MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSTRUCłIUNI

PRIVIND

MANAGEMENTUL ACTIVITĂłILOR

DE INTERVENłIE PENTRU

ASANAREA TERENURILOR DE

MUNIłIILE RĂMASE NEEXPLODATE

BUCUREŞTI - 2005

2

C U P R I N S

Capitolul I. COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI I.1. Generalităţi. p. 5 I.2. Organizarea lucrărilor de asanare. p 9 I.3. Atribuţiile şefului lucrărilor de asanare. p.11 I.4 Atribuţiile specialistului pirotehnician încadrat în echipa de asanare. p.12 I.5. Atribuţiile sanitarului echipei de asanare. p.12 I.6. Atribuţiile şefului mijlocului de transport. p.13 I.7. Atribuţiile conducătorului autovehiculului cu care se transportă muniţia asanare. p.13 I.8. Atribuţiile personalului numit în posturile de pază . p.14

Capitolul II . PROCEDURI STANDARD OPERAŢIONALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE A TERENURILOR DE MUNIŢIILE RĂMASE NEEXPLODATE

II.1. Cercetarea terenului . p.14 II.2. Detectarea muniţiilor rămase neexplodate . p.15

II.3. Dezgroparea muniţiilor rămase neexplodate . p.16 II.4. Identificarea muniţiilor rămase neexplodate . p.17 II.5. Neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate. p.17 II.6. Ridicarea şi transportul muniţiilor provenite din asanări. p.19 II.6.1. Ridicarea muniţiilor asanate. p.19 II.6.2. Transportul muniţiei asanate. p.20 II.7. Depozitarea muniţiilor provenite din asanări . p. 21 II.8. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanarea terenurilor p. 24

II.8.1. Alegerea şi amenajarea poligonului de distrugeri p. 24 II.8.2. Distrugerea muniţiilor pe loc p. 30

II.8.3. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări prin explozie p. 31 II.8.3.1. Distrugerea muniţiei de artilerie p. 31 II.8.3.2. Distrugerea muniţiei de aviaţie p. 34

II.8.4. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, prin ardere p. 35 II.8.5. Distrugerea cartuşelor pentru armamentul de infanterie p. 38

Capitolul III. REGULI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MASURI DE SIGURANŢĂ PE TIMPUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ASANARE III.1. Reguli obligatorii privind efectuarea instructajului de protecţie a muncii . p. 40

III.2. Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă . p. 43

III.2.1. Dispoziţii generale. p. 43 III.2.2. Prescripţii minime generale privind privind semnalizarea de securitate şi/sau sănătate. p. 44

III.2.3. Prescripţii minime generale privind panourile de semnalizare. p. 45 III.2.3.1. Prescripţii de utilizare. p.45 III.2.3.2. Tipuri de panouri utilizate. p.46

III.3. Prescripţii minime privind semnalizarea obstacolelor şi locurilor. periculoase şi marcarea căilor de circulaţie. p. 47

III.3.1. Semnalizarea obstacolelor şi căilor periculoase. p. 47 III.3.2. Marcajul căilor de circulaţie. p. 47

III.4. Reguli generale de securitate . p. 47

3

III. 4.1. Principii generale de securitate. p. 47 III.4.2. Măsuri de siguranţă care se iau pe timpul executării lucrărilor de asanare. p. 48 III.4.3. Măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândul populaţiei . p. 56 Capitolul IV. ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE , INSTITUŢIILOR PUBLICE, AGENŢILOR ECONOMICI ŞI CETĂŢENILOR PENTRU DESFĂŞURAREA ÎN BUNE CONDIŢII A LUCRĂRILOR DE ASANARE p. 56 A N E X E: Anexa nr. 1 RAPORT MISIUNE DE ASANARE p. 60

Anexa nr. 2 ACT DE CONSTATARE PENTRU EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DE ASANARE p. 61

Anexa nr. 3 JURNALUL CU EVIDENŢA LUCRĂRILOR DE ASANARE p. 62 Anexa nr. 4 PROCES VERBAL( pentru alegerea suprafeţei de teren pe care se vor executa distrugeri de muniţii neexplodate) p. 63 Anexa nr. 5 PROCES VERBAL ( încheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri ) p. 64 Anexa nr. 6 PROCES VERBAL (de predare-primire a terenului asanat) p. 65 Anexa nr. 7 PANOURI INDICATOARE p. 66 Anexa nr. 8 ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE ŞI MATERIALELE DE INTERVENŢIE A UNEI SUBUNITĂŢI PIROTEHNICE p. 72 Anexa nr. 9 PROCES VERBAL ( de identificare, cercetare, ridicare şi transportul muniţie neexplodată descoperită izolat sau în cantităţi mici ) p. 73 Anexa nr. 10 REGISTRU CU EVIDENŢA CONTROALELOR EXECUTATE ÎN DEPOZITUL DE MUNIŢIE NEEXPLODATĂ p. 74 Anexa nr. 11 REGISTRU CU EVIDENŢA MUNIŢIEI INTRATE/IEŞITE DIN DEPOZIT p. 74 Anexa nr. 12 EXPLOZOR DINAMOELECTRIC p. 75 Anexa nr. 13 LAMPA PENTRU CONTROLUL EXPLOZORULUI p. 77 Anexa nr. 14 OHMMETRELE p. 78

4

Anexa nr. 15 TABEL CU CANTITĂŢILE DE EXPLOZIVI NECESARE CONFECŢIONĂRII ÎNCĂRCĂTURILOR ACTIVE FOLOSITE LA DISTRUGEREA MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE p. 79 Anexa nr. 16 BULETIN DE DELABORARE p. 80 Anexa nr. 17 PROCES VERBAL DE PREDARE/PRIMIRE DEŞEURI METALICE p. 81 Anexa nr. 18 FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE INSTRUCTAJ PENTRU PROTECŢIA MUNCII p. 82 Anexa nr. 19 REGISTRUL DE EVIDENŢĂ ZILNICĂ A INSTRUCTAJULUI DE PROTECŢIE A MUNCII p. 96 Anexa nr. 20 CULORI DE SECURITATE p. 97 Anexa nr. 21 AMENAJARE CABINĂ EXCAVATOR p. 98

5

C a p i t o l u l I

COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI.

I.1. Generalităţi. Art. 1. – (1) Organizarea şi executarea lucrărilor de asanare a teritoriului României de muniţiile rămase neexplodate se desfăşoară în conformitate cu prevederile legii şi a prezentelor instrucţiuni. Responsabilitatea conducerii activităţilor din acest domeniu revine Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă . (2) Asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau din serviciile de urgenţă profesioniste, după caz . Art. 2. În sensul prezentei instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

(1) Muniţii rămase neexplodate - toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise. (2) Muniţii - cartuşe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau

antiaerian, pînă la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă ( torpile şi mine), bombe de aviaţie, grenade de mână, mine de geniu, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate pentru încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora, încărcate cu substanţe explozive. (3) Asanarea unor terenuri - ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea (distrugerea) muniţiei neexplodate (rateuri) şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale armatei.

(4) Desertizare - operaţiunea de desfacere a elementelor unei muniţii îmbinate prin sertizare . (5) Contract - acord scris (act) încheiat, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele . (6) Beneficiar -- persoană, colectivitate sau instituţie care obţine un folos în urma executării unor servicii . (7) Pirotehnie -(arta focului ; pir = foc; tehno – artă) - tehnica fabricării şi utilizării unor

dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor ;(studiul compoziţiilor şi produselor care în urma reacţiei de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar şi de fum) .

(8) Pirotehnician --specialist în pirotehnie . (9) Delaborare --lucrare sau operaţie de scoatere a încărcăturii explozive din muniţiile devenite

inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a acestora să poată fi ulterior, refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi.

(10) Eclatare -- acţiunea de spargere a muniţiilor, în scopul eliminării pericolului exploziei accidentale a acesteia .

(11) Dezamorsare --operaţie de îndepărtare a dispozitivului de amorsare (capse, detonator, focos) de la o încărcătură de distrugere, pentru a o împiedica să explodeze ;

(12) Tatonare --a face încercări cu muniţia inutilizabilă sau periculoasă, în sensul ridicării şi coborârii bruşte a acesteia cu ajutorul unui trepied (macara), pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului .

(13) Rateu --fenomen ce constă în neaprinderea pulberii de azvârlire sau neiniţierea capsei sau

6

focosului unei muniţii după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnist . (14) Focos -- dispozitiv de iniţiere a încărcăturii explozive a unei muniţii, în momentul dorit. (15) Echivalent de trotil - valoare a energiei degajate de o explozie nucleară, exprimată în

numărul de tone de trotil, care, prin explozie, ar degaja aceeaşi energie . (16) Explozor -- aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în

lucrările de distrugere . (17) Exploziv -- substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls

iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă trasformări chimice bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (fenomen complex denumit explozie) .

(18) Operaţiune pirotehnică -- activitate efectuată de unul sau mai mulţi pirotehnicieni în vederea atingerii unui anumit scop .

(19) Neutralizarea muniţiei -- operaţiune pirotehnică efectuată cu scopul de a face inofensivă muniţia descoperită neexplodată, prin scoaterea elementelor (dispozitivelor) de iniţiere, care pot produce explozia muniţiei sau distrugerea acesteia .

(20) Detectare -- operaţiune efectuată în scopul descoperii locului, poziţiei aproximative şi adâncimii la care se găseşte muniţia neexplodată .

(21) Semnalizare de securitate şi/sau sănătate - semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată, furnizează o indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau sănătatea persoanelor la locul de muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui gest-semnal .

(22) Semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea genera sau ar putea face să se exercite un pericol .

(23) Semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau a unui pericol .

(24) Semnal de obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific, prestabilit .

(25) Semnal de salvare sau de prim-ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă/salvare sau mijloacele de prim-ajutor sau de salvare .

(26) Semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii . (27) Panou/Indicator - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a culorilor şi a

unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, prestabilită, a cărei vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă .

(28) Panou/Indicator suplimentar - panoul utilizat alături de un panou de tipul celui menţionat mai sus şi care furnizează indicaţii complementare .

(29) Culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică, prestabilită .

(30) Simbol/Pictogramă - imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific, prestabilit şi care este utilizată pe un panou sau pe o suprafaţă luminoasă ;

(31) Semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv compus din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior sau lateral, astfel încât să apară, prin el însuşi, ca o suprafaţă luminoasă .

(32) Semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis sau difuzat de un dispozitiv ad-hoc fără folosirea vocii umane sau artificiale .

(33) Comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat/prestabilit, transmis prin voce umană sau artificială .

(34) Gest - semnal - mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau mâinilor sub formă codificată, utilizată pentru a ghida persoanele ce constituie un risc a unui pericol pentru persoanele din mediul de lucru .

(35) Formare - procesul prin care se asigură instruirea şi informarea personalului în cele

7

specifice de protecţia muncii, respectiv în problemele specifice referitoare la semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă, precum şi evaluarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice prin diferite metode de verificare ( teste grilă, evaluări tematice şi interviuri pe probleme specifice în diferite situaţii ) .

Art. 3. - (1) Acţiunile de asanare se desfăşoară pentru neutralizarea muniţiilor rezultate din următoarele acţiuni:

a) atacuri aeriene asupra teritoriului ROMÂNIEI; b) operaţiuni militare terestre duse în timpul războiului; c) explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materii explozive; d) accidente pe timpul transportului de muniţii; e) trageri de instrucţie cu muniţie de război în poligoane special amenajate şi care ulterior, urmează

a fi redate în circuitul economic.

Art. 4. - (1) Procedurile standard de asanare a terenului de muniţiile rămase neexplodate, comportă una sau mai multe din următoarele operaţiuni :

a) cercetarea terenului de muniţiile rămase neexplodate; b) detectarea muniţiilor neexplodate îngropate în pământ, acoperite sau incluse în diversele elemente

de construcţii ; c) executarea lucrărilor de dezgropare, degajare şi dezvelire a muniţiilor pătrunse în pământ,

acoperite cu dărâmături sau blocate de diferite elemente de construcţii planşee de beton şi beton armat ;

d) identificarea muniţiilor descoperite neexplodate ; e) distrugerea pe locul de cădere a muniţiilor periculoase la transport ; f) neutralizarea prin dezamorsare a muniţiilor rămase neexplodate (rateuri) ; g) ridicarea şi transportul la locul de depozitare sau distrugere a muniţiilor rămase neexplodate ; h) dezmembrarea şi delaborarea muniţiilor în vederea recuperării unor elemente componente sau a

metalelor; i) distrugerea muniţiilor rezultate din asanări. (2) Având în vedere complexitatea operaţiunilor de asanare, personalul care execută astfel de lucrări

trebuie să posede o temeinică pregătire, teoretică şi practică şi să fie autorizat pentru lucrul cu muniţii şi materii explozive.

Art. 5. - (1) Pregătirea specialiştilor pirotehnicieni se execută în structurile specializate ale

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă . (2) Aceştia execută practică de specialitate, la unul din judeţele unde se descoperă muniţie

neexplodată în cantităţi mari, în punctele de lucru pirotehnice sau la acţiunile de asanare a muniţiei neexplodate organizate de Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă sau de Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. (3) Pregătirea şi verificarea pirotehnicienilor se face pe baza unui program stabilit de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă . (4) În urma executării practicii pe linie de specialitate şi a verificărilor periodice, pirotehnicienii pot obţine titlul de specialist de clasă –pirotehnician, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

(5) În urma parcurgerii programului de pregătire si verificare, pirotehnicienii sunt autorizaţi, de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru executarea următoarelor operaţiuni specifice :

a) lucrul practic cu materii explozive şi mijloace de aprindere; b) lucrul practic cu aparatura şi mijloacele specifice activităţii de asanare; c) lucrul practic pentru cercetarea, identificarea, ridicarea, transportul, depozitarea

temporară şi distrugerea muniţiei de infanterie asanate; d) lucrul practic pentru distrugerea mijloacelor pirotehnice cu acţiune apropiată, a

8

mijloacelor incendiare şi fumigene expirate sau nefuncţionate; e) executarea practică a distrugerilor în diferite medii ; f) lucrul practic pentru identificarea, ridicarea, transportul, depozitarea temporară şi

distrugerea muniţiei pentru aruncătoare, artilerie şi a muniţiei reactive; g) organizarea practică şi conducerea acţiunilor pentru marcarea focului în cadrul

exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă ; h) lucrul practic pentru identificarea, ridicarea, transportul, depozitarea temporară şi

distrugerea muniţiei de aviaţie; i) executarea practică a operaţiunilor de dezamorsare a diferitelor tipuri de muniţii; j) executarea practică a operaţiunilor de eclatare ; k) executarea practică a diferitelor procedee de delaborare a muniţiilor asanate ; l) neutralizarea practică a muniţiilor incendiare .

(6) Militarii angajaţi pe bază de contract, pot executa, sub supraveghere competentă, operaţiunile prevăzute la literele a-g. Aceştia nu vor executa personal operaţiuni de dezamorsare, eclatare, delaborare şi distrugere a muniţiei asanate.

Art. 6. - (1) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă organizează, cel puţin o dată pe an, verificarea cunoştinţelor ce trebuie să le posede personalul pirotehnician. (2) Înainte de încadrarea pe funcţie şi ori de căte ori comandantul structurii pirotehnice consideră necesar, personalul care lucrează cu materii explozive efectuează un examen medical şi un examen psihologic , în baza căruia se va confirma că acesta este apt pentru funcţia pe care o îndeplineşte. (3) Verificarea cunoştinţelor şi examinarea psihologică , nu exclude efectuarea instructajelor specifice de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Art. 7. - (1) Folosirea unor procedee şi metode, altele decât cele menţionate în prezentele instrucţiuni, se vor executa, numai cu aprobarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă .

(2) Se interzice executarea lucrărilor de asanare pe timp de noapte .

Art. 8. - Dispozitivele explozive improvizate, utilizate în acţiuni teroriste , nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni. Art. 9. - Fiecare structură subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va nominaliza în ordinul de zi pe unitate numărul 1, personalul care este autorizat să participe la executarea lucrărilor de asanare . Art. 10. - Asanarea unui teren se consideră terminată atunci când muniţia a fost distrusă pe locul în care a fost găsită sau atunci când aceasta a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii. Art. 11. – Toate misiunile pirotehnice executate şi evenimentele pe linie pirotehnică se raportează la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă conform modelului prezentat în anexa nr. 1.

Art. 12. - Pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate, personalul din structurile destinate să execute aceste operaţiuni va solicita sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, unităţilor ministerului administraţiei şi internelor şi agenţilor economici, conform prevederilor legale în vigoare .

Art. 13. - (1) Prezentele instrucţiuni conţin principiile de bază privind executarea lucrărilor de asanare a terenurilor pe care sunt identificate muniţiile clasice rămase neexplodate sau nefuncţionate, precum şi normele de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă .

9

(2) Lucrările de asanare a terenurilor de muniţia rămasă neexplodată nu sunt limitate de timp . Art. 14. - Pe timpul executării lucrărilor de asanare, în mod special la executarea distrugerilor de muniţii descoperite neexplodate, se vor lua măsuri de prevenire şi limitare a impactului asupra mediului. Art. 15. - Este strict interzisă folosirea muniţiei asanate, cu elementele de iniţiere active, în scop de învăţământ, la instrucţie sau pentru prezentarea diferitelor expoziţii. Art. 16. - Prezenta instrucţiune nu se aplică în cazul muniţiilor încărcate cu substanţe toxice, radioactive şi nucleare. I .2. Organizarea lucrărilor de asanare. Art. 17. - Lucrările de asanare sunt executate la sesizarea şi cererea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor publice, agenţilor economici, precum şi a cetăţenilor care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor rămase neexplodate şi care au obligaţia să anunţe de îndată organul de poliţie cel mai apropiat sau Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau al municipiului Bucureşti ) . Art. 18. - Pentru organizarea şi executarea în siguranţă a lucrărilor de asanare se iau următoarele măsuri:

a) selecţionarea şi înscrierea în ordinul de zi pe unitate a personalului participant la lucrările de asanare ;

b) pregătirea de specialitate a personalului pentru asigurarea competenţei profesionale necesare executării în siguranţă a operaţiunilor ;

c) pregătirea psihologică a participanţilor direcţi la operaţiunile de asanare pentru dobândirea stăpânirii de sine şi exactităţii în execuţie ;

d) asigurarea instructajului de protecţia muncii , pe tipuri de operaţiuni; e) transportul în condiţii de securitate a muniţiilor neexplodate ; f) asigurarea operativităţii mijloacelor tehnice din dotare ; g) controlul pe timpul executării fiecărei operaţiuni ; h) asigurarea instrucţiunilor şi actelor normative la locurile unde se execută operaţiuni de

asanare ; i) verificarea capacităţii de intervenţie la incendii ; j) asigurarea condiţiilor pentru intervenţie şi evacuare în caz de urgenţă medicală .

Art. 19. - (1) Pentru efectuarea unor lucrări de asanare ce implică deschiderea unui punct de lucru pirotehnic, se încheie în prealabil, un act de constatare, de către o comisie formată din :

a) reprezentantul Inspectoratului General (Judeţean) pentru Situaţii de Urgenţă/ structurii pirotehnice care va executa lucrarea ;

b) reprezentantul local al Inspectoratului Judeţean de Poliţie ; c) reprezentantul beneficiarului lucrării sau al autorităţii administraţiei publice locale. (2) În comisie pot fi numite şi alte persoane care, prin natura atribuţiilor, răspund de organizarea şi

executarea lucrărilor de asanare . (3 ) Actul de constatare se întocmeşte conform anexei nr.2.

Art. 20. - Actul de constatare va fi prezentat spre aprobare, şefului Inspectoratului General (Judeţean) pentru Situaţii de Urgenţă .

10

Art. 21. - În baza actului de constatare aprobat, prin ordin de zi pe unitate se stabileşte : a) şeful lucrărilor de asanare (şefii punctelor de lucru, dacă este necesar) ; b) componenţa nominală a structurii pirotehnice repartizate să execute lucrările de

asanare ; c) mijloacele tehnice necesare executării lucrărilor de asanare (aparate, utilaje, scule,

unelte, mijloace de transport.) ; d) data începerii lucrărilor de asanare ; e) locul de depozitare şi de distrugere a muniţiei asanate ; f) modul de intervenţie în caz de accidentare ; g) modul de ţinere a legăturii cu şeful structurii pirotehnice care execută lucrarea ; h) cine efectuează instructajul de protecţie a muncii .

Art. 22. - (1) Componenţa structurii pirotehnice care va executa asanarea terenului se stabileşte în funcţie de complexitatea, pericolul şi volumul lucrării.

(2) Şeful lucrărilor de asanare este pirotehnicianul cu gradul şi funcţia cea mai mare. Acestuia i se subordonează întreg personalul pirotehnic care execută lucrări de asanare .

Art. 23. - (1) Toate operaţiunile executate se consemnează în Jurnalul cu evidenţa lucrărilor de asanare (anexa nr.3 ).

(2) Muniţia rezultată din asanări se păstrează provizoriu în spaţii special amenajate conform prezentei instrucţiuni .

