instructiuni 303 reparatie capitala

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA

Nr.303

INSTRUCŢIUNI

PENTRU

LUCRĂRILE DE REPARAŢIE CAPITALĂ A LINIILOR DE CALE FE-

RATĂ

EDITURA FEROVIARA

2003

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ROMÂNIA, MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

Instrucţiuni pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată - nr.303

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Compania Naţională de Căi Ferate CFR Bucureşti: Editura Feroviară, 2003

ISBN 973-86627-0-2

1. Compania Naţională de Căi Ferate CFR Bucureşti 656.2

EDITURA FEROVIARĂ

Redactor-şef:

Redactor rubrică: ing. Marina Dejoianu

Tehnoredactor Camelia Şerb

Corector Valeria Haidău

Tiparul executat la Tipografia FILARET

Sub comanda nr. 326/2003

CUPRINS

O r d i n u l n r . 551 din 14.10.2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor pentru lucrările de re-

paraţie capitală a liniilor de cale ferată - nr.303 5

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 7

CAPITOLUL II REFACŢIA TOTALĂ.... 10

Secţiunea 1 Generalităţi 10

Secţiunea a 2-a Programarea lucrărilor de refacţie totală 12

Secţiunea a 3-a Documentaţia tehnică a lucrărilor de refacţie totală..:.... 16

Secţiunea a 4-a Prescripţii referitoare la execuţia lucrărilor de refacţie totală 22

Secţiunea a 5-a Alte prevederi referitoare la execuţia lucrărilor de refacţie totală... 29

CAPITOLULUI REFACŢIA PARŢIALĂ 31

Secţiunea 1 Refacţia şinelor 31

Secţiunea a 2-a Refacţia traverselor 32

Secţiunea a 3-a Refacţia prinderilor 36

Secţiunea a 4-a Refacţia prismei căii 40

Secţiunea a 5-a Refacţia substratului căii 41

Secţiunea a 6-a Refacţia terasamentelor şi lucrările de apărare-consolidare a acestora 42

Secţiunea a 7-a Consolidarea terenului de bază sau realizarea altei variante de traseu 50

Secţiunea a 8-a Refacţia aparatelor de cale 51

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA LUCRĂRILOR 51

CAPITOLUL V TOLERANŢE ADMISE LA LUCRĂRILE DE REPARAŢIE CAPITALĂ 56

Secţiunea 1 Linii cu viteza maximă de circulaţie până la 160 km/h 56

Secţiunea a 2-a Linii cu viteza maximă de circulaţie mai mare de 160 km/h 58

CAPITOLUL VI MĂSURI DE PROTECŢIE A INSTALAŢIILOR 60

CAPITOLUL VII MĂSURI PENTRU SIGURANŢACIRCULAŢIE 61

CAPITOLUL VIII PREDAREA LINIEI REPARATE CAPITAL SECŢIEI DE ÎNTREŢINERE A

CĂII 66

CAPITOLUL IX MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MEDIULUI ŞI DE APĂRARE ÎMPO-

TRIVA INCENDIILOR 69

CAPITOLUL X RECEPŢIA LUCRĂRILOR 70

CAPITOLUL XI MODUL DE PROMOVARE, URMĂRIRE ŞI PLATĂ A LUCRĂRILOR 72

CAPITOLUL XII CONDIŢII OBLIGATORII PENTRU EXECUTANŢII LUCRĂRILOR 73

CAPITOLUL XIII DISPOZIŢII FINALE 74

ANEXE

Anexa 1 Lucrările de montare - demontare a panourilor prefabricate în baze, în cadrul refacţiei totale a

liniilor de cale ferată 77

Anexa 2 Execuţia lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale ferată cu panouri prefabricate în baze

81

Anexa 3 Tehnologia de refacţie a substratului şi prismei căii cu utilizarea trenului de lucru multifuncţio-

nal 93

ORDINUL

Nr. 551 din 14.10.2003

pentru aprobarea

Instrucţiunilor pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată nr. 303

In temeiul prevederilor art. 7 alin. (3) lit. c) şi art. 32 lit. m din Ordonanţa de Urgenţă a Gu-

vernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale

a Căilor Ferate Române, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 89/1999, cu completările

şi modificările ulterioare şi ale art. 4 lit.e) ultima liniuţă din Regulamentul de organizare şi funcţionare

a Autorităţii Feroviare Române -AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.626/1998 privind

organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER şi ale art.5) alin. (4) din Hotărârea

Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construc-

ţiilor şi Turismului,

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:

Art. 1 - Se aprobă Instrucţiunile pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată -

nr.303 prevăzute în

anexa *' care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Prevederile prezentului ordin se aplică la Compania Naţională de Căi Ferate CFR -

SA, în activitatea de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată.

Art.3 - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 zile de la data aprobării sale.

*) Anexa va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, la cererea acestora, de Compania Naţională

de Căi Ferate CFR SA

(2) Compania Naţională de Căi Ferate CFR-SA va publica prezentul ordin în Foaia Oficială

CFR în termen de 30 de zile de la data aprobării.

(3) În termen de 30 de zile de la publicarea în Foaia Oficială CFR, conducerea Companiei Na-

ţionale de Căi Ferate CFR – SA va asigura prin personalul său de specialitate, atestat conform

prevederilor în vigoare, instruirea şi verificarea personalului cu atribuţii în aplicarea Instrucţiunilor

pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată -nr. 303.

(4) În termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului ordin, Compania Naţională de Căi Fe-

rate CFR - SA va edita Instrucţiunile pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale fera-

tă - nr. 303.

Art.4 - Autoritatea Feroviară Română - AFER şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR - SA

vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5 - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Instrucţia pentru lucrările de refacţie

a liniei de cale ferată — nr. 303, aprobată de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Depar-

tamentul Căilor Ferate ediţia 1986, precum şi alte dispoziţii contrare, îşi încetează aplicabilitatea.

Art.6 - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage după sine răspunderea juridică în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art.7 - Prezentul ordin se va publica în Foaia Oficială CFR şi Buletinul AFER.

MINISTRU

MIRON MITREA

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. - Prezentele instrucţiuni au ca obiect activitatea de reparaţie capitală a liniilor de cale

ferată din infrastructura feroviară.

Art. 2. - Prin reparaţia capitală a liniei de cale ferată se înţelege ansamblul de lucrări care

realizează readucerea elementelor componente ale căii ferate la parametrii iniţiali, în scopul asigu-

rării circulaţiei trenurilor în depline condiţii de siguranţă, cu vitezele de circulaţie şi tonajele stabilite.

Art. 3 - Reparaţia capitală a liniei de cale ferată se programează şi se execută atunci când:

a) numărul elementelor componente - şine, traverse, prinderi, prisma căii - uzate, de-

fecte sau depreciate, datorită traficului suportat de la introducerea în cale, depăşeşte capacitatea

de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

b) şinele, traversele, prinderile şinei de traverse, aparatele de cale, terasamentele şi modul de al-

cătuire al căii ferate nu mai corespund sarcinilor pe osie şi vitezelor de circulaţie şi împiedică spori-

rea capacităţii de transport şi/sau utilizarea raţională a materialului rulant modern - vagoa-

ne şi locomotive de mare putere, viteză şi sarcină pe osie;

c) apare necesitatea recâştigării, prin reparaţie capitală, a şinelor şi materialului metalic

mărunt de cale pentru întreţinerea/reparaţia altor linii de cale ferată construite cu materiale de cale

care nu se mai fabrică.

Art. 4. - (1) Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată au caracter de renovare şi de

modernizare a liniilor existente refacţie totală; refacţie parţială; combinaţii de refacţii parţiale.

Art. 6. - Refacţia totală reprezintă ansamblul tuturor lucrărilor care se execută la întregul ansamblu de

elemente din care este alcătuită calea ferată - şine, traverse, prinderi, prisma căii, substratul căii, terasamente,

lucrări de apărare - consolidare a terasamentelor şi aparate de cale.

Art. 7. - (1) Refacţia parţială reprezintă ansamblul lucrărilor care se execută la unul sau mai multe

elemente din care este alcătuită linia de cale ferată.

(2) Refacţia parţială poate fi:

a) refacţie de şine;

b) refacţie de traverse;

c) refacţie de prinderi;

d) refacţia prismei căii;

e) refacţia substratului căii - asigurarea portantei platformei prin înlocuirea parţială sau totală a sub-

stratului căii; această lucrare precede celelalte tipuri de refacţii, totale sau parţiale şi se execută înaintea refac-

ţiei suprastructurii căii sau concomitent cu aceasta;

f) refacţia terasamentelor şi a lucrărilor de apărare - consolidare a acestora;

g) consolidarea terenului de bază;

h) realizarea altei variante de traseu;

i) refacţia aparatelor de cale.

CAPITOLUL II

REFACŢIA TOTALĂ

SECŢIUNEA 1

GENERALITĂŢI

Art. 8. Prin refacţia totală a liniei de cale ferată, se înţelege ansamblul de lucrări care cu-

prinde:

a) înlocuirea tuturor şinelor existente în cale cu alte şine, de acelaşi tip sau de alt tip, noi sau

recuperate – semibune sau recondiţionate;

b) înlocuirea tuturor traverselor existente în cale cu alte traverse de beton sau de lemn, de

acelaşi tip sau de alt tip, noi sau recuperate - semibune sau recondiţionate – cu asigurarea numărului

de traverse pe kilometru şi a pozei traverselor corespunzător traseului căii, destinaţiei liniei, sarcinii

pe osie şi intensităţii anuale a traficului;

c) înlocuirea întregului material mărunt de cale metalic, de cauciuc şi/sau de polietilenă

existent în cale cu alt material mărunt de cale, de acelaşi tip sau de alt tip, nou sau recuperat -

semibun;

d) refacerea calităţilor drenante ale prismei căii, prin ciuruire mecanică integrala şi com-

pletări cu piatră spartă nouă, în vederea realizării prismei căii şi a stratului de piatră spartă curată

sub talpa traverselor conform reglementărilor specifice în vigoare;

e) înlocuirea aparatelor de cale existente pe linia curentă şi directă din staţie cu alte aparate de

cale de acelaşi tip cu şina ce se introduce în cale - noi sau recuperate – şi înlocuirea la • rând a

traverselor speciale de lemn cu traverse speciale noi, de lemn sau de beton;

f) axarea liniei în profil longitudinal şi în plan orizontal prin metode exacte, conform prevederi-

lor reglementate privind noua cotă roşie şi noul ax al liniei prevăzute în proiectul tehnic;

g) tăierea, completarea şi nivelarea banchetelor căii;

h) asigurarea portantei platformei căii;

i) asigurarea dimensiunilor profilelor transversale tip;

j) curăţarea şanţurilor existente şi executarea de noi şanţuri

pentru scurgerea apelor;

k) refacerea trecerilor la nivel;

1) montarea reperelor fixe de aliniamente şi curbe corespunzătoare noii poziţii în plan ori-

zontal şi nivel în lung a liniei refacţionate;

m) completarea, mutarea, repararea şi revopsirea tuturor

indicatoarelor de cale;

n) înlocuirea tuturor traverselor speciale de pe poduri cu traverse noi, dacă cele existente în ca-

le au dimensiuni necorespunzătoare, sunt defecte sau au o vechime în cale mai mare de 5 ani, cu rea-

lizarea electroizolării traverselor, atât pe pod, cât şi pe terasament;

o) burajele şi ripajele tehnologice cu maşinile grele de cale;

p) stabilizarea dinamică a căii;

r) profilarea prismei căii;

s) realizarea căii fără joante, de preferinţă în acelaşi an cu refacţia liniei sau cel mai târziu în

anul următor anului execuţiei refacţiei totale, prin sudarea joantelor din linia curentă şi directă din

staţie şi a joantelor aparatelor de cale, atât de pe linia directă, cât şi a celorlalte aparate de cale din

zonele capetelor de staţie r- înglobarea zonei aparatelor de cale în calea fără joante.

SECŢIUNEA a 2 - a

PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

Art. 9. Refacţia totală a liniei de cale ferată se programează şi execută atunci când:

a) numărul ruperilor de şine, cumulat de la introducerea acestora în cale, este mai mare de 30

buc/km;

b) numărul ruperilor de şine, în ultimii 5 ani de dinaintea anului diagnozei căii, este mai ma-

re de 1 buc/an / km;

c) numărul defectelor de şine depistate ultrasonic, tratate conform reglementărilor specifice

în vigoare, depăşeşte 4 buc/an / km;

d) uzura şinelor este la limitele maxime admise de reglementările specifice în vigoare;

e) traficul cumulat suportat de şine de la introducerea acestora în cale depăşeşte capaci-

tatea de transport reglementată a şinelor respective existente în cale;

f) numărul şinelor şi elementelor metalice de prindere scoase izolat din cale din cauza

ruperii sau apariţiei defectelor determinate de fenomenul de oboseală a oţelului, ca urmare a trafi-

cului suportat, depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

g) numărul traverselor necorespunzătoare scoase izolat din cale din cauza apariţiei defectelor

determinate de traficul suportat depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de

întreţinere;

h) numărul elementelor de prindere din cauciuc şi/sau polietilenă scoase izolat din cale din

cauza uzurii, ruperii sau apariţiei fenomenelor de oboseală ca urmare a traficului suportat, depăşeşte

capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

i) prisma căii a atins un grad de colmatare care nu mai asigură scurgerea apelor şi nu mai

permite realizarea în condiţii normale a burajelor de întreţinere, fie datorită deprecierii pietrei sparte

ca urmare a traficului suportat, fie datorită căderii din vagoane a mărfurilor pulverulente transportate

în vrac - ciment, pietriş, nisip, minereu, cărbune, îngrăşăminte şi alte asemenea;

j) şinele, traversele, prinderile şinelor de traverse şi modul de alcătuire al căii nu mai cores-

punde sarcinilor pe osie şi vitezelor de circulaţie şi împiedică sporirea capacităţii de transport şi/sau

utilizarea raţională a materialului rulant modern.

k) apare necesitatea recâştigării, prin refacţie totală, a şinelor şi materialului metalic mărunt

de cale pentru întreţinerea/reparaţia altor linii de cale ferată construite cu materiale de cale care nu se

mai fabrică.

Art. 10. - (1) Programarea lucrărilor de refacţie totală ale liniilor de cale ferată se realizează cu

respectarea prevederilor Normativului de reparaţii capitale la clădiri şi construcţii speciale, pe

baza propunerilor regionalelor de cale ferată transmise în toamnă anului anterior programării în

vederea execuţiei şi în urma examinării stării tehnice a respectivelor linii de cale ferată. r

(2) Examinarea stării tehnice a liniilor de cale ferată cuprinde:

a) structura actuală a traficului - marfă, călători sau mixt;

b) intensitatea anuală a traficului - în anul precedent programării la execuţie;

c) traficul cumulat suportat de şinele din cale de la ultima refacţie, refacţie de şină, dublare

sau construcţie a liniei şi până în anul precedent execuţiei lucrărilor;

d) capacitatea de transport reglementată a şinelor din cale;

e) tipul şinelor, traverselor şi prinderilor din cale;

f) anul execuţiei ultimei refacţii totale /refacţii de şine sau anul dublării / construcţiei liniei;

g) anul execuţiei ultimei reparaţii periodice şi felul acesteia;

h) anul execuţiei ultimului buraj de întreţinere;

i) viteza stabilită a liniei - marfă şi călători;

j) viteza actuală a liniei - marfă şi călători;

k) starea şinelor din cale;

I) stadiul inversării sau înlocuirii şinelor uzate din curbe;

m) starea traverselor din cale;

n) starea prinderilor şinei de traverse;

o) starea prismei căii şi substratul căii;

p) starea căii la ultima măsurătoare cu vagonul de măsurat calea;

r) starea generală a căii.

Stabilirea anului execuţiei refacţiei parţiale de şine se efectuează prin compararea traficului

cumulat înregistrat pe linia respectivă de la anul introducerii în cale a şinelor noi prin con-

strucţie, dublare, refacţie totală sau refacţie de şine cu capacităţile de transport reglementate de

gestionarul infrastructurii feroviare pentru tipul şi caracteristicile şinelor existente în cale.

Stabilirea anului execuţiei refacţiei totale a liniei nu se efectuează luând automat anul imediat

următor anului în care s-a atins capacitatea de transport reglementată a tipului şinelor existent

în cale, ci se efectuează analizând starea tehnică reală a celorlalte componente ale căii şi anume:

frecvenţa şinelor rupte şi defecte determinate de oboseala oţelului din şină;

- starea şi gradul de uzură a traverselor;

- starea şi gradul de uzură al materialului mărunt de cale;

- starea şi gradul de uzură al aparatelor de cale;

- starea prismei căii - gradul de colmatare, calităţile drenante, dimensiunile;

- starea curbelor (ecartament, supraînălţare, curbe de racordare, etc);

- starea terasamentelor şi stratului de repartiţie;

- starea banchetelor şi şanţurilor de colectare/scurgere a apelor.

