sarcin de trafic (AASHTO H20) Limea anului de aproximativ 1.75 x DN nivel de ap aflat la 1m sub nivelul de gradare

Modulul solului natural

Eb/E2 (Mpa) 20.7 10 7 5 2 1 0.5

5000 STIS

20.7 13.8 10.3 6.9 4.8 3.4 2.1 1.4

13.5 12.0 10.9 9.3 8.0 7.5 7.0 5.3

10.2 9.2 8.6 8.0 7.5 7.2 6.5 5.0

8.5 8.0 7.5 7.3 7.2 7.0 6.5 5

7.3 7.2 7.1 7.0 6.7 6.5 6.0 4.5

5.3 5.2 5.2 5.1 5.0 4.5 4.3 3.5

3.8 3.8 3.8 3.7 3.5 3.3 2.8 2.8

Instalare nerecomandat

pentru SN 5000

10000 STIS

20.7 13.8 10.3 6.9 4.8 3.4 2.1 1.4

16.3 14.7 13.0 12.5 11.5 11.0 9.5 7.2

11.8 11.5 11.3 11.0 10.0 9.5 8.5 6.5

10.5 10.5 10 9.5 9.0 8.5 8.0 6.3

9.5 9.3 9.2 9.0 8.5 8.0 7.5 6.0

6.3 6.2 6.2 6.1 6.0 5.5 5.0 4.5

4.5 4.5 4.5 4.4 4.3 4.3 4.2 3.5

2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8

8. MBINRI 8.1 Pregtirea mbinrilor n momentul instalrii unor tuburi, facei gropi dedesubtul mbinrii (mufei) pentru a permite corecta asamblare a mbinrii i pentru a evita ca greutatea tubului s fie suportat de muf. Fiecare groapa de mbinare nu va fi mai mare de ct este nevoie. Dup ce s-a fcut mbinarea, umplei i compactai cu grij groapa de mbinare cu umplutura pentru a asigura sprijin continuu tubului pe ntreaga sa lungime. 8.2 Deviaia unghiular a mbinrii Deviaia unghiular recomandat i distribuit n mod egal pe ambele laturi ale mbinrii este artat n Tabelul 8.2:

Tabel 8.2: Deviaia maxim a mbinrii

Diametru [mm] Deviaia unghiular a mbinrii [grade] 200 - 350 3

400 - 500 3

600 - 900 2

1000 - 1800 1

peste 1800 0,5

Se recomand ca valorile de mai sus s nu se ating n timpul instalrii pentru a permite aezarea pe termen lung. ntotdeauna mbinai tuburile n linie dreapt i apoi rotii spre unghiul dorit.

18

Figura 8.2: Devierea unghiular a mbinrii tubului

8.3 Lubrifiant Folosii lubrifiani furnizati de producator. Nu folosii vaselin sau uleiuri de maini. Sunt necesare urmtoarele cantiti:

Tabelul 8.3: Cantitatea de lubrifiant pe mbinare

Diametrul tubului [mm] Cantitatea lubrifiantului folosit [kg]

200 - 600 0.2

700 - 1200 0.4

1300 - 2000 0.7

8.4 mbinarea i asamblarea tuburilor Mufa este o mbinare obinut prin nfurarea filamentului avnd pe toat suprafaa interioar o garnitur de cauciuc elastomeric EPDM. Etanarea se face prin compresia garniturii de cauciuc elastomeric. Tuburile sunt de obicei livrate cu o muf montat la un capt. Curai captul tubului cu o perie fin, lubrifiai captul tubului cu o bucat de pnz uscat i curat sau cu un burete. Verificai corespunzator capetele tuburilor pentru a nu prezenta deteriorari (exfolierii, lovituri etc). Folosii un dispozitiv de mpingere a tubului n mufa celui deja instalat (vezi figura 8.4). Tubul este mpins pn cnd atinge centrul garniturii de cauciuc din muf (stoper). Pentru mbinarea tuburilor se pot folosi utilaje dup cum se arat n figura 8.4.1. Not: Pentru introducerea tubului sub ap, capetele tuburilor sunt prevzute cu inele din oel pentru a permite scafandrilor s asambleze tuburile standard sub ap. Este posibil asamblarea pe barj a 2-3 tuburi i coborarea poriunii asamblate n anul subacvatic. (Vezi partea despre aspiraie i evacuare). Vezi capitolul 11.

Deviere

Devierea unghiulara

Raza

19

Figura 8.4: Tuburi mbinate cu trifoare

Figura 8.4.1: mbinarea tuburilor cu ajutorul diferitelor utilaje:

cupa Excavator/lam Bulldozer; conduct instalat, mbinare PAFSIN, placa protectie; manon, conduct instalat, mbinare PAFSIN.

9. INSTALARE PRIN FORARE, RECPTUIRE (RELINING) I CONSTRUCIE DE MICROTUNELE (MICROTUNNELING)

9.1 Relining Instalarea unei conducte din PAFSIN in interiorul unei conducte existente care nu mai poate asigura etanseitatea sau stabilitatea sistemului se face in toate cazurile cand costul lucrarilor de excavatii pentru inlocuirea conductei existente sunt mari si cand debitul necesar poate fi preluat de conducta din PAFSIN. Metoda de relining se poate aplica numai pe tronsoane de aliniament drept ale conductei existente. Coturile conductei existente se vor dezafecta si inlocui cu coturi din PAFSIN care se vor lega la capetele tronsoanelor drepte. Clasa de presiune si rigiditatea tuburilor PAFSIN se vor alege in functie de : - Presiunea prevazuta in proiect - Rezistenta la solicitarile exterioare, daca vechiul tub este deteriorat si tubul PAFSIN trebuie sa

preia toate incarcarile - Presiunea ce se creaza in timpul injectarii mortarului de ciment in spatiul dintre cele doua tuburi (

o presiune prea mare poate produce voalarea tubului PAFSIN) - Fortele axiale necesare in timpul instalarii, urmare a eforturilor de impingere Spaiul circular dintre conducta existenta i tubul PAFSIN poate fi umplut cu nisip, pietri sau past de ciment. Presiunea maxim de cimentare nu trebuie s depeasc valorile specificate n Tabelul 9.