(3) Periodic, şeful structurii pirotehnice centralizează muniţia rezultată din asanări şi calculează necesarul de materii explozive şi mijloace de aprindere pentru distrugerea acesteia.

(4) Echivalentul de trotil al muniţiei din depozit nu trebuie să depăşească 100 de kg.

Art. 24. - (1) Distrugerea muniţiei neexplodate se face în poligoane ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se execută lucrări de asanare

(2) Pentru alegerea suprafeţei de teren pe care se vor executa distrugeri de muniţii se încheie un proces verbal conform anexei nr.4 . Art. 25. – (1) În vederea executării distrugerilor muniţiei asanate, se consemnează în ordinul de zi pe unitate (ordinul de misiune ) următoarele :

a) data şi locul executării lucrărilor de distrugere ; b) protecţia muncii şi măsuri ce se iau pentru executarea în siguranţă a tuturor operaţiunilor ; c) transportul şi paza muniţiei asanate, a explozivului şi a mijloacelor de iniţiere ; d) stabilirea metodei şi a succesiunii operaţiunilor de distrugere ; e) asigurarea primului ajutor medical în caz de accidente ; f) personalul echipei de asanare ; g) asanarea terenului după distrugeri ; h) alte date necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a distrugerilor .

(2) La terminarea lucrărilor de distrugeri se întocmeşte un proces verbal conform anexei nr.5.

Art. 26. - (1) La terminarea lucrărilor de asanare executate în baza actului de constatare încheiat conform precizărilor art. 19 din prezentele instrucţiuni, şeful lucrărilor de asanare predă terenul asanat pe bază de proces-verbal, încheiat cu reprezentantul instituţiei sau agentului economic beneficiar, conform anexei nr. 6 .

(2) Dacă lucrarea nu a putut fi executată în totalitate, se precizează cauzele şi propunerile comisiei .

11

Art. 27. - Materiile explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiilor rămase neexplodate se asigură de către Ministerul Administraţiei şi Internelor sau de Ministerul Apărării Naţionale, la cerere. Art. 28. - Pe timpul executării lucrărilor de asanare este interzis :

a) accesul persoanelor străine în perimetrul delimitat pentru operaţiuni de asanare ; b) introducerea de materii inflamabile şi utilizarea focului deschis în locurile unde se

execută lucrări de asanare ; c) să se execute lucrări de asanare pe timp de noapte, ploaie, descărcări electrice,

ninsoare sau când temperatura aerului este sub 00C sau mai mare de 370 C ; d) să se deşurubeze focoasele sau alte mijloace de iniţiere de la muniţiile rezultate din

asanări, de către alte persoane decât cele autorizate ; e) aprinderea materiilor explozive ; f) păstrarea muniţiei rezultate din asanări în birouri, în încăperi locuite sau lăsarea ei sub

acţiunea directă a razelor solare ; g) rostogolirea, lovirea, aruncarea, târârea, mişcarea bruscă sau curăţirea de rugină a

muniţiei ; h) depozitarea sau transportul în comun a muniţiei explozive şi incendiare ; i) să se angajeze discuţii care să sustragă atenţia pe timpul lucrului.

I.3. Atribuţiile şefului lucrărilor de asanare . Art. 29. - Atribuţii privind pregătirea pentru executarea lucrărilor de asanare :

a) să studieze şi să-şi însuşească prevederile actelor normative care reglementează executarea lucrărilor (operaţiunilor) de asanare;

b) să verifice dacă personalul destinat este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru executarea lucrărilor de asanare, este autorizat şi cunoaşte procedurile specifice pentru intervenţie;

c) să verifice dacă personalul cunoaşte modul de utilizare a aparatelor, utilajelor şi dispozitivelor de lucru puse la dispoziţie;

d) să se asigure că starea tehnică a aparatelor, utilajelor şi dispozitivelor de lucru puse la dispoziţie este în parametri şi corespunde cerinţelor pentru operaţiunile de asanare, precum şi a echipamentului de protecţie;

e) să execute instructajul şi să verifice modul de însuşire, de către personalul din subordine a regulilor specifice de protecţie a muncii pentru fiecare operaţiune de asanare;

f) instructajul şi verificarea modului de însuşire a regulilor specifice de protecţie a muncii se va executa tuturor persoanelor solicitate să execute operaţiuni în sprijinul lucrărilor de asanare;

g) să solicite sprijin, funcţie de evaluarea situaţiei din teren, pentru asigurarea necesarului de forţe şi mijloace în vederea executării lucrărilor de asanare şi asigurării pazei ;

h) să stabilească cu acordul autorităţii administraţiei publice locale, locaţiile pentru depozitarea muniţiei şi a poligonului de distrugeri, programul orar pe zile şi ore când se execută distrugeri, precum şi măsurile de securitate pentru prevenirea populaţiei asupra riscurilor şi modul de acţiune în caz de accident;

i) să întocmească împreună cu beneficiarul, documentele necesare pentru planificarea, organizarea şi execuţia lucrărilor de asanare .

Art . 30. - Atribuţii pe timpul executării lucrărilor de asanare :

a) să execute lucrările de asanare a terenului, conform planului de acţiune stabilit împreună cu beneficiarul ;

12

b) să dispună întreruperea activităţilor la descoperirea unei muniţii neexplodate ; c) să execute identificarea muniţiilor iar la descoperirea unora necunoscute să solicite

informaţiile necesare structurii superioare ; d) să stabilească locul de colectare şi modul de păstrare în siguranţă a muniţiei asanate ; e) să stabilească, pe baza analizei în teren, personalul pirotehnician ajutător pe tipuri de

operaţiuni, modul de intervenţie şi neutralizare a muniţiilor descoperite ; f) să înscrie în registrul de evidenţă, tipul şi cantităţile de muniţie rezultate din lucrările

de asanare (anexa nr. 3); g) să conducă personal activităţile de distrugere a muniţiei şi să întocmească documentele

justificative pentru distrugerea muniţiei asanate şi scăderea din evidenţă a materiilor explozive şi a mijloacelor de dare a focului consumate (anexa nr. 5);

h) să predea terenul către beneficiar, la terminarea lucrărilor de asanare, pe bază de proces verbal întocmit conform anexei nr. 6 .

I.4. Atribuţiile specialistului pirotehnician încadrat în echipa de asanare.

Art. 31. – Personalul pirotehnician încadrat în echipele de asanare este obligat : a) să respecte prevederile actelor normative şi procedurile obligatorii de lucru ; b) să execute strict indicaţiile şi ordinele şefului lucrărilor de asanare ; c) să-şi perfecţioneze pregătirea teoretică şi practică privind cunoaşterea muniţiilor şi

tehnicile de execuţie a lucrărilor de asanare; d) să execute numai operaţiunile pentru care i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii

şi pe care le cunoaşte ; e) să utilizeze flacăra deschisă numai în locurile destinate în acest scop; f) să nu discute cu alte persoane pe timpul lucrului .

I.5. Atribuţiile sanitarului echipei de asanare. Art. 32. - Sanitarul echipei de asanare răspunde de acordarea ajutorului medical de urgenţă, de verificarea stării de sănătate a personalului din echipele de lucru, de respectarea normelor sanitaro-igienice şi prevenire a toxiinfecţiilor alimentare. El are următoarele atribuţii :

a) să acorde avizul medical privind participarea personalului la lucrările de asanare ; b) să verifice şi să monitorizeze starea de sănătate a personalului echipei de asanare prin

organizarea controlului medical anual şi urmărirea cazuisticii ambulatorii ; c) să instruiască personalul privind modul de acţiune în caz de accidente, respectarea

normelor de igienă şi profilaxie a infecţiilor şi toxiinfecţiilor alimentare ; d) să se asigure de potabilitatea surselor de apă din zona lucrărilor de asanare; e) să controleze calitatea, condiţiile de preparare şi servire a hranei ; f) să controleze respectarea regulilor de igienă individuală şi colectivă la punctele de

lucru ; g) să facă propuneri şefului lucrărilor de asanare pentru înlocuirea personalului

pirotehnician cu afecţiuni ; h) să acorde ajutorul medical de urgenţă ; i) să asigure şi să întreţină instrumentarul şi materialele din trusa medicală de urgenţă ; j) să se informeze privind sprijinul medical de specialitate în zona lucrărilor de asanare şi

mijloacele de înştiinţare a acestora ; k) să organizeze şi să însoţească transportul de evacuare a răniţilor, în caz de accident .

I.6. Atribuţiile şefului mijlocului de transport. Art. 33. - Şeful mijlocului de transport răspunde de transportul în siguranţă a muniţiei asanate şi

13

este obligat: a) să verifice dacă autovehiculul îndeplineşte condiţiile impuse pentru transportul de

muniţii ; b) să cunoască regulile de manipulare şi transport a muniţiilor rezultate din asanări ; c) să conducă operaţiunile de încărcare-descărcare a muniţiei în şi din mijlocul de

transport ; d) să execute personal aşezarea şi fixarea muniţiei pe platforma mijlocului de transport ; e) să cunoască cantitatea, tipurile, caracteristicile constructive specifice ale muniţiilor,

regulile de transport în comun şi gradul de periculozitate al acestora ; f) să nu transporte muniţii necunoscute ; g) să nu se abată de la itinerarul de deplasare stabilit fără motive temeinice; în cazul când

nu cunoaşte acest itinerar, execută recunoaşterea traseului cu un mijloc de transport neîncărcat ;

h) să execute personal instructajul şi verificarea conducătorului auto privind cunoaşterea regulilor de transport a muniţiei ;

i) pe timp de furtună sau de ceaţă densă cu vizibilitate sub 50 m, să oprească transportul, iar autovehiculul să fie scos în afara arterei de circulaţie ;

j) să nu părăsească mijlocul de transport ; k) să nu permită apropierea persoanelor străine de autovehicul ; l) viteza de deplasare a autovehiculului va fi adaptată condiţiilor de drum, fără a se

depăşi limitele legale ; m) în staţionare, stabileşte locurile unde este permis focul deschis, la o distanţă de minim

25 m de autovehicul. I.7. Atribuţiile conducătorului autovehiculului cu care se transportă muniţia asanată.

Art. 34. - Conducătorul auto este obligat să asigure o stare corespunzătoare autovehiculului care transportă muniţie şi să respecte regulile de circulaţie pe timpul transportului muniţiilor neexplodate şi este obligat:

a) să cunoască regulile privind transportul muniţiei provenite din asanări; b) să verifice, înainte de plecarea în cursă, starea tehnică, dotările cu mijloace de

prevenire şi stingere a incendiilor şi echipamentele autovehiculului; c) să respecte regulile de circulaţie pe drumurile publice pe timpul transportului de

mărfuri cu conţinut periculos; d) să evite locurile cu circulaţie intensă sau de manifestare a unor incendii ; e) să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală; f) să verifice modul de aşezare a încărcăturii pentru o repartizare uniformă a acesteia pe

platformă; g) să cunoască itinerarul pe care se execută transportul; h) să conducă preventiv pentru evitarea utilizării bruşte a frânei de serviciu; i) să nu părăsească autovehiculul pe timpul opririlor şi să asigure imobilizarea

autovehiculului în staţionare prin fixarea manetei într-o treaptă de viteză şi acţionarea frânei de ajutor. Imobilizarea în teren în pantă se completează cu ajutorul penelor fixate la nivelul roţilor.

j) să acţioneze, în situaţii deosebite, numai la ordinele date de şeful mijlocului de transport.

I.8. Atribuţiile personalului numit în posturile de pază.

Art. 35. - Personalul din posturile de pază se subordonează şefului lucrărilor de asanare şi este obligat :

14

a) să execute observarea, supravegherea şi la nevoie, să nu permită accesul persoanelor şi animalelor sub limitele de siguranţă stabilite pentru locurile de asanare şi poligoanele de distrugere ;

b) să anunţe pe şeful lucrărilor de asanare despre îndeplinirea condiţiilor de siguranţă în zona postului său ;

c) să execute ordinele şi semnalele date de şeful lucrărilor de asanare .

C a p i t o l u l I I

PROCEDURI STANDARD OPERAŢIONALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE A TERENURILOR DE MUNIŢIILE RĂMASE NEEXPLODATE .

Art. 36. - Procedurile standard operaţionale au fost concepute având la bază următoarele

considerente : a) să se încadreze în prevederile legislaţiei în vigoare privind domeniul în discuţie ; b) să asigure interoperabilitatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu alte structuri

interne sau internaţionale ce acordă asistenţă în caz de dezastru sau conflict armat ; c) să corespundă, pe cât posibil, situaţiilor operative ce pot apărea ; d) să corespundă posibilităţilor operaţionale existente la momentul aplicării lor ; e) să poată fi folosite şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor .

II.1. Cercetarea terenului.

Art. 37. - (1) Cercetarea terenului este activitatea preliminară obligatorie, condusă nemijlocit de şeful lucrărilor de asanare , pentru stabilirea tipului de intervenţie funcţie de factorul de risc şi constă în depistarea, marcarea şi identificarea muniţiilor descoperite, delimitarea perimetrului cu risc şi izolarea acestuia.

(2) Cercetarea se execută amănunţit la suprafaţa terenului şi în locurile greu accesibile, unde muniţiile nu pot fi observate la prima vedere (lipsite de vizibilitate, mlăştinoase, cu vegetaţie abundentă).

(3) După caz, în situaţiile care comportă riscuri majore, se va solicita sprijinul organelor de ordine publică pentru interzicerea accesului. (4) Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare, la nevoie, vor fi invitate pentru obţinerea de informaţii, persoanele care cunosc locurile unde se presupune a exista muniţii neexplodate. Chestionarea acestora se execută de către şeful lucrărilor de asanare. (5) Când situaţia impune, se poate solicita sprijinul structurilor de jandarmerie şi poliţie, pentru menţinerea ordinii publice şi susţinerea acţiunilor pirotehnicienilor în zonele susceptibile a exista muniţii neexplodate.

(6) Prin operaţiunile de cercetare se urmăreşte : a) determinarea locurilor de cădere, numărul muniţiilor neexplodate, poziţia (la suprafaţă,

semiîngropate, în pământ, apă sau clădiri) şi marcarea acestora cu jaloane sau cu steguleţe roşii;

b) delimitarea zonei de teren în care au fost depistate muniţii neexplodate prin împrejmuire cu benzi galbene şi negre sau roşii şi albe înclinate la 45° sau cu gard de sârmă. La limita de siguranţă, exterioară acestei zone, se plantează panouri de semnalizare (anexa nr. 7) ;

c) interzicerea accesului în zonele de teren care nu permit executarea cercetării şi detectării prin mijloace adecvate. Aceste zone se iau în evidenţă şi supraveghere până la crearea condiţiilor de executare a acestor operaţiuni. Organizarea măsurilor de supraveghere se stabileşte de şeful lucrărilor de asanare împreună cu autorităţile publice locale, organele de poliţie sau beneficiari din zona de responsabilitate.

(7) Cercetarea terenului de asanat se face pe urgenţe, stabilite de comun acord cu

15

autorităţile/societăţile care au solicitat executarea lucrărilor de asanare. (8) Procedurile de executare a cercetării presupun :

a) evacuarea personalului neautorizat şi a materialelor care împiedică accesul în teren al personalului pirotehnician ;

b) marcarea terenului în fâşii de câte 2 m (1 m în teren cu vegetaţie abundentă) cu jaloane vopsite în alb-roşu;

c) repartizarea fâşiilor marcate pe fiecare pirotehnician; d) la ordin, pirotehnicienii încep cercetarea în adâncimea fâşiei, înaintând simultan,

realizând un dispozitiv în linie; e) operaţiunile de cercetare se fac de două ori, pe aceleaşi fâşii sau se pot executa

simultan de alţi pirotehnicieni dispuşi la 50 m în spatele primilor; f) şeful lucrărilor de asanare se deplasează la circa 10 m în urma ultimei linii, executând

controlul pe timpul cercetării; g) la descoperirea muniţiei neexplodate, la suprafaţă, se raportează cu voce tare, cu

formula “Atenţie, muniţie neexplodată”, la care pirotehnicienii se opresc. Şeful lucrărilor de asanare se deplasează la locul indicat, ordonă marcarea acestuia cu steguleţ şi dispune continuarea cercetării;

h) la terminarea operaţiunilor, fiecare pirotehnician raportează despre rezultatele cercetării, muniţia descoperită fiind consemnată de către şeful lucrărilor de asanare.

(9) Pe baza concluziilor cercetării şi identificării muniţiei descoperite, funcţie de evaluarea de risc care o prezintă aceasta, şeful lucrărilor de asanare stabileşte gradul de complexitate şi urgenţă a operaţiunilor, procedurile de execuţie, metodele de neutralizare, stabilind răspunderile nominale.

Art. 38. - (1) După executarea cercetării şi marcării, şeful lucrărilor de asanare ordonă evacuarea personalului la limita zonei de siguranţă şi procedează la identificarea muniţiilor descoperite . La nevoie, poate fi sprijinit de 1-2 pirotehnicieni.

(2) Funcţie de rezultatele identificării, şeful lucrărilor de asanare dispune organizarea şi începerea operaţiunii de detectare. Toate aceste operaţiuni se execută numai cu asigurare medicală de urgenţă. II.2. Detectarea muniţiilor.

Art. 39. Detectarea are ca scop stabilirea cu precizie a locului, adâncimii şi poziţiei în care se

găseşte muniţia .

Art. 40. Muniţiile îngropate în pământ sunt detectate cu ajutorul detectoarelor de metale, detectoarelor de mine portabile sau montate pe şasiuri, precum şi de tip robot . Art. 41. (1) Detectarea se execută obligatoriu de către doi pirotehnicieni, unul utilizează detectorul iar celălalt marchează cu jaloane sau steguleţe roşii locul unde este sesizată prezenţa muniţiei .

(2) Detectarea este precedată de pregătirea terenului, care constă în: a) curăţarea terenului de vegetaţie abundentă - iarbă mare, tufişuri sau alte plantaţii

precum şi a unor materiale; b) evacuarea corpurilor metalice care pot influenţa precizia detectării; c) marcarea terenului din metru în metru, cu jaloane şi benzi alb-roşii; d) la terminarea lucrărilor de detectare, pirotehnicienii informează pe şeful lucrărilor de

asanare despre rezultatele detectării.

Art. 42. - Pentru cercetarea şi detectarea unor zone întinse unde s-au semnalat muniţii neexplodate, se pot folosi roboţi, maşini şi utilaje dotate cu echipamente de lucru care permit executarea operaţiilor de cercetare, detectare, manipulare şi neutralizare a muniţiilor descoperite neexplodate. În categoria acestor echipamente intră: detectoarele de metale, nemetale sau de explozivi, mecanismele de

16

prehensiune tip cleşte, instalaţiile de control prin radiografiere cu raze X, diferite tipuri de disruptoare, macarale trepied pentru ridicat şi tatonat muniţie neexplodată . II.3.Dezgroparea muniţiilor rămase neexplodate.

Art. 43. – De regulă, muniţiile rămase neexplodate, se află în pământ, la diferite adâncimi, în interiorul construcţiilor, acoperite de elemente de construcţii rezultate din dărâmături, necesitând lucrări de degajare în scopul stabilirii metodelor de neutralizare. Art. 44. - (1) Pe baza experienţei, s-a constatat că bombele de avion lansate de la mare înălţime pătrund în pământ după o traiectorie de forma celei prezentate în figura nr. 1.

(2) Funcţie de natura solului în care au penetrat, acestea pot fi găsite în orice punct pe traiectoria ABCD, de regulă, în argilă compactă pe segmentul AB iar în teren moale - nisipos sau mlaştini, pe segmentele BCD. (3) Pentru evitarea pericolului de iniţiere a focosului se va lucra conform procedurilor în domeniu, deoarece, din practică s-a observat că, în terenurile nisipoase, bomba şi-a schimbat direcţia şi rămâne poziţionată cu ogiva în sus.

Art. 45. - (1) În cazul muniţiilor găsite în pământ, la care nu se cunoaşte cu precizie locul sau adâncimea de pătrundere, săpăturile se execută în straturi succesive de 20 cm.

(2) După îndepărtarea fiecărui strat de pământ, se execută cercetarea terenului cu ajutorul detectorului de metale (mine).

(3) La semnalizarea existenţei muniţiei, pirotehnicienii lucrează folosind cazmaua sau lopata mică, până în apropierea bombei sau proiectilului, unde se continuă folosindu-se şpaclul, fără a mişca muniţia de la locul de cădere, până la vizualizarea elementelor care permit identificarea cu precizie a tipului şi starea focosului, în urma cărora, şeful lucrărilor de asanare hotărăşte asupra metodelor şi procedurilor de neutralizare ce urmează a fi aplicate.

Figura nr.1 Art. 46. - (1) Muniţiile necunoscute şi cele susceptibile că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc, sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă, prin ridicarea muniţiei cu ajutorul macaralei cu trepied şi coborârea liberă a acesteia, de trei ori, pentru siguranţa neiniţierii acesteia pe timpul evacuării.

(2) La nevoie, operaţiunile vor fi oprite şi se va raporta ierarhic, pentru a se executa dezamorsarea sau distrugerea muniţiei pe locul unde a fost descoperită .