(5) Stabilirea tipului de şină pentru execuţia refacţiei totale sau refacţiei parţiale de şine se

realizează după următoarele criterii: -

- linii magistrale şi principale curente şi directe din staţii din zonele de şes, cu multe alinia-

mente şi curbe cu rază mare, cu trafic intens şi viteze mari de circulaţie - şine noi tip UIC60, R60 sau

R65, netratate termic, care se sudează ulterior refacţiei totale sau refacţiei parţiale de şine - pentru rea-

lizarea căii fără joante;

- linii magistrale şi principale curente şi directe din staţii din zonele de deal şi de munte, cu

puţine aliniamente şi cu curbe de rază mică, cu trafic mediu şi cu viteze mai mici de circulaţie -

şine noi tip S49, UIC60, R60 sau R65 tratate termic, care pot rămâne nesudate - pentru calea cu

joante - în curbele cu rază mică sau care se pot suda ulterior refacţiei totale sau refacţiei parţiale de

şină - pentru realizarea căii fără joante;

- linii curente şi directe din staţii de pe coridoarele europene, cu viteza maximă de circulaţie de

160 km/h - şine noi tip UIC60, R60 sau R65 netratate/tratate termic, care se sudează ulterior re-

facţiei totale sau refacţiei parţiale de şine - pentru realizarea căii fără joante;

- linii secundare curente şi din staţii, cu trafic redus şi viteze mici de circulaţie - şine semibune

scoase de pe liniile magistrale şi principale şi / sau şine recondiţionate tip 49/54/60/65.

Art. 11. - (1) Gestionarul infrastructurii feroviare are sarcina de a stabili şi coordona reparaţia

capitală a infrastructurii feroviare şi de a asigura modernizarea permanentă a căii, astfel încât să se

asigure derularea transportului feroviar la vitezele şi tonajele prescrise şi în depline condiţii de sigu-

ranţă a circulaţiei.

(2) Compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare anali-

zează, avizează propunerile regionalelor de cale ferată şi elaborează programele anuale de refacţie to-

tală a liniilor reţelei de cale ferată în vederea satisfacerii nevoilor exploatării feroviare.

SECŢIUNEA a 3-a

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

§. 1 Elaborarea şi avizarea datelor - program

Art. 12. - (1) Datele-program sunt elaborate de către o comisie din care fac parte delegaţii

compartimentului de specialitate, compartimentului linii şi compartimentului lucrări de artă şi terasa-

mente din cadrul regionalei de cale ferată şi şeful sau şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii pe care

sunt amplasate liniile propuse pentru reparaţia capitală;

(2) Comisia stabileşte, prin parcurgerea pe jos a liniei propusă pentru refacţie totală, ti-

pul, caracteristicile, starea şi cantităţile materialelor de cale care se recuperează cu ocazia re-

censământului din toamna anului anterior execuţiei.

(3) La elaborarea datelor - program, se ţine seama de:

a) evidenţa şinelor defecte;

b) gradul de uzură al şinelor;

c) starea materialului de cale laminat - eclise, cleşti, plăci simple, plăci pod;

d) starea materialului de cale filetat şi trefilat * buloane, tirfoane;

e) recensământul traverselor efectuat de personalul de întreţinere a căii şi starea reală a

traverselor existente în rezultatele sondajelor pe porţiuni şi puncte caracteristice efectuate în prisma

căii, în vederea stabilirii gradului de colmatare al prismei căii, procentului mediu şi cantităţii de piatră

spartă curată ce urmează a se recupera prin ciuruirea celei existente în cale şi a determinării cotei

platformei căii.

Art. 13. - Sondajele prismei căii în vederea stabilirii gradului de colmatare se realizează prin

măsurarea volumului de piatră spartă dislocat din linie şi a volumului de piatră spartă curată obţinu-

tă în urma ciuruirii manuale a acesteia sau prin alte metode aprobate de gestionarul infrastructurii fe-

roviare şi avizate V de Autoritatea Feroviară Română - AFER.

Art. 14. - (1) Sondajul într-un punct caracteristic cuprinde unul până la trei intervale între

traverse, pe întreaga lăţime a prismei căii şi pe o adâncime corespunzătoare adâncimii medii pe care

urmează a se executa săpătura sub talpa traversei -cel puţin 15 cm.

(2) Sondajul se finalizează prin stabilirea unui raport procentual între volumul de piatră spartă

curată afectat de un coeficient de 0,85 - volum în stare compactată - şi volumul dislocat din linie.

Art. 15. - Datele - program trebuie să conţină toate elementele necesare elaborării proiectului

tehnic şi anume:

a) identificarea liniei şi localizarea lucrării;

b) caracteristicile actuale de exploatare a liniei;

c) echiparea actuală a liniei;

d) dimensionarea lucrării;

e) elementele curbelor;

f) caracteristicile aparatelor de cale;

g) elementele podurilor, podeţelor, viaductelor, subtraversărilor şi pasajelor pietonale;

h) poziţia kilometrică a trecerilor la nivel;

i) poziţia kilometrică, lungimea şi caracteristicile peroanelor;

j) poziţia kilometrică a joantelor izolante lipite;

k) elementele drenurilor şi şanţurilor de evacuare a apelor;

1) profilele existente ale prismei căii;

m) tipul, caracteristicile şi starea materialelor de cale cu care se execută refacţia totală;

n) condiţiile tehnice care trebuie realizate în cadrul refacţiei, totale: numărul traverselor pe

km, poza traverselor, grosimea stratului de piatră spartă curată sub talpa traverselor, dimensiunile

prismei căii şi substratului căii, lungimea şinelor, felul joantelor, felul prinderilor, modul de realizare a

căii - cu sau fără joante;

o) tipul, caracteristicile, starea şi cantităţile materialelor de cale care se recuperează.

Art. 16. Datele program includ obligatoriu şi următoarele elemente privind infrastructura căii:

a) rezultatele studiilor geotehnice şi investigaţiilor prin metode geofizice ale zonei plat-

formei căii, efectuate de unităţi specializate şi certificate de Autoritatea Feroviară Română - AFER;

Necesitatea, volumul şi amploarea acestor studii şi investigaţii asupra zonei platformei căii se stabi-

lesc, de la caz la caz, de către o comisie formată din delegaţii diviziei linii şi compartimentul de

specialitate din regionala de cale ferată şi şeful secţiei de întreţinere a căii, pe baza analizei compor-

tării în exploatare a liniei în perioada parcursă de la ultima reparaţie capitală; In mod special, se au în

vedere zonele de linie unde numărul intervenţiilor făcute pentru menţinerea nivelului şi direcţiei căii a

fost mai mare;

b) existenţa / inexistenţa, starea tehnică şi funcţionalitatea dispozitivelor de scurgere a apelor,

a sistemelor de drenaj şi a lucrărilor de apărare-consolidare a terasamentelor.

Art. 17. - Datele-program se avizează de către compartimentele de specialitate din centralul

gestionarului infrastructurii feroviare.

§. 2 Proiectul tehnic

Art. 18. - (1) Elaborarea proiectului tehnic al lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale fe-

rată se realizează de către proiectanţi autorizaţi certificaţi ca furnizori feroviari de către Autoritatea

Feroviară Română - AFER, după care proiectul tehnic se verifică/avizează de verificatori de proiec-

te atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi se dezbate/avizează de Consiliile Tehnico-Economice

ale regionalelor de cale ferată direct beneficiare şi de Consiliul Tehnico-Economic al gestionarului

infrastructurii feroviare.

(2) Proiectantul care elaborează caietul de sarcini şi proiectul tehnic întocmeşte şi detaliile de

execuţie şi documentaţia de obţinere a avizelor legale necesare execuţiei lucrărilor de refacţie totală.

Art. 19. - (1) Proiectul tehnic trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, un memoriu tehnic care

să conţină studiul vitezelor maxime de circulaţie care se pot realiza după execuţia refacţiei totale a

liniei, în care scop se urmăreşte mărirea razelor curbelor pe terasamentele existente.

Art. 20. - (1) Retrasarea curbelor se realizează numai de către personal autorizat, prin metode

analitice şi grafice, folosind programe de retrasare pe computer.

(2) Calculele, epurele de retrasare şi noile elemente proiectate ale curbelor se verifică / avi-

zează de compartimentele de linii ale regionalei de cale ferată şi se aprobă de conducerea acesteia.

(3) Supraînălţările curbelor trebuie să se realizeze corespunzător vitezei de circulaţie care se

prescrie în primul plan de mers de tren de după refacţia totală a liniei.

Proiectul tehnic trebuie să cuprindă lucrările necesare la linia de contact ca urmare a modifică-

rii geometriei căii datorită retrasării curbelor.

Poziţia liniei de contact şi a echipamentelor aferente în curbe se adaptează în funcţie de cerinţele

ripajului liniei ca urmare a retrasării curbelor respective.

Proiectul tehnic trebuie să cuprindă, în cazul liniilor electrificate, lucrările necesare pentru

asigurarea continuităţii circuitului de retur al curentului de tracţiune, protecţie instalaţiilor din ca-

le şi din vecinătatea căii, precum şi a altor instalaţii afectate de lucrările de refacţie totală a l i-

niei - SCB, telecomunicaţii, electroalimentare.

Art. 21. - (1) Proiectul tehnic cuprinde profilul în lung al liniei existente înainte de refacţia

totală, realizat de către proiectantul specializat prin nivelment cu aparate moderne şi profilul în lung

proiectat care trebuie executat în cadrul refacţiei totale a liniei;

(2) Proiectantul trebuie să urmărească ca:

- profilul în lung proiectat al liniei să îmbunătăţească rezistenţa caracteristică a respectivei

secţii de remorcare;

- profilul în lung proiectat al liniei să asigure dimensiunile din profilul transversal tip, în spe-

cial grosimea stratului de piatră spartă curată sub talpa traverselor;

- rezistenţa caracteristică obţinută după refacţia totală să se înscrie în reglementările specifice în

vigoare;

- schimbările de declivitate să fie amplasate la distanţe cât mai mari, astfel ca elementele de

profil să fie, pe cât posibil, mai lungi de 200 m;

Art. 22. - Pentru controlul şi urmărirea în exploatare a geometriei căii, se realizează repere ca-

re se montează în ambele planuri: orizontal şi vertical.

Art. 23. - (1) Acolo unde este necesar şi în special pe zonele de linie unde se intervine în mod

repetat pentru menţinerea nivelului şi direcţiei căii, proiectul tehnic va cuprinde şi lucrările la infra-

structura căii pentru readucerea acesteia la forma şi dimensiunile reglementate, asigurarea portan-

tei căii şi funcţionalităţii dispozitivelor de captare - evacuare a apelor de suprafaţă, a sistemelor de

drenare a apelor subterane, lucrărilor de apărare - consolidare a terasamentelor şi a amenajărilor pentru

scurgerea apelor.

(2) Se interzice programarea şi execuţia refacţiei totale pe porţiunile de linie pe care lucrările

necesare de consolidare a infrastructurii căii ferate nu se pot executa înainte de lucrările de refacţie

totală.

Art. 24. - Proiectul tehnic se elaborează în conformitate cu prevederile documentaţiei - cadru

pentru refacţia liniilor de cale ferată avizată de Consiliul Tehnico Economic al gestionarului infra-

structurii feroviare şi are la bază datele - program întocmite în acest scop de regionalele de cale

ferată, avizate de compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii ferovia-

re.

SECŢIUNEA a 4-a

PRESCRIPŢII REFERITOARE LA EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

§.1 Necesitatea executării lucrărilor preliminare

Art. 25. - Se interzice execuţia refacţiei totale a căii pe zonele unde s-au semnalat defecte la

terasamente ce afectează portanta şi stabilitatea zonei platformei - zone noroioase, substrat necores-

punzător sau lipsă, tasări, pungi de balast, lăţime insuficientă a platformei căii, taluzuri instabile-

înainte de remedierea acestora.

Art. 26. - (1) Pe porţiunile de linie unde se programează execuţia refacţiei totale trebuie pro-

gramate şi executate lucrări preliminare de reparare a terasamentelor şi de consolidare a zonei platfor-

mei, în vederea realizării capacităţii portante prescrise.

(2) Din punct de vedere al momentului execuţiei, lucrările preliminarii sunt de două categorii:

lucrări care se execută înaintea refacţiei totale şi anume: completarea banchetelor, asigurarea

lăţimii prescrise a platformei căii şi consolidarea platformei căii pe lungimi mari, care necesită vari-

ante provizorii sau definitive de traseu sau lucrări sub poduri provizorii succesive;

lucrări care se execută în acelaşi timp cu refacţia totală şi anume: consolidarea zonei platformei

căii prin realizarea straturilor portante din materiale granulare drenante şi introducerea de materiale

geosintetice - geogrilă şi/sau geotextil, unde este cazul, sub stratul de piatră spartă.

§. 2 Criterii de utilizare a şinelor la lucrările de refacţie totală

Art. 27. - Tipul de şină care se utilizează la refacţiile totale ale liniilor de cale ferată se stabi-

leşte pe baza traficului de perspectivă pe linia respectivă.

Art. 28. - Tipul de şină cel mai mic admis pentru refacţia cu material nou a liniilor curente, linii-

lor din staţii, triaje, depouri, ateliere şi alte asemenea, este şina de tip 49.

Art. 29. - Tipurile de şine noi ce se folosesc la refacţiile de linii de cale ferată se avizează de

către compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare odată cu da-

tele-program, iar tipurile de şine semibune şi recondiţionate se stabilesc de acelaşi compartiment pe

baza disponibilului rezultat din balanţa materialelor de cale recuperate, ţinând seama şi de destina-

ţia liniilor care urmează a fi refacţionate.

Art. 30. - Refacţiile cu şine noi se execută, de regulă, pe linii curente şi directe din staţii cu tra-

fic mai mare de 3 milioane tone brute/an.

Art. 31. - Refacţiile cu şine semibune şi/sau recondiţionate se execută, de regulă, pe linii

curente şi directe din staţii cu trafic mai mic de 3 milioane tone brute/an şi pe liniile din staţii, triaje,

depouri, ateliere.

Art. 32. - La refacţiile cu şine noi, semibune şi recondiţionate de tip 49 şi mai mare, se folo-

sesc traverse de beton pe toate porţiunile de linie care, conform reglementărilor specifice în vigoare,

permit, din punct de vedere tehnic, introducerea în cale a acestora.

§. 3 Criterii de utilizare a traverselor la lucrările de refacţie totală

Art. 33. - Traversele de lemn se folosesc, de regulă, numai pe porţiunile de linie pe care, conform

reglementărilor specifice în vigoare, nu pot fi introduse traversele de beton, precum şi pe porţiuni mai

scurte, corespunzătoare utilizării traverselor de beton, însă intercalate între două porţiuni de linie pe

care se introduc traverse de lemn.

Art. 34. - La execuţia refacţiei totale a liniilor de cale ferată, traversele de lemn se folosesc

după următoarele criterii:

a) traverse noi de lemn - la lucrările de refacţie care se execută cu şine noi;

b) traverse de lemn semibune, ca atare sau reimpregnate - la refacţiile care se execută cu

şine semibune sau recondiţionate; în cazuri excepţionale - curbe cu raze mici care necesită şi contra-

şine, porţiuni mai scurte de linie care permit utilizarea traverselor de beton, dar sunt intercalate între

două porţiuni de linie pe care se introduc traverse de lemn, porţiuni de linie cu terasamente instabile -

se pot utiliza şi traverse noi de lemn, cu aprobarea compartimentului de specialitate a gestionaru-

lui infrastructurii feroviare pentru fiecare caz în parte.

Art. 35. - În toate cazurile de refacţie totală pe traverse de lemn, se introduc toate cele patru tir-

foane la prinderea indirectă a şinei.

Art. 36. - La execuţia refacţiei totale a liniilor de cale ferată, traversele de beton se folosesc

după următoarele criterii:

a) traverse noi de beton - la refacţiile care se execută cu şine noi/semibune sau recondiţio-

nate;

b) traverse noi de beton, cât şi traverse de beton recuperate sau recondiţionate - la refacţiile

care se execută cu şine semibune sau recondiţionate;

c) traverse de beton moderne, fără plăci metalice, cu prinderi elastice - la refacţia cu

şine noi a liniilor magistrale şi principale;

d) traverse de beton cu plăci metalice având prinderea cu 4 tirfoane la placă - în toate cazurile

de refacţie totală sau refacţie de traverse în curbele cu raze mai mici de 800 m.

Art. 37. (1) Numărul traverselor pe un kilometru de linie şi poza traverselor - distanţa între

axele traverselor - se stabilesc prin proiectul tehnic, funcţie de intensitatea anuală a traficului, destina-

ţia şi configuraţia în plan a liniei - aliniament sau curbă.

(2) După sudarea şinelor liniei refacţionate, poza traverselor trebuie să fie echidistantă.

Art. 38. - Dimensiunile prismei căii, materialele din care se realizează prisma căii şi stratul de

piatră spartă curată sub talpa traverselor sunt cele prescrise în reglementările în vigoare, funcţie

de intensitatea anuală a traficului, destinaţia şi ecartamentul liniei şi felul traverselor.

Art. 39. - Dimensiunile substratului căii sunt cele prescrise în reglementările în vigoare referi-

toare la lucrările de cale ferată, terasamente şi prescripţii de proiectare şi de verificare a calităţii

lucrărilor.

Art. 40. - La lucrările de refacţie totală a liniei cu traverse din beton, există o serie de particula-

rităţi care trebuie respectate referitoare la:

a) obligativitatea folosirii numai a traverselor de beton omologate / agrementate;

b) manipularea traverselor de beton se face, de regulă, cu mijloace mecanizate;

c) alcătuirea panourilor se realizează conform reglementărilor specifice în vigoare.

d) strângerea tirfoanelor se execută mecanizat, cu maşini de tirfonat dotate cu dispozitive de

control/reglare a momentului de strângere, pentru a nu se distruge diblurile traverselor;

e) alcătuirea panourilor cu traverse din beton cu alte prinderi decât cele utilizate în mod

normal se execută conform reglementărilor specifice sistemelor de prindere respective;

f) montarea agrafelor sau clemele elastice se efectuează conform reglementărilor specifice în

vigoare;

§. 4 Criterii de utilizare a aparatelor de cale.

Art. 41. - (1) Atât la refacţia aparatelor de cale în cadrul refacţiei totale de linii, cât şi la refac-

ţia aparatelor de cale, se utilizează aparate de cale cu elementele geometrice prevăzute în regulamen-

tul de exploatare tehnică.