20

Tabelul 9: Presiunea maxim de injectare

Clasa de rigiditate a tubului SN [N/m2] Presiunea maxim de injectare [kPa] 2500 30

5000 60

10000 100

Pentru executie este necesar sa se realizeze o transee de lansare si o transee de scoatere. Transeea de lansare va avea o lungime de cca. 10 m, pe toata lungimea transeei tubul existent se va decupa pe jumatate, astfel incat dupa indepartarea calotei superioare, calota inferioara sa constituie un jgheab pentru lansarea, centrarea si impingerea tuburilor din PAFSIN. Primul tub de PAFSIN se introduce in tubul existent in asa fel ca sa ramana in afara capatului cu mufa, care se blocheaza cu pene de lemn dispuse simetric pe circumferinta in spatiul dintre cele doua tuburi. Urmatorul tub se cupleza la tubul deja instalat prin impingerea in mufa cu cupa excavatorului, cu ajutorul trifoarelor sau cu prese hidraulice. Dupa mufare se scot penele si se impinge si al doilea tub in cel existent. Operatia se repeta similar pentru urmatoarele tuburi. Lungimea tuburilor folosite in relining se recomanda sa fie de maxim 6 m. Se pot de asemenea folosi distanieri din plastic, care s asigure nlimea suficient pentru a permite spaiul ntre muf i peretele tubului existent.

Figura 9: Distanier din plastic.

9.2 Pipe jacking Cnd pmntul de deasupra i din jurul tubului nu poate fi dislocat sau cnd spturile anului cost prea mult, se pot folosi instalarea prin forare si instalarea prin microtunelare. n acest caz mbinarea i diametrele exterioare ale tubului sunt aceleai. mbinarea special pipe jacking se face direct cu muf la acelasi nivel cu diametrul exterior al tubului. Aceste tuburi vor fi proiectate special pentru a suporta fora de mbinare.

10. TUBURI SCURTE MBINARE RIGID n zonele care prezint tasri difereniate se cer tuburi scurte n afara structurilor rigide (guri de vizitare, cmine, camere etc) n afara blocurilor de reazem si de ancoraj mbinri rigide Cnd un tub iese din structurile de beton sau este legat la flana unei pompe, vane sau alte structuri fixe, este supus unor tensiuni mari de ncovoiere care pot aprea acolo unde exist (micri) tasri difereniate ntre tub i structurile rigide. De aceea este necesar instalarea special pentru a minimaliza tensiunile de discontinuitate ridicat care ar putea aprea n tub. Exist dou soluii standard menionate mai jos: a) Folosirea unei mufe ncastrate n beton la interfa b) Folosirea unei buci mici de tub i nvelirea lui cu o band de cauciuc pentru a reduce efectul de tranziie

21

Figura 10.1 Incastrarea mufei de PAFSIN n beton

camera de beton; bloc de reazem (ancoraj); cauciuc neopren standard nfurat n jurul tubului.; tub scurt standard (vezi nota); material de baz bine compactat n straturi de 150 mm

Not: la introducerea mbinrii n beton asigurai-v c mufa i menine rotunjimea, altfel un tub nu poate fi imbinat cu aceast muf. Folosii un tub foarte rigid adiacent betonului. Tubul nu trebuie supus la deflexii foarte mari. Cnd se folosete un material compresibil, nfurai-l n jurul tubului naintea turnrii betonului. Asigurai-v c se pstreaz o distan de 25 mm pn la stratul de beton. n toate situaiile asigurai-v c se folosesc tuburi scurte, dup cum se precizeaz n figura 10.1. Aceast poriune flexibil se folosete pentru a stabili o oarecare aliniere cu betonul la instalare. n cazul n care alinierea nu se face corect, trebuie recorectat prin reconstruirea stratului de baz pentru ntreaga poriunile de instalare a tubului care conduce la tubul flexibil. Cnd se nlocuiete sau se umple poriunea adiacent structurii de beton trebuie s se ia extra msuri de precauie. Construirea structurii de beton cere n mod frecvent spare peste cofraj. Acest material spat n plus trebuie readus la un nivel de densitate compatibil cu deformrile dimprejur sau n exces, sau altfel se poate produce o rotaie a mbinrii. Se recomand atingerea modulului umpluturii (Eb sau E1) de cel puin 6.9 MPa n aceast poriune pentru a preveni micri excesive. Folosirea umpluturii stabilizate (ciment) adiacent structurilor mari de beton s-a dovedit de asemenea foarte eficient n prevenirea deformrilor excesive ale mbinrilor cu diametre foarte mari (DN > 1600 mm).