17

Art. 47. – (1) Pentru muniţiile neexplodate descoperite şi identificate în interiorul clădirilor sau în zone cu dărâmături, se execută lucrările de degajare necesare, prin înlăturarea elementelor de construcţii bucată cu bucată.

(2) Pentru evacuarea muniţiilor grele se utilizează macarale, trolii şi dispozitive adaptate în acest scop. II.4. Identificarea muniţiilor . Art. 48. - (1) Identificarea muniţiilor neexplodate are ca scop stabilirea tipului acestora şi al focoaselor, cauzele probabile ale nefuncţionării în vederea alegerii procedurilor de neutralizare.

(2) Pentru muniţiile găsite la suprafaţa terenului sau semiîngropate, aceasta se face pe timpul cercetării terenului, iar pentru cele îngropate sau acoperite cu dărâmături, identificarea se execută după operaţiunile de degajare.

Art. 49. - Identificarea muniţiilor neexplodate este o operaţiune esenţială a asanării deoarece oferă elementele de certitudine în elaborarea concluziilor pentru stabilirea procedurilor de neutralizare. Art. 50. - Elementele necesare pentru identificarea cu precizie a tipurilor de muniţii, încărcăturilor şi focoaselor acestora sunt :

a) caracteristicile de formă constructivă ; b) constituţia (materialul) corpului ; c) ampenajul (la cele care au în construcţie acest element) ; d) partea ogivală si partea de fund a muniţiilor ; e) mărimea (calibrul) muniţiilor ; f) indici specifici de culoare, natura vopselurilor, inscripţiile şablonate şi marcajele

poansonate ( dacă acestea mai există ) ; g) poziţia în care muniţia a fost descoperită in teren ; h) tipul de focos cu care este echipată muniţia ; i) alte elemente componente : şurub portamorsă, trasor, numărul de brâie directoare,

tehnologii de fabricaţie . II.5. Neutralizarea muniţiilor .

Art. 51. - Neutralizarea muniţiilor neexplodate constituie scopul lucrărilor de asanare, în principal realizată prin dezamorsarea elementelor care pot iniţia muniţia sau distrugerea acestora. Art. 52. - În majoritatea cazurilor, focoasele nu pot fi deşurubate şi extrase din muniţiile respective, datorită următoarelor cauze :

a) deformarea şi ruperea filetului de asamblare în urma impactului ; b) corodarea accentuată datorită mediului în care s-au aflat ; c) necunoaşterea focosului sau imposibilitatea identificării acestuia .

Art. 53. - Dezamorsarea muniţiilor se execută numai cu aprobarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, dată pentru fiecare caz în parte, în următoarele situaţii:

a) mecanismele focoaselor pot să declanşeze explozia muniţiei pe timpul ridicării şi transportului către poligonul de distrugeri sau al depozitării temporare ;

b) muniţia este prevăzută cu focoase necunoscute, fapt care impune reţinerea şi studierea lor ;

c) recuperarea metalelor şi materiilor explozive în vederea valorificării lor.

18

Art. 54 - În funcţie de tipul focosului ce urmează a fi extras, precum şi de tipul constructiv al muniţiei, dezamorsarea se execută prin una din următoarele metode :

a) dezamorsarea prin dezmembrare; b) deşurubarea şi extragerea focoaselor din locaşele lor ; c) blocarea mecanismelor de percuţie ; d) distrugerea mecanică instantanee a mecanismelor de percuţie, fără a avea loc iniţierea

încărcăturii de exploziv.

Art. 55. - Dezamorsarea si neutralizarea muniţiilor neexplodate comportă următoarele operaţiuni principale :

a) stabilirea cu precizie a locului si a poziţiei focosului ; b) stabilirea cauzei probabile care a determinat nefuncţionarea focosului şi a poziţiei

mecanismelor de percuţie ; c) curăţirea muniţiei şi a focosului în vederea descoperirii eventualelor inscripţii de

fabricaţie, pentru stabilirea tipului acestuia ; d) ungerea focoaselor, înainte de dezamorsare, cu un amestec de petrol şi ulei în proporţie

de 50% ; e) dezamorsarea propriu-zisă a muniţiei, procedând pentru fiecare tip de focos în parte

conform indicaţiilor primite ; f) introducerea în locaşul focosului şi al detonatorului, după extragerea acestora, a unui

dop de lemn .

Art. 56 . - Dezamorsarea poate fi simplă sau specială. Art. 57. - (1) Dezamorsarea simplă presupune extracţia focosului sau blocarea mecanismelor care

îl compun . (2) Dezamorsarea simplă presupune executarea următoarelor operaţiuni :

a) identificarea cu exactitate a poziţiei focosului ; b) curăţarea focosului şi a şuruburilor care eventual îl prind ; c) desfacerea şuruburilor şi apoi rotirea focosului pentru scoaterea lui din teacă ; d) extragerea focosului şi după caz, identificarea detonatorului şi a iniţiatorilor principali

( încărcaţi cu tetril, pentrită, hexogen, acid picric sau alt exploziv de iniţiere ) ; e) aşezarea focosului într-o ladă de nisip şi astuparea cu un dop de lemn a tecii focosului .

Art. 58. - Dezamorsarea specială se execută în cazul muniţiei echipate cu focos având cursă la demontare sau efect întârzietor şi presupune aplicarea unor tratamente diferite, cum ar fi:

a) Mecanic - pentru extragerea, bucată cu bucată, a elementelor componente ale focosului sau pentru perforarea bombei în scopul de a scoate explozivul sau teaca focosului împreună cu focosul propriu-zis ;

b) Chimic - pentru blocarea anumitor elemente componente din focos, prin reacţii chimice provocate în interiorul acestuia ;

c) Criogenic - pentru blocarea prin refrigerare a unor elemente componente din interiorul focosului sau a încărcăturii bombei (exemplu utilizat, CO2 lichid) ;

d) Electric - pentru găurirea muniţiei cu arc electric, cu acţiune la rece (sub apă) utilizând convertizorul de sudură ;

e) Iradiere cu raze X - pentru vizualizarea elementelor componente ascunse ale focoaselor precum si a poziţiei lor ;

f) Electromagnetic - pentru oprirea forţată a funcţionării mecanismelor de ceasornic utilizate la focoasele cu întârziere .

19

Art. 59 - (1) Metoda care trebuie aplicată fiecărei bombe în parte este funcţie de natura bombei, tipul focosului, timpul după care a fost descoperită şi poziţia în care se găseşte bomba.

(2) Neutralizarea bombei prin distrugerea instantanee a focoaselor şi a mecanismelor de percuţie se face cu ajutorul disruptorului.

Art. 60. - (1) Focoasele extrase de la muniţii, se ambalează în cutii cu nisip şi se transportă separat de acestea. Dacă muniţiile prezintă pericol la transport şi depozitare, acestea vor fi distruse pe loc. (2) În operaţiunile de dezamorsare se folosesc dispozitivele, sculele şi materialele existente în dotarea structurilor pirotehnice (anexa nr.8 ) II.6. Ridicarea şi transportul muniţiilor asanate. II.6.1. Ridicarea muniţiilor asanate. Art. 61. - (1) Muniţiile rămase neexplodate se ridică de pe locul respectiv sau se scot din gropi, pentru a fi transportate la locul de depozitare sau la poligonul de distrugeri.

(2) Paza muniţiilor descoperite neexplodate, până la sosirea structurilor autorizate să execute ridicarea acestora, se face de către organele abilitate . Art. 62. – (1) Toate categoriile de muniţii de la care s-au deşurubat focoasele, precum şi celelalte elemente de iniţiere, nu mai prezintă un pericol deosebit.

(2) Ridicarea şi transportul lor se face respectând regulile de manipulare a muniţiilor. (3) Categoriile de muniţii de la care nu se pot deşuruba focoasele sau celelalte elemente de iniţiere, sunt deosebit de periculoase, existând riscul exploziei accidentale ; ridicarea şi transportul acestora , atunci când nu se decide distrugerea lor pe loc, se face cu respectarea prevederilor prezentei instrucţiuni. Art. 63. - Pe timpul ridicării muniţiilor din locurile de cădere , se procedează astfel:

a) se observă starea focoaselor şi dacă este posibil, se stabileşte un procedeu de blocare a acestora ;

b) muniţiile se curăţă de pământ şi se şterg de apă sau eventuale unsori, încât suprafaţa exterioară să fie uscată;

c) ridicarea se execută în poziţie orizontală, lent, fără şocuri şi fără să se lovească de alte obiecte ;

d) muniţiile grele se prind în cârligele mijloacelor de ridicare folosind cabluri de oţel, chingi, frânghii din textile sau din plastic. Prinderea se va face folosind părţile constructive ale muniţiei (cârlige de prindere în lansatorul avionului, ampenaj), pentru asigurarea în dispozitivul de prindere ;

e) muniţiile care se apreciază că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă .

Art.64. - Toate mijloacele de prindere şi ridicare vor corespunde standardelor şi vor fi prevăzute cu inele sau alte sisteme de marcare care să permită poansonarea acestora . Art. 65. – (1) Muniţiile cu o greutate până la 30 Kg se ridică de un singur pirotehnician, cu ajutorul palmelor introduse sub corpul acestora. Cele a căror greutate este până la 60 Kg se ridică de 2 pirotehnicieni şi se transportă pe targă. (2) Muniţiile a căror greutate este cuprinsă între 60 - 1000 Kg se ridică folosind macaraua trepied şi rampa mobilă pentru încărcarea şi descărcarea bombelor în/din autovehicule. (3) Pentru ridicarea muniţiilor a căror greutate depăşeşte 1000 kg vor fi folosite automacarale, rampe mobile sau alte mijloace tehnice.

20

II.6.2. Transportul muniţiei asanate .

Art. 66. - Muniţiile, elementele de muniţii, precum şi materiile explozive rămase neexplodate şi găsite pe teren, se transportă manual sau în vehicule special destinate în acest scop . Art. 67. - Transportul manual se execută cu braţele sau cu targa, pe distanţe mici şi numai:

a) în interiorul zonei de asanare, de la locul de depistare până la locul de depozitare provizorie sau până la mijlocul de transport;

b) în interiorul poligonului de distrugeri, de la locul de triere şi depozitare provizorie până la gropile de distrugeri .

Art. 68. – (1) Ca măsură suplimentară, şeful lucrărilor de asanare verifică cunoaşterea de către personalul subunităţii a regulilor de protecţie a muncii pentru fiecare operaţiune în parte, a pregătirii pentru aceste operaţiuni precum şi starea tehnică a materialelor de transport ( lăzi, tărgi).

(2) Şeful lucrărilor de asanare supraveghează în permanenţă modul cum se execută operaţiunea de transport. (3) Lăzile folosite în operaţiunea de transport manual trebuie prevăzute cu mânere laterale şi consolidate la capete. Art. 69. - Pe timpul transportului cu braţele, muniţia se prinde pe dedesubt cu ambele mâini şi se ţine în permanenţă în poziţie orizontală .

Art. 70. – (1) Tărgile utilizate pentru transportul manual al muniţiei sunt prezentate în figura nr 2. (2) Muniţia se transportă pe targă în poziţie orizontală, cu axul longitudinal perpendicular pe

direcţia de deplasare pe un strat de nisip umed, care să nu-i permită rostogolirea sau deplasarea axială.

Figura nr.2

Figura nr. 2

(3) Este interzis a se transporta pe targă muniţia în grămadă sau pe mai multe rânduri. (4) Pe timpul transportului, targa se menţine în poziţie orizontală şi se poartă fără smucituri.

(5) Drumul pe care se execută transporturi cu targa trebuie să fie cunoscut de pirotehnicieni şi să nu prezinte obstacole.

Art. 71. – Când activitatea se desfăşoară pe o perioadă mare de timp, în locul de executare a

operaţiunilor de transport se asigură afişarea regulilor privind protecţia muncii, la loc vizibil .

21

Art. 72. - Pe distanţe mari, de la zona de asanare până la poligonul de distrugeri, muniţia este transportată cu ajutorul autovehiculelor. Art. 73. - MUNIŢIILE NEEXPLODATE NU SE TRANSPORTĂ ÎN VAGOANE PE CALEA FERATĂ, NAVE ŞI ALTE AMBARCAŢIUNI, AVIOANE, ELICOPTERE, SĂNII SAU SAMARE. Art. 74. – (1) Autovehiculele destinate transportului de muniţii, trebuie să fie supuse verificărilor şi întreţinerilor tehnice periodice, potrivit legislaţiei în vigoare . (2) Autovehiculele care transportă muniţii neexplodate, trebuie amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasării, trebuie să fie prevăzute cu suspensii elastice, cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor privind transportul substanţelor periculoase precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare conform reglementărilor în vigoare . (3) Este interzis transportul muniţiei asanate în autovehicule cu generatoare de gaze sau în care există instalaţii cu foc deschis .

Art. 75. – (1) Muniţia rezultată din asanări se încarcă în mijlocul de transport, astfel:

a) în platforma autocamionului se pune un strat de nisip umed, gros de minim 10 cm., peste care se aşează proiectilele, lăsând între ele un spaţiu de 5-10 cm . Spaţiul dintre proiectile se completează cu nisip umed;

b) bombele de avion şi proiectilele se asigură contra rostogolirii cu pene de lemn sau juguri special construite;

c) muniţiile se aşează cu axul longitudinal perpendicular pe direcţia de înaintare a autovehiculului ; muniţiile a căror lungime depăşeşte lăţimea caroseriei mijlocului de transport, pot fi transportate cu axul de simetrie paralel cu direcţia de mişcare, cu condiţia ca ogiva să fie îndreptată în sensul opus mişcării;

d) focoasele sau alte elemente de muniţii se aşează în lăzi cu nisip umed, fixate pe platforma autovehiculului ;

e) muniţia incendiară se transportă numai în remorci, între două straturi de nisip cu grosimea de minim 30 cm .

(2) Muniţiile izolate sau în cantităţi mici se transportă în lăzi cu nisip .

Art. 76. – (1) Pentru transportul muniţiilor neexplodate, conducătorul autovehiculului are asupra sa următoarele documente justificative:

a) documentele mijlocului de transport (foaia de parcurs, certificatul de înmatriculare al maşinii, permisul de conducere al şoferului);

b) foaia de însoţire a încărcăturii din care să rezulte felul muniţiilor transportate şi cantitatea (semnată de şeful mijlocului de transport) sau procesul verbal de predare primire muniţie asanată ;

c) itinerarul de transport ( specificat în foaia de parcurs ) . (2) La ridicarea şi transportul muniţiilor asanate se încheie un proces verbal de predare –

primire între reprezentantul Inspectoratului General (Judeţean) pentru Situaţii de Urgenţă şi cel care a făcut sesizarea (reprezentantul Inspectoratului de Poliţie Judeţean local sau al administraţiei publice locale ) conform anexei nr. 9. II.7. Depozitarea muniţiilor provenite din asanări

Art. 77. – (1) Muniţia rezultată din asanări, se păstrează temporar, până la distrugere, în depozite destinate în acest scop . (2) Depozitele se amplasează în locuri care să asigure distanţă de siguranţă, calculată pentru cantitatea de exploziv convenţional existentă în acestea, faţă de zonele populate, alte depozite de materiale, linii de transport energie electrică şi conducte de petrol sau gaze.

22

(3) Terenul pe care se construieşte depozitul trebuie să fie tare, fără pietriş sau să nu permită acumularea apei pluvionare sau din pânza freatică. (4) La intrarea în depozit nu se admit trepte. Eventualele denivelări, trebuie să fie amenajate cu pante constante, de maxim 10 %. (5) Pereţii depozitelor se confecţionează din prefabricate de beton, bârne de lemn sau scânduri iar pardoseala să fie rezistentă şi protejată împotriva infiltraţiilor de apă sau cu diferite substanţe. Depozitele vor fi prevăzute cu cel puţin o fereastră sau orificii, pentru aerisire şi asigurarea în interiorul acestora a unui climat cu umiditate relativă sub 80 % şi temperatură sub +300 C. (6) Aerisirea este interzisă: pe timp de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună; când umiditatea relativă a aerului din exterior este mai mare de 80%; pe timp de vânt cu viteza mai mare de 7 m/s; când temperatura aerului din exterior este mai mare de +300C sau mai mică de -100C. În aceste situaţii, se evită , scoaterea sau introducerea muniţiilor neexplodate din/în depozit, precum şi executarea altor lucrări ce necesită deschiderea uşilor depozitului. (7) Depozitele de muniţii vor fi prevăzute cu instalaţii de paratrăsnete. Paratrăsnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completă împotriva descărcărilor direct din atmosferă şi a acţiunilor secundare ale acestora prin influenţă electrostatică sau inducţie electromagnetică. (8) Iluminatul natural al depozitelor, se asigură prin vopsirea geamurilor de la ferestre cu vopsea albă sau var, în afara celor orientate spre nord.

(9) Acoperişul depozitelor nu va fi prevăzut cu pod şi va fi confecţionat din materiale neinflamabile.

(10) Uşile şi ferestrele nu trebuie să se deschidă spre exterior . (11) În jurul depozitului de amenajează şanţuri şi rigole pentru scurgea apei.

Art. 78. – (1) În depozite nu este permis iluminatul electric sau încălzirea artificială. Se pot utiliza numai lămpi electrice de tip lanternă.

(2) Depozitele se dotează cu : a) termometru şi higrometru pentru citirea zilnică a temperaturii şi umidităţii; b) dispozitive, scule şi materiale:

01 ) dispozitiv pentru desertizat muniţia de infanterie ( dacă este cazul ) ; 02 ) dispozitiv pentru dezacuplarea muniţiei de artilerie ( dacă este cazul ) ; 03 ) lăzi, cutii metalice pentru colectarea gloanţelor; 04 ) cutii metalice (butoaie) pentru apă şi pentru prăjirea gloanţelor speciale şi a capselor de

la tuburile cartuş ( dacă este cazul ) ; 05 ) ciocane, dălţi de bronz sau cupru, cleşte patent ; 06 ) mătură, făraş ; 07 ) masă din lemn cu sertar şi încuietoare pentru păstrarea documentelor ; 08 ) taburet din lemn ; 09 ) grătare din lemn sau cauciuc pentru şters picioarele, la intrarea în depozitele de muniţii ;

c) materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor ; d) grilaje metalice la uşi şi ferestre confecţionate din fier cu diametrul de 10 mm ; e) documente :

01 ) extras din atribuţiile şefului de depozit ; 02 ) instrucţiuni specifice depozitului privind regulile de prevenire şi stingere a incendiilor şi

procedurile de evacuare muniţiilor la incendii sau calamităţi naturale, afişate la loc vizibil; 03 ) extras cu regulile privind aerisirea depozitului ; 04 ) registrul cu evidenţa controalelor executate în depozit (anexa nr. 10 ); 05 ) instrucţiuni de manipulare şi de protecţie a muncii ; 06 ) registrul cu evidenţa muniţiei neexplodate intrate/ieşite în/din depozitul de muniţie

neexplodată (anexa nr. 11 ).

23

Art. 79. – (1) Accesul în depozitele de muniţie neexplodată este permis numai în prezenţa şefului de depozit (gestionarului). În lipsa acestuia, în cazuri excepţionale, intrarea în depozit se face în prezenţa unui pirotehnician, propus sau acceptat de gestionar, numit prin ordin de zi pe unitate . (2) La intrarea în depozit, se verifică starea sigiliilor şi a lacătelor, integritatea pereţilor, uşilor, geamurilor şi a grilajelor metalice de la uşi, ferestre şi guri de aerisire. Orice deficienţe vor fi raportate imediat şi se va proceda la inventarierea muniţiilor. (3) Uşile de la depozitul de muniţie se încuie cu zăvor cu lacăt şi broască cu cheie şi se sigilează cu sigiliul şefului de depozit. Cheile de la depozit se predau şefului punctului de control tehnic (similar), în cutie sigilată cu sigiliul şefului de depozit. (4) În registrul de predare a cheilor se înscrie ora când acestea au fost predate (ridicate). Al doilea rând de chei se păstrează în cutie sigilată la ofiţerul de serviciu. (5) Numele persoanelor care intră în depozit se înscriu obligatoriu în registrul cu evidenţa controalelor. (6) Depozitul se împrejmuieşte cu gard dublu, dispus la o distanţă de circa 4 metri, confecţionat din sârmă ghimpată, cu un număr de 10 rânduri cu distanţa de 20 cm între ele. (7) Teritoriul depozitului se curăţă permanent de vegetaţie, lăstărişuri, crengi sau alte materiale. (8) În jurul depozitului, la locuri vizibile, de regulă pe căile de acces, se pun panouri de avertizare şi interzicere ( anexa nr. 7) . (9) Depozitele sunt dotate cu pichet de incendiu, compus din două stingătoare P 6 şi unul P 50, 2 găleţi, cazma, lopată, târnăcop, 2 butoaie îngropate a 200 l cu apă, prevăzute cu capac şi o ladă cu nisip de 1 m pe 1m şi înălţime de 50 cm. Pe timpul iernii, mijloacele vor fi protejate contra îngheţului. Art. 80. - Toate depozitele de muniţie neexplodată pot fi de tip îngropat, semiîngropat sau de suprafaţă prevăzute cu valuri de pământ. Valurile de pământ vor fi amenajate conform figurii nr. 3 .