(2) În cazul când în cale sunt aparate cu alte elemente geometrice, în cadrul refacţiei se face

trecerea la aparatele de cale cu elementele geometrice conform prevederilor regulamentului de exploa-

tare tehnică feroviară, chiar dacă sunt necesare adaptări în zona aparatelor de cale; aceste adaptări fac

parte din proiectul tehnic şi detaliile de execuţie ale lucrării de refacţie totală.

Art. 42. - De regulă, pe liniile cu viteza maximă de circulaţie mai mare de 120 km/h, se ur-

măreşte introducerea în cale a aparatelor de cale cu rază mare în abatere, inimă mobilă, sisteme de prin-

dere elastică, ace flexibile, fixătoare de vârf cu cleme sau dispozitive ajutătoare cu arc, casete mobile

şi alte asemenea.

Art. 43. - Pe liniile unde viteza maximă de circulaţie se preconizează a se spori la 160 km/h

sau mai mult, se programează şi se execută eliminarea de pe liniile directe din staţii a traversări-

lor duble joncţiuni şi înlocuirea bretelelor cu diagonale inverse;

Art. 44. - La aparatele de cale noi, se utilizează traverse speciale noi, de lemn sau beton;

Art. 45. - La aparatele de cale semibune, se utilizează, de regulă, traverse speciale semibune

de lemn. Utilizarea traverselor speciale noi de lemn sau beton se admite numai când lipsesc cele

semibune;

Art. 46. - (1) La refacţia aparatelor de cale în cadrul refacţiei totale a liniilor curente şi di-

recte din staţii, cât şi la refacţia aparatelor de cale, se execută, obligatoriu şi concomitent, lucrările de

amenajare a fundaţiei pentru asigurarea portantei platformei căii, de asigurare a scurgerii apelor de

suprafaţă şi de drenare a apelor subterane;

Lucrările precizate la alin. (1) se execută pe bază de proiecte tehnice întocmite în conformita-

te cu prevederile Caietului de sarcini pentru lucrări de amenajare a fundaţiei căii, asanare şi drenare a

platformei în zona aparatelor de cale.

Lucrările de refacţie a liniilor se corelează, pe cât posibil, din punct de vedere al proiectă-

rii şi execuţiei, cu lucrările de reparaţie capitală la lucrările de artă - poduri, viaducte, polate, tuneluri,

pasaje la nivel, pasaje denivelate - şi la instalaţiile SCB, IFTE, TTR.

§. 5 Criterii de recuperare a materialelor de cale rezultate în urma lucrărilor de refacţie totală

Art. 47. - Materialele de cale recuperate de la refacţia totală a liniilor curente şi directe din

staţii se sortează pe stări, astfel:

a) şine: semibune - utilizabile ca atare, uzate – utilizabile după recondiţionare şi fier vechi

din şină uzată;

b) traverse din beton: semibune placate - utilizabile ca atare, uzate placate - utilizabile după

recondiţionare şi rele deplacate - inutilizabile;

c) traverse lemn: semibune placate - utilizabile ca atare, uzate deplacate - utilizabile după

recondiţionare, respectiv cepuire, sabotare, balotare, reimpregnare, de construcţii - deplacate şi pen-

tru foc - deplacate;

d) materialul mărunt: semibun - utilizabil ca atare şi fier vechi din material mărunt uzat;

e) aparate de cale: semibune - utilizabile ca atare, piese de schimb - utilizabile ca atare sau

după recondiţionare, respectiv polizare, adaos de material şi fier vechi din aparate de cale uzate;

f) piatră spartă: - recuperată, curată, de sort 31,5 mm - 50 mm, rezultată prin ciuruirea mecani-

zată integrală a prismei căii şi reintrodusă în cale;

- deşeu de ciur - fracţiunile de dimensiuni sub 31,5 mm şi peste 50 mm şi sterilul scoase din

cale.

SECŢIUNEA a 5-a

ALTE PREVEDERI REFERITOARE LA EXECUŢIA

LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

Art. 48. - (1) Conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind transportul pe căile ferate ro-

mâne, parametrii elementelor infrastructurii trebuie să corespundă normelor interne, internaţiona-

le sau stabilite prin acorduri specifice la care România este parte;

(2) Parametrii căii trebuie să asigure compatibilitatea infrastructurii căilor ferate române, în în-

tregul ei sau pe direcţii şi culoare de transport, cu ansamblul internaţional al căilor ferate.

Art. 49. - (1) Pe liniile de cale ferată A.G.T.C. şi A.G.C. unde urmează a se realiza reparaţie

capitală, se impune executarea lucrărilor de realizare pe aceste porţiuni a parametrilor de infrastruc-

tură ai reţelei marilor linii de transport internaţional combinat şi respectiv parametrii de infrastructură

ai marilor linii internaţionale de cale ferată prevăzuţi în legislaţia în vigoare.

Liniile A.G.T.C şi A.G.C. sunt marile linii internaţionale de cale ferată de pe teritoriul ţării

noastre stabilite ca urmare a aderării României la acordurile europene încheiate în vederea ame-

najării şi construcţiei unei reţele internaţionale feroviare europene pentru viitor.

Parametrii de infrastructură ai marilor linii internaţionale de cale ferată menţionaţi la alin.

(1) sunt stabiliţi conform reglementărilor internaţionale în domeniu şi se referă la:

a) gabaritul de încărcare al vehiculelor;

b) distanţa minimă între axele căii liniilor duble;

c) viteza de circulaţie;

d) sarcina pe osie;

e) sarcina autorizată pe metru;

f) convoiul tip pentru calculul podurilor;

g) declivitatea maximă;

h) lungimea utilă a peroanelor; .

i) lungimea utilă minimă a liniilor de evitare;

j) trecerile la nivel.

Art. 50. - Tehnologiile lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale ferată sunt cele prevă-

zute în anexele 1 - 3 la prezentele instrucţiuni sau orice alte tehnologii ce utilizează trenuri spe-

cializate pentru realizarea substratului căii şi refacerea prismei căii sau trenurile specializate de

refacţie a liniei de mare productivitate şi fiabilitate agrementate de către Autoritatea Feroviară

Română - AFER.

CAPITOLUL III

REFACŢIA PARŢIALĂ

SECŢIUNEA 1

REFACŢIA ŞINELOR

Art. 51. - Refacţia de şine se execută atunci când, pe o linie de cale ferată în exploatare, se

constată că:

a) uzura şinelor a ajuns la limitele maxime admise potrivit reglementărilor specifice în vigoa-

re^

b) volumul lucrărilor pentru înlocuirea şinelor defecte şi a şinelor rupte datorită fenomenului

de oboseală a oţelului din şine depăşeşte capacitatea de intervenţie în cadrul lucrărilor de întreţine-

re;

c) s-a atins sau s-a depăşit capacitatea de transport reglementată a şinelor;

d) şinele din cale nu mai corespund sarcinii pe osie şi vitezei de circulaţie.

Art. 52. - Criteriile de diagnoză pentru înlocuirea la rând a şinelor din cale în cadrul lucrărilor

de refacţie de şine sunt:

a) ruperile de şine - se programează şi execută refacţie de şine dacă: numărul ruperilor de şi-

ne, cumulat de la introducerea acestora în cale, este mai mare de 30 buc/km, iar numărul rupe-

rilor de şine, în ultimii 5 ani de dinaintea anului diagnozei, este de 1 buc/an / km;

b) defectele de şine, depistate ultrasonic, depăşesc 4 buc/an/km tratate conform reglementări-

lor specifice în vigoare;

c) uzura şinelor este la limitele maxime admise conform reglementărilor specifice în vigoare;

d) capacitatea de transport reglementată a şinelor - Ctc - care determină data probabilă a

refacţiei de şine sau refacţiei totale- Dp - funcţie de traficul cumulat - Tc şi intensitatea anuală a

traficului - medie prognozată - TA, astfel:

Dp = Ctc-Tc

TA

Art. 53. - Refacţia de şină se execută pentru valoarea cea mai dezavantajoasă cel puţin a unuia

din cele 4 criterii de la articolul 52.

SECŢIUNEA a 2 - a

REFACŢIA TRAVERSELOR

Art. 54. - Refacţia de traverse se execută atunci când se constată că:

a) există în cale un anumit număr de traverse necorespunzătoare;

b) viteza de degradare a traverselor depăşeşte un anumit număr de bucăţi/an/km;

c) traversele din cale nu mai corespund sarcinii pe osie şi vitezei de circulaţie.

Art. 55. - Criteriile de diagnoză pentru înlocuirea la rând a traverselor în cadrul refacţiei de tra-

verse sunt:

a) pentru traversele normale de lemn de la linii, traversele speciale de lemn ale aparatelor de

cale şi de pe poduri -conform prevederilor din tabelul nr. 1:

Tabel nr. 1

Categoria de uzură Criterii de apreciere a uzurii Grad de concentrare a uzurii*

nr. trav./30 m cale cod

ZI

uzură mică

Amprenta făcută de placa metalică are până la 6

mm adâncime. Deschiderea crăpăturii longitudinale

nu depăşeşte 5 mm şi nu trece prin zona de prin-

dere a şinei

2 traverse neconsecu-

tive cu astfel de defec-

te

Z2

uzură moderată

Amprenta făcută de placa metalică are 6-12 mm

adâncime. Deschiderea crăpăturii este sub 8 mm,

cu lungimea < 1/3 din lungimea traversei

şi nu trece prin zona de prindere a şinei

2 traverse neconsecu-

tive cu astfel de defec-

te

Z3

uzură mare

Amprenta făcută de placa metalică are adâncimea

cât grosimea plăcii sau mai mare. Deschiderea cră-

păturilor până la 8 mm, cu lungimea < 1/3 din

lungimea traversei şi care trec prin zona de

prindere a şinei. Degradarea locală a materialu-

lui în afara zonei de prindere a şinei.

1 traversă

2 traverse consecutive




S1

S2

S3

S4

S5

Z4

uzură foarte mare

Degradarea locală a materialului în zona de fixa-

re a şinei şi care afectează zona de prindere a şinei.

Lărgimea crăpăturii longitudinale depăşeşte 8 mm,

cu lungimea < 1/2 din lungimea traversei şi afec-

tează zona de prindere a şinei sunt depăşite limi-

tele impuse de Instrucţia nr. 314

1 traversă





S1

S2

S3

S4

S5

* gradul de concentrare a uzurii se referă la numărul maxim de traverse admise pe 30 m cale.

b) aprecierea stării traverselor de lemn şi stabilirea tipului de intervenţie asupra acestora se realizează

conform prevederilor din tabelul nr. 2:

Tabel nr. 2

Starea traversei Categoria şi gradul de concentrare Intervenţii

CI

Foarte bună

ZI - uzură mică Nu se acţionează

C2

Bună

Z2 - uzură moderată Se urmăreşte evoluţia, prin revizii luna-

re C3

Moderată

Z3 - uzură mare şi concentrare SI, S2, S3 Întreţinere în puncte

C4

Rea

Z3 şi concentrare S4, S5 Z4 şi concentrare

S1, S2

Înlocuirea la rând a traverselor pe unele

zone C5

Foarte rea

Z4 şi concentrare S3, S4, S5 Întreţinere cu proces tehnologic îmbu-

nătăţit sau refacţie de traverse

c) pentru traversele normale din beton de la linii, traverse speciale din beton ale aparatelor de cale şi de

pe poduri cu cuvă de balast - conform prevederilor din tabelul nr.3:

Tabel nr. 3

Categoria de uzură

Criterii de apreciere a uzurii

Grad de concentrare a uzurii*

nr. trav./30 m cale cod

ZI

Uzură mică

Fisuri cu deschidere < 0,5 mm, în afara zonei de

rezemare a şinei fără ştirbituri şi deteriorări ale

betonului în zona de rezemare a şinei

5 traverse neconsecutive cu

astfel de defecte

Z2

Uzură moderată

Fisuri cu deschidere mai mare de 0,5 mm până

la 1 mm, în afara zonei de rezemare a şinei fără

ştirbituri şi deteriorări ale betonului în zona de

rezemare a şinei

10 traverse neconsecutive cu

astfel de defecte

Z3

Uzura mare

Fisuri cu deschidere > 1 mm. Ştirbituri care duc

la descoperirea armăturii sau deteriorări ale be-

tonului în zona de rezemare a şinei. Elemente de

prindere înglobate în traversă uzate, deteriorate,

rupte - mai puţin de 12 bucăţi din 40 verificate

pe km de cale

1 la 20 traverse consecutive

2 la 15 traverse consecutive

S1

S2

Z4

Uzură foarte mare

Stare mai rea decât cea anterioară 1 la 20 traverse consecutive S1

Depăşirea toleranţelor din Instrucţia nr. 314 2 la 15 traverse consecutive S2

* gradul de concentrare a uzurii se referă la numărul maxim de traverse admise pe 30 m cale.

d) aprecierea stării traverselor din beton şi stabilirea tipului de intervenţie asupra acestora se

realizează conform prevederilor din tabelul nr.4:

Tabelul nr. 4


CI

Foarte bună

ZI –uzură mică

Rezistenţă electrică 2-10 kQ.

Se matează fisurile cu lapte de ciment

C2

Bună

Z2 - uzură moderată

Rezistenţă electrică 2-10 kQ

Se urmăreşte evoluţia, prin revizii lunare

Se matează fisurile cu lapte de ciment

C3

Moderată

Z3 - uzură mare şi concentrare S1, Rezis-

tenţă electrică 2-10 kQ

întreţinere în puncte


C4

Rea

Z3 şi concentrare S2 Z4 şi concentrare S1

Rezistenţă electrica 2-10 kO

Înlocuirea la rând a traverselor pe unele

zone

C5

Foarte rea

Z4 şi concentrare S2

Rezistenţă electrică 2-10 kQ

Refacţie de traverse

SECŢIUNEA a 3-a

REFACŢIA DE PRINDERI

Art. 56. - Refacţia de prinderi se execută atunci când:

-numărul de ruperi şi deteriorări de prinderi pe an şi kilometru depăşeşte o anumită valoa-

re;

-se înlocuieşte un tip de prindere cu alt tip, parametrii căii rămânând neschimbaţi.

Art. 57. - Criteriile de diagnoză - pe 1000 ml cale -pentru înlocuirea la rând a prinderilor

în cadrul refacţiei de prinderi sunt:

a) aprecierea stării prinderilor de tip K de la linii, aparate de cale şi poduri metalice - con-

form prevederilor din tabelul nr. 5:

Tabelul nr. 5

Nr.

crt. Componente* Descrierea defectelor posibile

Rang

defect Caracteristicile rangului defectului

1 Placă metali-

că

- uzură laterală a rebordurilor < 3 mm

pentru V < 120 km/h şi < 1,5 mm

pentru V > 120 km/h;

- zona frezată a rebordului uzată;

- găuri ovalizate;

- nivel mare de coroziune min – 7 mm

mm.

1 0 singură componentă.

2 2 componente la o traversă sau 2 la 4

traverse consecutive sub aceeaşi şină.

3

Minim 3 componente la 4 traverse

consecutive sub aceeaşi şină.

2

Plăcuţă de

cauciuc şi

placă de poli-

etilenă

- lipsa plăcuţei de cauciuc sau a plăcii

de polietilenă;

- uzură excesivă sau strivire;

- deplasarea mai mult de jumătate a

plăcuţei, respectiv a plăcii, este consi-

derată lipsă;

1 0 singură componentă

2 2 componente la o traversă sau 2 la 4

traverse consecutive sub aceeaşi şină.

3

Minim 3 componente la 4 traverse

consecutive sub aceeaşi şină.

3 Tirfoane

- lipsă sau slăbite complet

- spaţiu vizibil între capul tirfonului

şi placă;

- rupere tirfon;

- tirfon cu cap îndoit;

- uzură maximă a gâtului 1 mm.

1 O singură componentă

2 Până la 1/3 din nr. prinderilor com-

plete la 4 traverse consecutive.

3

Minim 1/3 din nr. prinderilor complete

la 4 traverse consecutive

4 Şuruburi ver-

ticale şi cleşti

- lipsă;

- fisuraţi;

- rupţi;

- deformaţi.

1 0 singură componentă la 5 traverse.

2 Minim 3 componente la 5 traverse

consecutive

3 Minim 4 componente la 5 traverse

consecutive

5 Inele resort - lipsă sau rupte.

1 Procentul de ruperi sau lipsă, indepen-

dent de concentraţie.

* o componentă poate avea unul sau mai multe defecte

b) aprecierea stării prinderilor elastice conform prevederilor din tabelul nr. 6:

Tabelul nr. 6

Nr.

crt. Componente* Descrierea defectelor posibile

Rang

defect Caracteristicile rangului defectului

1

Agrafa elas-

tică tip

Pandrol sau

Vossloh

- lipsă;

- fisurată;

- deformată;

- ruptă;

- nivel mare de coroziune.


2 2 componente la o traversă sau 2 la 4 tra-

verse consecutive sub aceeaşi şină.

3 Minim 3 componente la 4 traverse conse-

cutive sub aceeaşi şină.

2

Placă izola-

toare tip

Pandrol sau

Vossloh

- uzură excesivă sau strivire;

- deplasarea mai mult de jumătate

a plăcii;

Nu sunt admise plăci izolatoare

lipsă.

1 0 singură componenta sau maxim 2 la 2

traverse consecutive, sau 3-5 plăci sau plă-

cuţe la 4 traverse consecutive 2

2 componente la o traversă sau 2 la 4 tra-

verse consecutive sub aceeaşi şină.

3 Minim 3 componente la o traversă sau 3 la

4 traverse consecutive sub aceeaşi şină.