11. CAPTARE DIN LARG I DEVERSRI

Aceast metod de instalare se aplic atunci cnd apa de mare este necesar pentru o instalaie de desalinizare sau cnd apa dintr-un canal de scurgere sau de colectare a apei de ploaie trebuie vrsat n mare sau cnd se construiete un circuit de rcire a apei pentru o central electric. n aceste cazuri imbinarile tubului sunt n mod normal efectuate sub ap. SUPERLIT ROMANIA va

22

furniza inele de fier la ambele capete ale tubului pentru a permite scafandrilor s asambleze mufele PAFSIN de mbinare standard sub ap. Este posibil s se mbine pe barja pn la 3 tuburi i s se coboare poriunea asamblat n anul submarin spat. Atenie: tubul din PAFSIN standard SUPERLIT ROMANIA nu este proiectat pentru a fi asamblat pe uscat pe lungimi mari i apoi adus n mare. Instalarea tuburilor PAFSIN sub ap necesit sparea unui an la fel ca i pe uscat, cu excepia faptului c trebuie s fie mai lat. Limea obinuit a unui an submarin este de 2xDN (diametrul nominal), dar n nici un caz mai puin de DN+1 metru. Stratul superior de deasupra tuburilor va fi de aproximativ un metru peste tuburi raportat la fundul marin normal. Umplutura cu material de baz granular spat trebuie realizat de ctre scafandri n straturi de maxim 300 mm cu foarte mare atenie la plasarea i compactarea umpluturii sub vutele tuburilor. Umpluturile trebuie realizate pe ambele laturi ale tubului pentru a evita deplasarea acestora. Este normal s se protejeze umplutura peste anul tuburilor pana la nivelul fundului marin. n acest scop se pot folosi pietre mari (anrocament).

Figura 11: Instalaie submarin obinuit:

strat de pietre (anrocament) de protecie; greutatea normal a materialului, max. 250 kg fiecare; strat marin; strat granular; pat; eav de clorinare tip

12. MONTARE / TUBURI DE CAPAT

Tuburile din PAFSIN prezint o suprafa exterioar neted i nu necesit calibrare pentru imbinari. Dimensiunile exacte ale pieselor de montare pot fi tiate la locul santierului. In functie de faza de instalare, cand avem 2 echipe de instalare in directii opuse pe aceeasi linie, este necesara o piesa (tub) de inchidere. 2 cuplaje mecanice sunt instalate la capetele piesei de inchidere. Figura de mai jos arat paii de instalare. Se recomand folosirea mbinrii mecanice de tip Viking Johnson, Straub sau Teekay. Nota: este interzis impingerea mufei PAFSIN peste tub si apoi tragerea acesteia pentru a se realiza inchiderea.

Figura 12 Tuburi de nchidere

23

13. FIXARE I ANCORARE

13.1 Masive de ancorare

Masivele de ancoraj sunt necesare pentru prevenirea deplasarii pieselor de legatura ale tuburilor, atunci cand sunt puse sub presiune. Sarcina lor este de a prelua fortele de impingere ale fluidului asupra pieselor de legatura si de-a le transmite solului prin suprafata de sprijin. Dac sistemul nu este proiectat ca un sistem de limitare, trebuie folosite blocuri de reazem n urmtoarele situaii: Schimbarea direciei (coturi) Extremitatile tuburilor

Devieri (teuri)

Schimbarea seciunii de intersectare (reductii) Camere de vane, vane de linie Furnizai ntotdeauna tuburi scurte lng blocurile de reazem (ancoraj) dupa cum se arat n seciunea 10. Blocurile de reazem pot fi asezate pe soluri neamenajate i trebuie turnate n jurul fitingului. Pentru calculul fortei de impingere ar trebui aplicata ecuatia impulsului, dar, avand in vedere ca forta dinamica generata de viteza este neglijabila, se ia in calcul numai impingerea hidrostatica. Valoarea fortei de impingere este: Coturi

unde

H- sarcina total (m) D- diametru exterior al conductei (m) unghiul de deviere al cotului F- forta rezultanta dirijata dupa bisectoare (kN)

Teuri

Reductii

D1 si D2 sunt cele doua diametre exterioare ale reductiei.

In toate cazurile valoarea fortei de impingere trebuie sa fie luata fie ca presiune a clasei de referinta a tubului, fie ca presiune de proba pe santier (1,5 x presiunea de lucru), fie ca presiune de lucru + suprapresiunea data de lovitura de berbec, oricare din acestea este mai mare. Pentru a rezista fortei de impingere ce se dezvolta asupra pieselor de legatura, masivul de ancoraj trebuie sa aiba o suprafata suficient de mare pentru a permite ca forta sa fie distribuita pe suprafata terenului fara sa se depaseasca capacitatea portanta a acestuia. Pentru fortele de impingere orizontale, valoarea minima a presiuni ce poate fi suportata de soluri in transee, unde acoperirea de pamant peste creasta tubului este de minim 1,2 m, poate fi considerata pentru calculele preliminare astfel:

- Pentru pamanturi rezistente (amestec de pietris si nisip) 120-180 kPa - Pentru pamanturi cu rezistenta medie (nisipoase - argiloase, argiloase mediu dense) 80 120 kPa - Pentru pamanturi cu rezistenta scazuta 50 80 kPa

In terenuri foarte moi, tebuie luate masuri speciale pentru transmiterea fortelor de impingere, care se vor stabili de comun acord cu specialistii furnizorului. Dimensionarea exacta a masivelor se face luand in considerare rezistenta pasiva a pamantului si eventual frecarea masivului pe talpa de fundatie (exista recomandari in literatura de specialitate ca sa nu se ia in calcul frecarea masivului de ancoraj pe talpa de fundatie, aceasta fiind considerata ca un coeficient de siguranta suplimentar). Pentru masivele de ancoraj in plan vertical, se evidentiaza doua cazuri:

1. cand forta de impingere este dirijata in jos si masivul de ancoraj va transmite aceasta forta pe suprafata de fundatie. In acest caz capacitatea portanta a terenului trebuie sa fie mai mare decat forta de impingere. Pentru capacitatea portanta a terenului, in lipsa unor date geotehnice, se vor lua in calcul urmatoarele valori:

- Pietris curat 4,5 5,0 daN/cm2 - Nisip mare 3,5 4,5 daN/cm2 - Nisip mijlociu 2,5 3,5 daN/cm2

24

- Nisip fin 1,5 2,5 daN/cm2 - Nisipuri argiloase 2,0 3,0 daN/cm2 - Argile 1,0 3,0 daN/cm2

2. cand forta de impingere este dirijata in sus si masivul de ancoraj trebuie sa preia aceasta forta prin greutatea proprie. Transmiterea fortei la masivul de ancoraj se face cu ajutorul unor coliere din otel plat care se incastreaza in masivul de beton. Colierele de fixare vor avea min. 80 mm latime si vor fi suficient de groase pentru a rezista la eforturile de intindere date de forta de impingere. Intre colier si conducta se va aseza o banda de cauciuc de min. 3 mm grosime.