Figura nr 3. Depozitul de muniţie asanată

24

Art. 81. - Muniţiile rezultate din asanări se depozitează în depozit, astfel : a) elementele mărunte de muniţii şi grenadele vor fi aşezate în nisip pe un singur rând ; b) muniţiile de dimensiuni mari se depozitează pe calibre, în stive, cu înălţimea de până la 50 cm

în cazul muniţiilor fără focoase iar cele cu focoase pe cel mult două rânduri ; c) proiectilele care prezintă urme uleioase de descompunere a explozivului, pe corp, la ochiul

focosului sau la partea posterioară, se vor aşeza în nisip pe un singur rând . Art. 82. – Amenajarea şi paza depozitelor se va asigura prin grija autorităţilor administraţiei

publice locale. La punctele de lucru, amenajarea şi paza depozitului se va asigura prin grija beneficiarilor lucrărilor de asanare . II.8.Distrugerea muniţiilor rezultate din asanarea terenurilor. II.8.1. Alegerea şi amenajarea poligonului de distrugeri. Art. 83. – (1) Muniţiile asanate se distrug în poligoane ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale. (2) Prin poligon, se înţelege, o suprafaţă de teren special amenajată şi utilată pentru executarea operaţiunilor de distrugere, în condiţii de siguranţă, conform procesului tehnologic stabilit. (figura nr.4 )

Figura nr.4. Poligon de distrugeri

Art. 84. – (1) Amenajarea terenului destinat pentru distrugeri se face de către echipa pirotehnică

sub supravegherea directă a şefului operaţiunilor de distrugeri. (2) Aprobarea pentru începerea activităţilor de distrugeri a muniţiilor neexplodate, se dă de către şeful lucrărilor de asanare. (3) Materiile explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiilor rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni la cererea Inspectoratului General (Judeţean) pentru Situaţii de Urgenţă sau al municipiului Bucureşti, de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin unităţile teritoriale de jandarmi.

25

Art. 85. - Primirea, distribuirea şi scăderea din evidenţă a mijloacelor de iniţiere şi a materiilor

explozive cu care se execută distrugerea muniţiilor neexplodate se face conform reglementărilor în vigoare .

Art. 86. - Suprafeţele de teren destinate executării operaţiunilor de distrugeri trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii : a) distanţa faţă de localităţi, obiective militare, centre industriale, termocentrale, uzine

electrice, instalaţii speciale să fie de cel puţin 6 km ; b) distanţa faţă de case izolate, căi ferate, ape navigabile, linii telefonice şi de transport a

energiei electrice, conducte de gaz metan, apă sau produse petroliere, instalaţii de irigaţii, drumuri publice să fie de cel puţin 6 km ; pentru distrugerea muniţiilor a căror încărcătură explozivă este de 10-60 kg, distanţele de mai sus se reduc la jumătate, iar pentru cele a căror încărcătură explozivă este sub 10 kg, distanţele vor fi de minim 1 km ; terenul pe care urmează să se execute lucrările de distrugere a muniţiilor rămase neexplodate trebuie să aibă o suprafaţă de 0,2 - 0,3 km.p. ;

c) la distanţa de minim 300 metri de poligonul de distrugeri, nu trebuie să se găsească păduri, culturi cerealiere, plante industriale sau alte vegetaţii care ar putea fi incendiate în urma exploziilor ;

d) caracterul general al terenului să fie pe cât posibil cu un sol tare, argilos, fără pietriş şi infiltraţii de apă ;

e) să aibă legătură cu drumurile publice, prin drumuri bătătorite, fără gropi, fără pante mari, astfel ca accesul autovehiculelor să se facă uşor ;

f) întreaga suprafaţă de teren trebuie să fie : necultivată (de regulă izlazuri), fără drumuri de largă circulaţie, curăţată de iarbă, tufişuri sau altă vegetaţie, care ar putea fi incendiată în timpul lucrărilor de distrugeri .

Art.87. – În poligonul de distrugeri se execută , următoarele amenajări :

a) adăpost pentru personalul care conduce şi execută operaţiunile de distrugeri (1). Acesta se execută la o distanţă de 300-500 m faţă de gropile de distrugeri, în funcţie de cantitatea de exploziv ce formează încărcătura de luptă a muniţiei care urmează a fi distrusă. Distanţa minimă corespunde încărcăturilor maxime de 60 kg exploziv; ea va fi mărită spre limita superioară în cazul în care în gropile de distrugeri sunt încărcături explozive mai mari (bombe de aviaţie). Tavanul adăpostului se confecţionează din bârne de lemn şi se acoperă cu un strat de pământ, ce trebuie să aibă o grosime de cel puţin 1,50 m ;

b) adăpost pentru depozitarea provizorie a explozivilor folosiţi în lucrările de distrugeri (2), la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul pirotehnic;

c) adăpost pentru depozitarea provizorie a mijloacelor de dare a focului (3), la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul pirotehnic, în partea opusă adăpostului pentru explozivi . În scopul evitării pătrunderii în adăposturi a schijelor sau bolovanilor aruncaţi de explozie, intrările în adăposturi se vor executa în partea opusă gropilor de distrugeri;

d) instalarea cablului dublu conductor, pentru declanşarea exploziilor (4), care va fi îngropat la adâncimea de circa 15-20 cm;

e) la fiecare loc de muncă se vor planta panouri specifice fiecărei lucrări ; f) lângă adăpostul pentru personalul pirotehnic se instalează un catarg (5), pe care se

montează un fanion roşu pentru avertizarea populaţiei asupra pericolului existent în zona respectivă ;

26

g) gropile de distrugeri a muniţiilor se execută în partea opusă locului de amplasare a adăpostului. Pentru distrugerea muniţiei de artilerie şi de infanterie rezultată din asanări, se execută gropi (7) de forme şi dimensiunile indicate în figura nr. 5.

h) locul pentru trierea muniţiilor provenite din asanări (8), se amenajează la o distanţă de 100-200 m faţă de gropile de distrugeri şi la 200-300 m faţă de adăpostul pentru personalul pirotehnic; în poligonul de distrugeri se aduce numai muniţia ce urmează a fi distrusă în ziua respectivă ;

i) plajă de distrugere prin ardere, de formă circulară (9), cu diametrul de circa 20 m , curăţată de iarbă şi împrejmuită cu şanţ de 0,25 m adâncime şi de 0,50 metri lăţime, destinată distrugerii muniţiilor incendiare, pulberilor şi a diferitelor elemente de muniţii provenite din asanări ;

j) pe căile de acces spre poligon, la distanţa de 1 000 m faţă de perimetrul poligonului, se plantează, în locuri vizibile, panouri de semnalizare.

Figura nr. 5. Groapă pentru distrus muniţie de artilerie şi infanterie..

Pentru bombele de aviaţie se execută gropi de formă dreptunghiulară sau pătrată (6) cu adâncimi de 2-4 m, în funcţie de calibrul şi numărul bombelor (figura nr. 6 ) ; distanţa dintre două gropi trebuie să fie de minimum 20 m; ea va fi mărită funcţie de cantitatea de muniţii ce urmează a fi distrusă ;

Figura nr. 6. Groapă pentru distrus muniţie de aviaţie .

1 - încărcătură explozivă ; 2 - capsă detonantă electrică ( pirotehnică ) ; 3 - bombă de aviaţie .

27

Art. 88. – (1) În jurul poligonului, la o distanţă de cel puţin 500 m de perimetrul poligonului, se instalează posturi de pază care vor interzice accesul persoanelor, vehiculelor sau animalelor către zona periculoasă. (2) Personalul din pază va verifica întreaga zonă şi va evacua populaţia sau animalele din zona periculoasă. Pe timpul pazei , aceştia vor ţine legătura cu şeful lucrărilor de asanare prin staţii radio , prin semnale uşor de recunoscut . (3) În locurile care prezintă pericol de incendiu (păduri, culturi agricole, materiale inflamabile) nu se vor folosi cartuşe de semnalizare . (4) Înainte de trimiterea personalului în pază, şeful lucrărilor de distrugeri va face instruirea acestora, precizându-le modul de ţinere a legăturii şi semnalele folosite pe timpul executării lucrărilor de distrugeri . (5) Locul fiecărui personal din pază va fi recunoscut şi stabilit de către şeful operaţiunilor de distrugeri.

(6) Când se apreciază că personalul din pază poate fi în pericol, se vor amenaja adăposturi de protecţie.

Art. 89. – (1) Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, se execută prin explozie, prin ardere sau prin dezmembrare – ardere .

(2)Procedeul de distrugere se stabileşte de către şeful lucrărilor de distrugeri. (3) Distrugerea muniţiilor neexplodate se execută numai pe timp de zi, în condiţii de vizibilitate.

(4) Prin explozie se distrug, de regulă, toate categoriile de muniţii care au încărcătura de luptă formată din substanţe explozive, explozivii sau diverse alte materii explozive care au intrat în descompunere şi nu mai prezintă siguranţă la manipulare. (5) Prin ardere se distrug toate categoriile de muniţii care au încărcătura de luptă formată din substanţe incendiare, pulberile cu sau fără fum precum şi diverse produse pirotehnice. (6) Metoda de distrugere prin dezmembrare-ardere se foloseşte atunci când situaţia impune dezmembrarea prealabilă a muniţiei şi, ulterior, arderea explozivilor şi a elementelor rezultate. Art. 90. – (1) Pentru distrugerea muniţiilor prin explozie, iniţierea încărcăturilor de exploziv se poate face pe cale pirotehnică, electrică, neelectrică, inductivă sau electronică. Art. 91. – (1) În cazul sistemului de aprindere pirotehnic se folosesc următoarele materiale: încărcătură de exploziv, capsă detonantă pirotehnică, fitil de amorsare, fitil detonant şi mijloace de aprindere . (2) În timpul manipulării capselor detonante pirotehnice este interzisă lovirea, frecarea, turtirea sau încălzirea acestora . (3) Capsele detonante pirotehnice se păstrează în locuri uscate, separat de alte materii explozive. Ele se manipulează numai ambalate şi nu se scot din ambalajul lor decât la locul şi în momentul întrebuinţării. (4) Este interzis să se folosească capse care au tubul oxidat, turtit, crăpat sau în cazul în care pe pereţii interiori ale acestora se găseşte praf provenit din substanţa explozivă din interior.Se verifică ca acestea să nu fie de exerciţiu(capsele de exerciţiu au practicate pe corp o străpungere sau sunt poansonate cu litera E). (5) Fitilul de amorsare se păstrează în locuri uscate şi ferit de: a) umezeală, prin astuparea capetelor (cu ceară, mastic, bandă izolatoare) deoarece altfel miezul de pulbere se umezeşte şi devine inutilizabil ; b) căldură, deoarece încălzit prea tare, fitilul îşi pierde impermeabilitatea şi apar striaţiuni pe învelişul său ; c) ger, deoarece fitilul îngheţat se poate frânge şi miezul de pulbere devine discontinuu ; d) atingere cu unsori, grăsimi, benzină sau petrol care-i atacă învelişul ;

28

e) strivire, care îi poate strica învelişul şi produce întreruperea miezului de pulbere din interior. (6) Înainte de întrebuinţare, fitilul de amorsare se verifică şi dacă pe suprafaţa exterioară a învelişului său se observă crăpături, îndoituri, urme de umezeală, strivire, rupturi sau alte stricăciuni, acesta nu se întrebuinţează la operaţiunile de distrugeri. (7) Starea fitilului se verifică dând foc unei bucăţi de 60 cm şi determinând timpul de ardere, cu un cronometru sau cu ajutorul unui ceas cu secundar. Timpul de ardere a întregii bucăţi trebuie să fie de 60 - 75 secunde . Pentru siguranţă, operaţia se execută cu bucăţi de fitil tăiate de la ambele capete . Art. 92. - (1) Iniţierea exploziei pe cale pirotehnică se face cu ajutorul unei amorse, compusă din capsă detonantă pirotehnică sertizată la o bucată de fitil de amorsare. Pentru aceasta fitilul de amorsare se taie, pe scândură cu un cuţit curat şi bine ascuţit, perpendicular pe axul său. Lungimea fitilului se stabileşte astfel ca operatorii care aprind să aibă timp să se adăpostească înainte de producerea exploziei, luându-se şi un coeficient de siguranţă, prin folosirea unui fitil cu aproximativ 1/3 mai lung decât lungimea strict necesară. Este interzis ca fitilul de amorsare să fie tăiat mai scurt de 50 cm. (2) Pentru confecţionarea amorsei pirotehnice, se procedează astfel : se scoate capsa pirotehnică din ambalajul său, se controlează cu atenţie dacă aceasta este curată în interior.

(3) În situaţia când în interiorul tubului se află corpuri străine (rumeguş, scame) acestea se vor îndepărta prin întoarcerea capsei cu capătul deschis în jos şi batere uşoară pe unghia degetului mare.

(4) Este interzis a se îndepărta corpurile străine din capsă prin introducerea de obiecte sau prin suflare. (5) Capătul fitilului de amorsare tăiat perpendicular pe axul său, se introduce cu atenţie în capsa pirotehnică până ajunge la circa 2 mm de capsa de siguranţă. În timpul acesta, nu trebuie apăsat sau răsucit fitilul sau capsa, pentru a nu se produce frecarea capsei de fitil, ceea ce ar produce explozia capsei pirotehnice. (6) Dacă fitilul intră prea uşor în capsă, atunci capătul lui se înfăşoară cu un strat de bandă izolatoare sau hârtie. (7) După aceasta, pentru fixare pe fitil, capsa se sertizează cu un cleşte special de sertizat.

(8) Este interzisă sertizarea capsei cu ajutorul dinţilor sau utilizând alte dispozitive improvizate . (9) În situaţia că se lucrează în locuri umede, porţiunea în care se face sertizarea capsei pe fitilul de amorsare se înveleşte cu bandă izolatoare pentru a nu pătrunde apa în capsa detonantă. (10) Pregătirea amorsei se face într-un loc adăpostit, special amenajat în acest scop. (11) Capătul liber al fitilului se taie oblic, când aprinderea lui se face cu chibrit sau drept când se foloseşte aprinzătorul pirotehnic. (12) Capsele pirotehnice amorsate se manipulează ca şi capsele pirotehnice neamorsate . Art. 93. – (1) Introducerea capsei amorsate în încărcătura de exploziv (încărcătură activă) trebuie făcută numai după fixarea încărcăturii pe muniţia ce urmează a fi distrusă; capsele amorselor se introduc în calupul de exploziv până la fundul locaşului respectiv .

(2) Dacă este nevoie, capsa pirotehnică sau electrică poate fi fixată la încărcătura de exploziv cu sfoară, sârmă subţire sau bandă adezivă .

Art. 94. – (1) În cazul sistemului electric de aprindere se folosesc următoarele materiale: încărcătură de exploziv, capse detonante electrice, cabluri conductoare (principal şi secundar), surse de curent electric . (2) Funcţionarea explozorului (anexa nr.12) se verifică cu ajutorul lămpii de control ( anexa nr.13 ) , care trebuie să se aprindă la declanşare. (3) Capsele detonante electrice se păstrează cu reoforii legaţi în scurtcircuit. Desfacerea lor se va face numai în momentul conectării la cablul electric.

29

(4) Pentru introducerea capsei detonante electrice în încărcătura de exploziv se procedează aşa cum se prevede la articolul 92 . (5) Înainte de întrebuinţarea cablului, se verifică continuitatea şi starea învelişului izolator . (6) Pentru controlul continuităţii cablului, capetele acestuia se leagă la ohmetru ; indicaţiile acului ohmetrului trebuie să corespundă cu rezistenţa calculată pe porţiunea de cablu controlată ( anexa nr.14 ). (7) Controlul stării învelişului cablului se face prin examinarea acestuia pe întreaga lungime . (8) Pe timpul lucrului, cablurile conductoare nu trebuie suprasolicitate la întindere ; de asemenea se va evita răsucirea sau frecarea acestora .

(9) Caracteristicile cablurilor conductoare sunt prezentate în tabelul nr. 1 . Tabelul nr. 1

Denumirea

cablului

Secţiune

a miezului

mm²

Compunerea

miezului

Compunerea învelişului

izolator D

iam

etru

l

exte

rior

,

mm

Rez

iste

nţa

pe

1 km

, oh

mi

G

reut

atea

unu

i km

de

cab

lu, k

gf

Rez

iste

nţa

la

rupe

re, k

gf

Cablu principal

2 x 0,75

7 fire de cupru

cositorit cu Ø 0,37 mm

Înveliş dublu de

cauciuc şi împletitură

7,7 25 60 60

Cablu principal

2 x 0,84

1 fir de cupru cositorit cu Ø

0,52 mm împletit cu 8 fire de oţel

7,3 70 75 120

Cablu secundar*

1 x 0,75

7 fire de cupru

cositorit cu Ø 0,37 mm

4,2 25 30 40

Cablu secundar*

1 x 0,75 (tip

TLY)

19 fire de cupru

cositorit cu Ø 0,2 mm

Înveliş din material P.V.C.

2,0 - 8,5 -

*Aceste tipuri de cabluri se pot folosi drept conductoare principale, prin dublarea lor . Art. 95 – (1) Pentru declanşarea simultană a mai multor încărcături explozive se folosesc dispozitivele de aprindere (pirotehnic sau electric), cu întrebuinţarea fitilului detonant . (2) Fitilul detonant se păstrează în încăperi uscate, separat de capsele detonante pirotehnice sau electrice . (3) Este interzis să se folosească la lucrările de distrugeri fitilul detonant cu învelişul deteriorat . (4) Fitilul detonant se taie numai după ce a fost desfăşurat complet şi verificat, pe o scândură, cu un cuţit curat şi bine ascuţit . (5) După fiecare tăiere praful exploziv se îndepărtează de pe scândură şi de pe cuţit.

(6) Se interzice repetarea tăierii în acelaşi loc a fitilului sau în acelaşi loc al scândurii . (7) Se interzice tăierea fitilului detonant după ce acesta a fost introdus în capsă . (8) Fitilul detonant se amorsează prin intermediul unei capse detonante pirotehnice, a unei încărcături de exploziv sau a unei capse detonante electrice . (9) Atenţie ! - Fitilul detonant nu se sertizează cu cleştele de sertizat, ci se matisează cu sfoară, bandă adezivă sau leucoplast. (10) Amorsa pregătită prin operaţiunile de mai sus, se introduce în locaşul calupului de exploziv şi se fixează cu beţişoare de lemn .

30

(11) Lucrările de verificare şi tăiere a fitilului detonant, de utilizare a capsei detonante pirotehnice, precum şi fixarea acesteia în calupul de exploziv se execută de către un singur pirotehnician, în locuri special destinate .

(12) Pentru iniţierea exploziei fitilului detonant se procedează astfel : a) dacă numărul capetelor de fitil detonant (respectiv încărcături de distrugere) este de maximum 6, atunci detonarea lor se face prin intermediul unei capse detonante pirotehnice sau capse detonante electrice. În acest caz, capetele fitilului detonant se matisează cu sfoară pe capsa detonantă pirotehnică sau electrică ; b) dacă numărul capetelor de fitil detonant este mai mare de 6, atunci detonarea acestora se face prin intermediul unui calup de exploziv. În locaşul calupului de exploziv se introduce capsa detonantă pirotehnică (amorsată cu fitil de amorsare) sau o capsă detonantă electrică.

(13) Capetele fitilului detonant se aplică pe calupul de exploziv şi se matisează cu sfoară pe toată lungimea calupului de trotil.

Art. 96. – (1) Dispozitivul de iniţiere pirotehnic se va întrebuinţa pentru distrugerea sau dezmembrarea prin explozie a muniţiilor rezultate din asanări, numai în cazul în care nu poate fi folosit sistemul de iniţiere electric. (2) Distrugerea muniţiilor prin dezmembrare-ardere, folosind încărcături explozive reduse, se va executa numai pe baza aprobării Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă . (3) Folosirea altor mijloace de iniţiere decât cele pirotehnice şi electrice se vor face după intrarea în dotarea structurilor pirotehnice a acestora şi pregătirea pirotehnicienilor în folosirea lor . II.8.2. Distrugerea muniţiilor pe loc. Art. 97. – (1) Muniţiile necunoscute de la care nu s-au extras focoasele sau dispozitivele de amorsare, muniţiile recent trase (trecute prin gura de foc) neexplodate şi care se apreciază că pot exploda în momentul mişcării, precum şi grenadele de la care nu au fost extrase sau au mecanismele de siguranţă oxidate, se distrug pe loc.

(2) Bombele de avion prevazute cu focoase cu întarziere sau cursă la demontare, care nu se pot transporta în poligon se distrug pe loc, procedându-se astfel :

a) Se evacueaza populatia din zona periculoasă şi se iau măsuri de pază şi siguranţă ; b) Se incearcă dezamorsarea focosului ; c) Dacă nu se reuseste se trece la tatonarea bombei ; d) Dacă bomba nu explodeaza se distruge cu ajutorul unei încarcături de exploziv.