3

Elemente în-

globate în

traversă tip

Pandrol sau

Vossloh

- rupere element înglobat;

- uzură.

Nu sunt admise lipsă elemente

înglobate

1 0 singură componentă

2 Până la 1/3 din nr. prinderilor complete la

4 traverse consecutive.

3 Minim 1/3 din nr. prinderilor complete la 4

traverse consecutive

4

Tirfoane pen-

tru prinderea

Vossloh

- lipsă sau slăbite complet;

- rupere tirfon;

- tirfon cu cap îndoit;

- uzura maximă a gâtului 1 mm




3 Minim 1/3 din nr. prinderilor complete la 4

traverse consecutive

5

Ghidaj izola-

tor tip

Vossloh sau

Pandrol

- rupere element înglobat;

-uzură.

Nu sunt admise lipsă elemente

înglobate




3 Minim 1/3 din numărul prinderilor comple-

te la 4 traverse consecutive

* o componentă poate avea unul sau mai multe defecte

c) aprecierea stării sistemelor de prindere şi stabilirea tipului de intervenţie asupra acesto-

ra se realizează conform prevederilor din tabelul nr. 7:

Tabel nr. 7

Starea prinderilor Criterii de evaluare Intervenţii

Foarte bună - o componentă cu un defect de rang 1 cu pro-

centaj < 2%.

Nu se acţionează.

Bună

- 2 componente având un defect de rang

1 şi localizate la acelaşi sector de 1.000 m

cale. Pentru fiecare componentă, procentajul

nu trebuie să depăşească 5%.

Urmărire evoluţie, prin revizii lunare

Moderată

- sunt defecte de rang 2, dar:

a) nici o componentă nu depăşeşte 25%;

b) defectele de rang 2 sau mai multe compo-

nente cu localizări diferite.

Intervenţie în puncte - cu introduceri

de prinderi noi, de acelaşi tip.

Rea - sunt defecte de rangul 3, dar nici o compo-

nentă nu depăşeşte 25%.

înlocuire, în cadrul întreţinerii la

rând, cu prinderi noi, de acelaşi tip.

Foarte rea

- procent mai mare de 25% a defectelor de

rangul 3.

întreţinere cu proces tehnologic îm-

bunătăţit sau refacţie de prinderi cu

prinderi noi, de acelaşi tip.

SECŢIUNEA a 4 - a

REFACŢIA PRISMEI CĂII

Art. 58. - Refacţia prismei căii se execută atunci când:

a) degradarea geometriei căii a atins o valoare la care burajele nu mai au efect;

b) prisma căii a atins un anumit grad de colmatare, determinat prin metode specifice;

c) prisma căii nu-şi mai păstrează calităţile drenante.

Art. 59. - Criteriile de diagnoză - evaluare pentru refacţia prismei căii şi tipurile de inter-

venţii sunt cele conform prevederilor din tabelul nr. 8:

Tabelul nr. 8

Starea prismei căii Criterii de evaluare Intervenţii

Foarte buna ■ grad de colmatare <10%

- vegetaţie spontană - lipsă

Nu se acţionează

Bună - grad de colmatare 11-30%

- vegetaţie spontană - lipsă

Se urmăreşte evoluţia, prin revizii

lunare

Moderată ■ grad de colmatare 31-45%

- vegetaţie spontană 1-30%

Intervenţie în puncte

Rea

- grad de colmatare 45-60%

- vegetaţie spontană 31-50%

- efectul burajelor > 25% *)

Lucrări în cadrul întreţinerii la rând

Foarte rea

- grad de colmatare > 60%

- vegetaţie spontană > 50%

- efectul burajelor 0-25% *)

Refacţie prismă

*) Efectul burajelor se determină prin raportarea procentuală a numărului de buraje efectiv realizate

faţă de numărul de buraje estimat, funcţie de categoria liniei.

SECŢIUNEA a 5-a

REFACŢIA SUBSTRATULUI CĂII

Art. 60. - Refacţia substratului căii se execută atunci când nu mai este asigurată portanta zo-

nei platformei căii stabilită prin reglementările în vigoare.

Art. 61. - Dacă se constată că nu există substratul căii, se prevede realizarea lui odată cu execu-

ţia lucrării de refacţie totală a liniei sau ca lucrare de refacţie parţială.

Art. 62. - La lucrările de modernizare, pentru realizarea portantei necesare, pot fi utilizate

materiale geosintetice - geogrile, geotextile - în zona platformei căii.

SECŢIUNEA a 6-a

REFACŢIA TERASAMENTELOR ŞI LUCRĂRILOR DE APĂRARE

- CONSOLIDARE A ACESTORA

Art. 63. - Refacţia terasamentelor şi lucrările de apărare-consolidare a acestora se execută atunci

când:

a) lăţimea platformei terasamentului nu mai asigură menţinerea prismei căii şi banchetelor căii

la dimensiunile prescrise şi nu se pot reface prin coborârea cotei NSS - nivelul superior al şinei;

b) terasamentul existent are deformaţii datorită terenului de bază şi nu mai asigură stabilitatea

căii pentru circulaţia cu vitezele şi sarcinile pe osie stabilite;

c) nu mai este asigurată trecerea apelor dintr-o parte în alta a terasamentului, datorită disfunc-

ţionalităţii lucrărilor înglobate în acest scop în terasament;

d) există defecte de terasamente - pungi de balast, albieri, afuieri, tasări neuniforme, refulări,

alunecări, pătrunderea pietrei sparte în terenul de bază;

e) pantele taluzurilor terasamentului sunt necorespunzătoare şi nu mai asigură stabilitatea tera-

samentului şi a platformei căii.

f) dispozitivele de captare - evacuare a apelor de suprafaţă nu-şi îndeplinesc funcţiile pentru

care au fost prevăzute;

g) lucrările de drenare a apelor subterane nu-şi îndeplinesc integral funcţiile.

Art. 64. - Defectele terasamentelor de cale ferată aflate în exploatare sunt prezentate în tabelul

nr. 9:

Tabelul 9

CATEGORIILE DE DEFECTE LA TERASAMENTELE DE CALE FERATĂ

Categoria I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII.

Defecte con-

structive

Defecte la zo-

na platformei

căii

Tasări Umflări Alunecări re-

fulări Eroziuni

Prăbuşiri

(căderi) Alte defecte

0 1 2 3 4 5 6 7 8

A. R

am

ble

u

a. Lăţime insu-

ficientă a ban-

chetei

a. Adâncituri

superficiale

a. Tasări uni-

forme (de sta-

bilizare)

a. Umflări prin

umezire

a. Refulări în

taluzuri

a. Ravinări de

taluzuri

a. Prăbuşiri

datorită golu-

rilor

a. Înnoroiri

datorită efec-

tului hidrodi-

namic

b. Banchete

netăiate

b. Albieri de

balast

b. Tasări neu-

niforme

b. Umflări prin

îngheţ

b. Refulări în

terenul de ba-

ză

b. Eroziuni

interioare (su-

foziuni)

b. Prăbuşiri în

urma eroziu-

nilor

b. Înzăpeziri

frecvente

c. Pante de

taluz necores-

punzătoare

c. Pungi de

balast

c. Tasări ale

terenului de

bază

- c. Alunecări

superficiale

c. Spălări, afi-

lieri

c. Prăbuşiri de

platformă c. Inundaţii

d. Lipsă con-

trabanchete la

terasamente

înalte

d. Pătrunderea

pungilor de

balast în tere-

nul de bază

d. Tasări din

contracţii -

d. Alunecări

de profunzi-

me

- - -


Defecte con-

structive

Defecte la zo-

na platformei

căii


fulări Eroziuni

Prăbuşiri


A. R

am

ble

u

e. Substrat

necorespunză-

tor

e. Crăpături

din contracţie - -

e. Curgeri

plastice - - -

f. Lipsă sub-

strat - - -

f. Alunecări pe

terenul de ba-

ză - - -

g. Prisma

necorespunză-

toare - - -

g. Alunecări în

terenul de ba-

ză - - -

h. Lăţime

necorespunză-

toare a platfor-

mei

- - -

-

- - -

B. D

eble

u

a Lăţime in-

suficienta a

banchetei

a. Adâncituri

superficiale

a. Tasări uni-

forme

a. Umflări prin

umezire

a. Refulări în

zona taluzu-

rilor

a. Ravinări în

zona ta-

luzurilor

a. Prăbuşiri

datorită go-

lurilor

a. Înnoroiri

datorită e-

fectului hi-

drodinamic

b. Banchete

netăiate

b. Albieri de

balast

b. Tasări neu-

niforme

b. Umflări prin

îngheţ

b. Refulări în

zona platfor-

mei

b. Eroziuni

interioare (su-

foziuni)

b. Prăbuşiri în

loessuri

b. Înnoroiri

datorită tixo-

tropiei pămân-

turilor


Defecte con-

structive

Defecte la zo-

na platformei

căii


fulări Eroziuni

Prăbuşiri


B. D

eble

u

c. Pante de

taluz neco-

respunzătoare

c. Pungi de

balast - -

c. Refularea

şanţurilor

c. Eroziuni

interioare

sufozii

c. Căderi de

stânci

c. Înzăpeziri

frecvente

d. Lipsă

contraban-

chete

d. Crăpături

din contracţie - -

d. Deplasa-

rea lucrărilor

de sprijinire

- - d. Inundaţii

e. Substrat ne-

corespunzător - - -

e. Alunecări

superficiale în

zona taluzuri-

lor

- - -

f. Lipsa sub-

strat - - -

f. Alunecări

profunde în

taluze sau ver-

sanţi

- - -

g. Prismă

necores-

punzătoare

- - -

g. Alunecări

depăşind adân-

cimea zonei

platformei

- - -

h. Lipsă şan-

ţuri de scurge-

re

- - - h. Curgeri

plastice - - -


Defecte con-

structive

Defecte la zo-

na platformei

căii


fulări Eroziuni

Prăbuşiri


B. D

eble

u i. Lipsă şanţuri

de gardă - - -

i. Curgeri de

grohotiş - - -

j. Profil ne-

conform

STAS

- - - - - - -

C. P

rofi

l m

ixt

a. Lăţime insu-

ficientă a ban-

chetei

a. Adâncituri

superficiale

a.Tasări uni-

forme

a. Umflări ale

pământurilor

contractile

a. Refulări în

taluzuri a. Eroziuni

a. Prăbuşiri

datorită golu-

rilor

a. Înnoroiri

datorită efec-

tului hidrodi-

namic

b. Banchete

netăiate b. Albieri

b. Tasări neu-

niforme

b. Umflări

prin îngheţ

b. Refulări în

platformă b. Ravinări

b. Prăbuşiri de

loessuri

b. Înnoroiri

datorită tixo-

tropiei pămân-

tului

c. Pante de

taluz neco-

respunzătoare

c. Pungi de

balast

c. Tasări din

contracţii -

c. Refularea

şanţurilor c. Spălări

c. Căderi de

stânci

c. Înzăpeziri

frecvente

d. Lipsă

contraban-

chete la te-

rasamente

înalte

d. Crăpături

d. Tasarea te-

renului de ba-

ză

-

d. Deplasare

lucrări sprijini-

re

d. Sufozii - d. Inundaţii


Defecte con-

structive

Defecte la zo-

na platformei

căii


fulări Eroziuni

Prăbuşiri


C. P

rofi

l m

ixt

e. Substrat ne-

corespunzător - - -

e. Alunecări

superficiale - - -

f. Lipsă sub-

strat - - -

f. Alunecări

superficiale în

taluze

- - -

g. Prismă ne-

cores-

punzătoare

- - -

g. Alunecări

depăşind adân-

cimea platfor-

mei

- - -

h. Lipsă şan-

ţuri de scurge-

re

- - - h. Curgeri - - -

i. Lipsă şanţuri

de gardă - - -

i. Curgeri de

grohotiş - - -

j. Lăţime

necorespun

zătoare a plat-

formei

- - -

j. Alunecări

în/ pe terenul

de bază

- - -

Art. 65. - Defectele constatate pentru terasamentele căii se încadrează în următoarele grade de prioritate

privind intervenţiile asupra acestora, funcţie de posibilul efect negativ asupra siguranţei circulaţiei şi de

amploarea lor, conform prevederilor din tabelul nr. 10:

Tabelul nr. 10

Grad de

prioritate Defecte care se încadrează în gradul de prioritate

1 2

GPI A VI b, c; A VII a, b, c; B VII a, b, c; B VIII d; C VII a, b,

c; A VIII c; G VIII d; B V b; C V b; C VI c,d.

GPII

A II d; A III b, c; A V a, b, c, d, e, f, g; A VIII a; A VI a;

B V a, c, d, e, f, g, h, i; B VIII a; C III b, d; C V a, c, d, e,

f, g, h, i, j, k; C VIII a; B III b.

GPIII

AII b, c, e; A III a-d; AIV a, b; A VIII b; B II a, b, c, d;

B III a, c; B IV a, b; B VI a, b; B VIII b; C II b, c, d; CIV

a, b; C VI a, b; C VIII b, c; C III a, c.

GPIV A I a, b, c, d, e, f, g, h; A II a; B I a, b, c, d, e, f, g, h, i, j;

C I a, b, c, d, e, f, g, h, i, j; CII a.

NOTĂ: A, B, C = tip terasament;

I, II,... VIII = categorie defect;

a, b,.. .k = tip defect.

(conform caietului de sarcini Terasamente pentru linii cu viteze sporite.)

Art. 66. - Tipurile de intervenţie asupra terasamentelor, în funcţie de încadrarea defectelor în gradele

de prioritate mai sus precizate, sunt:

a) GP I - se închide linia şi se iau măsuri urgente de consolidare;

b) GP II - se introduc restricţii de viteză şi/sau tonaj, se pune zona sub observaţie şi se iau măsuri de con-

solidare;

c) GP III - se pune zona sub observaţie, urmărindu-se evoluţia în timp a deformaţiilor.

Se execută lucrările de urgenţă şi se întocmesc proiecte de consolidare - remediere de către

proiectanţi specializaţi.

Se intervine imediat ce se atinge nivelul de alertare;

d) GP IV- se execută lucrările de remediere cu ocazia lucrărilor de întreţinere la rând, con-

solidare a platformei sau refacţia terasamentului.

Art. 67. - Lucrările de refacţie a terasamentelor şi lucrărilor de apărare - consolidare a acesto-

ra, respectiv lucrările de consolidare a terenului de bază, se execută pe bază de proiecte tehnice elabo-

rate de proiectanţi specializaţi certificaţi ca furnizori feroviari de către Autoritatea Feroviară Română -

AFER, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data elaborării.

SECŢIUNEA a 7-a

CONSOLIDAREA TERENULUI DE BAZĂ SAU REALIZAREA ALTEI VARIANTE DE TRA-

SEU

Art. 68. - (1) Lucrările de consolidare a terenului de bază sau realizarea altei variante de tra-

seu se execută atunci când terenul de bază prezintă instabilitate.

(2) Aceste lucrări se execută şi atunci când alunecările de teren din zonele adiacente căii ferate

provoacă:

a) instabilitatea terasamentului căii ferate;

b) afectarea lucrărilor existente de apărare/menţinere a terasamentelor - ziduri de sprijin,

pereuri, gabioane, şanţuri;

c) deteriorarea lucrărilor de artă existente - sferturile de con la culeele podurilor, viaductele de

acces la poduri, pilele podurilor, podeţele de scurgere a apelor, cărnăşuiala tunelurilor.

SECŢIUNEA a 8-a

REFACŢIA APARATELOR DE CALE

Art. 69. - Refacţia aparatelor de cale pe liniile directe se execută atunci când:

a) uzura pieselor metalice a ajuns la limitele maxime admise potrivit reglementărilor speci-

fice în vigoare;

b) s-a atins sau s-a depăşit durata normală de funcţionare a aparatului de cale;

c) aparatele de cale în exploatare nu mai corespund sarcinii pe osie şi vitezei de circulaţie.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

Art. 70. - După executarea unei refacţii parţiale, este obligatorie aducerea geometriei căii în

parametrii instrucţionali prin lucrări de ridicare, ripare şi buraj.

Art. 71. Lucrările de refacţii parţiale sau totale trebuie organizate astfel ca operaţiile de bază

din procesul tehnologic al acestor lucrări să înceapă numai după dezgheţarea prismei căii sub talpa tra-

verselor şi să se încheie cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.

Art. 72. - (1) Lucrările de refaeţie parţială sau totală se execută în închideri de linie, prin crea-

rea de ferestre în graficul de circulaţie la întocmirea mersului de tren.

(2) Durata închiderii de linie necesare se stabileşte de către proiectant şi regionala de cale ferată,

în funcţie de felul refacţiei care se execută şi condiţiile specifice de lucru pe linia respectivă prevăzute

în proiectul tehnic şi se avizează de către direcţiile de specialitate din centralul gestionarului infra-

structurii feroviare.

(3) Pe porţiunile de linie în lucru, se circulă cu restricţie de viteză conform procesului tehnolo-

gic.

Art. 73. - Executantul trebuie să-şi organizeze lucrările astfel ca durata închiderii de linie

aprobate, lungimile porţiunilor de linie pe care se aplică restricţiile de viteză şi treptele aprobate ale

acestora să fie strict şi permanent respectate.

Art. 74. - La refacţiile de şine şi de prinderi se poate lucra fără restricţie de viteză, cu condi-

ţia ca, la deschiderea liniei, prinderile şinelor de traverse, ale şinelor între ele şi ale instalaţiilor

fixe SCB şi IFTE legate de cale să fie realizate în totalitate.