Figura 13. Fitinguri tipice din PAFSIN

13.2 Incastrare n beton Cnd este nevoie ca tuburile s fie ncastrate n beton, aa cum trebuie n cazul blocurilor de reazem, de presiune, sau in cazul ncrcturilor neobinuite, trebuie respectate anumite observaii suplimentare adugate la procedurile de instalare. n timpul turnrii betonului, tubul gol va suporta fore mari de ridicare (de plutire). Tubul trebuie sa fie meninut fix mpotriva micrii pe care ar putea-o provoca aceste ncrcturi. Acest lucru se efectueaz n mod normal prin legarea tubului de o plac de baz sau alte ancore. Curelele ar trebui fcute dintr-un material plat de minim 25 mm lime, destul de rezistent s suporte forele de ridicare (de plutire), la o distan care s nu depeasc 4 m, cu minim o curea pentru fiecare lungime de tub. Curelele trebuie legate pentru a preveni ridicarea tubului, dar nu trebuie legate prea strns, ca s nu provoace deflexia excesiv a tubului (Figura 13.1).

Figura 13.1: Ancorarea tuburilor

13.3 Sprijinirea tuburilor Tuburile trebuie sprijinite n aa fel nct betonul s poat patrunde complet n jurul tubului i sub el. De asemenea, suportii trebuie s capete o form apropiata tubului (mai puin de 3% deflexie i nici o umfltur sau zon plat). Suportii sunt de obicei poziionai n locul unde sunt i curelele (dar fr a depi distana de 4 metri intre ei) (figura 13.2).

Max 4 m

Piesa Y

Teu

Cot

Reducator

Min 25 mm

25

Figura 13.2: Sprijinirea tuburilor

13.4 Turnarea betonului mprejmuirile din beton trebuie turnate n etape permind timp suficient straturilor de ciment s se aeze (nu mai acioneaz fore de plutire). nlimea maxim de ridicare variaz n funcie de rigiditatea normal a tubului: SN 2500 mai mare de 300 mm sau 1/4 din diametrul tubului SN 5000 mai mare de 450 mm sau 1/3 din diametrul tubului SN 10000 mai mare de 600 mm sau 1/2 din diametrul tubului

14. POST INSTALAREA

Verificarea calitatii instalarii tubului se recomanda sa se faca din fazele incipiente de instalare, lucru ceva permite detectarea si corectarea procedeelor incorecte de instalare. Aceasta verificare, usor de realizat, se face in decurs de 24 ore de la terminarea executiei umpluturilor la cota maxima prevazuta in proiect si consta in masurarea deformarii verticale a fiecarui tub. In mod obisnuit deformarea verticala este de cca. 2%, dar tubul se considera ca a fost instalat corespunzator daca deformarea verticala nu depaseste urmatoarele limite:

Pentru conducta cu DN 300 mm...................................................3,0% Pentru a nu depi deflexiile permise pe termen lung ale tuburilor din PAFSIN, trebuie verificat deflexia iniial. Deflexia tubului reprezint reducerea procentuala a diametrului vertical dup instalare.

DIinitial = (DIinitial vertical+DIinitial orizontal) / 2 DIinitial = diametrul interior al tubului inainte de instalare Tuburile instalate cu deformari mai mari decat cele admisibile, pana la cca. 8% se vor corecta in felul urmator:

Se excaveaza materialul de umplutura pana la cca. 85% din diametrul tubului; excavarea deasupra tubului si in partile laterale se va face cu unelte de mana.

Recompactarea umpluturii se va face la un grad mai mare de compactare, fie folosind un material de umplutura cu granulatie mai mare, fie marind latimea transeei.

Daca nici dupa aceasta operatie deformarea tubului nu se incadreaza in limitele admisibile, tubul va fi inlocuit cu un tub avand rigiditate mai mare. Tuburile instalate cu deformari vertical mai mari de 8% vor fi inlocuite. De mentionat ca nu sunt admise tuburile cu umflaturi, cu schimbari ale curburii peretelui conductei sau cu fisuri in stratul interior.

Max 4 m

Zona libera

26

15. PROBA DE PRESIUNE SI DE ETANSEITATE A TUBURILOR 15.1 PROBA DE PRESIUNE A TUBURILOR DE ADUCTIUNE Verificarea aductiunilor functionand sub presiune se face hidraulic. In cele ce urmeaza se vor prezenta atat prevederile SR 6819/1997 cat si prevederile SR EN 805/2000 (acestea avand intaietate). Principalele prevederi din cele doua standarde, inclusiv unele cerinte specifice, pentru tuburile din PAFSIN sunt:

Proba de presiune se face pe tronsoane de cca. 500m la care sunt montate toate armaturile, la care sunt executate toate masivele de ancoraj si la care s-au executat umpluturile (cu exceptia zonelor de mufare, care raman libere) in conformitate cu cerintele caietului de sarcini.

Inaltimea umpluturii peste creasta tubului va fi de min. 1,0 m, iar pentru tuburile cu presiune mai mare de 16 bari, de min. 1,2 m.