(3)Hotărârea de a distruge pe loc bombele extrem de periculose si care nu pot fi mişcate de pe locul unde au fost descoperite se ia după o analiză serioasă a situaţiei şi numai în cazul când se constată, cu precizie, că bomba descoperită are focoase ce nu pot fi neutralizate.

(4) Aprobarea pentru aceasta o dă şeful structurii din care face parte echipa de pirotehnică . (5) La distrugerea pe loc, construcţiile şi instalaţiile din apropiere, precum şi alte bunuri materiale se vor proteja prin valuri de pământ sau saci cu nisip iar populaţia, animalele, precum şi unele bunuri materiale se evacuează până la limita zonei de siguranţă. (4) În cazul în care obiectivele din apropiere nu pot fi protejate sau nu permit executarea distrugerilor pe locul respectiv, muniţiile se dezamorsează, se transportă şi se distrug în locurile virane din apropiere, cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă. Art. 98. – (1) Pentru distrugerea muniţiilor pe loc se aplică pe acestea o încărcătură activă, stabilită conform anexei nr. 15. (2) După fixarea încărcăturilor de distrugere, muniţiile vor fi acoperite, în funcţie de calibru, cu un strat de pământ gros de 0,50 - 2 m.

31

II.8.3. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări prin explozie.

II.8.3.1. Distrugerea muniţiei de artilerie. Art. 99. – (1) Muniţia de artilerie ce urmează a fi distrusă, este mai întâi triată şi apoi transportată la gropile de distrugeri. (2) Aducerea muniţiilor de la punctul de triere se face pe măsura introducerii lor în gropile de distrugeri. Este interzisă existenţa, pe marginea gropii, a mai mult de două proiectile. (3) La lucrările de pregătire şi executare a distrugerilor participă numai un număr strict limitat de pirotehnicieni, sub supravegherea directă a şefului operaţiunilor de distrugeri . Art. 100. – (1) Distrugerea muniţiilor şi elementelor de muniţii de artilerie se face în gropi de distrugere de forma şi dimensiunile arătate în figura nr. 5 . (2) În degajarea de formă cilindrică executată în partea posterioară a gropii, se introduc focoasele, dispozitivele de aprindere, muniţiile mărunte şi în special, elementele de muniţii foarte sensibile. (3) Pământul rezultat din executarea gropii se depozitează într-o singură parte, către adăpost, la o distanţă de 90 - 100 cm faţă de marginea gropii. (4) Muniţia ce urmează a fi distrusă se transportă cu braţele sau cu targa şi se aşează lângă groapă, la o distanţă de 90-100 cm, în partea opusă locului de depozitare a pământului. (5) În cazul în care, datorită cantităţii mari de muniţie ce urmează a fi distrusă, sunt necesare mai multe gropi, atunci ele se vor amplasa la o distanţă de circa 20 m una de alta. În acest caz, şeful lucrărilor de distrugeri face trierea şi repartiţia muniţiilor pentru fiecare groapă de distrugeri. (6) Cantitatea maxima de exploziv pentru fiecare groapă nu va depăşi 60 kg. echivalent trotil . (7) Introducerea muniţiilor în gropi se va face bucată cu bucată, operaţiune ce se execută de către 2 pirotehnicieni, unul găsindu-se în groapă iar celălalt în afara ei. (8) Pentru distrugere, muniţiile se aşează în groapa de distrugeri pe mai multe rânduri succesive, radial (cu focoasele spre centrul gropii) sau unele peste altele ( un rând cu ogiva într-o parte iar un rând cu ogiva în cealaltă parte ) . Art. 101. – (1) Indiferent de felul cum sunt aşezate, în vederea asigurării unei distrugeri totale a muniţiilor introduse în groapa de distrugere, proiectilele perforante se vor intercala cu proiectilele explozive, astfel :

a) primul rând de proiectile, de la fundul gropii, va fi alcătuit din proiectile explozive ; b) al doilea rând de proiectile va fi alcătuit din proiectile perforante intercalate cu

proiectile explozive (un proiectil exploziv şi unul perforant) ; c) al treilea rând va fi format numai din proiectile explozive.

(2) În continuare, lucrarea se repetă până ce sunt introduse toate proiectilele repartizate la groapa respectivă. (3) Pe timpul aşezării muniţiilor în gropi se va urmări ca între proiectile să nu rămână spaţii libere; dacă totuşi vor fi asemenea spaţii, în ele vor fi introduse grenade, proiectile de calibru mic, elemente de muniţii încărcate (teci detonante, detonatori suplimentari). (4) Ultimul rând de proiectile va fi format, în mod obligatoriu, din proiectile explozive de calibrul cel mai mare. (5) După ce muniţiile au fost introduse în groapă, peste ultimul rând, se aşează încărcătura activă de exploziv. (6) Peste ultimul rând de proiectile şi peste încărcătura activă se aşează un rând de brazde de pământ, cu iarba în sus ( în caz de rateu, acest rând de brazde constituie un indiciu până unde se poate săpa în siguranţă, pentru a verifica cauza rateului ), după care restul gropii se astupă cu pământ mărunt până la suprafaţa terenului, pentru a se realiza burajul, urmărindu-se în permanenţă ca încărcăturile active precum şi capsele detonante să nu se deplaseze de la locul lor ( amorsele să nu fie scoase din locaşul încărcăturilor explozive).

32

(7) Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului de amorsare ( fitilului detonant) se vor ţine lipite de peretele gropii.

(8) ESTE INTERZIS CA PĂMÂNTUL CU CARE S-A COMPLETAT GROAPA SĂ FIE PRESAT CU PICIOARELE SAU ALTE MIJLOACE DE TASARE . Art. 102. – (1) Încărcătura activă constă din unul sau mai multe calupuri de exploziv, de regulă trotil, care se aşează peste ultimul rând de muniţii, în aşa fel ca suprafaţa de contact dintre încărcătura de exploziv şi muniţia ce urmează a fi distrusă să fie cât mai mare. (2) Pentru ca încărcăturile active să nu se deplaseze de pe proiectilele respective sau să se împrăştie prin groapă, acestea se vor fixa pe muniţie cu pământ umezit sau legate cu sfoară, leucoplast sau bandă adezivă în aşa fel încât majoritatea lor să se afle în contact cu muniţia de distrus iar calupul cu capsa detonantă să fie în mijlocul încărcăturii active. (3) Încărcăturile active vor fi aşezate şi fixate pe muniţii în locul unde acestea au pereţii cei mai subţiri. (4) ESTE INTERZISĂ AŞEZAREA INCĂRCĂTURILOR ACTIVE PESTE TUBURILE DE LA MUNIŢIA ACUPLATĂ SAU PE CAMERA REACTIVĂ, ÎN CAZUL MUNIŢIEI REACTIVE. (5) Imediat după aşezarea încărcăturilor active, se introduc amorsele. Art. 103. - (1) Pentru o mai mare siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturilor active din gropile de distrugere se va face obligatoriu cu 2-3 capse detonante care să funcţioneze simultan. În acest scop, vor fi folosite capsele detonante pirotehnice cu fitil detonant sau capsele detonante electrice. (2) Încărcătura activă necesară distrugerii muniţiei dintr-o groapă se stabileşte conform anexei nr. 15 . (3) În cazul distrugerilor folosind fitil detonant, lungimea acestuia se stabileşte în funcţie de adâncimea gropilor de distrugeri, în aşa fel ca, după burarea gropii, să rămână în afară (neacoperit cu pământ) circa 15-20 cm.

Figura nr. 7 Groapă de distrugere

33

`Art. 104. – (1) Groapa cu muniţii şi încărcătura activă astfel pregătită, poartă denumirea de „ groapă de distrugere “( figura nr. 7 ), iar explodarea se numeşte izolată .

(2) Se interzice explodarea simultană a mai multor gropi de distrugere . Art. 105. – (1) Numărul de gropi care pot exploda pe rând depinde de cantitatea de muniţii care trebuie distrusă .

(2) În cazul în care cantitatea de muniţii este mică şi poate fi distrusă în 8 ore de lucru, atunci este indicat ca distrugerea să se facă prin explodări izolate.

(3) Dacă aceste cantităţi sunt mari, se va proceda la distrugeri grupate prin metoda de iniţiere electrică succesivă.

(4) Metoda de iniţiere pirotehnică se poate utiliza şi la exploziile grupate, caz în care lungimea fitilului trebuie să difere de la o groapă la alta, pentru a se putea număra exploziile produse.

Art. 106. - Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează, prin matisare, pe una sau două capse detonante electrice care vor avea în permanenţă reoforii scurtcircuitaţi. Art. 107. – (1) Pentru protejarea cablului electric principal împotriva efectului exploziei şi a schijelor, legătura între acesta şi capsele detonante se face prin intermediul unui cablu simplu conductor, lung de 20 - 25 m.

(2) Tot în acest scop, pe o distanţă de 50 - 60 m faţă de groapa de distrugere, cablurile se vor îngropa într-un şanţ adânc de 15 - 20 cm .

Art. 108. - Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de şeful operaţiunilor de distrugeri, numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit).

Art. 109. – După explozie, se deconectează capetele conductorului principal de la sursa de curent, se examinează locul exploziilor, se strâng firele cablului secundar şi numai după aceea şeful lucrărilor de asanare permite pirotehnicienilor să treacă la lucru pe locul exploziilor. Art. 110. - Cauzele neexplodării unei gropi de distrugere folosind sistemul pirotehnic de aprindere pot fi :

a) în timpul operaţiei de burare, fitilele au ieşit din capsă sau capsele cu fitil au ieşit din încărcătura activă ;

b) capsele au fost alterate şi nu au iniţiat încărcătura activă ; c) încărcătura activă a fost insuficientă sau plasată într-un loc necorespunzător ; d) fitilul folosit a avut întreruperi sau a fost umezit ; e) în terenuri cu umezeală, infiltraţiile de apă au pătruns pe lângă capsele incomplet

sertizate ; f) pirotehnicianul nu a aprins fitilul .

Art. 111. – Cauzele neexplodării muniţiei dintr-o groapă de distrugere folosind sistemul electric

de aprindere pot fi : a) nefuncţionarea explozorului ( sursei electrice ) ; b) calitatea necorespunzătoare a cablului utilizat ; c) executarea defectuoasă a legăturilor electrice ; d) folosirea unor capse electrice defecte ; e) încărcătura activă insuficientă ; f) dispunerea greşită a încărcăturii active ; g) buraj incorect ; h) ieşirea capsei din încărcătura activă .

34

Art. 112. - În caz de rateu se procedează astfel:

a) întregul efectiv participant la lucrările de asanare rămâne în adăpost minim 30 de minute, din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia;

b) apropierea de gropile de distrugeri este permisă numai şefului operaţiunilor de distrugeri, care verifică şi stabileşte cauzele nefuncţionării încărcăturilor explozive ;

c) se sistează orice alte lucrări în poligonul de distrugeri ; d) personalul care asigură paza rămâne la posturi şi interzice accesul către poligon; e) funcţie de situaţie, şeful operaţiunilor de distrugeri, ajutat de un pirotehnician,

remediază defecţiunea; f) în cazul când rateul se datorează încărcăturii active (capsele detonante nu au funcţionat

sau explozivul este alterat şi nu se amorsează), se trece, cu cea mai mare atenţie, la dezgroparea şi dezvelirea muniţiilor ;

g) se pune o nouă încărcătură activă şi se burează din nou groapa de distrugere.

Art. 113. - În cazul unei explozii parţiale, în urma căreia o parte din muniţii sunt împrăştiate, se procedează astfel :

a) în poligon se sistează executarea oricărei lucrări ; b) se cercetează şi se detectează întreaga suprafaţă de teren, conform prevederilor

subcapitolelor II.1. şi II.2 ; c) personalul care asigură paza rămâne la posturi şi interzice accesul către zona

periculoasă ; d) muniţia rămasă neexplodată se distruge în locul unde a fost descoperită ; este interzisă

cu desăvârşire mişcarea sau ridicarea acesteia de pe loc ; e) pe timpul distrugerilor, întregul efectiv se adăposteşte ; f) intrarea şi ieşirea din adăpost se execută la semnalele stabilite de şeful lucrărilor de

asanare . II.8.3.2. Distrugerea muniţiei de aviaţie

Art. 114. – (1) Pentru distrugerea bombelor de aviaţie se execută gropi de forma şi dimensiunile arătate în figura nr. 6.

(2) Dimensiunile maxime corespund bombelor de calibru mare. (3) Pământul scos prin săpare se foloseşte pentru burarea gropilor de distrugeri.

Art. 115. - Bombele de aviaţie rămase neexplodate sunt transportate cu ajutorul autocamioanelor la poligonul de distrugeri. Ele sunt descărcate în apropierea gropilor de distrugeri cu ajutorul rampelor, macaralelor sau cu braţele. Art. 116. - Introducerea bombelor de calibru mare în gropi se face cu ajutorul unei macarale. Legătura între bombă şi cârligul macaralei se face cu ajutorul unor cabluri sau frânghii. Cablurile sunt introduse, de regulă, prin cârlige de agăţare ce se găsesc pe pereţii exteriori ai bombelor. Art. 117. ESTE INTERZIS SĂ SE INTRODUCĂ BOMBELE ÎN GROPILE DE DISTRUGERI PRIN CĂDERE LIBERĂ!

Art. 118. - (1) Bombele se aşează în gropi în poziţie orizontală. (2) În cazul bombelor cu greutate până la 100 kg, într-o groapă pot fi introduse 2-3 bucăţi. (3) La fundul gropii se pun bombele brizante (cu pereţii groşi) iar deasupra bombele explozive

(bombele cu cea mai mare cantitate de exploziv). (4) Bombele de aviaţie de calibre mari se distrug câte una în fiecare groapă.

35

(5) Bombele incendiare nu se distrug în gropi ci la suprafaţă, pe plaja de nisip, prin ardere directă.

Art. 119. – (1) Distrugerea bombelor de aviaţie se face cu ajutorul unei încărcături active stabilite conform anexei nr. 15.

(2) Pentru siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturii explozive se face obligatoriu cu ajutorul a 2-3 capse detonante pirotehnice prevăzute cu fitil detonant sau 2-3 capse detonante electrice. (3) Pentru confecţionarea amorsei cu fitil detonant se va proceda conform art. 92-95 . (4) Capsele detonante pirotehnice sau electrice se introduc separat în locaşurile calupurilor de trotil unde sunt fixate prin intermediul bandei adezive sau leucoplastului. (5) Aceste lucrări se execută de către un singur pirotehnician, în afara gropilor de distrugeri. (6) Pirotehnicianul care a pregătit încărcătura de distrugere o introduce în groapa cu bombele care urmează a fi distruse. (7) Încărcătura de distrugere astfel pregătită se aşează pe corpul bombei, se fixează cu pământ umezit (argilă în amestec cu apă) de consistenţa plastilinei, după care se burează cu pământ mărunt şi cu multă atenţie pentru a nu se smulge capsele din încărcătura explozivă. (8) În cazul bombelor dezamorsate (de la care s-au extras focoasele şi detonatorii) amorsarea bombelor se poate face şi prin locaşul focosului şi al detonatorului. În acest caz, încărcătura de distrugere se introduce în locaşul focosului unde se fixează bine cu humă moale. (9) După ce încărcăturile active au fost fixate pe corpul bombelor, se face burarea gropilor (acoperirea muniţiei). Pentru burare se va folosi întreaga cantitate de pământ rezultată din săparea gropilor de distrugeri. Art. 120. – (1) Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului detonant, respectiv reoforii capselor detonante electrice, se vor ţine lipite de peretele gropii. (2) Lungimea fitilului detonant se stabileşte în funcţie de adâncimea gropii de distrugere, în aşa fel, ca după burarea gropii, să rămână în afară neacoperit de pământ, circa 15-20 cm fitil. (3) Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează prin matisare pe una sau două capse detonante electrice care vor avea, în permanenţă, reoforii scurtcircuitaţi. Art. 121. – (1) Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de către şeful operaţiunilor de distrugeri numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit). (2) Pe timpul lucrărilor de distrugeri folosind sistemul de dare a focului pe cale electrică, cheia de armare a explozorului va fi păstrată permanent de către şeful operaţiunilor de distrugeri . Art. 122. – (1) Dacă distrugerea bombelor se execută în locuri în care este interzis să se folosească dispozitivul de aprindere electric, atunci se va folosi dispozitivul de aprindere pirotehnic.

(2) În acest caz, declanşarea exploziei se face cu ajutorul fitilului de amorsare. În caz de rateu sau a unei explozii parţiale, se procedează potrivit art. 112 şi 113. II.8.4. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, prin ardere

Art. 123. – (1) Prin ardere, se distrug următoarele categorii de muniţii : a) muniţiile cu încărcătură explozivă, de la care s-au extras focoasele, detonatorii şi tecile

detonante, rămânând explozivul din interiorul proiectilului complet descoperit şi care prin ardere nu se mai pot iniţia ;

b) muniţiile cu încărcătură incendiară, la care în mod obligatoriu se va ţine seama de natura substanţei incendiare ;

c) pulberile de toate categoriile şi diverse produse pirotehnice .

36

(2) Se interzice delaborarea prin ardere a muniţiilor încărcate cu hexogen sau amestecuri pe bază de hexogen şi a bombelor de cal. 81 mm. de mare capacitate deoarece în timpul arderii se pot produce explozii .

Art. 124. – (1) Muniţiile cu încărcătură explozivă ce urmează a fi distruse prin ardere, se verifică bucată cu bucată pentru a nu avea focoase, detonatori suplimentari, teci detonante sau dopuri de protecţie. (2) La verificare, trebuie să se vadă cu uşurinţă explozivul din interiorul muniţiei. (3) Este interzis să se distrugă prin ardere corpurile de proiectile şi bombe, care nu au orificiu, pentru a permite scurgerea explozivului topit pe timpul încălzirii. Art. 125. - (1) Distrugerea se execută pe plaja de ardere, amenajată în interiorul poligonului de distrugeri. (2) Pe această plajă se sapă un şanţ lat de 50 cm. şi adânc de 25 cm. (o vatră de ardere) în formă de “V”, care să aibă talazurile înclinate sub un unghi de 150-200, aşa cum se vede din figura nr. 8

Figura nr.8 . Delaborarea prin ardere

Art. 126. – (1) După ce proiectilele au fost verificate, acestea se aşează pe două rânduri paralele, cu ogivele ( proiectilele perforante cu locaşele focosului ) faţă în faţă .

(2) Distanţa dintre cele două rânduri de proiectile trebuie să fie egală cu lungimea unui proiectil . (3) Proiectilele se aşează cu axul înclinat sub un unghi de 15°-20°, cu ogiva în partea de jos ( la

proiectilele perforante cu locaşul focosului în partea de jos ) pentru a se permite scurgerea explozivului . (4) Proiectilele până la cal. 100 mm. se aşează pe 4-5 rânduri înălţime, iar cele de cal. 100-122

mm. pe 1-2 rânduri; proiectilele de cal. 150 mm. şi mai mare se recomandă a fi delaborate bucată cu bucată .

Art. 127. – (1) Pe o vatră de ardere se aşează un număr de proiectile a căror încărcătură explozivă să nu depăşească 60 kg. în echivalent trotil . (2) La nevoie, în funcţie de cantitatea de muniţii ce trebuie distrusă, se pot amenaja mai multe vetre, arderea muniţiei făcându-se în acelaşi timp. În acest caz, distanţa între vetre trebuie să fie de minimum 10 m. Art. 128. – (1) După ce proiectilele (bombele) au fost aşezate pe vatră, în spaţiul liber dintre proiectile şi peste proiectile se aşează lemne de foc (crengi, deşeuri de scândură ). (2) Pentru ca focul să se aprindă mai uşor este bine ca printre lemne să se introducă lamele de pulbere fără fum sau să se toarne 2-3 litri de motorină.

37

(3) Aprinderea focului se face cu ajutorul unei torţe confecţionate din cârpă, îmbibată cu motorină şi montată la capătul unui băţ lung de 2-3 metri. Art. 129. – (1) Înainte de aprinderea focului, întregul personal va fi evacuat şi adăpostit. (2) Şeful punctului de lucru verifică, încă o dată, plaja de ardere şi când constată că au fost luate toate măsurile de siguranţă aprinde focul şi se retrage cât mai repede în adăpost. (3) Supravegherea arderii muniţiilor se face dintr-un adăpost situat la distanţa de minim 150 m, cu ajutorul unei oglinzi orientate în direcţia vetrei de ardere. Art. 130. – (1) Delaborarea se consideră terminată după 4-6 ore de la aprinderea focului şi numai după ce s-a terminat arderea lemnelor şi a explozivului. (2) Pentru răcirea carcaselor de proiectile se mai lasă încă 2 ore, se stropeşte plaja cu multă apă, după care lucrarea se consideră încheiată. (3) Carcasele de proiectile se controlează în interior pentru a vedea dacă explozivul a ars complet. Controlul se face la vedere şi cu ajutorul unei sonde metalice. Atunci când se constată că explozivul nu a ars complet, lucrarea de ardere se repetă.

(4) Carcasele de proiectile trecute prin foc sunt curăţate de zgură în interior. (5) Îndepărtarea zgurei se face cu raclete metalice şi perii de sârmă. (6) Fiecare carcasă trebuie să poarte un semn distinct (cu vopsea sau poanson) al persoanei care

execută controlul.