Art. 75. - Pentru fiecare lucrare de refacţie, totală sau parţială, executantul elaborează un

plan de organizare al lucrărilor, care cuprinde:

a) distanţa pe care se execută lucrarea;

b) ritmul mediu zilnic de lucru;

c) ritmul lunar de lucru;

d) descrierea dotărilor utilizate la execuţia lucrării - baze de materiale sau de producţie, utila-

je, grupuri sociale, ateliere, mijloace de transport şi de intervenţie;

e) prezentarea personalului direct productiv, de deservire şi de asistenţă tehnică utilizat la

execuţie, pe faze de lucrări;

f) prezentarea responsabilului tehnic cu execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniul fe-

roviar;

g) prezentarea şefilor de formaţii, loturi, eşaloane, şantiere, numiţi cu decizie scrisă de către

responsabilul tehnic cu execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniul feroviar;

h) graficul de desfăşurare a lucrărilor într-o zi de lucru, cu stabilirea mişcării formaţiilor şi uti-

lajelor pentru ritmul mediu zilnic de lucru;

i) graficul de desfăşurare a lucrărilor pe o lună, corespunzător ritmului lunar de lucru;

j) graficul de desfăşurare a lucrărilor în linia curentă, începând de la lucrările pregătitoare şi termi-

nând cu lucrările de consolidare - finisare din procesul tehnologic;

k) graficul de desfăşurare a lucrărilor în baze de montare, producţie, ateliere, şantiere, loturi;

1) graficul de intrare pe linie şi de circulaţie - pe liniile deschise şi închise - precum şi de manevră şi de

garare, al trenurilor de lucru şi utilajelor specifice care ocupă calea.

Art. 76. - (1) Planul de organizare elaborat de executant este verificat/însuşit de şeful compartimentului

de specialitate din regionala de cale ferată, după care graficul de intrare pe linie, circulaţie, manevră şi garare

a trenurilor de lucru şi utilajelor specifice care ocupă calea se transmite pentru verificare/avizare compartimen-

tului de trafic din regională de cale ferată; acesta se aprobă de directorul regional, după care este trimis regula-

toarelor de circulaţie şi stafiilor de cale ferată interesate.

(2) Planul de organizare trebuie să asigure folosirea raţională a forţei de muncă şi a utilajelor şi

maşinilor de cale, ţinând seama de caracteristicile constructive şi funcţionale ale fiecărui utilaj şi ale liniei în

lucru.

Art. 77. - Transportul pietrei sparte noi necesare lucrărilor de refacţie parţială sau totală se reali-

zează, cu vagoane specializate autodescărcătoare, de la cel mai apropiat furnizor feroviar autorizat AFER.

Art. 78. - Lucrările de refacţie parţială sau totală se execută cu avansarea frontului de lucru în sensul

pantei, indiferent de tipul utilajelor şi trenurilor de lucru utilizate.

Art. 79. - Pe liniile electrificate, cu circuite de cale şi cu instalaţii fixe SCB şi IFTE legate de cale,

executantul lucrării trebuie să asigure, în colaborare eu regionala de cale feratăy

demontarea tuturor legăturilor instalaţiilor fcgate ăe eale pentru execuţia unor operaţii din pro-

cesul tehnologic şi remontarea lor imediat după terminarea execuţiei operaţiilor respective.

Art. 80. - Pe calea fără joante, în perioada temperaturilor ridicate, lucrările de refacţie parţială

sau totală a liniilor de cale ferată se programează şi execută, de regulă, cu detensionarea prealabilă a

şinelor de către executant, pe bază de proiect de detensionare elaborat de către responsabilul căii fără

joante al secţiei de întreţinere a căii, însuşit de şeful acesteia şi aprobat de şeful Diviziei de linii din

regionala de cale ferată.

Art. 81. - În cadrul lucrărilor de refacţie parţială sau totală de linie cu detensionarea preala-

bilă a şinelor, se execută necondiţionat redetensionarea şinelor, pentru readucerea în ecartul reglemen-

tat pentru exploatare şi refacerea continuităţii căii fără joante.

Art. 82. - Pe calea fără joante, secţionarea acesteia prin tăierea şinelor sudate la lungimi de 25

şi 30 m - sau cu dimensiuni mai mari aprobate de gestionarul infrastructurii feroviare şi avizate

AFER - se realizează numai cu maşini de tăiat şine electrice sau termice cu pânze de tăiat sau cu dis-

curi abrazive şi cu eclisarea şinelor astfel tăiate în 4 buloane.

Art. 83. - Se interzice utilizarea sudurii oxiacetilenice la secţionarea căii fără joante.

Art. 84. - Pe calea cu joante, ridicarea din cale a panourilor vechi se realizează obligatoriu

numai prin dezeclisarea şinelor de 12, 15, 25 sau 30 m existente în cale, fără nici o tăiere a acestor şine.

Art. 85. - Lansarea panourilor noi de cale se execută numai după compactarea mecanizată, cu

plăci vibrocompactoare sau rulouri compactoare, a substratului căii şi a pietrei sparte din prisma căii,

completată şi aplanată şi realizarea supraînălţării proiectate a căii în curbe.

Art. 86. - Pentru realizarea poziţiei proiectate a liniei în plan, lansarea panourilor noi se face

funcţie de reperele materializate pe teren prin repere de lemn, de metal sau pe stâlpii de susţinere a

liniei de contact.

Art. 87. - întocmirea documentaţiei tehnico-economice a lucrărilor de reparaţie capitală a linii-

lor de cale ferată are la bază caiete de sarcini avizate de AFER, proiecte tehnice avizate de verifica-

tori de proiecte atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi documentaţii tehnico-economice aferente

procedurilor de achiziţie publică avizate de Consiliul Tehnico-Economic şi aprobate de Consiliul de

Administraţie al gestionarului infrastructurii feroviare.

Art. 88. - Achiziţia publică a execuţiei lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată

şi serviciilor aferente -obţinere avize, aprobări, autorizaţii şi certificate, proiectare, consultanţă, in-

specţie de şantier şi de materiale, alte prestaţii - se realizează conform prevederilor legislaţiei şi regle-

mentărilor foi vigoare.

Art. 89. - (1) Conducătorul lucrărilor de reparaţie capitală analizează activitatea desfăşurată în

ziua respectivă şi stabileşte, împreună cu şefii de formaţii/maiştrii/şefii de lot/şefii de şantier şi întregul

personal angrenat în lucrări, programul de lucru pentru ziua următoare.

(2) Programul cuprinde lucrările care trebuie executate, volumul acestora şi conducătorii de

formaţii şi este adus la cunoştinţa tuturor celor angrenaţi în execuţia acestora.

CAPITOLUL V

TOLERANŢE ADMISE LA LUCRĂRILE DE REPARAŢIE CAPITALĂ

SECŢIUNEA I

Linii cu viteza maximă de circulaţie până la 160 km/h

Art. 90. - Lucrările de refacţie a liniilor executate cu material nou trebuie să fie realizate res-

pectând toleranţelor admise pentru acest tip de lucrare, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 91. - (1) Lărgimea căii, măsurată între feţele interioare ale ciupercii celor două şine,

la 14 mm sub faţa de rulare în aliniament şi curbe cu R > 350 m, trebuie să fie de 1435 mm.

(2) La ecartamenrul căii de 1435 mm + supralărgirea S, abaterile nu trebuie să depăşească +3

mm şi -l mm, cu variaţia toleranţelor de cel mult 0,5 mm/m.

Art. 92. - (1) Toleranţele la nivel transversal al unui fir de şină faţă de celălalt, în aliniament

şi curbe, nu trebuie să depăşească +3 mm.

(2) Variaţia nivelului transversal în limita acestor toleranţe trebuie să se facă uniform pe

distanţa:

- de cel puţin 600 ori valoarea defectului - la linii cu V max de cel mult 50 km/h;

- de cel puţin 1200 ori valoarea defectului - la linii cu 50 km/h < V max < 120 km/h;

- de cel puţin 2000 ori valoarea defectului - la linii cu 120 km/h < V max < 160 km/h.

Art. 93. - (1) La nivel longitudinal, toleranţele nu trebuie să depăşească +3 mm.

(2) Racordarea denivelării trebuie să se facă în mod uniform pe o distanţă:

- de cel puţin 600 ori valoarea defectului - la linii cu V max de cel mult 50 km/h;

- de cel puţin 1200 ori valoarea defectului - la linii cu 50 km/h < V max < 120 km/h;

- de cel puţin 2000 ori valoarea defectului - la linii cu 120 km/h < V max < 160 km/h.

Art. 94. - La poziţia în plan:

a) - în aliniamente şi în curbe circulare, toleranţele pentru săgeţile măsurate cu coarda de 20 m, din

10 în 10 m, faţă de săgeata teoretică, nu trebuie să depăşească:

- + 7 mm pentru Vmax < 50km/h;

- + 6 mm pentru 50 km/h < Vmax < 80 km/h;



- + 3,5 mm pentru 120 km/h < Vmax < 140 km/h;


b) - în curbele circulare, toleranţele pentru săgeţile măsurate cu coarda de 10 m, din 5 în 5 m,

faţă de săgeata teoretică, nu trebuie să depăşească:

- + 6 mm pentru Vmax < 30km/h;


- + 4 mm pentru Vmax > 50 km/h;

Art. 95. - Pe curbele de racordare, toleranţele faţă de săgeţile teoretice sunt jumătate din toleranţele

admise pe curbele circulare şi în aliniament.

Art. 96. - La aparate de cale, toleranţele admise sunt:

a) ecartament la vârful şi călcâiul macazurilor: + 3 mm şi - l mm;

b) ecartament la inimă: + lmm şi - 0 mm;

c) nelipirea vârfului acului activ de contraac: 0,5 mm;

d) spaţiul dintre proţap şi inima acului activ: 0 mm;

e) nu se admite denivelarea contraacului faţă de ac şi denivelarea inimii faţă de şinele de rulare.

Art. 97. - (1) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă de echer, precum şi deplasarea lor faţă de po-

za reglementară, nu trebuie să depăşească:

a) la primele trei traverse de la capătul panoului: 1 cm;

b) în restul panoului: 3 cm.

(2) Toleranţele admise pentru distanţa între traverse conform planului de poză nu trebu-

ie să depăşească + 10 mm.

Art. 98. - Deplasarea joantelor în aliniament şi curbă trebuie să fie de până la maxim 10 mm

faţă de poziţia normală admisă.

Art. 99. - Lucrările de reparaţie capitală a liniilor cu material recuperat - semibun- trebuie

realizate în limitele toleranţelor admise la reparaţiile capitale executate cu material nou, cu excepţia

ecartamentului, pentru care toleranţele admise sunt +5 şi -3 mm, faţă de 1435 mm + S.

SECŢIUNEA a 2-a

Linii cu viteza maximă de circulaţie mai mare de 160 km/h

Art. 100. - Lucrările de refacţie a liniilor executate cu material nou trebuie să fie realizate res-

pectând toleranţelor admise pentru acest tip de lucrare, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 101. - (1) Lărgimea căii, măsurată între feţele interioare ale ciupercii celor două şine,

la 14 mm sub faţa de rulare în aliniament şi curbe cu R > 350 m, trebuie să fie de 1435 mm.

(2) La ecartamentul căii de 1435 mm + supralărgirea S, abaterile nu trebuie să depăşească +2

mm şi -l mm, cu variaţia toleranţelor de cel mult 0,5 mm/m.

Art. 102. - (1) Toleranţele la nivel transversal al unui fir de şină faţă de celălalt, în aliniament

şi curbe, nu trebuie să depăşească +/-3 mm.

(2) Variaţia nivelului transversal, în limita acestor toleranţe, trebuie să se facă uniform pe

distanţa de cel puţin 2000 ori valoarea defectului.

Art. 103. - (1) La nivel longitudinal, toleranţele nu trebuie să depăşească +/-3 mm, cu

condiţia ca racordarea denivelării să se facă în mod uniform pe o distanţă de cel puţin 2000 ori

valoarea defectului.

Art. 104. - La poziţia în plan, toleranţele pentru săgeata măsurată cu coarda de 20 m, din 10

în 10 m, faţă de săgeata teoretică, în aliniamente şi în curbe circulare, nu trebuie să depăşească

de+/-3 mm.

Art. 105. - Pe curbele de racordare, toleranţele faţă de săgeţile teoretice sunt jumătate din tole-

ranţele admise pe Curbele circulare şi în aliniament.

Art. 106. - La aparate de cale, toleranţele admise sunt:

a) ecartament la vârful şi călcâiul macazurilor: + 2 mm şi -l mm;

b) ecartament la inimă: + l mm şi - 0 mm;

c) nelipirea vârfului acului activ de contraac: 0,5 mm;

d) spaţiul dintre proţap şi inima acului activ: 0 mm;

e) nu se admite denivelarea contraacului faţă de ac şi denivelarea inimii faţă de şinele de

rulare.

Art. 107. - (1) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă de echer, precum şi deplasarea lor fa-

ţă de poza reglementară, nu trebuie să depăşească:

a) la primele trei traverse de la capătul panoului: 1 cm;

b) în restul panoului: 3 cm.

(2) Toleranţele admise pentru distanţa între traverse conform planului de poză nu trebu-

ie să depăşească +7-10 mm.

Art. 108. - Deplasarea joantelor în aliniament şi curbă trebuie să fie de până la maxim 10 mm

faţă de poziţia normală admisă.

CAPITOLUL VI

MĂSURI DE PROTECŢIE A INSTALAŢIILOR

Art. 109. - Pe toată perioada execuţiei lucrărilor de reparaţie capitală, diviziile de instalaţii, cu

concursul şi aportul nemijlocit al executantului, trebuie să ia măsuri de protecţie a următoarelor insta-

laţii SCB şi IFTE, după cum urmează:

a) electromecanismele, cutiile şi zăvoarele de macaz, încuietorile de macaz cu chei şi

fixătoarele de macaz;

b) semnalele de intrare / ieşire, prevestitoare, repetitoare şi de manevră;

c) bobinele de joantă, picheţii şi funiile circuitelor de cale;

d) inductorii de cale ai instalaţiei autostop;

e) cablurile subterane, pozate în tronson şi pe poduri;

f) transmisiile mecanice şi compensatoare;

g) rezistenţele instalaţiei pentru topirea zăpezii şi gheţii;

h) picheţii cu aparataj şi cutii distribuitoare de cablu;

i) interstiţiile de scânteiere;

j) legăturile la returul curentului de tracţiune;

k) subtraversările pentru cabluri;

1) stâlpii, contragreutăţile şi legăturile eu pământul ale stîlpilor de susţinere a liniei de con-

tact.

Art. 110. - De asemenea, personalul de specialitate al beneficiarului şi executantului trebuie să

ia măsuri de:

a) asigurarea continuităţii căii de retur a curentului de tracţiune electrică a trenurilor;

b) asigurarea gabaritului de liberă trecere în cazul deplasării relative a axei căii faţă de insta-

laţiile fixe SCB şi de electrificare;

c) asigurarea imposibilităţii efectuării parcursurilor peste zona de linie în lucru;

d) protecţie a stâlpilor de susţinere, izolatorilor şi echipamentelor traseelor aeriene de teleco-

municaţii feroviare, a canalelor de cabluri, cablurilor şi reperajului traseelor subterane de telecomuni-

caţii feroviare, precum şi a celorlalte cabluri existente în zonă.

CAPITOLUL VII

MĂSURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

Art. 111. - (1) întrucât lucrările de refacţie se execută pe linii aflate în circulaţie, atât executan-

tul, cât şi inspectorii de şantier şi de materiale şi ceilalţi delegaţi ai regionalelor de cale ferată, trebuie

să asigure respectarea prevederilor cuprinse în:

- prezentele instrucţiuni;

- regulamentul tehnic de exploatare feroviară;

- instrucţiile de serviciu;

- ordine;

- dispoziţii şi reglementări specifice în vigoare.

(2) Aceste prevederi se referă la execuţia lucrărilor, la închiderile de linie, la restricţiile de vite-

ză şi la semnalizările aferente, precum şi la protecţia personalului şi utilajelor/trenurilor de lucru aflate

în circulaţie/manevră/garare.

Art. 112. - (1) înaintea începerii lucrărilor de refacţie parţială sau totală de linie, secţia de

întreţinere predă executantului tronsonul de linie programat la lucrări.

(2) Executantul stabileşte, prin decizie scrisă, responsabilul tehnic cu execuţia/siguranţa

circulaţiei/protecţia muncii/gabaritul, care va fi examinat/autorizat potrivit reglementărilor în vi-

goare.

Art. 113. - Executantul răspunde de starea liniei şi de siguranţa circulaţiei trenurilor pe porţiu-

nea pe care au început lucrări care conduc la schimbări în starea liniei, pe porţiunile pe care se circu-

lă cu restricţii de viteză şi pe porţiunile de linie nerecepţionate, potrivit contractului de execuţie.

Art. 114. - (1) Secţiile de întreţinere a căii efectuează reviziile instrucţionale ale căii şi pe porţi-

unile de linie pentru care răspunde executantul care efectuează refacţia parţială sau totală de linie, res-

pectând ordinea şi termenele de revizie a liniilor în exploatare.

(2) Constatările rezultate în urma reviziilor efectuate de şeful districtului şi până la şeful sec-

ţiei de întreţinere a căii sunt

înscrise în condica de şantier a executantului autorizat al lucrărilor.

(3) În cazuri urgente, executantul este avizat telefonic şi / sau, când se consideră necesar, cu

dispunerea sistării lucrărilor şi adoptarea imediată a măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de

siguranţă a circulaţiei.

Art. 115. - (1) Pentru fiecare conducător de lucrări, respectiv şef de formaţie, maistru, şef

lot, şef şantier de pe şantierul de refacţie parţială sau totală, sunt stabilite sarcini de serviciu, conform

reglementărilor în vigoare.