Umplutura se va realiza si compacta pe toata lungimea tubului, mai putin in zona mufelor care raman libere pentru a se constata eventualele pierderi de apa.

Pentru presiuni mai mari de 16 bari si in cazul cand imbinarile s-au executat cu devieri in limita celor admisibile, umplutura se va executa cu deosebita atentie si in zona mufelor, lasand neacoperita numai partea superioara a acestora.

Umplerea tronsoanelor de proba se va face astfel incat sa se asigure completa evacuare a aerului. Se recomanda ca umplerea sa se faca din capatul cel mai de jos al tubului.

Dupa umplere se recomanda o aerisire finala a tubului, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana la eliminarea totala a bulelor de aer din apa, dupa care se inchid dispozitivele de aerisire.

Pentru tuburile din PAFSIN se recomanda urmatoarele debite de umplere:

DN (mm) 100 150 200 250 300 400 500 600 700 800 900 1000

Q (l/s) 1,0 1,5 2,0 3,0 6,0 6,0 9,0 13,0 18,0 24,0 30,0 38,0

Ridicarea presiunii de proba se va face in trepte cu urmarirea atenta a sectiunilor de imbinare si a sectiunilor caracteristice. Presiunea de proba este 1,5xPregim, conform SR 6819. Proba se considera reusita daca dupa trecerea unui interval de 1h de la realizarea presiunii de proba, scaderea de presiune in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare (presiunea de proba). Pentru masurarea presiunii se folosesc manometre avand gama de precizie astfel:

Pana la 10 bari .................................................precizia citirii 0,1 bari

De la 10 la 20 bari ............................................precizia citirii 0,2 bari Probarea tuburilor care functioneaza la subpresiune se face la o suprapresiune de 3 bari si un vacuum de 0,7 bari, respectiv la o presiune absoluta de 0,4 bari.Incercarea se considera reusita in cazul cand dupa 1h vacuumetrul, respectiv manometrul, indica o variatie a presiunii de maxim 10 mm Hg (0,013 bari). Remedierea defectiunilor, daca este cazul, se va face numai dupa golirea tubului. Inainte de darea in exploatare se face o proba generala pentru toata aductiunea. Presiunea la care s-a facut proba, rezultatele obtinute precum si toate defectiunile constatate si remedierile efectuate se trec in procesul verbal de receptie. 15.2 PROBA DE PRESIUNE A TUBURILOR DIN RETELELE DE DISTRIBUTIE Proba de presiune pentru tuburile din PAFSIN instalate in cadrul retelelor de distributie, se face in conformitate cu prevederile S.R. 4163-3/1996 si SR EN 805/2000 ( acesta avand intaietate). Prevederile ambelor standarde sunt date mai jos. Prescriptiile din aceste standarde pentru proba de presiune sunt practic identice cu cele mentionate mai sus pentru proba de presiune la aductiuni. In cele ce urmeaza se vor mentiona numai prevederile specifice pentru retelele de distributie:

Lungimea tronsoanelor de proba va fi de maxim 500m. Tronsoanele de proba pot fi scurtate in cazul terenurilor in panta sau pentru portiunile de retea pentru care conditiile locale impun inchiderea rapida a transeei.

Tronsoanele de proba trebuie sa cuprinda portiuni de retea cu aceeasi presiune de

27

functionare (nominala).

Presiunea de proba este tot 1,5 X Pregim, iar durata probei este tot 1 h. 15.3 METODE DE TESTARE

Pentru testarea unui tronson de tub capetele tronsonului trebuie inchise etans. Pentru inchidere se folosesc adaptoare inchise la unul din capete cu flanse oarbe. Pentru incercarea unui tronson este necesar un set de 2 adaptoare inchise cu flanse oarbe. La adaptoare se vor suda intr-un capat stuturile pentru aerisire si pentru pompa de ridicare a presiunii (prevazuta cu manometru), iar in celalalt capat stuturile pentru umplere si golire. Capacele de inchidere, care vor prelua presiunea de incercare se vor fixa prin intermediul unor masive de ancoraj. Masivele de ancoraj se vor executa astfel incat sa permita pe cat este posibil dupa efectuarea probei, continuarea instalarii tubului cu cat mai putine demolari. In continuare se vor prezenta principalele prevederi din SR EN 805/2000 privind proba de presiune a tuburilor. Aceste prevederi se aplica atat la tuburile de aductiune cat si la retelele de tuburi. Presiunea de proba (STP) se stabileste astfel:

Cand s-a determinat prin calcul lovitura de berbec STR =MDPc +100 kPa

Cand lovitura de berbec se stabileste prin apreciere, se alege valoarea cea mai mica din: STP = MDPa x 1,5 STP = MDPa x+ 500 kPa

Lovitura de berbec stabilita prin apreciere nu trebuie sa fie mai mica de 200 kPa. MPD presiunea maxima de calcul este presiunea maxima de functionare a tronsonului respectiv, inclusiv lovitura de berbec. MPD se scrie MDPa cand lovitura de berbec este stabilita prin apreciere si MDPc cand lovitura de berbec se calculeaza. Proba de presiune se realizeaza prin masurarea pierderii de apa, si anume prin masurarea volumului de apa extras sau masurarea volumului de apa introdus. In cele ce urmeaza se vor expune prescriptiile pentru proba de presiune cu masurarea volumului de apa introdus, mult mai usor de realizat pe santier:

Se creste presiunea treptat pana se atinge presiunea de proba (STP)

Se mentine presiunea de proba timp de o ora, sau mai mult numai la cererea consultantului.