Art. 131 – (1) Corpurile de proiectile complet delaborate se expediază la punctul de desfacere a brâielor forţatoare.

(2) Operaţiunea se execută într-un loc separat, în care trebuie să se găsească un banc de lucru cu : menghină, dălţi de diferite dimensiuni, ciocane de oţel, chei în formă de furcă . (3) Pentru desfacerea brâielor forţatoare, proiectilele se fixează în menghină, iar cu ajutorul ciocanului şi a dălţii se taie brâul forţator şi se desprinde la un capăt . Cu ajutorul cheii în formă de furcă se răsuceşte brâul forţator până se scoate complet. Art. 132. – (1) Distrugerea muniţiilor prevăzute cu încărcătură incendiară se execută pe plaja de ardere din incinta poligonului de distrugeri. (2) Muniţia incendiară se transportă, depozitează şi se distruge separat de muniţiile prevăzute cu încărcătură explozivă. (3) Pentru distrugerea acestora se procedează astfel :

a) pe plaja de ardere, se pune un strat de lemne bine uscate ; b) peste stratul de lemne se aşează, pe un singur rând, muniţiile incendiare ce urmează a

fi distruse ; c) peste aceste muniţii se aşează lemne până la acoperirea completă a acestora ; d) pentru iniţierea aprinderii, lemnele se stropesc cu 2-3 litri de motorină ; e) aprinderea focului se face cu ajutorul unei torţe formată din cârpe îmbibate în motorină

şi montate la capătul unui băţ lung de 2-3 metri . (4) Cantitatea de lemne necesară distrugerii prin ardere se stabileşte în funcţie de numărul şi

calibrul muniţiilor incendiare ce urmează a fi distruse. (5) Carcasele muniţiilor, trebuie încălzite, până la arderea completă a substanţelor incendiare din

ele. (6) Pe timpul distrugerii muniţiilor incendiare se vor respecta aceleaşi măsuri de siguranţă ca şi în cazul distrugerii muniţiilor prin ardere sau explozie.

(7) În ziua în care se execută lucrări de distrugeri a muniţiilor incendiare, în poligon, se sistează orice alte lucrări.

38

Art. 133. – (1) Pulberile, de toate categoriile, se transportă pe plaja de ardere, unde terenul este

tare, neacoperit şi se distrug în întregime prin ardere ( figura nr. 9 ). (2) Pe plajă, se amenajează platforme cu diametrul de cel puţin 10 metri. Această suprafaţă se

nivelează, se curăţă de iarbă şi alte materiale combustibile şi se împrejmuieşte cu un şanţ de 25 cm. adâncime 50 cm. lungime. Pulberea se aşează întru-un strat de cel mult 25-30 cm. înălţime pe toată suprafaţa acestei platforme. De la această plajă de ardere se face un releu de pulbere vărsată pe pământ, tot de 15 cm., înalt de 3-5 cm. şi lung de 25-30 metri, în direcţia şi sensul în care bate vântul .

(3) Distrugerea pulberilor fără fum, cu fum şi a amorselor, se poate face şi în şanţuri cu secţiunea

sub formă de trapez cu baza mică (inferioară ) de 20-25 cm., baza mare de 30-35 cm., iar înălţimea de 25-30 cm. Lungimea şanţului se alege în funcţie de cantitatea de pulbere admisă să se distrugă odată . În cazul folosirii şanţurilor, pulberile şi amorsele se aşează într-un strat cu grosimea maximă de 10-12 cm. II.8.5. Distrugerea cartuşelor pentru armamentul de infanterie

Art. 134. - Cartuşele pentru armamentul de infanterie rezultate din asanarea terenurilor, se distrug în puncte de lucru organizate în incinta poligonului de distrugeri pe locuri special amenajate.

39

Art. 135. – (1) Desertizarea cartuşelor de infanterie se execută manual prin introducerea glonţului într-o placă metalică prevăzută cu găuri de dimensiunile glonţului şi apăsând lateral. Placa se fixează pe marginea mesei de lucru, având o înclinare convenabilă. (2) Dacă se dispune de maşini speciale, desertizarea se va executa la aceste maşini. Art. 136. - În urma dezmembrării cartuşelor rezultă : tuburi cartuş, pulbere cu fum sau fără fum şi gloanţe cu care se va proceda, astfel :

a) gloanţele obişnuite, se colectează în lăzi (cutii metalice ) separate care se transportă la punctul de prăjire;

b) gloanţele speciale (incendiare, trasoare, perforant-incendiare, perforant-trasoare şi perforant-incendiar-trasoare), se colectează direct în cutii separate pentru fiecare fel de glonţ; cutiile vor avea apă pentru a preveni autoaprinderea gloanţelor; în aceste cutii, gloanţele se transportă la punctul de prăjire;

c) pulberile din tuburi se lasă să cadă, la desertizare, în lăzi cu apă (lăzi căptuşite, cutii de tablă, găleţi) care se trimit la plaja de distrugere, pe măsură ce s-a umplut ¾ din volumul lăzii, dar nu mai mult de 25 kg de pulbere; lăzile cu apă pentru colectarea pulberii se vor aşeza sub placa metalică folosită pentru desertizarea cartuşelor sau sub maşina de desertizat;

d) tuburile cartuş cu capse, fără pulbere, se colectează în lăzi şi se expediază la punctul de prăjire.

Art. 137. - Topirea plumbului din gloanţe, prăjirea gloanţelor speciale şi prăjirea capselor din tuburi se execută la punctul de prăjire. Art. 138. – (1) Prăjirea gloanţelor speciale şi a capselor de la tuburile cartuş se execută prin încălzire în butoaie de tablă, astfel :

a) într-o groapă circulară, adâncă de 0,50-0,60 m se amenajează un postament de cărămidă prevăzut cu un grătar din bare metalice, dedesubtul căruia se găseşte vatra pentru foc;

b) gloanţele speciale sau tuburile (separat fiecare) se pun într-un butoi de tablă obişnuită cu fundul găurit (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) care se acoperă cu un capac din tablă; butoiul se aşează apoi pe grătarul postamentului şi se aprinde focul; acesta va fi ţinut pe foc până ce gloanţele sau tuburile se vor înroşi, după care acestea se vor răsturna în tăvi cu apă aşezate pe o platformă situată la 5-10 m de punctul de prăjire; grosimea stratului de tuburi în butoi nu va fi mai mare de 15 cm, iar pentru gloanţe de 5 cm. (2) Pentru uşurinţa manipulării (punerea şi luarea de pe foc), butoiul de tablă va fi prevăzut cu

două urechi prin care se introduce o bară de fier, de capetele căreia pot prinde doi oameni. (3) Butoiul golit de gloanţe sau de tuburile prăjite se lasă să se răcească (până se poate ţine mâna pe el), după care operaţiunea se repetă ca mai sus. Este indicat să se folosească 2-3 butoaie (în timp ce unul se răceşte, celălalt se află pe foc) . (4) Tuburile şi gloanţele trecute prin procesul de prăjire sunt considerate desfigurate.

Art. 139. – (1) Topirea plumbului din gloanţe se face într-un butoi cu fundul fără găuri, de preferinţă cât mai mic, încălzit la fel ca la prăjirea tuburilor.

(2) Gloanţele se pun într-un ciur de tablă improvizat (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) cu pereţii înalţi de 20-30 cm, care se introduce în butoi la distanţa de 5-10 cm de fundul acestuia; plumbul topit se scurge pe o gaură practicată la partea de jos a butoiului de tablă şi apoi, pe un jgheab metalic, se colectează în forme confecţionate din pământ cu apă şi apoi uscate la soare.

(3) Mărimea formelor va fi astfel încât lingourile de plumb, să aibă o greutate de 20-25 kg. Cămăşile gloanţelor rămân în ciur şi se scot odată cu acesta din butoi, după ce s-a topit şi s-a scurs tot plumbul; pentru aceasta, gloanţele se vor amesteca din când în când cu o rangă metalică. (4) Pentru introducerea şi scoaterea din butoi, ciurul va fi prevăzut cu o toartă.

40

(5) Topirea plumbului se va face numai în aer liber şi în locuri unde există curenţi de aer (lângă punctul de prăjire). Şeful punctului de lucru va folosi pentru topirea plumbului, personalul pirotehnic prin rotaţie. În restul timpului, pirotehnicienii vor fi folosiţi la alte lucrări.

(6) Pulberile rezultate din dezmembrarea cartuşelor de infanterie se transportă la plaja de distrugere prin ardere. (7) Elementele provenite din delaborarea muniţiilor de infanterie pot fi valorificate ca deşeuri metalice prin agenţii economici de specialitate .Acestea vor fi predate pe baza unui buletin de delaborare şi a unui proces verbal întocmit conform anexelor nr.16 şi 17 .

Art. 140. – (1) Terenul destinat amenajării punctului pentru distrus cartuşele de infanterie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

a) să se găsească la 200 m depărtare faţă de orice construcţie, depozite de materiale inflamabile, clădiri de locuit, culturi cerealiere, păduri sau alte plantaţii uşor inflamabile;

b) pe o rază de 25 m se curăţă de iarbă şi tufişuri, se nivelează şi se acoperă cu nisip; c) lucrările de distrugere a cartuşelor de infanterie se execută sub cerul liber.

(2) Pe porţiunea de teren destinată executării lucrărilor de distrugere a cartuşelor de infanterie se amenajează :

a) punct pentru desertizat cartuşe; b) punct pentru prăjit gloanţe şi tuburi de cartuşe; c) plajă pentru ars pulbere.

Art. 141. - Pe timpul executării lucrărilor de distrugeri prin ardere, se vor respecta aceleaşi măsuri de siguranţă ca şi în cazul distrugerii muniţiilor prin explozie.

Art. 142.- Cartuşele de infanterie care prezintă o stare avansată de degradare şi corodare se distrug conform procedurii aplicate muniţiei de artilerie .

Capitolul III

REGULI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MĂSURI DE SIGURANŢĂ PE TIMPUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ASANARE .

III.1.Reguli obligatorii privind efectuarea instructajului de protecţie a muncii. Art. 143. – (1) Personalul pirotehnic destinat să execute lucrări de asanare a muniţiilor neexplodate nu va fi admis la executarea acestor operaţiuni fără să parcurgă toate etapele instructajelor prezentate în continuare .

(2) Obligaţia şi răspunderea pentru efectuarea instructajului revin celor care organizează, controlează şi conduc lucrările (operaţiunile) de asanare. (3) Şefii structurilor de intervenţie au obligaţia să stabilească măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai bune condiţii de muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. (4) Instructajul de protecţie a muncii se face cu întregul personal care conduce şi execută lucrări de asanare şi cuprinde următoarele etape :

a) instructajul introductiv general ; b) instructajul la locul de muncă ; c) instructajul periodic ; d) instructajul zilnic .

41

Art.144. – (1) Instructajul introductiv general se face: a) personalului nou încadrat, angajat cu contracte de muncă indiferent de forma acestora; b) personalulului transferat de la o unitate la alta ; c) personalului detaşat în unitate ; d) personalului aflat în unitate în perioada de probă în vederea angajării ; e) persoanelor delegate în interesul serviciului; f) persoanelor care vizitează sectoare unde se executa lucrări de asanare.

(2) Conţinutul instructajului introductiv general si programul de desfăşurare se întocmesc de către responsabilul cu protecţia muncii şi se aprobă de către comandantul / şeful unităţii. (3) Scopul instructajului introductiv general este ca, întregul personal venit în unitate, să cunoască specificul procedurilor standard de asanare, materialele şi mijloacele tehnice cu care se execută aceste lucrări şi principalele măsuri de protecţie a muncii care trebuie respectate pe timpul desfăşurării activităţilor . (4) Personalul care încadrează structurile pirotehnice, va executa lucrări de asanare conform procedurilor standard, după terminarea unei perioade de pregătire şi instruire de bază sub supravegherea competentă a unui specialist pirotehnician. (5) În cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, în principal, următoarele probleme:

a) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe timpul efectuării procedurilor standard de asanare ;

b) legislaţia de protecţie a muncii în vigoare; c) măsuri tehnico – organizatorice specifice procedurilor de asanare şi de prevenire,

alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor medical de urgenţă ; d) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii

şi ale celorlalte acte normative; (6) Instructajul introductiv general se face de responsabilul cu protecţia muncii numit prin ordin

de zi pe unitate, pe baza reglementărilor legale în vigoare şi va avea o durată de minimum 8 ore. (7) Consemnarea se va face în fişele individuale sau colective de protecţie a muncii pe bază de

semnătură (anexa nr. 18 ) . (8) După efectuarea instructajului introductiv general, personalul instruit va fi supus verificării

cunoştinţelor însuşite pe bază de teste, întocmite de fiecare structură în parte, iar rezultatul verificării va fi consemnat în fişa individuală de instructaj pentru protecţia muncii de către preşedintele comisiei de verificare care va semna la rubrica respectivă . (9) În cazul în care o persoană nu şi-a însuşit cunoştinţele predate la instructajul introductiv general, preşedintele comisiei de verificare nu va semna fişa individuală de instructaj pentru protecţia muncii, urmând ca persoana respectivă să fie reinstruită.

(10) Dacă nici după reinstruire persoana în cauză nu şi-a însuşit cunoştinţele predate în cadrul instructajului introductiv general, aceasta nu va fi angajată pe funcţia solicitată. (11) Sunt exceptaţi delegaţii individuali sau în grup cărora li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire. Ei vor fi însoţiţi pe toată durata timpului cât sunt prezenţi în locul unde se desfăşoară activităţi pirotehnice.

(12) Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fişe de instructaj colectiv.

Art.145. – (1) Instructajul la locul de muncă, se efectuează după instructajul introductiv general, de către şeful lucrărilor de asanare şi are ca scop prezentarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi a măsurilor de prevenire specifice activităţii de asanare sau locului de muncă unde va lucra pirotehnicianul respectiv . (2) Acest instructaj se face întregului personal prevăzut la art.144 şi trebuie să aibă un caracter practic, să se demonstreze diferitele situaţii periculoase ce pot fi întâlnite în timpul lucrului, cauzele care conduc la accidente de muncă şi modul corect de executare a fiecărei operaţiuni. (3) Durata instructajului la locul de muncă va fi de minim 8 ore.

42

(4) Pentru personalul cu experienţă în activitatea de asanare, durata instructajului poate fi mai mică şi se stabileşte prin ordin de zi pe unitate. (5) Instructajul la locul de muncă va cuprinde, în principiu, următoarele probleme :

a) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă / activităţii ;

b) prevederile normelor specifice de protecţie a muncii şi ale , instrucţiunilor proprii; c) demonstraţii practice privind activitatea pe care personalul o va desfăşura ; d) masurile de prim ajutor medical de urgenta.

(6) Şeful lucrărilor de asanare este obligat să intervină imediat ce constată că nu sunt respectate regulile de protecţie a muncii. (7) Admiterea definitivă la lucru a pirotehnicianului respectiv se va face numai după ce şeful ierarhic superior celui care a efectuat instructajul la locul de muncă a verificat dacă persoana supusă instructajului şi-a însuşit cunoştinţele de protecţia muncii predate şi a semnat fişa de instructaj a acestuia (anexa nr. 18 ). (8) Personalului mutat de la un punct de lucru la altul sau de la un loc de muncă la altul, i se face instructajul la noul loc de muncă.

(9) Instructajul la locul de muncă se va face suplimentar în următoarele situaţii: a) când pirotehnicianul a lipsit de la program mai mult de 30 de zile calendaristice ; b) la reluarea activităţii după suferirea unui accident de muncă ; c) ori de câte ori se schimbă locul sau condiţiile de muncă, precum şi în cazul

introducerii unor utilaje sau metode noi de muncă ; d) când au apărut modificări ale regulilor de protecţie a muncii ; e) înainte de executarea unor lucrări ocazionale sau speciale, diferite de cele pe care le

execută în mod curent. (10) Prezentarea problemelor menţionate le aliniatul (5) litera a,b şi c se face în baza unui

material scris.

Art. 146. – (1) Instructajul periodic se face de către conducătorul locului de muncă întregului personal şi are ca scop prezentarea în detaliu a normelor specifice de protecţie a muncii pe tipuri de lucrări (operaţiuni) de asanare ; acest instructaj se efectuează pe baza unei tematici scrise aprobate de şeful ierarhic superior şi va fi completat, în mod obligatoriu, cu demonstraţii practice . (2) El se efectuează în prima zi lucrătoare a fiecărei luni şi are o durată de minim 2 ore. (3) Cu acest prilej, se prezintă şi unele abateri de la regulile de protecţie a muncii care au fost săvârşite în misiunile de asanare . (4) Instructajele de protecţie a muncii prezentate se vor consemna, în mod obligatoriu, în fişa individuală de instructaj, specificându-se articolele prelucrate referitoare la activităţile ce urmează a se desfăşura, durata şi data instruirii.

(5) Consemnarea se va face sub semnătura celui instruit şi a celor care efectuează verificarea prin sondaj a instructajului periodic (anexa nr. 18 ). Art. 147. – (1) Instructajul zilnic se face ori de câte ori se execută lucrări (operaţiuni) de asanare şi are o durată de 10-30 minute. (2) La această formă de instructaj, şeful lucrărilor de asanare prezintă personalului cu care va lucra operaţiunile ce trebuie executate şi măsurile de protecţie a muncii ce trebuie luate. (3) Instructajul zilnic se execută înainte de începerea fiecărei lucrări (operaţiuni) de asanare. (4) La terminarea instructajului, şeful lucrărilor de asanare verifică starea mijloacelor tehnice din dotare, dacă personalul din subordine cunoaşte cum trebuie să lucreze, dacă şi-au însuşit regulile de protecţie a muncii şi prelucrează neregulile constatate în ziua precedentă. (5) Instructajul zilnic se consemnează în registrul de evidenţă zilnică a instructajului de protecţie a muncii (anexa nr. 19).

43

Art. 148. - În vederea executării corespunzătoare a instructajelor, responsabilii cu protecţia muncii au obligaţia să asigure materialul documentar necesar . Art. 149. - Fişa individuală de instructaj se întocmeşte pentru întregul efectiv şi se păstrează de responsabilul cu protecţia muncii sau de şeful lucrărilor de asanare ( atunci când se execută astfel de activităţi ) . Art.150. - Fişa individuală de instructaj se completează citeţ, specificându-se concret articolele din normele, regulamentele şi instrucţiunile care au fost prelucrate; se interzice folosirea ghilimelelor la completarea fişei individuale de instructaj . Art. 151. - Fişele individuale de instructaj ale tuturor categoriilor de persoane care pleacă definitiv din structură se păstrează, timp de un an, de către responsabilul cu protecţia muncii, după care acestea vor fi distruse . Art. 152. – (1) Verificarea cunoştinţelor de protecţie a muncii la personalul pirotehnician se face şi cu prilejul convocărilor de pregătire de specialitate, precum şi pe timpul inspecţiilor şi controalelor. (2) La bilanţurile săptămânale, lunare sau de sfârşit de etapă, se va analiza ca punct separat activitatea de protecţie a muncii, unde se vor prelucra cazurile de abateri de la regulile de protecţie a muncii şi se vor stabili măsurile ce se impun pentru prevenirea accidentelor. (3) De asemenea, în cadrul fiecărei teme sau şedinţe de pregătire de specialitate, se tratează ca punct distinct, regulile de protecţie a muncii pentru fiecare operaţiune în parte, conform prezentelor instrucţiuni. Art. 153. – (1) Şefii lucrărilor de asanare, precum şi celelalte persoane cu atribuţii privind protecţia muncii, sunt obligaţi să execute instructajele prevăzute în prezentele instrucţiuni şi pentru combaterea atitudinii de neglijare a regulilor de protecţie a muncii, urmărind respectarea unei discipline stricte în lucrările de asanare. (2) Activitatea de protecţie a muncii, în structurile care execută lucrări (operaţiuni) de asanare, este îndrumată de responsabilul cu protecţia muncii, numit prin ordin de zi pe unitate, care controlează aplicarea şi respectarea tuturor regulilor de protecţie a muncii, la fiecare loc de muncă şi are dreptul de a aplica sancţiuni persoanelor care nu respectă normele de protecţie a muncii. Art.154. – (1) Accidentele de muncă cauzate de desfăşurarea activităţilor de asanare, vor fi comunicate de îndată şefului structurii şi responsabilului cu protecţia muncii, de către conducătorul locului de muncă sau orice altă persoană care are cunoştinţă de producerea accidentului.

(2) Raportarea şi cercetarea acestora se execută conform instrucţiunilor specifice de protecţie a muncii . Art.155. Beneficiarii lucrărilor de asanare asigură, la indicaţiile şefului lucrărilor de asanare, confecţionarea, montarea si întreţinerea corespunzătoare a panourilor de securitate specifice .

III.2. Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă .

III.2.1. Dispoziţii generale .

Art. 156. - Prezentele reglementări stabilesc prescripţiile minime ce trebuie respectate pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.

Art. 157. (1) În sensul prezentelor reglementări, prin semnalizare de securitate şi/sau sănătate se

înţelege semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată, furnizează o

44

indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau sănătatea persoanelor la locul de muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui gest-semnal.