(2) Aceste sarcini se referă atât la execuţia lucrărilor, cât şi la introducerea şi ridicarea închide-

rilor de linie şi a restricţiilor de viteză, precum şi la protecţia personalului şi utilajelor şi a trenuri-

lor de lucru în circulaţie.

(3) De asemenea, îndeplinirea acestor sarcini presupune şi cunoaşterea reglementărilor privind:

a) circulaţia trenurilor de lucru şi utilajelor specifice pe linia deschisă şi pe linia închisă şi mane-

vra/gararea acestora;

b) modul de organizare pentru închiderea liniei şi scoaterea acesteia de sub tensiune;

c) deschiderea liniei şi repunerea sub tensiune;

d) scurtcircuitarea şi protecţia electrică a zonei de linie în lucru cu cabluri ocolitoare;

e) legătura între diferite faze de lucru şi categorii de personal pentru redeschiderea liniei;

f) acoperirea zonei de linie în lucru şi blocarea accesului trenurilor pe linia închisă;

g) amplasarea şi protecţia agenţilor de acoperire şi locurile de refugiu în zona podurilor, tune-

lurilor, viaductelor, terasamentelor înalte, zonelor neutre şi zonelor capetelor de staţii.

(4) Aceste reglementări se elaborează de către compartimentul de specialitate, în colaborare

cu toate celelalte compartimente din regionala de cale ferată şi sunt însuşite de Serviciul de sigu-

ranţă a circulaţiei şi control regional şi aprobate de directorul regional.

Art. 116. - Şefii de formaţie, maiştrii, şefii de lot şi şefii de şantier sunt examinaţi şi autorizaţi

potrivit reglementărilor în vigoare asupra execuţiei lucrărilor în condiţii de siguranţă a circulaţiei.

Art. 117. - Utilajele specifice şi trenurile de lucru circulă, se manevrează şi se garează conform

reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 118. - Liniile de cale ferată şi aparatele de cale din bazele de montare-demontare ale exe-

cutantului se revizuiesc de către picherul bazei în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi termene ca şi liniile şi

aparatele de cale din staţii şi conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 119. - (1) Fiecare bază de montare - demontare şi şantierele de lucrări din linie curentă sau

staţie trebuie să fie dotate cu telefoane sau radiotelefoane în legătură cu staţiile vecine şi cu condici în

care se notează, cu număr, comunicările şi dispoziţiile privind manevra şi circulaţia locomotivelor, tre-

nurilor de lucru şi utilajelor specifice.

(2) De asemenea, şantierul de lucrări din linie curentă sau staţie trebuie să fie dotat cu suficiente

radiotelefoane astfel încât să se asigure legătura cu toţi conducătorii diferitelor faze, puncte şi trenuri

de lucru şi utilaje specifice în activitate, circulaţie, manevră sau garare.

Art. 120. - Pe şantierele de lucrări de reparaţie capitală de linii se efectuează următoarele mă-

surători:

a) măsurarea la nivel a porţiunilor de linie pe care se realizează racordări de nivel, cu în-

scrierea rezultatelor în condica de măsurare a liniei de pe şantier, în cazul în care, din măsurare, re-

zultă abateri de nivel care depăşesc limitele admise, executantul efectuează remedieri şi reface mă-

surătoarea cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a liniei, aceasta putându-se deschide

numai după asigurarea racordărilor de nivel în limita toleranţelor admise;

b) măsurarea săgeţilor curbelor în urma «pajului care se execută imediat după deschiderea

liniei şi prin care curbele trebuie aduse în limitele toleranţelor admise în exploatare pentru viteza

de 50 km/h, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a curbelor de pe şantier.

În cazul în care, din măsurare, rezultă abateri de săgeată care depăşesc limitele admise, execu-

tantul efectuează remedieri şi reface măsurătoarea, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsu-

rare a curbelor;

c) măsurarea la nivel a liniei la sfârşitul programului de lucru, pe porţiunile de linie lucrate

în ziua respectivă şi pe porţiunile de linie pe care se circulă cu restricţie de viteză de 20-30 km/h

şi până la porţiunea de linie unde s-a executat burajul I şi ripajul I;

d) măsurarea, de către secţia de întreţinere a căii, cu căruciorul de măsurat calea a

porţiunii de linie cu restricţie de viteză şi a porţiunii de linie nepredată acesteia pentru ex-

ploatare, cel puţin odată la 30 zile.

Banda căruciorului se descifrează de către secţia de întreţinere a căii şi se predă executan-

tului, care ia imediat măsuri de remediere a deformaţiilor depistate, astfel ca, în permanenţă, starea

liniei să fie corespunzătoare cel puţin calificativului bine.

Şeful şantierului notează cu această ocazie pe banda căruciorului data remedierii defectelor, iar

benzile se păstrează de către executant într- un dosar special cu măsurători efectuate în perioada exe-

cuţiei lucrărilor;

e) verificarea cu vagonul de măsurat calea a porţiunii de linie curentă şi directă din staţie pe

care se circulă cu restricţie de viteză şi a porţiunii nepredate secţiei de întreţinere a căii, cel puţin

trimestrial.

Vagonul de măsurat calea este însoţit obligatoriu de un reprezentant al executantului, de regulă

şeful şantierului de lucrări pe linia respectivă, care ia imediat măsuri pentru remedierea eventuale-

lor deformaţii astfel ca, în

permanenţă, starea liniei să fie corespunzătoare cel puţin calificativului bine.

Şeful şantierului notează pe banda vagonului data remedierii defectelor, iar benzile tri-

mestriale se păstrează de către executant în dosarul special cu măsurători, care se va preda secţiei

de întreţinere a căii la terminarea lucrărilor;

f) măsurarea aparatelor de cale, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a aparatelor

de cale;

g) măsurarea liniei pe zonele cu restricţie de viteză de 30 km/h şi mai mică de către

echipa de intervenţie, după deschiderea liniei şi circulaţia primelor trenuri şi în zilele când nu se

execută lucrări.

Art. 121. - Fiecare şantier de refacţie de linie trebuie controlat, din punct de vedere al siguran-

ţei circulaţiei şi calităţii lucrărilor executate, de către:

a) inspectorul de şantier şi de materiale atestat de autoritatea de stat în domeniul feroviar: cel pu-

ţin de două ori pe săptămână;

b) şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii: o dată la două săptămâni;

c) şeful secţiei de întreţinere a căii, şeful serviciului de linii şi şeful serviciului de reparaţie ca-

pitală şi investiţii din regionala de cale ferată: o dată pe lună ;

d) şeful diviziei de linii din regionala de cale ferată: o dată la două luni;

e) directorul regional: o dată pe trimestru.

Art. 122. - (1) Instruirea teoretică şi practică a personalului participant la lucrările de re-

facţie se desfăşoară conform reglementărilor şi ordinelor în vigoare.

(2) Fiecare conducător de formaţie urmăreşte în permanenţă gradul de instruire a perso-

nalului muncitor din subordine şi, ori de câte ori este nevoie, ia măsuri de instruire a acestuia până

la însuşirea completă şi corectă a cunoştinţelor referitoare la lucrările pe care le execută.

CAPITOLUL VIII

PREDAREA LINIEI REPARATE CAPITAL SECŢIEI DE ÎNTREŢINERE A CĂII

Art. 123. - Predarea porţiunilor de linie refacţionată, la parametrii de exploatare proiectaţi, către

secţia de întreţinere a căii se realizează numai atunci când porţiunea de linie îndeplineşte următoarele

condiţii:

a) toleranţele la nivel, geometria şi ecartamentul căii să fie în limitele admise;

b) prisma căii să aibă, la capetele traverselor, lăţimea prescrisă şi să fie profilată;

c) banchetele căii să fie aplanate şi tăiate;

d) şanţurile să fie curăţate;

e) trecerile la nivel, supratraversările, subtraversările şi pasajele pietonale să fie ame-

najate, protejate şi semnalizate;

f) contraşinele de pe poduri şi viaducte şi de la capetele podurilor şi viaductelor - pe tera-

samente, precum şi dispozitivele de readucere a vagoanelor deraiate - DRV, acolo unde au existat în

cale înainte de refacţia liniei, să fie montate;

g) prinderile şinelor de traverse să fie strânse la momentele prescrise;

h) materialele de cale din linie curentă şi din staţie să fie evacuate de la locul lucrării şi trans-

portate în bazele de demontare ale executantului sau în depozitele beneficiarului;

i) linia şi aparatele de cale să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă a circulaţiei pentru vite-

za stabilită;

j) profilul în lung al liniei refacţionate să fie realizat conform cu profilul în lung proiectat;

k) profilele transversale realizate trebuie să corespundă profilelor tip proiectate.

Art. 124. - (1) Predarea liniei refacţionate către secţia de întreţinere a căii pentru exploatare se

realizează de către o comisie compusă din:

a) reprezentanţii executantului - şefii şantierului de pe linia respectivă şi responsabilul tehnic cu

execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniu;

b) şeful sau şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii;

c) şeful districtului de întreţinere a căii;

d) şeful compartimentului de linii şi şeful compartimentului de reparaţie capitală şi investiţii

din regionala de cale ferată.

(2) Porţiunile de linie refacţionate se predau la rând -porţiuni adiacente, în sensul de execu-

ţie al lucrărilor.

Art. 125. - (1) De la data luării în primire pentru exploatare a liniei refacţionate la parametrii

proiectaţi, secţia de întreţinere răspunde pentru siguranţa circulaţiei trenurilor şi starea liniei.

(2) În cazul în care, datorită neîndeplinirii condiţiilor prezentate la art. 123, nu se pot preda

pentru exploatare porţiuni de linie mai mari decât cele corespunzătoare ritmului lunar de lucru,

avansarea şantierului este sistată şi reluată numai după realizarea de către executantul lucrării a cond i-

ţiilor impuse la terminarea lucrărilor şi predarea acestor porţiuni de linie pentru exploatare la parame-

trii proiectaţi.

Art. 126. - La procesul verbal de predare-primire pentru exploatare a liniei refacţionate se ataşea-

ză următoarele:

a) un tabel în care sunt precizate grosimile stratului de piatră spartă sub talpa traverselor în cel

puţin trei puncte pe fiecare km de linie, măsurate prin sondaje efectuate în dreptul unui fir de şină,

iar în curbe - pe firul interior al acestora;

b) un tabel în care sunt precizate şarjele şinelor noi introduse în cale, lungimea acestora şi

modul de legare al şinelor la joante - în 2 buloane la joante sau în 4 buloane;

c) un tabel în care sunt precizate elementele geometrice ale curbelor raportate la kilometraj, s ă-

geţile teoretice şi cele efectiv realizate măsurate din 10 în 10 m şi distanţele faţă de reperele fixe, pentru

fiecare curbă în parte. Se iau în primire numai curbele care au săgeţile în limitele toleranţelor

admise la refacţia liniilor;

d) epurele şi calculele de retrasare a curbelor;

e) un tabel cu mărimea rosturilor de dilataţie efectiv realizate şi temperaturile la care au

fost măsurate;

f) un tabel cu momentele de strângere ale prinderilor efectiv realizate;

g) un tabel cu caracteristicile aparatelor de cale nou introduse;

h) profilul în lung de exploatare al liniei refacţionate, refăcut pe zonele unde au fost efectuate

eventuale corecţii ale unor elemente de profil;

i) benzile lunare de măsurare a liniei cu căruciorul de măsurat calea;

h) benzile trimestriale de măsurare a liniei cu vagonul de măsurat calea;

i) temperaturile de fixare ale căii fără joante;

m) un tabel cu totalitatea lucrărilor care nu condiţionează predarea - primirea pentru exploatare,

dar care trebuie să fie efectuate de executant până la recepţia ia terminarea lucrărilor şi termenele

intermediare de realizare a acestora.

CAPITOLUL IX

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI MEDIULUI ŞI APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDII-

LOR

Art. 127. - La lucrările de reparaţie capitală a liniei, trebuie să se respecte reglementările în

vigoare referitoare la întreţinerea şi reparaţia liniilor şi instalaţiilor, atât pentru fiecare operaţie sau

ansamblu de operaţii din procesul tehnologic, cât şi pentru instalaţiile şi utilajele folosite de executant

la realizarea lucrărilor.

Art. 128. - De asemenea, la lucrările de reparaţie capitală a liniei trebuie să se aplice normele de

protecţie a muncii specifice activităţii de întreţinere şi reparaţie a liniilor şi instalaţiilor -iluminarea

spaţiilor pentru lucrul pe timp de noapte, utilizare / garare / protecţie utilaje cu specific de construcţie-

montaj şi altele asemenea, precum şi cele cuprinse în ordinele şi reglementările speciale.

Art. 129. - Instructajul de protecţie a muncii pentru personalul de execuţie şi de asistenţă tehni-

că a executantului se desfăşoară conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 130. - Executantul lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată trebuie să adopte

toate măsurile de protecţie a mediului prevăzute de proiectant, iar la terminarea lucrărilor să readucă

linia şi zonele învecinate acesteia la condiţiile de mediu existente dinaintea începerii lucrărilor.

Art. 131. - (1) Executantul lucrărilor stabileşte şi aplică măsurile de apărare împotriva incendiilor

pentru fiecare lucrare, în vederea execuţiei acestora în condiţii optime.

(2) De asemenea, el stabileşte şi măsurile de protecţie în caz de incendiu pentru personalul pro-

priu şi al gestionarului infrastructurii feroviare, a instalaţiilor proprii şi a celor feroviare din zona unde

se desfăşoară lucrările şi urmăreşte permanent realizarea efectivă a acestor măsuri.

CAPITOLUL X

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 132. - După ce i se comunică de către executant data terminării tuturor lucrărilor contracta-

te, în maxim 15 zile beneficiarul - regionala de cale ferată - organizează recepţia la terminarea lucră-

rilor, stabilind data începerii acesteia şi componenţa comisiei de recepţie.

Art. 133. - (1) Din comisia de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, obligatoriu, câte un

reprezentant al beneficiarului şi un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este

amplasată linia.

Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepţie, dar participă

ca invitaţi.

Proiectantul prezintă comisiei de recepţie punctul de vedere privind execuţia reparaţiei capitale

a liniei respective.

Art. 134. - (1) Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor examinează execuţia tuturor lu-

crărilor conform prevederilor contractuale din documentaţia de execuţie şi din reglementările specifi-

ce în vigoare, referatul de prezentare cu punctul de vedere al proiectantului şi terminarea tuturor lucră-

rilor din contract, după care întocmeşte procesul-verbal de recepţie.

(2) Comisia de recepţie recomandă, de asemenea, admiterea cu sau fără obiecţii a rece p-

ţiei, amânarea sau respingerea ei, conform modului de îndeplinire a condiţiilor prevăzute în regu-

lamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Art. 135. - (1) Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor cu obiecţii cuprinde lipsurile

ce trebuie remediate şi termenele de remediere, care nu depăşesc 90 zile calendaristice de la data recep-

ţiei - cu excepţia lucrărilor de remediere ce depind de condiţiile climatice.

(2) După executarea remedierilor, beneficiarul preia lucrarea în vederea exploatării.

Art. 136. - Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se difuzează de către benef i-

ciar conducerii administraţiei publice locale - emitent al autorizaţiei de construire, organului adminis-

traţiei financiare locale, proiectantului şi executantului.

Art. 137. - Executantul lucrărilor elaborează şi prezintă beneficiarului cartea tehnică a construc-

ţiei, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 138. - După ce expiră perioada de garanţie a lucrării, în cel mult 15 zile beneficiarul convoa-

că recepţia finală, la care participă comisia de recepţie finală compusă din beneficiar, proiectantul şi

executantul lucrării.

Art. 139. - Comisia de recepţie finală examinează procesele-verbale de recepţie la terminarea

lucrărilor, finalizarea lucrărilor cerute de beneficiar prin recepţia de la terminarea lucrărilor, refera-

tul beneficiarului privind comportarea liniei în exploatare pe perioada de garanţie, după care întocmeşte

procesul-verbal de recepţie finală conform reglementărilor în vigoare şi recomandă admiterea cu

obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei.

Art. 140. - Procesele-verbale de recepţie finală se difuzează de către beneficiar organului

administraţiei publice locale emitent al autorizaţiei de construire şi executantului.

CAPITOLUL XI

MODUL DE PROMOVARE, URMĂRIRE ŞI PLATĂ A LUCRĂRILOR

Art. 141. - Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată se promovează conform le-

gislaţiei în vigoare şi reglementărilor autorităţii de stat în domeniu şi ale gestionarului infrastructurii

feroviare pentru achiziţiile publice.

Art. 142. - Documentaţia tehnico-economică a lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale

ferată cuprinde caietele de sarcini elaborate de proiectanţi de specialitate şi avizate de gestionarul

infrastructurii feroviare şi de AFER, proiectele tehnice verificate/avizate de către verificatori de pro-

iecte atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi documentaţiile aferente procedurilor de achiziţie

publică avizate de către gestionarul infrastructurii feroviare şi ministerul de resort.

Art. 143. - Lucrările de refacţie parţială sau totală a liniilor de cale ferată se urmăresc zilnic, de

către inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu ai gestionarului

infrastructurii feroviare de la regionalele de cale ferată sau ai firmelor specializate de consultanţă

care asigură inspecţia lucrărilor.

Art. 144. - Inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu trebuie

să poarte echipament de protecţie şi de lucru similar cu cel din domeniul lucrărilor de construcţii-

montaj şi să fie dotaţi cu mijloace de transport şi de comunicaţie, radiotelefoane sau telefoane mobile.