In timpul acestei perioade de o ora se masoara cu orice fel de dispozitiv adecvat cantitatea de apa pompata pentru mentinerea presiunii de proba (STP)

Pierderea de apa acceptabila la sfarsitul orei de proba nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata astfel:

, unde:

- - pierderea de apa admisibila, (l/s) - volumul tronsonului de conducta incercat, (l) - - caderea de presiune admisibila, (kPa)

- modulul de elasticitate al apei, (kPa) - diametru interior al conductei, (m) - grosimea peretelui tubului, (m) - modulul de elasticitate la incovoiere transversal al peretelui tubului - factor de corectie

Pentru calcul se va considera:

- Ew 2100000 kPa - Er 15000000 kPa

- p 20kPa pentru tuburile din PAFSIN Daca pierderea de apa o depaseste pe cea specificata sau daca sunt detectate defectiuni, tronsonul de tub trebuie reparat si proba se repeta pana ce rezultatul este conform specificatiilor. 15.4 PROBA DE ETANSEITATE A TUBURILOR DE CANALIZARE

Proba de etanseitate pentru tuburile de canalizare se face in conformitate cu prevederile SR EN 1610/2000. Inainte de efectuarea probei se executa urmatoarele lucrari: - Umpluturile de pamant, lasand libere mufele

28

- Inchiderea etansa a tuturor orificiilor - Blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei Tronsoanele de canale ce functioneaza cu nivel (curgere) liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500m. Tronsoanele de canal ce pot functiona in exploatare si cu sectiunea plina (sub presiune) se probeaza in conformitate cu reglementarile tehnice pentru tuburi sub presiune, care au fost prezentate anterior. Prevederile de mai sus nu se aplica tuburilor care transporta ape toxice sau infectate sau ape uzate industrial, chimic impure si tuburilor care transporta ape uzate de orice natura, situate in terenuri sensibile la umezire, in straturi acvifere sau in vecinatatea unor surse de apa. Pentru aceste situatii, pierderile se stabilesc prin proiect pentru fiecare caz in parte. Proba de etanseitate se poate face atat cu aer (metoda L), cat si cu apa (metodaW). Se pot realiza probe diferite pentru tuburi si pentru camine (de exemplu tuburile incercate cu aer si caminele cu apa). In cazul probei cu aer numarul de incercari repetate nu este limitat, totusi in cazul unui insucces prelungit al probei se recurge la proba cu apa al carei rezultat este decisiv. Alegerea metodei de probare poate fi indicata de proiectant. Timpii de proba cu aer pentru retele, cu exceptia caminelor si caminelor de racord, sunt prezentati in tabelul de mai jos in functie de diametru tunbului si de conditiile de proba (LA, LB, LC, LD). Se recomanda ca proiectantul sa indice conditia de proba. Trebuie utilizate dopuri etanse pentru a evita erorile. In cazul diametrelor mari, o atentie deosebita se va acorda masurilor de securitate. Proba de aer a caminelor de vizitare si de racord prezinta dificultati mari de realizare practica, fiind recomandata proba cu apa. O presiune initiala mai mare cu cca. 10% decat presiunea de proba Po, trebuie realizata initial si mentinuta circa 5 min. Presiunea trebuie apoi redusa la presiunea de proba indicata in tabel, conform cu conditiile LA, LB, LC, LD.

p0 presiunea peste presiunea atmosferica

, unde t este timpul de proba in minute, rotunjit la jumatatea de minut cea mai

apropiata, cand t 5minute si la minutul cel mai apropiat cand t > 5 minute. Pentru tuburile de beton neudate, Kp=16/DN cu un maxim de 0,058. Pentru tuburile de beton udate si toate celelalte materiale, Kp=12/DN cu un maxim de 0,058. Aparatura utilizata pentru a masura caderea de presiune trebuie sa permita masurarea cu o exactitate

de 10% din p. Exactitatea de masurare a timpului trebuie sa fie 5s. Proba cu apa (Metoda W) Presiunea de proba este cea rezultata la umplerea sectiunii de proba pana la nivelul terenului si la

Material Conditia de proba

p0 mbar (kPa)

p mbar (kPa)

Timp de proba (min)

DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000

Tuburi de beton neudate

LA 10 (1)

2,5 (0,25)

5 5 5 7 11 14 18

LB 50 (5)

10 (1)

4 4 4 6 8 11 12

LC 100 (10)

15 (1,5)

3 3 3 4 6 8 10

LD 200 (20)

15 (1,5)

1,5 1,5 1,5 2 3 4 5

Kp 0,058 0,058 0,053 0,04 0,027 0,02 0,016

Tuburi de

beton, plastic si

toate celelalte materiale

LA 10 (1)

2,5 (0,25)

5 5 7 10 14 19 24

LB 50 (5)

10 (1)

4 4 6 7 11 15 19

LC 100 (10)

15 (1,5)

3 3 4 5 8 11 14

LD 200 (20)

15 (1,5)

1,5 1,5 2 2,5 4 5 7

Kp 0,058 0,058 0,040 0,030 0,020 0,015 0,012

29

inaltimea caminelor amonte sau aval, sau dupa caz care este echivalenta cu un maxim de presiune de 50 kPa si un minim de 10 kPa, masurata pe generatoarea superioara a tubului. Pentru retelele care functioneaza sub presiune se vor aplica prevederile din SR EN 805. Nota: Daca este necesara impregnarea retelei inainte de efectuarea probei, atunci se considera ca o durata de impregnare de 1 h dupa umplerea acesteia este suficienta. O durata mai mare poate fi necesara in cazul tuburilor din beton. Durata probei trebuie sa fie de 30 minute. Presiunea trebuie mentinuta, aproape cu 1kPa, de presiunea de proba stabilita anterior prin restabilirea nivelului initial de apa. Conditia probei este indeplinita cand cantitatea de apa adaugata nu este mai mare de:

0,15 l/m2 timp de 30 min, pentru retele

0,20 l/m2 timp de 30 min, pentru camine si retele

0,40 l/m2 timp de 30 min, pentru camine de vizitare si camine de racord Nota: metri patrati se refera la suprafata interioara udata

16. CURATAREA UNUI TUB DE CANALIZARE DIN PAFSIN Exista mai multe metode pentru a curata tuburile de canalizare din PAFSIN in functie de diametru, gradul si natura blocajului. Toate aceste metode utilizeaza forta mecanica sau hidropneumatica pentru curatarea interiorului conductei. Cand se folosesc dispozitive mecanice, se recomanda utilizarea racletilor de plastic pentru a evita deteriorarea suprafetei interioare a tubului. Utilizarea apei cu presiune ridicata distribuita prin duze de jet este o practica des intrebuintata la curatarea tuburilor. Apa cu presiune ridicata poate deteriora materialul conductei si din aceasta cauza trebuie respectate urmatoarele conditii:

Presiunea maxima de intrare la duza de jet va fi limitata la 120 bari. Datorita suprafetei interioare netede a conductei, curatarea acesteia, de regula se face la o presiune mai mica.

Unghiul de evacuare apa la duza de jet va fi intre 6 si 15.

Numarul orificiilor de jet va fi de 8 sau mai mare si dimensiunea orificiului va fi mai mare de 2 mm.

17. SPALAREA SI DEZINFECTAREA TUBURILOR

Spalarea si dezinfectarea tuburilor se face cu apa avand cel putin calitatea aceleia ce urmeaza a fi transportata. La retelele de distributie spalarea se face pe tronsoane de 100-200m; in cazul spalarii de tronsoane succesive, spalarea se face din amonte in aval. Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, la retelele de distributie dezinfectarea se face pe tronsoane separate de restul retelei si cu bransamente inchise. Dezinfectarea se face, de regula, cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la 1 litru de apa. Solutia se mentine in retea cel putin 24h, dupa care se evacueaza prin robinetii de golire. Dupa efectuarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice si bacteriologice.

30

ANEXA A

Clasificarea solurilor naturale A.1 Generaliti

Solurile sunt clasificate n patru grupe principale, din care primele dou au dou subgrupe (vezi A2). Grupa de sol este functie de tipul solului (clasificare) si de densitatea solului, care impreuna determina modulul solului. Cuantificarea relativ pentru densiti poate fi determinat din calculfolosind penetrometrul standard, testate n conformitate cu [4] (ASTMD 1586, vezi Anexa B). Se recomand utilizarea metodei de testare SRS 15 n conformitate cu OENORM B4419-1 pentru soluri conforme cu grupele 3 i 4 din prezenta anex, valorile pentru modulul solului natural trebuie luate din tabelul A.7 ISO / TR 10465-3 1999 (E). Se recomand de asemenea utilizarea metodei standard de testare a penetrarii conform ASTM D1586 pentru soluri n conformitate cu grupele 1 i 2 din prezenta anex. Valoarea pentru modulul solului natural trebuie luat din tabelul A.10 ISO/TR 10465-3 1999(E). Tabelele menionate mai sus sunt incluse pentru referin. Calculul trebuie s reprezinte cele mai severe (slabe) condiii care ar putea exista pentru o anumit perioad de timp. (n mod normal acest lucru se ntmpl atunci cnd oglinda apei are cel mai nalt nivel). A.2 Clasificarea grupei A.2.1 Grupa 1 - Soluri foarte stabile - 1 A: Pietri dens sau nisip conform ATV Tip 1 [5] sau ASTM, GW, GP, SW i SP [(1), (2), vezi Anexa B care conin mai puin de 5% particule fine. - 1 B: Soluri coezive foarte rigide sau tari n conformitate cu tabelul A1. A.2.2 Grupa 2 - Soluri stabile - 2 A: Nisipuri sau pietriuri argiloase sau nmoluri usoare n conformitate cu ATV Tip 2 [5] sau ASTM, GM, GC, i SC [(1), (2)] care conine mai puin de 15% particule fine. - 2 B: Soluri coezive rigide n conformitate cu tabelul A 1. A.2.3. Grupa 3 - Amestec de soluri Tipic mediu coezive i/sau granulare necompacte (vezi solurile din tabelul A 1 conform tipului ATV 3 [5] sau ASTM ML sau CL [(1), (2)] cu limite de lichid mai mici de 50%. A.2.4. Grupa 4 - Soluri coezive Soluri moi i extrem de necompacte conform tipului ATV 4 [5] sau ASTM MH, CH, OL i OH [(1), (2)]

Tabelul A.1 - Valori ale unui modul de sol natural in situ E'n din AWWA M-45

pentru grupele 1 i 2

Granular Coeziv

sparturi/300 mm (a)

descriere rezistenta la compresiune nelimitata, qu [N/mm2] (b)

descriere En

[N/mm2]

0-1 f.f. necompacte

0-0.012 f.f. moale 0.3-4

1-2 foarte necompacte

0.012-0.024 foarte moale

1.4

2-4 foarte necompacte

0.024-0.048 moale 5

31

4-8 necompacte 0.048-0.096 solid 10

8-15 usor compact 0.096-0.192 rigid 21

15-30 compact 0.192-0.383 foarte rigid 35

30-50 dens 0.383-0.575 tare 70

>50 foarte dens > 0.575 foarte tare 138

roca 345

(a) test de penetrare standard conform ASTM D 1586

(b) Rezisten la compresiune nelimitat a solurilor coezive conform ASTM D 2166.