(2) Alţi termeni referitori la semnalizare, utilizaţi în cuprinsul prezentei reglementări, sunt definiţi în glosă . Art. 158. - Prevederile prezentelor reglementări se aplică personalului care execută misiuni pirotehnice, în vederea asigurării condiţiilor de protecţie a muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, dacă situaţiile concrete impun acest lucru. Art. 159. - Prezentele reglementări conţin prevederi armonizate cu prescripţiile minime cuprinse în directiva europeană 92/58/CEE referitoare la semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă aplicabile în ţările membre UE (a noua directivă specifică în sensul art. 16, poz. 1 al directivei 89/391/CEE). III.2.2. Prescripţii minime generale privind semnalizarea de securitate şi/sau sănătate .

Art. 160. (1) Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate trebuie asigurată conform cerinţelor din prezentul capitol, ce stabileşte regulile generale privind interşanjabilitatea şi complementaritatea acestor semnalizări. (2) Ori de câte ori o anumită modalitate de semnalizare de securitate şi/sau sănătate este impusă cu titlu de regulă generală, potrivit prezentei reglementări, aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specifice corespunzătoare modalităţii de semnalizare .

Art. 161.- Semnalizările de securitate şi/sau sănătate trebuie utilizate doar pentru a transmite mesajul sau informaţia precizate prin prezentele prescripţii.

Art. 162. - Numărul şi amplasamentul mijloacelor şi dispozitivelor de semnalizare trebuie să fie în funcţie de importanţa riscurilor sau pericolelor sau în funcţie de zona de lucru.

Art. 163. - Semnalizarea poate fi: a) permanentă: panouri, culori, etichetare. b) ocazională: semnal luminos, semnal acustic, comunicare verbală, gest-semnal. Art. 164.- Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, ca şi

semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare sau prim ajutor trebuie să se facă printr-o modalitate permanentă, prin panouri (indicatoare).

Art. 165. - Semnalizarea destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie să se facă printr-o modalitate permanentă, prin panouri şi/sau printr-o culoare de securitate.

Art. 166. - (1) Marcajul căilor de circulaţie trebuie să se facă printr-o modalitate permanentă, printr-o culoare de securitate. (2) Semnalizarea căilor de circulaţie utilizate pentru evacuare către ieşirea cea mai apropiată, trebuie efectuată printr-o modalitate permanentă, prin balizare cu panouri, eventual însoţite de panouri suplimentare „IEŞIRE DE SALVARE”, când aceste căi de circulaţie nu sunt utilizate în mod normal în perioada de lucru.

45

Art. 167. - (1) Depozitarea muniţiilor rezultate din activitatea de asanare poate fi indicată prin panouri de avertizare „ pericol general ”; acestea trebuie însoţite după caz de panouri suplimentare care să expliciteze potenţialul pericol. (2) Panourile sau etichetarea, dacă e cazul, trebuie să fie plasate, după caz, aproape de suprafaţa de depozitare sau pe uşa de acces în depozit.

Art. 168. (1) Semnalizarea poate fi interşanjabilă şi complementară. (2) La eficacitate egală, se poate opta:

a) între o culoare de securitate sau un panou, pentru a semnaliza riscurile de împiedicare sau de cădere datorită terenului accidentat şi a clădirilor avariate;

b) între semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală; c) între semnale luminoase sau comunicare verbală.

(3) Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare: a) semnal luminos şi semnal acustic; b) semnal luminos şi comunicare verbală; c) gest-semnal şi comunicare verbală.

Art. 169. - În cazul semnalizării care conţine o culoare de securitate se vor aplica indicaţiile cuprinse în anexa nr. 20 .

Art. 170. - Eficacitatea unei semnalizări nu trebuie să fie diminuată de către: a) prezenţa unei alte semnalizări sau a unei surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea sau audibilitatea; aceasta implică în mod special:

1. evitarea punerii unui număr excesiv de panouri în imediata apropiere a unora de altele ; 2. să nu se utilizeze în acelaşi timp două semnale luminoase care pot fi confundate ; 3. să nu se utilizeze un semnal luminos în apropierea unei emisii luminoase puţin distincte ; 4. să nu se utilizeze un semnal sonor dacă zgomotul înconjurător este prea puternic.

b) concepţia deficitară, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare sau funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.

Art. 171. - Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie asigurate cu alimentare de rezervă în caz de cădere a acestei energii, exceptând cazul în care riscul dispare o dată cu căderea acestei energii .

Art. 172. - Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate şi reparate în mod regulat şi să fie înlocuite dacă este necesar, astfel încât să se conserve calităţile lor intrinseci şi/sau funcţionarea lor.

Art. 173. - Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei funcţionări şi a eficacităţii lor reale, înainte de fiecare utilizare şi periodic, suficient de des.

Art. 174. - În cazul în care persoanele implicate au capacităţi sau aptitudini auditive sau vizuale limitate, inclusiv prin purtarea echipamentelor individuale de protecţie, trebuie luate măsuri adecvate. III.2.3. Prescripţii minime generale privind panourile de semnalizare . III.2.3.1. Prescripţii de utilizare .

Art. 175 - (1) Panourile trebuie instalate în principiu la înălţime şi urmărind o poziţie potrivită în raport cu unghiul de vedere, ţinând cont de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă de pericol fie

46

în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului de semnalat şi într-un loc bine luminat, uşor accesibil şi vizibil. (2) În caz de condiţii proaste de iluminare naturală, trebuie să fie utilizate, după caz, culori fosforescente, materiale reflectante sau iluminare artificială.

Art. 176.- Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică a dispărut. III.2.3.2.Tipuri de panouri utilizate. A. Panouri de interzicere.

Art. 177. - Caracteristicile intrinseci ale panourilor de interzicere sunt: a) formă rotundă; b) pictogramă neagră pe fond alb, bordură şi bandă (care coboară de la stânga la dreapta, în

lungul pictogramei la 450 în raport cu orizontala) de culoare roşie (roşul trebuie să acopere cel puţin 35% din suprafaţa panoului).

B. Panouri de avertizare.

Art. 178. - Caracteristicile intrinseci ale panourilor de avertizare sunt: a) forma triunghiulară; b) pictogramă neagră pe fond galben, bordură neagră (galbenul acoperă cel puţin 50% din

suprafaţa panoului).

C. Panouri de obligativitate .

Art. 179. - Caracteristicile intrinseci ale panourilor de obligativitate sunt: a) formă rotundă; b) pictogramă albă pe fond albastru (albastrul trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa

panoului).

D. Panouri de salvare sau prim ajutor .

Art. 180. - Caracteristicile intrinseci ale panourilor de salvare sau de prim ajutor sunt: a) formă dreptunghiulară sau pătrată ; b) pictogramă albă pe fond verde (verdele trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa

panoului) .

E. Panouri privind materialele sau echipamentele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 181. - Caracteristicile intrinseci ale panourilor privind materialele sau echipamentele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor:

a) formă dreptunghiulară sau pătrată ; b) pictogramă albă pe fond roşu (culoarea roşie trebuie să acopere cel puţin 50% din

suprafaţa panoului) .

Art.182. - Panourile folosite în lucrările de asanare , sunt prezentate în anexa nr 7.

47

III.3. Prescripţii minime privind semnalizarea obstacolelor şi locurilor periculoase şi marcarea căilor de circulaţie . III.3.1. Semnalizarea obstacolelor şi locurilor periculoase .

Art. 183. - Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacole şi de pătrundere în zona în care se

presupune că este muniţie neexplodată se efectuează prin intermediul culorii galben cu culoare neagră sau prin culoare roşu alternativ cu alb.

Art. 184. - Dimensiunile acestei semnalizări trebuie să ţină cont de dimensiunile obstacolului sau locului periculos semnalat. Art. 185. - Benzile galbene şi negre sau roşii şi albe trebuie să fie înclinate la circa 450 şi să aibă dimensiunile aproximativ egale între ele. Exemplu :

III.3.2. Marcajul căilor de circulaţie .

Art. 186. - Căile de circulaţie trebuie clar identificate prin benzi continue având o culoare perfect vizibilă, de preferinţă alb sau galben, ţinând cont de culoarea solului.

III. 4. Reguli generale de securitate .

Art. 187. – (1) Securitatea, reprezintă eliminarea tuturor circumstanţelor susceptibile de a favoriza producerea unui accident uman sau avarierea, degradarea sau pierderea de echipamente specifice sau a altor bunuri.

(2) Securitatea unui sistem trebuie realizată integral, de o manieră absolută, pentru a face imposibilă apariţia oricăror împrejurări sau evenimente cu consecinţe grave.

Art. 188. - Nivelul de securitate satisfăcător constituie acel nivel de securitate acceptabil, în

anumite condiţii date şi se referă fie la o misiune fie la durata de viaţă completă sau parţială a sistemului.

Art. 189. – (1) Riscul, pericolul, reprezintă toate circumstanţele reale sau eventuale care pot cauza accidente, moartea personalului sau producerea de pagube la echipamentele specifice, a altor bunuri sau pierderea acestora.

(2) Riscul reprezintă o evaluare calitativă sau cantitativă atunci când se manifestă un accident sau incident.

(3) Riscul se evaluează prin măsurarea consecinţei accidentului sau incidentului susceptibil de a se manifesta, fără a preciza probabilitatea de apariţie sau prin indicarea nivelului de gravitate, evaluându-se consecinţele posibile fără indicarea frecvenţei .

III.4. 1. Principii generale de securitate

Art. 190. - Principiile generale de securitate cuprind: cunoaşterea riscurilor, separarea riscurilor, limitarea riscurilor, suprapunerea dispozitivelor de siguranţă.

48

Art. 191. – (1) Principiul I: Cunoaşterea riscurilor. (2) Cunoaşterea focoaselor muniţiilor, a proprietăţilor fizico-chimice a explozivilor, a modurilor

de transformare chimică, a sensibilităţilor la acţiunile exterioare permite luarea tuturor măsurilor ce determină eliminarea apariţiei cauzelor de explozie, evaluarea pagubelor posibile, dacă evenimentul s-a produs şi în ultimă instanţă, limitarea efectelor exploziei. (3) Necesitatea cunoaşterii riscurilor trebuie să se manifeste la toate nivelurile ierarhiei şi cere o bună informare a personalului. (4) Persoanele implicate în desfăşurarea activităţilor de asanare trebuie să fie conştiente de pericolele ce pot apare şi sarcinile pe care le au de îndeplinit .

Art. 192. – (1) Principiul II: Separarea riscurilor. (2) Acest principiu impune ca în acelaşi loc de muncă să existe riscuri de aceeaşi natură sau de naturi puţin diferite. (3) Pentru a preveni sau combate un risc dat, sunt adoptate dispozitive de siguranţă proprii unui tip de pericol. (4) În cazul în care, în acelaşi loc, se manifestă riscuri de naturi diferite, dispozitivele de siguranţă trebuie să fie compatibile pentru tipul de risc . Art. 193. – (1) Principiul III: Limitarea riscurilor. (2) Principiul impune ca la un anumit punct de lucru să se limiteze în mărime riscul ce apare şi efectele sale posibile.

(3) Aceasta înseamnă că masa de explozivi existentă într-un loc trebuie să fie limitată, iar personalul care lucrează sau care are acces (eventuali vizitatori) să nu depăşească niciodată un anumit număr.

(4) Personalul prezent pentru desfăşurarea unei activităţi se alege astfel încât să fie în număr strict necesar executării unei lucrări pentru a nu se mări riscurile de accidente.

Art. 194. – (1) Principiul IV: Suprapunerea dispozitivelor de siguranţă. (2) La instalarea punctelor de lucru, amplasarea aparaturii şi organizarea lucrului, se urmăreşte ca dispozitivele de siguranţă să nu se suprapună în mod exagerat.

(3) Pentru reducerea probabilităţii de producere a unui accident trebuie să existe în cadrul aparaturii, anumite dispozitive de siguranţă, sisteme de protecţie iar personalul să fie supravegheat pentru respectarea procedurilor de lucru.

(4) Creşterea exagerată a numărului dispozitivelor de securitate poate reduce randamentul muncii, iar personalul poate avea o falsă impresie de siguranţă care ar conduce la scăderea concentrării în executarea dispoziţiilor de lucru.

(5) Două dispozitive de siguranţă independente şi suprapuse sunt printre cele mai eficace.

III.4.2. Măsuri de siguranţă care se iau pe timpul executării lucrărilor de asanare. Art. 195. - Pe timpul executării lucrărilor de asanare se vor respecta următoarele reguli generale de protecţie a muncii:

a) la locul de muncă să fie o ordine strictă şi să se respecte întocmai prevederile prezentelor instrucţiuni ;

b) fiecare pirotehnician să cunoască cu precizie operaţiunile pe care trebuie să le execute şi în ce succesiune ;

c) pentru fiecare operaţiune se numeşte un şef (conducător), care răspunde de organizarea lucrului şi executarea corectă a lucrărilor ;

d) la lucrările de asanare participă numai personalul strict necesar, restul personalului fiind îndepărtat la distanţa de siguranţă;

49

e) înainte de începerea lucrărilor de asanare, întregul personal participant va fi instruit şi verificat asupra operaţiunilor ce urmează a fi executate precum şi a regulilor de protecţie a muncii;

f) se asanează numai muniţiile a căror construcţie este cunoscută ; muniţiile necunoscute rămân pe loc şi nu se mişcă, despre existenţa lor se raportează şefului de lucrări;

g) muniţia rezultată din lucrările de asanare se depozitează provizoriu în depozite, fiind interzis a se arunca în lacuri, ape curgătoare sau îngropată în pământ;

h) pe timpul lucrărilor de asanare este obligatorie respectarea regulilor de protecţie a muncii fiind interzisă încălcarea acestora sub diverse motive .

i) pe timpul lucrului, personalul va fi echipat cu echipament de protecţie şi dotat cu materiale de intervenţie conform anexei nr.8;

j) la lucrările de asanare este interzis iluminatul cu flacără deschisă. Pentru iluminat vor fi folosite lanternele de buzunar sau iluminarea cu ajutorul energiei electrice ;

k) este strict interzisă lovirea, mişcarea, ridicarea sau demontarea muniţiilor ce se găsesc în zonele de lucru ;

l) este interzisă, pe o distanţă de 50 m de locul unde se execută lucrări de asanare utilizarea flăcării deschise ;

m) este interzis a se circula în zonele în care nu s-a executat asanarea terenului ; n) pe timpul operaţiunilor de cercetare, detectare, dezgropare, ridicare şi transportul muniţiilor

asanate se îndepărtează din zonă orice persoană ; o) în momentul descoperirii muniţiilor rămase neexplodate se sistează orice lucrare şi se

îndepărtează din zonă întregul personal ; p) conducătorii autovehiculelor trase la încărcat cu pământ sunt obligaţi să se îndepărteze şi să se

adăpostească la o distanţă de 150 m în direcţia opusă opusă frontului de lucru ; q) este interzis să se tragă la încărcare mai multe autovehicule ; întotdeauna lângă utilajul care

încarcă se va găsi un singur mijloc de transport ; r) în zonele de lucru nu se va găsi decât personalul strict necesar, stabilit de şeful lucrărilor de

asanare ; s) zonele de lucru şi interdicţie, vor fi marcate cu panouri de semnalizare ; t) protecţia personalului de pe şantier se face prin adăpostire în şanţuri, gropi sau după diferite

construcţii existente pe şantier ; u) este interzisă staţionarea în zonele de săpare-încărcare, pe o rază de 150 m ; v) pământul excavat va fi transportat în vederea depozitării numai cu mijloace basculante,

descărcarea manuală fiind permisă în cazul defectării sistemului de basculare şi numai cu luarea unor măsuri de securitate suplimentare ;

w) la locul de descărcare se va executa din nou detectarea pământului de către echipa de asanare ; x) personalul care execută lucrări de săpături, manual sau mecanic, va fi instruit din punct de vedere

al protecţiei muncii, în mod practic, la locul de muncă respectiv .

Art. 196. - În cazul în care se constată că pe anumite terenuri unde se execută lucrări de construcţii sunt muniţii rămase neexplodate , în mod obligatoriu, toate lucrările de excavaţii, manuale sau mecanice, se vor executa respectând măsurile de protecţie a muncii prevăzute în prezentele instrucţiuni. Art.197. - Pentru executarea lucrărilor de săpătură, manual sau mecanic, se va proceda astfel :

a) lucrările de săpătură se execută numai în zonele cercetate şi detectate de echipa de asanare ; b) săparea şi îndepărtarea pământului se va executa, în mod obligatoriu în straturi succesive cu

grosimea de maxim 20 cm ; c) după îndepărtarea fiecărui strat de pământ, echipa de asanare va executa în mod obligatoriu

cercetarea şi detectarea stratului următor, lucrările repetându-se până la terminare.

Art. 198. (1) - Excavatoarele şi draglinele destinate să execute lucrările de săpătură, în condiţiile existenţei unor muniţii rămase neexplodate, vor fi amenajate, astfel :

50

a) partea din faţă a cabinei va fi blindată cu o placă de oţel cu grosimea minimă de 15 mm, sub un unghi de 450 faţă de cabină ; lăţimea şi lungimea plăcii de protecţie se stabilesc în funcţie de forma constructivă a cabinei, în aşa fel ca schijele unui proiectil care ar face explozie în faţa cabinei să nu poată pătrunde până la mecanicul conductor ;

b) pereţii frontali şi laterali vor fi şi ei blindaţi cu tablă din acelaşi oţel; c) în spaţiul dintre peretele vertical frontal şi placa de protecţie se pun saci cu nisip, asigurându-se

astfel un strat de protecţie cu grosimea minimă 50 cm ; d) în dreptul ferestrei din faţă se va executa o deschizătură de 40 x 40 cm care va fi acoperită cu

plexiglas gros de 30 mm ; e) în faţa deschizăturii din dreptul geamului, la o distanţă de 4 cm, se fixează un grătar confecţionat

din bare de oţel beton rotund cu diametrul minim de 14 mm ; f) în dreptul ferestrelor laterale se vor executa deschizături de 15 x 50 cm, dispuse vertical şi

acoperite cu plăci din plexiglas cu grosimea minimă de 30 mm . (2) În desenul de ansamblu, prezentat în anexa nr. 21, se dă un exemplu de soluţie constructivă

privind amenajarea cabinei unui excavator sau a unui alt utilaj cu care se execută lucrări de excavaţii. Art. 199. - Buldozerele destinate executării lucrărilor de nivelare vor fi amenajate astfel :

a) în partea superioară a lamei şi pe toată lungimea acesteia se va aplica prin sudură, o placă de oţel cu grosimea minimă de 15 mm cu o lăţime minimă de 60 cm care să nu se fragmenteze ;

b) cabina buldozerului se amenajează identic cu cabina excavatorului (anexa 21).

Art. 200. – (1) Cabinele autogrederelor şi screperelor, destinate executării lucrărilor de nivelare şi transport pământ se amenajează identic cu cabinele excavatoarelor. (2) Autogrederele şi screperele vor executa săpături numai până la adâncimi de 15 cm pe terenul care a fost în prealabil detectat. Art. 201. - În cazul utilajelor cu instalaţiile de săpat montate în spate, blindajele se vor fixa, în mod asemănător şi în partea din spatele cabinei. Art. 202. - Întrebuinţarea scarificatorului în lucrările de excavaţii se face astfel :

a) dinţii scarificatorului se reglează pentru pătrundere la o adâncime de 15 cm ; b) scarificatorul se montează la tractorul buldozerului ; c) stratul de pământ scarificat va fi împins de buldozer până în depozit, de unde se încarcă cu

mijloace mecanice . Art. 203. - Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare se vor respecta următoarele reguli :

a) pirotehnicienii care execută operaţiunile de cercetare şi detectare vor fi instruiţi şi verificaţi, în mod practic la faţa locului, asupra modului de lucru şi asupra cunoaşterii regulilor de protecţie a muncii;

b) se cercetează şi se detectează fiecare fâşie de teren marcată şi jalonată ; c) deplasarea în teren se execută numai după ce terenul a fost verificat vizual, din aproape în

aproape, iar locurile şi obiectele suspecte sau marcat şi se ocolesc ; d) folosirea sondei, în operaţiunile de cercetare şi detectare, se face numai cu mişcări lente.

Art. 204. - Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare se interzice: a) accesul sau circulaţia oamenilor şi vehiculelor în zonele în care se presupune existenţa muniţiilor

neexplodate ; b) mişcarea muniţiilor de pe loc ; c) tragerea sârmelor, sforilor sau frânghiilor descoperite cu ocazia cercetării terenului ; d) aglomerările de persoane ;

51

e) folosirea focului deschis în zona în care se presupune existenţa muniţiilor neexplodate ; f) părăsirea locului de muncă fără aprobare ; g) angajarea de discuţii, de orice fel, pe timpul lucrului.

Art. 205. – (1) Se interzice executarea cercetării şi detectării terenurilor acoperite cu zăpadă, iarbă mare sau tufişuri.