Art. 145. - Situaţiile de lucrări ale executantului pe baza cărora se efectuează plata acestora de

către beneficiar, respectiv gestionarul infrastructurii feroviare, sunt vizate obligatoriu, în prealabil, de

către inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu.

CAPITOLUL XII

CONDIŢII OBLIGATORII PENTRU EXECUTANŢII LUCRĂRILOR

Art. 146. - Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată se execută numai de către

agenţi economici specializaţi, certificaţi ca furnizori feroviari de către AFER sau care au atestat

eliberat de AFER, conform reglementărilor în vigoare, ca urmare a contractelor încheiate cu acesta

pentru certificarea conformităţii serviciilor şi lucrărilor pe baza documentelor de referinţă.

Art. 147. - Executanţii lucrărilor de reparaţie capitală trebuie să dispună de utilajele specifice

necesare execuţiei acestora, de responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor atestaţi de autoritatea de

stat în domeniu şi să aibă experienţă în lucrări similare.

Art. 148. - (1) Execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată se realizează cu

respectarea obligatorie a prevederilor caietului de sarcini, proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.

(2) Soluţiile constructive prevăzute în proiectul tehnic nu pot fi modificate unilateral de către

executantul lucrării sau de consultant.

(3) Modificarea soluţiilor constructive prevăzute în proiectul tehnic poate fi efectuată nu-

mai cu avizul comun, prealabil, al proiectantului, consultantului şi beneficiarului, iar în cazul mo-

dificărilor esenţiale - numai cu avizul Consiliului Tehnico-Economic al gestionarului infrastruc-

turii feroviare.

(4) Proiectantul trebuie să se deplaseze periodic pe teren la lucrări, pe toată durata de exe-

cuţie a acestora, pentru a se asigura de respectarea de către executantul lucrărilor a tuturor

prevederilor caietului de sarcini, proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.

(5) De fiecare dată când este solicitat suplimentar la o lucrare de către beneficiar, proiectan-

tul este obligat să participe imediat, alături de acesta, la soluţionarea respectivei situaţii.

(6) La proiectarea şi execuţia lucrărilor, se utilizează numai materiale de cale şi echipamen-

te de instalaţii feroviare de producţie indigenă omologate tehnic feroviar de către AFER sau de pro-

ducţie străină agrementate AFER; aceste materiale, echipamente şi instalaţii sunt recepţionate obliga-

toriu, la achiziţia lor, de recepţionerii gestionarului infrastructurii feroviare.

Art. 149. - Executantul lucrării elaborează şi prezintă beneficiarului Cartea tehnică a construcţi-

ei, întocmită pe baza reglementărilor în vigoare aprobate de autoritatea de stat în domeniu.

CAPITOLUL XIII

DISPOZIŢII FINALE

Art. 150. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

ANEXE

Anexa 1

la Instrucţiunile nr. 303

LUCRĂRILE DE MONTARE-DEMONTARE A

PANOURILOR PREFABRICATE ÎN BAZE, ÎN CADRUL

REFACŢIEI TOTALE A LINIILOR DE CALE FERATĂ

(1) Desfăşurarea lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale ferată prin metoda panourilor prefabricate

în baze echipate cu prindere tip K în sensul prevederilor prezentelor instrucţiuni se realizează astfel:

a) asamblarea panourilor într-o bază pentru montarea panourilor;

b) transportul panourilor montate la locul de execuţie a refacţiei, cu boghiuri sau vagoane speciale;

c) demontarea liniei de cale ferată existente şi încărcarea panourilor scoase din cale;

d) lansarea panourilor noi, cu ajutorul unor macarale sau utilaje speciale;

e) transportul panourilor scoase din cale, cu aceleaşi mijloace, într-o bază pentru demontare a

panourilor, unde acestea se dezmembrează.

f) completarea prismei căii şi executarea burajelor tehnologice corespunzătoare.

(2) În baza de montare a panourilor de cale noi, se execută următoarele operaţii:

a) aprovizionarea materialelor de cale;

b) depozitarea materialelor de cale:

- şine - în stive, asigurându-se minim 2 m faţă de axa liniei de montare, înălţimea stivelor neputând depăşi

2 m. între şine se aşează scânduri, şipci, dulapi, cherestea sau traverse de lemn pentru construcţii, iar de la

un rând la altul - şinele se stivuiesc retrase cu lăţimea unei şine.

Şinele abnorme şi scurte pentru curbe se depozitează în stive separate de şinele normale;

- traverse de beton - în stive a căror înălţime nu trebuie să depăşească 4 m.

Între traversele de beton se aşează şipci, scânduri, dulapi sau cherestea;

- traverse de lemn - în stive a căror înălţime nu trebuie să depăşească 2,5 m;

- material metalic mărunt de cale laminat şi plăci de cauciuc şi de polietilenă - pe suprafe-

ţe podite; .

- material metalic mărunt filetat şi trefilat - în spaţii acoperite;

c) pregătirea în depozit a materialului mărunt metalic - împerecherea ecliselor cu buloane

orizontale unse în prealabil şi cu inele resort, împerecherea cleştilor tip K cu buloane verticale un-

se în prealabil, inele resort şi cu piuliţe parţial înşurubate, precum şi împerecherea

clemelor elastice cu buloane verticale unse în prealabil, şaibe şi piuliţe;

d) placarea traverselor cu plăci metalice simple pentru corpul panourilor de cale şi cu plăci

metalice pod pentru capetele panourilor de cale, folosind tirfoane unse în prealabil şi strânse la un

moment de 24 daNm; traversele din beton precomprimat echipate cu sisteme de prindere elastică sunt

aprovizionate echipate;

e) marcarea distanţei dintre traverse pe inimile şinelor cu vopsea pe bază de ulei;

f) aşezarea traverselor pe platforma de montare;

g) manipularea traverselor pentru aşezarea la diagramă;

h) aducerea şi aşezarea şinelor pe traverse;

i) montarea materialului de prindere;

j) verificarea ecartamentului şi aşezării la echer a şinelor;

k) repartizarea, în părţi egale, la ambele capete ale panourilor de cale, a diferenţei de lun-

gime dintre şinele normale şi şinele scurte pe firul interior al curbelor;

1) găurirea şinelor pentru crearea condiţiilor de montare a conexiunilor broşate;

m) numerotarea panourilor cu numere de ordine marcate cu vopsea albă de ulei pe inima şinei, la capătul

acesteia;

n) ridicarea panourilor asamblate şi depozitarea în stivă;

o) recepţia panourilor de cale prin: verificarea ecartamentului - din 2 în 2 traverse - a echerului,

a rezistenţei electrice, materialului mărunt de prindere şi a şarjelor şinelor, cu înscrierea zilnică a acestor date

în condica de evidenţă - recepţie a panourilor de cale şi cu completarea condicii cu caracteristicile panourilor

comandate de şantierul din linie curentă; se interzice expedierea din bază a panourilor cu prinderi incomplete

şi cu ecartamentul în afara toleranţelor admisibile;

p) montarea panourilor cu traverse din beton precomprimat echipate cu sisteme de prindere elastică se

execută conform prescripţiilor tehnice specifice;

q) încărcarea panourilor pe boghiuri sau vagoane speciale pentru transportul la locul de lansare - în

ordinea montării lor în cale.

(3) În baza de demontare a panourilor scoase din cale, se execută următoarele operaţii:

a) descărcarea panourilor scoase din cale de pe boghiurile sau vagoanele speciale şi depozitarea lor

pentru demontare;

b) desfacerea buloanelor orizontale, a buloanelor verticale şi a tirfoanelor;

c) sortarea materialului mărunt conform reglementărilor referitoare la recâştigarea materialelor de la

lucrările de reparaţie capitală a liniilor, după cum urmează;

♦ şinele se marchează, după starea lor, cu cretă uleioasă, înainte de a fi desfăcute din panou;

♦ traversele se marchează, înainte de desfacerea lor din panou, conform categoriilor de recâştigări

stabilite;

♦ materialul mărunt metalic, după desfacerea lui.

d) ridicarea şinelor şi transportul lor în depozite pe categorii, corespunzător stării lor;

e) transportul şi stivuirea în depozit a traverselor corespunzător categoriilor de recâştigare;

f) transportul şi stivuirea materialului mărunt metalic în depozite, corespunzător stării şi felu-

lui acestuia;

g) încărcarea în vagoane a şinelor, traverselor şi materialului mărunt metalic dirijat

la alţi utilizatori, pentru expediere.

Anexa 2

la Instrucţiunile nr.3O3

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ A LINIILOR DE CALE FERATĂ CU

PANOURI PREFABRICATE ÎN BAZE

(1) La desfăşurarea procesului tehnologic al lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale fe-

rată prin metoda panourilor prefabricate în baze, se disting următoarele grupe de operaţii:

a) lucrări pregătitoare care, la rândul lor, se împart în lucrări ce se execută cu un an înainte

de lucrările de bază şi lucrări ce se execută înainte de închiderea liniei;

b) lucrări de bază care se execută în închidere de linie;

c) lucrări de consolidare şi de finisare care, la rândul lor, se împart în lucrări care se execută

imediat după redeschiderea liniei şi lucrări de încheiere a refacţiei.

(2) Lucrările pregătitoare, se execută în anul premergător lucrărilor de ciuruire a pietrei

sparte din prisma căii, sunt:

- tăierea sau completarea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise a platformei;

- curăţirea şanţurilor;

- verificarea şi curăţirea drenurilor;

- refacerea portantei platformei căii pe zonele cu probleme - albieri, pungi de balast.

(3) Lucrările pregătitoare în linie curentă, care se execută înainte de închiderea de linie, sunt:

a) materializarea profilului în lung proiectat al liniei de refacţionat prin: montarea reperelor de

nivel conform cotei roşii din proiectul tehnic sau înseninarea cu vopsea a nivelului pe stâlpii de sus-

ţinere a liniei de contact sau a liniilor de telecomunicaţii sau alte metode adaptate configuraţiei locale

a traseului liniei;

b) materializarea geometriei proiectate a liniei de refacţionat, prin fixarea de repere definitive

montate pe stâlpii existenţi sau pe stâlpi special confecţionaţi în acest scop. La liniile electrificate,

marcarea reperelor de cale definitivi se face prin bolţuri montate pe stâlpii reţelei de contact montaţi în

poziţie definitivă.

Pe zonele unde se execută această operaţie se elimină operaţiile de la lit. (a);

c) descărcarea pietrei sparte noi pe zonele unde sunt necesare ridicări ale NSS existent sau

coborâri mai mici de 15 cm, în cantitate suficientă astfel ca, împreună cu piatra spartă curată rezulta-

tă din ciuruirea celei existente în cale, să se asigure stratul de piatră spartă curată de

grosimea prescrisă sub talpa traversei şi o lăţime a prismei căii la capul traverselor de cel pu-

ţin 20 cm, măsurată la nivelul feţei superioare a traversei, cu taluzul având înclinarea de cel

mult 1/1 şi între traverse - cel puţin pe jumătate din înălţimea traversei;

d) încercarea şi ungerea buloanelor orizontale de la joantele de rupere ale panourilor vechi de ca-

le;

e) în ziua închiderii de linie - scoaterea a 50% din buloanele orizontale şi a 50% din tirfoanele de

la joantele de rupere.

(4) Lucrările de bază în linie curentă, care se execută în închidere de linie, sunt:

a) ridicarea liniei la nivel în faţa maşinii de ciuruit şi fixarea ei la nivel, prin buraj provi-

zoriu din 4 în 4 traverse.

Faţă de capătul ţăruşului de nivel, linia se ridică cu o înălţime h care se determină, în mm, cu

formula:

h = (h's- hs) + (h't - ht) + (h'b-hm) - 60,

în care:

hs = înăţimea totală a suprastructurii liniei existente - şină, plăci metalice şi plăci intermediare;

h's = înălţimea totală a suprastructurii care se introduce în cale - şine, plăci metalice şi plăci in-

termediare;

ht = înălţimea traversei existente în cale;

h't = înălţimea traversei care se introduce în cale prin refacţie totală;

h'b = grosimea stratului de piatră spartă care trebuie realizat sub talpa traversei în cadrul re-

facţiei totale;

hm = grosimea traversei frontale a maşinii de ciuruit, inclusiv spaţiul care se lasă liber între

talpa traversei şi traversa frontală - spaţiu dictat de valoarea coborârii NSS.

b) ciuruirea mecanizată integrală a prismei căii, cu sau fără realizarea substratului căii,

urmărindu-se ca piatra spartă curată rezultată de la maşina de ciuruit să fie astfel distribuită în-

cât, la ridicarea panourilor vechi de cale şi după nivelarea pietrei sparte, să se obţină grosimea

prescrisă a stratului de piatră curată fără a mai fi necesare alte manipulări de piatră spartă;

c) burajul la rând al traverselor în urmă maşinii de ciuruit;

d) racordarea la nivel a liniei cu prismă ciuruită cu linia cu prismă încă neciuruită, prin ridica-

rea liniei care a rămas jos;

e) măsurarea liniei la nivel pe întreaga lungime a racordării, din 2,5 în 2,5 m şi rectificarea

nivelului dacă sunt depăşite toleranţele la nivel în exploatare pentru viteze de 50 km/h şi a porţiunilor

de linie pe care înclinarea rampei supraînălţării este mai mare de 1/400;

f) desfacerea restului de buloane orizontale şi de tirfoane de la joantele de rupere;

g) ridicarea/demontarea/scoaterea panourilor vechi de cale;

h) nivelarea stratului de piatră spartă curată - cu eventualele completări, astfel încât să se asigure

grosimea prescrisă -şi controlul planeităţii cu late cu bule de nivel de 2,5 şi 5,0 m lungime, astfel ca

după compactare să rezulte: în aliniamente - o suprafaţă plană, fără abateri, iar în curbe -o suprafaţă înclina-

tă corespunzătoare supraînălţării proiectate şi cu racordarea pe lungimea curbei de racordare;

i) compactarea prismei căii, prin trecerea de 3 ori pe acelaşi loc cu utilaje vibrocompactoare;

j) lansarea/montarea/realizarea panourilor noi de cale, realizarea echerului şi rostului de montaj regle-

mentat al şinelor, eclisarea şinelor şi ripajul în axul proiectat la ţăruşii de ax;

k) racordarea ultimului panou nou de cale cu panourile vechi, cu sau fără panouri de tranziţie, după

caz;

1) racordarea la nivel a căii noi cu calea existentă pentru viteza mai mare de 40 km/h se face pe o lun-

gime L mai mare sau cel puţin egală cu 5hvmax, în care h = înălţimea de racordare, în m, iar vmax = viteza maximă a

trenurilor, în km/h;

m) racordarea la nivel a căii noi cu calea existentă pentru viteza de 40 km/h şi mai mică se face pe ox lun-

gime L mai mare sau cel puţin egală cu 200 h, adică cu o înclinare de cel mult 5 mm/m, înclinarea rampei su-

praînălţării nu trebuie să fie mai mare de 1/400, respectiv 2,5 mm/m;

n) remontarea la şine a conexiunilor, cablurilor, funiilor şi remontarea dispozitivelor de circuite de cale,

autostop, electrificare şi alte asemenea astfel ca acestea să funcţioneze normal;

o) manevrarea traverselor, acolo unde este necesar;

p) îndoparea cu piatră spartă a traverselor care nu se aşează bine pe patul de piatră spartă compactat;

r) ripajul sumar al liniei, acolo unde este necesar;

s) deschiderea liniei pentru circulaţia trenurilor cu viteza de 20 - 30 km/h, după caz, pe porţiunea de linie

cuprinsă de la porţiunea de linie pe care s-a executat ciuruirea pietrei sparte din cale şi până la porţiunea pe

care s-a executat burajul 1 şi ripajul 1 exclusiv ;

t) supravegherea şi măsurarea liniei pe porţiunea de racordare, consolidarea liniei prin

buraje şi ripaje suplimentare, precum şi prin completări cu piatră spartă astfel ca, la sfârşitul progra-

mului de lucru, racordarea de nivel să fie în limitele prevăzute la punctele 1) şi m).

(5) Înălţimea "h" cu care trebuie ridicată linia faţă de reper rezultată din calcul cu seninul (+) se

măsoară de la capul ţăruşului în jos, iar cea rezultată cu semnul (-) se măsoară de la capătul ţăruşu-

lui în sus.

(6) Nu se admite, în cadrul ciuruirii mecanizate a prismei căii, să fie angrenat substratul căii.

(7) În cazul când, prin ridicarea liniei faţă de reperul de nivel, se ajunge la situaţia în care

maşina de ciuruit antrenează substratul căii, şeful de şantier, proiectantul şi şeful de secţie de între-

ţinere a căii, restudiază profilul în lung proiectat şi -1 modifică astfel încât substratul căii să nu fie

afectat.

(8) Ciuruirea mecanizată a pietrei sparte, la calea cu joante, poate începe numai după

verificarea şi rectificarea rosturilor de dilataţie;

La calea fără joante, în perioadele cu temperaturi ridicate ciuruirea se execută numai după secţ i-

onarea căii fără joante şi transformarea în cale cu joante sau după detensionarea prealabilă a şinelor,

după caz.

Temperaturile maxime admise pentru executarea lucrărilor pe calea fără joante, pentru operaţiile

care produc pierderea stabilităţii căii, sunt prevăzute în reglementările specifice.