Tabelul A.2 - modulul solului natural E3 (N/mm

2) pentru grupele 3 i 4

Numar de sparturi N 10 (SRS 15)

Soluri noncoezive (grupele 1 si 2)

ATV-A 127 grupe de soluri Soluri coezive (grupele 3 si 4) 1 2 3 4

>30 f. dense 20 10 7 5 tari

>12 dense 13 7 5 3 solide

>7 medii 10 5 3 2 semi-moi

>2 necompacte 5 3 2 1 moi

= 2 f. necompacte 4 2 1 0.5 moi si/sau plastice

Nota 1: Pentru acelai numr de sparturi, modulul solului variaz cu grupa de sol. Nota 2: N10 este numrul de sparturi per 10 cm imprastiere folosind metoda de testare SRS 15 n conformitate cu OENORM B 4419-1.

ANEXA B

Bibliografie [1] ASTM D 2487:1990 Metoda de Testare Standard pentru clasificarea solurilor pentru proiectare [2] ASTM D 2488:1990 Practica Standard pentru descrierea i identificarea solurilor (Manual de procedur vizual) [3] ASTM D 698:1978 Metode de Testare pentru relaiile umiditate-densitate ale solurilor i ale amestecurilor agregatelor solului folosind 4.4 Ib (2,49 kg) i 12-in (305 mm) cdere [4] ASTM D 1586:1984 Metoda Standard de pregtire a mostrelor de sol pentru testare (sau standardul ISO corespunztor) [5] ATV Regelwerk A 127 Gesellschaft zur Forderung der Abwassertechnik e.V. Markt (Stadthaus) D-5202 St Augustin-1.

32

ANEXA C C.1 Modul umplutura C.1.1. Standard austriac OENORM B 5012-1 Definiia grupei de sol Cele patru grupe din OENORM B 5012-1 care pot fi avute n vedere pentru rambleu sunt definite dup cum urmeaz: Grup sol 1 Pietri, amestecuri de pietri - nisip (GW, GP) Nisip, amestecuri de nisip - pietri (SW, SP) cu cel puin 40% particule mai mari de 2 mm i maximum 5% namol. Grup sol 2 Amestecuri pietri-namol (GM) maximum 15% namol Amestecuri pietri-argil (GC) maximum 15% argil Amestecuri nisip-namol (SM) maximum 15% namol Amestecurile de nisip-argil (SC) maximum 15% argil i mai puin de 40% particule mai mari de 2 mm. Grup sol 3 La fel ca grupa 2 (GM, GC, SM, SC) doar c namolul sau argila pot fi de pn la 40%. Grup sol 4 Soluri namoloase sau argiloase (ML, CL, MH, CH) de plasticitate mic spre mare i care conin mai mult de 40% materiale cu granule fine. Not: Literele din paranteze sunt simbolurile grupului folosite n sistemul unificat de clasificare a solurilor. C.2 Modulul grupelor de sol n baza grupelor de sol definite la C.1.1.1, standardul d valori modulului de sol limitate n funcie de gradul de compactare aa cum apare n Tabelul A.3 i care sunt considerate valabile atunci cnd se folosete o presiune a solului vertical echivalent cu un strat de acoperire de 1 m. Tabelul A.3 - Module Ms de deformatie pentru diverse grupe de sol la 1 m

Grupa de sol Densitate Proctor standard (SPD)

85 90 92 95 97 100 102

1 3.8 5.3 6.0 7.2 8.2 10.0 11.4

2 2.1 2.9 3.3 4.0 4.5 5.0 6.3

3 1.3 1.8 2.1 2.5 2.9 3.5 4.0

4 0.9 1.2 1.4 1.7 1.9 2.3 2.6

Pentru adancimi ale stratului de acoperire diferite de 1 m (fr ap subteran pentru grupele 1 i 2 de sol), modulul de sol cu restricii poate fi calculat folosind ecuaia (A.3): (A.3) MS = MS1 x (k x h)

f Unde MS1 este valoarea din Tabelul A.3. Cnd este prezent apa subteran, modulul de sol cu restricii pentru grupele 1 i 2 este calculat cu ecuaia (A.4):

(A.4) Ms = Ms1 x [h x k x (1 - 0,39 x h

hw)]f

f este 0,4; k este factorul de reducere (conform teoriei recipientelor); h este adancimea stratului de acoperire, n m; hw este nivelul apei subterane deasupra prii superioare a tubului, n m.

33

Pentru valori SPD %, altele dect cele menionate n Tabelul A.3, folosii ecuaia (A.5):

(A.5) MS = MS1 x 100 x 10 [2,8 x (100

SPD- 1)] f

Unde MS, 100 este modulul la 100% SPD. Nota 1: n OENORM B 5012 - 1, puterea f este egal cu 0.5. Valoarea 0.4 a fost aleas inndu-se cont de alte investigaii care dau valori mai mici de 0.5. Nota 2: n Standardul Austriac presiunea solului este folosit n loc de k x h. Pentru sarcina distribuit pe suprafa folosii ecuaia (A.6):

(A.6) MS = MS1 x [h x k x (1 - 0,39 x h

hw) +

b

koxPo

] f

po este presiunea rezultat n urma sarcinii distribuite pe suprafa, n N/mm2; ko este factorul de reducere pentru sarcina distribuit conform teoriei recipientelor cnd unghiul anului 90; yb este densitatea in vrac a materialului de umplere, n MN/m3

C.3 Factori de reducere pentru modulele solului E1 i E2 pe termen lung Tabelul A.4 d valorile factorilor de reducere care vor fi aplicai modulelor solului (E1 i E2) din zona de umplutura pentru a permite modificri pe termen lung ale acestor module

Tabel A.4 - Factori de reducere pe termen lung pentru grupele de soluri ATV-A 127

Grup de sol ATV Factor de reducere 1 0.90

2 0.85

3 0.80

4 0.75