(9) Lucrările care se execută după deschiderea liniei sunt:

a) ripajul liniei noi, cu controlul prin aparate optice în aliniamente şi măsurare distanţe la re-

per şi săgeţi în curbe; rectificările se realizează până când se obţin variaţii de săgeţi admise în

exploatare, cu înscrierea rezultatelor obţinute în condica de măsurare a curbelor;

b) aruncarea în cale a pietrei sparte curate, astfel ca să se asigure o prismă a căii cu lăţimea

de cel puţin 20 cm la capătul traverselor - măsurată la nivelul feţei superioare a acestora - cu taluzul

având înclinarea de cel mult 1/1 şi spaţiul dintre traverse umplut cel puţin pe jumătate din

înălţimea traverselor;

c) aplanarea şi tăierea banchetelor şi realizarea profilului transversal tip conform reglementări-

lor în vigoare;

d) curăţarea şanţurilor şi evacuarea pământului rezultat;

e) strângerea definitivă a buloanelor verticale, cu asigurarea momentului de 24 daNm la prinde-

rile de tip k şi cu asigurarea ecartamentului în limitele toleranţelor admise la reparaţiile capitale de

linii; pentru sistemele de prindere elastică, se respectă reglementările specifice acestor prinderi.

(10) Operaţiile de la aliniatul (9) se execută imediat după deschiderea liniei şi pot continua şi

în ziua următoare, până la închiderea următoare a liniei, cu excepţia operaţiei de la punctul (a) -

ripajul liniei noi - care trebuie executată imediat după deschiderea liniei şi în aceeaşi zi cu lucră-

rile de bază.

(11) Lucrările de consolidare-finisare, care se execută începând cu prima zi după execuţia lu-

crărilor de bază, sunt:

a) burajul I şi ripajul I al liniei, în prima zi după execuţia lucrărilor de bază, cu ridicări ale liniei

de cel mult 6 cm. Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 6 cm, burajul executat este cons i-

derat buraj intermediar şi se execută un alt buraj, în ziua următoare, cu ridicare de până la 6 cm, care

se consideră burajul I;

b) descărcări de piatră spartă, astfel încât, după executarea burajului II, să se asigure dimensi-

unile reglementare ale prismei căii, la cotele NSS proiectate;

c) burajul II şi ripajul II, după scurgerea unui trafic de 500.000 tone sau, pe liniile slab circu-

late, după 30 zile, cu ridicări ale liniei de cel mult 4 cm.

Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 4 cm, burajul executat este considerat buraj I

repetat şi se execută un alt buraj, după 2 zile şi cu ridicare de până la 4 cm, care se consideră burajul II;

d) după 2 zile de la burajul II şi ripajul II, se execută burajul III şi ripajul III, cu ridicări

ale liniei de cel mult 2 cm.

Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 2 cm, burajul executat este considerat buraj

II repetat şi se execută un alt buraj, după 2 zile, cu ridicări ale liniei de până la 2 cm, care se conside-

ră buraj III;

e) descărcări de piatră spartă nouă şi introducerea acesteia în cale, pentru completarea prismei

căii la dimensiunile prescrise, funcţie de alcătuirea suprastructurii căii – cale cu joante, cale fără

joante, curbe - cu realizarea spaţiului minim prescris de 3 cm între talpa şinei şi prisma căii;

f) profilarea prismei căii, cu asigurarea spaţiului liber de 3 cm între şine şi piatră spartă;

g) stabilizarea dinamică, la rând, a prismei căii în anul următor refacţiei, cu ocazia execuţiei

burajului general;

h) amenajarea trecerilor la nivel şi a drenurilor de la capetele acestora, pentru realizarea con-

tinuităţii scurgerii apelor în lungul liniei;

i) montarea, completarea şi vopsirea indicatoarelor de cale;

(12) Burajul I se execută numai mecanizat, cu ridicări până la 6 cm, atunci când prisma căii are

dimensiunile precizate în reglementările specifice în vigoare şi se execută numai cu vizare, astfel ca

linia să fie adusă la nivelul proiectat pentru burajul I.

(13) Ripajul I al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel

mult 5 cm; când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 5 cm, ripajul executat este con-

siderat intermediar şi se execută un alt ripaj în ziua următoare, cu deplasarea liniei de până la 5 cm, care

se consideră ripajul I.

(14) După execuţia burajului I şi ripajului I, linia trebuie să fie, la nivel şi geometrie - săgeată, în

limitele toleranţelor admise la exploatare pentru viteza mai mare de 50 km/h.

(15) După execuţia burajului I şi ripajului I, restricţia de viteză se ameliorează la 60-70

km/h, după caz, sau la viteza stabilită a liniei, dacă aceasta este mai mică de 60 - 70 km/h;

(16) Burajul II se execută numai mecanizat, cu ridicări până la 4 cm, atunci când prisma căii

este completată şi se execută fără vizare.

(17) Ripajul II al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel mult

3 cm.

Când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 3 cm, ripajul executat este considerat ripaj I

repetat şi se execută un alt ripaj după 2 zile, cu deplasarea liniei de până la 3 cm, care se consideră

ripajul II.

(18) După execuţia burajului II şi ripajului II, linia trebuie să fie, la nivel şi geometrie, în limitele

toleranţelor admise pentru reparaţiile capitale de linii.

(19) După execuţia burajului II şi ripajului II şi completarea prismei căii la dimensiunile pre-

scrise, se ridică restricţia de viteză de 60-70 km/h şi se trece la circulaţia trenurilor cu viteza stabilită,

după care se execută, obligatoriu în curbe şi acolo unde este necesar în aliniamente, burajul III me-

canizat cu ridicări până la 2 cm.

Burajele I, II, III executate cu ridicări mai mari decât cele prescrise sau la termene mai lungi, se

repetă.

(20) Ripajul III al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel mult

1,5 cm.

Când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 1,5 cm, ripajul executat este consi-

derat ripaj II repetat şi se execută un alt ripaj, după 2 zile, cu deplasări ale liniei de până la 1,5 cm, care se

consideră ripajul III.

(21) În cazul când, indiferent de cauze, nu se execută compactarea prismei căii în condiţiile ară-

tate la alin. (4) i), în închiderea de linie se execută un buraj la rând al traverselor, denumit buraj inter-

mediar, cu 2 coborâri şi strângeri ale ciocanelor la traversele din panou şi 4 coborâri şi strângeri la traver-

sele de la joante şi cu vizare; în ziua următoare-se execută burajul I, după 2 zile-se execută burajul II, iar

după scurgerea tonajului de stabilizare de 500.000 tone sau minim 30 zile pe liniile slab circulate - se exe-

cută burajul III.

(22) Pe calea fără joante, secţionarea şinelor sudate în cadrul lucrărilor pregătitoare se face cu ma-

şina de tăiat şine, la lungimi de 25 m, 30 m sau mai mari, după caz; şinele sunt găurite la capete cu maşina de

găurit şi sunt eelisate, transformând calea fără joante în cale cu joante.

Prin aceste tăieri, cordonul de sudură este situat la o distanţă mai mare de 2 m de la capătul şinei. Restul

operaţiilor pentru refacţia totală a liniei fără joante se desfăşoară la fel ca la refacţia totală a căii cu joante.

(23) Pe liniile electrificate, lucrările de refacţie totală se execută cu scoaterea liniei de contact de sub

tensiune, în condiţiile prevăzute în normele de tehnica securităţii muncii şi reglementările specifice în vigoare.

(24) Pe liniile duble, pe durata închiderii de linie şi pe toată lungimea şantierului în lucru, se in-

troduce restricţie de viteză de protecţie de 50 km/h pe linia vecină liniei în curs de refacţie.

(25) Pe liniile din staţii şi triaje unde se execută lucrări de refacţie a aparatelor de cale, înlocuiri de brete-

le cu diagonale inverse, înlocuiri traversări duble joncţiuni cu schimbători simpli, reamplasări de schimbători şi

sudarea joantelor aparatelor de cale pentru înglobarea acestora în calea fără joante care generează modificări

de instalaţii fixe SCB şi IFTE, lucrările de refacţie se execută în condiţii speciale.

Aceste condiţii se stabilesc de compartimentele de specialitate din Diviziile Linii, Instalaţii şi

Trafic din regionala de căi ferate, se aprobă de directorul regional şi se difuzează / prelucrează / aplică

de întregul personal al executantului, beneficiarului şi consultantului angrenat în execuţia lucrării,

precum şi de către inspectorii de şantier şi de materiale care monitorizează lucrările.

(26) La refacţia de şine folosind şine lungi de 120-360 m, pentru transportul acestora se utili-

zează trenul de transportat şi lansat şine lungi; lansarea şinelor se execută în cale cap la cap, pe linia

existentă, pe traversele căii ce se refacţionează, în închidere de linie şi cu linia de contact scoasă de sub

tensiune.

(27) Utilajele agreate care se folosesc la lucrările de refacţie totală a liniilor de cale ferată

execută:

a) descărcarea de piatră spartă şi profilarea prismei;

b) transportul şi descărcarea pietrei sparte noi;

c) ciuruirea integrală a prismei căii;

d) tăierea şi aplanarea banchetelor;

e) burajul şi ripajul căii;

f) strângerea materialului mărunt de-a lungul căii şi din staţii şi transportul lor la alţi utilizatori

sau în depozitele beneficiarului: trenuri de lucru, alte utilaje specifice dotate cu mijloace mecaniza-

te de încărcare / descărcare în / din vagoane;

g) refacerea substratului căii;

h) refacerea terasamentelor;

i) înlocuirea şinelor şi traverselor;

j) transportul trenurilor de lucru (locomotive);

k) transportul şinelor lungi;

l) transportul aparatelor de cale montate.

(28) - La lucrările de refacţie totală a liniilor de cale ferată, restricţiile de viteză care se in-

troduc ca urmare a desfăşurării proceselor tehnologice pot fi de:

a) 30 km/h pe porţiunile de linie - şantier mobil de 5000 m-pe care se execută lucrări pregătitoare

care au ca urmare slăbirea stabilităţii căii sau slăbirea prinderilor şi până la porţiunea de linie pe care s-a

executat burajul I şi ripajul I exclusiv;

b) 70 km/h pe porţiunile de linie - şantier mobil de 10000 m - pe care s-a executat bu-

rajul I şi ripajul I şi până la porţiunea pe care s-a executat burajul II şi ripajul II exclusiv, cu condiţia

ca prisma căii să fie completată cu piatră spartă astfel ca lăţimea prismei, măsurată la nivelul feţei

superioare a traversei şi taluzul prismei, să fie conform standardelor, fără sporul de piatră spartă

corespunzător căii fără joante.

Spaţiile dintre traverse trebuie să fie în întregime umplute cu piatră spartă.

După execuţia burajului II şi ripajului II şi realizarea prismei căii în condiţiile de mai sus,

restricţia de viteză de 70 km/h se ridică şi, dacă pe calea cu joante există 4 buloane la joante, se tre-

ce la circulaţia cu viteză stabilită.

c) 50 km/h, pe linia vecină, în cazul liniilor duble, pe toată lungimea şantierului, pentru pro-

tecţia lucrătorilor şi utilajelor specifice.

d) 20 km/h şi respectiv 60 km/h, în cazul când în procesul tehnologic sunt prevăzute a se

executa şi lucrări de intervenţie la substratul căii.

Anexa 3

la Instrucţiunile nr.3O3

TEHNOLOGIA DE REFACŢIE A SUBSTRATULUI ŞI

PRISMEI CĂII CU UTILIZAREA TRENULUI DE LUCRU

MULTIFUNCŢIONAL

(1) Tehnologia se referă la refacţia substratului şi prismei căii, în vederea asigurării portantei

platformei, cu utilizarea unui tren de lucru specializat pentru reciclarea materialului din cale.

Trenul de lucru specializat poate, realiza şi compacta straturi de nisip, pietriş, balast şi piatră

spartă fără a demonta calea.

(2) Alcătuirea trenului de lucru specializat, precum şi operaţiile pe care le execută fiecare

utilaj specific din componenţa sa, sunt următoarele: '

- locomotive Diesel pentru tractarea vagoanelor specializate din corpul trenului de lucru;

- maşină complexă care execută: săpătură, compactare platformă, aşternere geotextil şi geogril,

realizare substrat, introducere piatră spartă recuperată din linie, buraj şi ripaj;

- maşini multifuncţionale pentru lucrări la ampriza căii;

- vagoane specializate pentru transport steril rezultat din excavare;

- vagoane specializate pentru materialul din care se realizează substratul căii;

- utilaj pentru încărcat materialul de amestec din depozit în vagoane.

(3) Documentaţia tehnică pe baza căreia se analizează, programează şi execută lucrările sunt:

- planurile de amplasament şi dispoziţiile generale;

- sondajele şi forajele în patul căii;

- studiul geotehnic / georadar;

- caietul de sarcini;

- proiectul tehnic;

- detaliile de execuţie.

(4) În vederea executării lucrărilor în condiţii optime, sunt necesare îndeplinirea unor condiţii

tehnice referitoare la:

- asigurarea documentaţiei tehnice, inclusiv verificarea acesteia de către un verificator de pro-

iect atestat;

- instruirea personalului şi autorizarea acestuia pentru funcţiile şi competenţele de siguranţa

circulaţiei stabilite de AFER;

- întocmirea în comun cu gestionarul infrastructurii feroviare, ai reglementărilor specifice lu-

crării, inclusiv stabilirea competenţelor şi răspunderilor reciproce;

- dotarea cu scule, utilaje, dispozitive şi aparatură de măsură şi control necesare lucrărilor;

- stabilirea furnizorilor de materiale şi servicii agrementate;

- obţinerea aprobărilor pentru restricţii de viteză, închideri de linie şi scoatere de sub tensiune a

liniei de contact - după caz;

- materialele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini

şi în reglementările în vigoare şi să fie însoţite de certificate de conformitate din partea furnizorilor fe-

roviari.

(5) Tehnologia de refacţie a substratului şi prismei căii cu utilizarea trenului de lucru multifuncţi-

onal cuprinde execuţia de lucrări:

- pregătitoare;

- de bază.

(6) în cadrul lucrărilor pregătitoare, se execută următoarele operaţii:

♦ materializarea pe teren, cu ajutorul reperelor, a axului liniei CF, a vârfurilor de unghi şi a

adâncimii de săpătură; cu această ocazie, se identifică şi marchează pe teren toate instalaţiile subte-

rane, subtraversările de cabluri sau conducte aflate în ampriza lucrării, conform documentaţiei tehnice

de predare a amplasamentului, în vederea protejării acestora;

♦ executarea lucrărilor în ampriza căii - reprezentate prin defrişări de tufişuri şi

arbuşti, curăţirea de iarbă, crengi, gunoaie şi alte asemenea, decaparea pământului vegetal şi amena-

jarea drumurilor existente sau. construirea drumurilor tehnologice.

(7) În cadrul lucrărilor de bază, se execută următoarele operaţii:

- se execută, între traversele căii, groapa pentru introducerea lanţului de excavare a maşinii

complexe;

- se aduce la locul lucrării trenul multifuncţional de lucru şi se montează lama de ghidare şi

lanţul de excavare a maşinii complexe;

- se asigură spaţiul şi condiţiile tehnologice de lucru a maşinii complexe;

- se fixează pe maşină rolele de geotextil şi geogril ce urmează a fi pozate după executarea

săpăturii la cotele din proiect materializate pe teren;

- se ataşează maşinii complexe vagoanele specializate pentru transportul şi descărcarea mate-

rialului din care se realizează substratul căii - amestec 50 % piatră spartă şi 50 % balast, conform

caietului de sarcini şi proiectului tehnic- pe măsura avansării acesteia;

- se porneşte maşina cu primul lanţ de excavare a pietrei sparte, iar după 10 m se montează

al doilea lanţ care execută săpătura;

- se începe executarea săpăturii, la cotele prevăzute de proiect şi materializate pe teren;

- se compactează şi se verifică portanta platformei căii; pe măsura avansării maşinii complexe, se

derulează rola de geotextil fixată pe maşina complexă, iar peste geotextil se derulează rola de geogril

- dacă este necesar;

- peste materialele geosintetice, maşina complexă introduce în cale amestecul ce constituie

substratul căii. Pe măsură ce maşina aşează şi nivelează amestecul, dispozitivele speciale ale maşinii

execută umezirea materialului din substratul căii;

- după executarea substratului căii conform proiectului şi compactării acestuia, maşina comple-

xă introduce în cale piatra spartă recuperată şi reciclată, pe care o burează cu ajutorul mecanismelor de

buraj - ripaj din dotare.

(8) În timpul executării lucrărilor, întreruperile tehnologice constau în:

- descărcarea vagoanelor specializate în care se încarcă sterilul rezultat din excavarea cu maşi-

na complexă;

- încărcarea vagoanelor specializate cu materialele ce se introduc în cale;

- montarea rolelor de geotextil şi geogril, atunci când cele folosite pe maşină s-au derulat în tota-

litate.

(9) Verificarea şi controlul calităţii lucrărilor se efectuează prin proceduri ale planurilor de con-

trol, verificări şi încercări în toate fazele de execuţie, începând cu materialele şi operaţiile

prevăzute în caietul de sarcini şi proiectul tehnic de execuţie şi terminând cu recepţia lucrărilor.

Tipurile de încercări şi verificări se efectuează la începerea lucrărilor, pe parcursul execuţiei şi la

finalul acesteia.

(10) Controlul calităţii lucrărilor se exercită de către personalul cu responsabilităţi în acest

sens al executantului şi consultantului şi de către personalul gestionarului infrastructurii feroviare.

Procedeele de control specifice pentru aceste lucrări sunt:

- observare vizuală directă;

- măsurători cu tiparul de măsurat calea - ecartament şi nivel;

- verificări ale poziţiei în plan la reperele pentru aliniamente şi curbe, precum şi verificări ale

elementelor geometrice ale curbelor;

- măsurători cu căruciorul de măsurat calea;

- măsurarea la rând a parametrilor geometriei căii cu vagonul de verificat calea;

- verificări şi încercări pe teren;

- verificări de laborator.

instructiuni 303 reparatie capitala

Documents