(2) Detectarea terenurilor acoperite cu zăpadă se va executa după numai topirea acesteia. (3) Terenurile cu iarbă şi tufişuri vor fi mai întâi asanate la suprafaţă, apoi se vor curăţa de iarbă,

tufişuri şi în final, se vor executa operaţiunile de detectare.

Art. 206. - Pe timpul executării lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire, se vor lua următoarele măsuri :

a) operaţiunile se execută de către un singur pirotehnician şi numai în cazuri cu totul deosebite, vor lucra doi pirotehnicieni ;

b) pe timpul executării acestor operaţiuni, se sistează orice altă lucrare şi se îndepărtează la distanţa de siguranţă, toate persoanele din zona de lucru ;

c) pe timpul lucrului se interzice mişcarea sau lovirea muniţiei ; d) se interzic lucrările de săpătură în pământ îngheţat ; e) se interzice folosirea târnăcopului sau răngii, în executarea lucrărilor de dezgropare, degajare

sau dezvelire ; f) pământul rezultat din săpătură se îndepărtează la distanţă de 1 metru de marginile gropii ; g) pe timp cu condiţii meteorologice nefavorabile ( de exemplu : ploaie torenţială, furtună, ninsoare

abundentă, descărcări electrice, formare de polei) se sistează lucrul ; h) pereţii gropilor se consolidează cu scânduri pentru prevenirea surpărilor ; i) înlăturarea cărămizilor, elementelor de construcţii sau a altor materiale aflate deasupra muniţiilor

sau în imediata apropiere, se face bucată cu bucată, şi cu atenţie sporită ; j) lucrările de dezgropare sau degajare se execută manual fiind interzisă folosirea mijloacelor

mecanice .

Art. 207. - Pe timpul operaţiunilor de dezamorsare, se vor respecta următoarele reguli : a) dezamorsarea muniţiei se execută de un singur pirotehnician ; b) populaţia şi bunurile materiale din zonă se evacuează până la limita de siguranţă ; c) se iau măsuri pentru protejarea construcţiilor şi a celorlalte bunuri care nu pot fi evacuate ; d) este interzisă demontarea focoaselor folosind dalta şi ciocanul ; e) operaţiunile de dezamorsare se execută cu mişcări lente şi fără şocuri ; f) focoasele extrase de la muniţii se transportă de un singur pirotehnician, în poziţie orizontală şi se

păstrează, până la distrugerea lor totală, în locuri izolate şi păzite ; g) în operaţiunile de dezamorsare se folosesc scule, unelte, dispozitive şi aparate destinate în acest

scop. Este interzis să se folosească scule şi unelte improvizate .

Art. 208. - Pe timpul executării operaţiunilor de ridicare, se vor respecta următoarele reguli : a) muniţia se manipulează în poziţie orizontală ; b) se interzice răsturnarea, trântirea sau lovirea muniţiei ; c) desprinderea de sol a muniţiei şi transportul ei până la mijlocul de transport se face cu mişcări

lente ; d) în zona în care se ridică muniţia nu este permis accesul sau staţionarea persoanelor care nu

participă la această lucrare ; e) înainte de ridicare, şeful lucrărilor de asanare verifică, starea cablurilor şi frânghiilor de legătură,

precum şi modul cum s-au executat legăturile ; f) se interzice ridicarea de pe loc a muniţiilor pătrunse parţial în pământ şi îngropate sau blocate de

diferite materiale ;

52

g) nu se admit nici un fel de improvizaţii pentru asigurarea muniţiei în dispozitivele de prindere ; h) se interzice ridicarea muniţiilor prin prinderea de focoase .

Art. 209. - Pe timpul transportului muniţiilor neexplodate cu braţele, este interzis: a) transportul prin târâre, rostogolire, lovire sau aruncare a muniţiilor; b) angajarea de discuţii care să sustragă atenţia oamenilor pe timpul lucrului; c) transportul pe umăr, sub braţ sau cu samarele; d) transportul muniţiilor neexplodate pe timp de condiţii meteo nefavorabile ; e) transportul mai multor proiectile deodată sau în vrac; f) transportul muniţiei necunoscute; g) transportul muniţiei în ambalaje deteriorate sau în mijloace de transport improvizate; h) transportul muniţiei de calibru mic sau al focoaselor fără ambalaje speciale; i) folosirea oamenilor neinstruiţi şi care nu cunosc caracteristicile muniţiilor ce se transportă.

Art. 210 . - Pe timpul transportului cu mijloace auto este interzis: a) aşezarea muniţiilor pe mai multe rânduri ; b) transportul muniţiilor la un loc cu alte materiale ; c) staţionarea, pe timpul descărcărilor electrice, în păduri, lângă copaci izolaţi sau în apropierea

construcţiilor înalte ; d) transportul în comun al proiectilelor sau bombelor încărcate cu substanţe explozive cu cele

incendiare ; e) focul deschis în/lîngă autovehiculele încărcate cu muniţie sau la o distanţă mai mică de 25 m de

acestea ; f) transportul de persoane în caroseria autovehiculului sau pe platformă împreună cu muniţiile

transportate g) transportul muniţiilor fără însoţitor de specialitate ; h) depăşirea vitezei de 50 km/oră ; i) schimbarea locului muniţiilor pe timpul transportului ; j) transportul muniţiilor explozive în remorci tractate de autocamioane ; k) transportul muniţiilor neambalate sau care nu sunt asigurate contra rostogolirii ; l) a se circula pe drumuri greu practicabile, alunecoase sau cu denivelări, în condiţii meteo

nefavorabile sau pe timpul nopţii ; m) transportul muniţiilor asanate cu mijloace auto în coloană; n) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor încărcate cu muniţii neexplodate sau transvazarea

combustibilului din rezervoare ; o) tractarea cu autovehiculele încărcate cu muniţie a altor mijloace (bucătării rulante, remorci,

grupuri electrogene sau alte autovehicule).

Art. 211. – (1) Fiecare autovehicul care transportă muniţie neexplodată este însoţit de un pirotehnician numit prin ordin de zi pe unitate ca şef al mijlocului de transport. (2) La fiecare autovehicul trebuie să existe extrase din instrucţiunile privind regulile de protecţie a muncii pe timpul transportului muniţiilor rezultate din asanări, precum şi obligaţiile şi îndatoririle conducătorului auto şi ale însoţitorului. Art. 212. - Pentru transportul muniţiilor neexplodate în vederea distrugerii, se vor lua următoarele măsuri :

a) autovehiculul ce transportă muniţie provenită din asanări este însoţit de o maşină a poliţiei rutiere şi o autosanitară. Distanţa între autovehicule pe timpul deplasării sau staţionării este de cel puţin 50 − 100 m ;

b) itinerarele de deplasare se stabilesc în afara centrelor populate, şoselelor aglomerate, evitându-se, de regulă, zilele din ajunul şi zilele de sărbătoare;

53

c) staţionarea autovehiculului ce transportă muniţie asanată este permisă numai în afara părţii carosabile sau pe drumuri ( şosele) laterale;

d) la fiecare 60 de minute se efectuează opriri pentru verificarea muniţiei pe timpul transportului, precum şi starea tehnică a autovehiculului;

e) autovehiculele încărcate cu muniţii şi rămase în pană, nu se remorchează. Pentru continuarea transportului se solicită alte autovehicule procedându-se la descărcarea şi încărcarea muniţiei. Maşinile rămase în pană vor fi scoase de pe partea carosabilă a şoselei şi vor fi supravegheate de însoţitor.

Art. 213. - La depozitarea muniţiilor asanate, se vor lua următoarele măsuri :

a) se interzice depozitarea muniţiilor sub acţiunea directă a razelor solare ; b) se interzice intrarea cu foc deschis în locul de depozitare a muniţiilor ; c) zilnic se va face aerisirea depozitului prin deschiderea uşii şi ferestrelor ; d) intrarea în depozit este permisă numai după ce au trecut cel puţin 30 minute de la începerea

aerisirii ; e) în cazul în care la deschiderea depozitului este semnalat vreun miros specific, intrarea se va face

numai cu masca contra gazelor.

Art. 214. - Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind sistemul de iniţiere pirotehnic se vor respecta următoarele reguli :

a) la primirea fitilului de amorsare se controlează viteza de ardere ; b) să se ţină evidenţa strictă a materiilor explozive şi a mijloacelor de iniţiere iar distribuţia acestora

pentru confecţionarea amorselor se face înainte de introducerea în calupul de exploziv ; c) să se ţină evidenţa încărcăturilor care au explodat pentru a se stabili dacă sunt rateuri ; d) accesul la încărcăturile neexplodate (rateuri) este permis numai şefului lucrărilor de distrugeri

după cel puţin 30 minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care nu au explodat se urmăreşte dacă fitilul de amorsare sau chiar încărcăturile respective prezintă indicii de ardere;

e) când încărcăturile se aprind cu ajutorul amorselor, unui pirotehnician i se repartizează pentru aprindere o singură amorsă ;

f) la comanda “ PREGĂTIŢI ”, pirotehnicienii se apropie de încărcături şi le pregătesc pentru aprindere ;

g) aprinderea se face la comanda “ FOC ”, sau potrivit celor stabilite de şeful lucrărilor de asanare ; h) retragerea pirotehnicienilor numiţi pentru aprinderea amorselor se execută la comanda “

RETRAGEREA ” chiar şi cei care eventual nu au reuşit să aprindă amorsele ; i) momentul când trebuie să se dea comanda “RETRAGEREA ” se stabileşte de către şeful

lucrărilor de asanare cronometrând timpul de la aprindere sau atunci când se termină arderea bucăţii de control a fitilului de amorsare aprins de şeful lucrărilor în momentul când s-a dat comanda “ FOC ”; lungimea fitilului de amorsare-control (martor) trebuie să fie mai mică decât lungimea fitilului de amorsare al amorsei din încărcături cu un număr de centimetrii egal cu numărul de secunde necesare pentru retragerea oamenilor la distanţa de siguranţă sau în adăpost;

j) pirotehnicianul care aprinde amorsa individual, (când nu este constituită o echipă pentru aprinderea amorselor în acelaşi timp), după ce a aprins fitilul amorsei şi s-a convins că el arde, raportează cu voce tare “ ARDE ” şi se retrage imediat la distanţa de siguranţă sau în adăpost ;

k) reaprinderea unui fitil de amorsare stins sau care nu a ars până la capăt este interzisă . Art. 215. - Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind sistemul de iniţiere electric se vor respecta următoarele reguli :

a) capsele electrice se introduc în încărcăturile explozive cu puţin timp înainte de declanşarea exploziei, la ordinul şefului lucrărilor de asanare, dar numai după retragerea pirotehnicienilor care nu sunt angajaţi în executarea acestei operaţiuni ;

b) reoforii capselor electrice se ţin tot timpul legaţi în scurtcircuit;

54

c) cablul principal nu se va conecta la sursa de curent înainte de terminarea introducerii capselor electrice în încărcături şi retragerea întregului personal în adăpost ;

d) toate dispozitivele electrice se protejează contra descărcărilor electrice din atmosferă ; e) în cazul apariţiei furtunilor sau descărcărilor electrice, lucrările de distrugeri cu ajutorul

dispozitivelor electrice se întrerup imediat, conductorii electrici se deconectează de la sursa de curent şi întregul personal se retrage în adăposturi;

f) capetele cablurilor electrice vor fi scurtcircuitate permanent şi izolate ; g) conectarea capselor electrice la cablurile secundare se face personal de şeful lucrărilor de

distrugeri numai după ce în poligonul de distrugeri nu se mai găseşte nimeni si tot personalul este adăpostit ;

h) cablurile dispozitivului electric de iniţiere nu se vor întinde mai aproape de 200 m de staţii şi substaţii electrice, linii de înaltă tensiune, căi ferate electrice şi de staţii radio de mare putere ;

i) înainte de folosire se verifica starea izolaţiei cablurilor ; j) explozoarele şi celelalte surse de curent se păstrează sub pază, într-o ladă metalică încuiată de

către şeful lucrărilor de asanare ; k) dacă la aprinderea mai multor încărcături nu s-a putut stabili exact numărul de explozii,

verificarea rezultatelor se face de către şeful lucrărilor de distrugeri, numai după cel puţin 15 minute de la declanşarea acestora ;

l) este interzis accesul în zona operaţiunilor de distrugeri cu aparate de radio sau telefoane mobile . Art. 216. - Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind fitilul detonant, trebuie respectate următoarele reguli :

a) păstrarea la umbră a fitilului detonant, atât pe timpul lucrărilor pregătitoare , cât şi după realizarea dispozitivului de aprindere ;

b) accesul la încărcăturile de distrugere pentru iniţierea cărora s-a folosit fitilul detonant şi care nu au funcţionat este permis numai şefului lucrărilor de distrugeri şi numai după cel puţin 30 minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care n-au explodat se va urmări dacă fitilul detonant sau chiar încărcăturile explozive nu prezintă indicii de ardere; dacă se constată acest lucru, apropierea de încărcături este permisă numai după expirarea timpului necesar pentru eventuala ardere a fitilului detonant (acest timp se stabileşte cu o bucată de fitil detonant de control, în funcţie de lungimea fitilului detonant şi de viteza de ardere);

c) când se provoacă explozia unui grup de încărcături legate cu fitil detonant şi nu s-a putut stabili dacă au explodat toate încărcăturile, verificarea rezultatelor se face de către şeful lucrărilor de distrugeri la cel puţin 30 minute după explozie, în timpul apropierii de locul exploziei respectându-se regulile arătate mai sus.

Art. 217. - Pe timpul distrugerilor de muniţii pe locul de cădere se interzice :

a) mişcarea sau lovirea muniţiilor ; b) distrugerea muniţiilor în apropierea depozitelor de muniţii, materiale explozive, produse

inflamabile sau chimice, zonelor populate precum şi a elementelor de infrastructură social-economică .

Art. 218. – (1) Înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, şeful lucrărilor de asanare face instructajul personalului, indicându-i cu precizie ce operaţiune execută şi cum anume o execută. (2) La executarea lucrărilor de distrugeri nu participă decât personalul strict necesar. Pe măsura îndeplinirii misiunilor primite şi cu aprobarea şefului lucrărilor de asanare, personalul pirotehnic se retrage în adăpost. (3) Toate operaţiunile de distrugeri se execută sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de asanare, care stabileşte locurile de adăpostire pe timpul exploziilor şi semnalele de intrare şi ieşire în/din

55

adăposturi. În acest scop se fac antrenamente de verificare cu întreg personalul pirotehnic, inclusiv cu cel din pază. Art. 219. – (1) Şeful lucrărilor de asanare are obligaţia să comunice autorităţilor administraţiei publice locale de executarea lucrărilor de distrugeri, stabilind programul de lucru pe zile şi ore, precum şi măsurile de informare a populaţiei pentru prevenirea accidentelor. (2) Cu două ore înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, după instalarea panourilor de semnalizare pe căile de acces se instalează paza şi se interzice accesul în zona de siguranţă a poligonului. (3) Pe timpul lucrărilor de distrugeri personalul numit în posturile de pază se retrage în adăposturile special amenajate la comanda dată de şeful lucrărilor de asanare. Art. 220. - Lucrările de distrugeri a muniţiilor se execută numai pe timp de zi. Art. 221. – (1) Înainte de a da comanda “ FOC ” şeful lucrărilor de asanare face apelul personalului din subunitatea pirotehnică în adăposturi, dă comanda pentru adăpostirea personalului din pază, verifică prin observare directă întregul poligon, după care se adăposteşte.

(2) Ieşirea din adăposturi se face numai la comanda dată de şeful lucrărilor de asanare după verificarea rezultatului exploziilor.

Art. 222. - Pe timpul lucrărilor de distrugeri a proiectilelor şi bombelor izolate, şeful lucrărilor de

asanare va lua măsuri ca persoanele neadăpostite să se găsească la distanţele minime de siguranţă prevăzute în tabelul următor:

T abel cu distanţele minime de siguranţă pentru persoane neadăpostite

PROIECTILE DE ARTILERIE BOMBE DE AVIAŢIE Calibru (mm) Distanţa (m) Calibrul (kg) Distanţa (m)

Până la 88 700 Până la 50 500 100-122 900 50-250 1000 130-160 1200 250-500 1500 peste 160 1500 Peste 500 2000

Art. 223. – (1) După explozie, se verifică terenul din jur pe o rază de 500 m.

(2) Proiectilele aruncate de explozie şi neexplodate nu se ating şi nu se mişcă din poziţia în care se găsesc, ele se distrug pe loc. Art. 224. – (1) La terminare, şeful lucrărilor de asanare organizează asanarea poligonului. În acest scop organizează cercetarea şi detectarea terenului la suprafaţă şi în adâncime. (2) Asanarea la suprafaţă constă din strângerea schijelor şi a eventualelor părţi de proiectile (fără focos) de pe întreaga suprafaţă. Această lucrare se execută zilnic la terminarea lucrului. Proiectilele, focoasele, precum şi alte elemente de muniţii periculoase la mişcare nu se ridică; ele se distrug pe locul unde se află. (3) Asanarea în adâncime se execută după terminarea completă a distrugerilor prin detectarea întregii suprafeţe de teren, inclusiv a gropilor de distrugeri. (4) Pe timpul lucrărilor de distrugeri se iau măsuri pentru stingerea eventualelor focare de incendii rezultate în urma exploziilor muniţiilor distruse . (5) La distrugerea muniţiei descoperite neexplodate, se va ţine seama că în afară de explozia încărcăturii aplicate pe muniţie se produce, de regulă, şi explozia încărcăturii proiectilului (bombei, grenadei), ceea ce are ca efect sporirea razei de împrăştiere a schijelor .

56

III.4.3. Măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândul populaţiei

Art. 225. – (1) Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea. (2) Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei, inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv al municipiului Bucureşti, vor lua următoarele măsuri : a) Vor organiza expuneri în şcoli, instituţii publice şi la agenţii economici pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor rămase neexplodate. Cu acest prilej, se va prezenta modul de comportare faţă de aceste muniţii, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv :

1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ; 2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe; 3. comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase ; 4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă ; 5. introducerea muniţiilor în foc; 6. topirea elementelor metalice de muniţii; 7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură; 8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte ; 9. utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale; 10. demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente ; 11. folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele, proiectilele şi

focoasele sau alte elemente ale acestora ; b) Vor explica auditoriului şi în special copiilor, ce înseamnă sensibilitatea mare la iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constă efectele exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, în scopul înţelegerii de a nu se atinge acestea de către persoane neautorizate. c) Vor explica despre responsabilitatea cetăţenească pe care o au, de a anunţa imediat autorităţile locale despre descoperirea unor muniţii neexplodate pentru prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii, animalele sau alte bunuri şi să furnizeze orice informaţie privind localizarea acestora. De asemenea, să informeze dacă au cunoştinţă de deţinerea de către alte persoane a unor muniţii neexplodate. d) Vor informa despre măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis :

1. accesul persoanelor şi animalelor ; 2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice ; 3. aprinderea focului deschis ; 4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare ; 5. circulaţia vehiculelor. e) Vor informa, în mod deosebit pe lucrătorii din agricultură (mecanizatori, personalul tehnic-

administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte.

Art. 226. – (1) Pentru informarea cetăţenilor despre regulile de siguranţă şi modul de comportare faţă de muniţiile rămase neexplodate, se pot utiliza toate mijloacele mass media la dispoziţie la nivel naţional sau local precum şi de acordare a asistenţei de specialitate de către specialişti.

(2) Formele, metodele şi procedeele de prezentare se stabilesc de comun acord cu organele locale pe baza planurilor elaborate la nivel judeţean.

57

Art. 227. - Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de muniţii neexplodate :

a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul general ( judeţean) pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de muniţii neexplodate ;

b) să nu mişte de pe loc muniţiiile descoperite neexplodate ; c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de muniţii

neexplodate ; d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii neexplodate pentru

valorificarea ca deşeuri metalice ; e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente; f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ; g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.

C a p i t o l u l IV

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, INSTITUŢIILOR PUBLICE, AGENŢILOR ECONOMICI ŞI POPULAŢIEI CIVILE PENTRU DESFĂŞURAREA

ÎN BUNE CONDIŢII A LUCRĂRILOR DE ASANARE

Art.228. - ATRIBUŢII COMUNE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINSTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE, INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI AGENŢILOR ECONOMICI. A) La descoperirea unor muniţii neexplodate , se iau următoarele măsuri :

a) sistarea oricărei activităţi lucrative şi evacuarea personalului; b) informarea poliţiei sau a autorităţii inspectoratului pentru situaţii de urgenţă ; c) informarea şi prezentarea, prin orice mijloace, inclusiv mass-media, a măsurilor privind protecţia

populaţiei civile din zonă şi pericolul pe care îl prezintă muniţiile neexplodate. B) La sosirea pentru intervenţie a subunităţii de asanare:

a) să indice şefului subunităţii de asanare locul unde a fost descoperită muniţia neexplodată ; b) dacă pentru lucrările de asanare este necesar a fi deschis un punct de lucru pirotehnic să

întocmească un act de constatare (anexa nr.2) prin care să se precizeze responsabilităţile rezultate din planificarea, organizarea şi execuţia lucrărilor de asanare pe baza urgenţei şi ordinii executării lucrărilor de asanare;

c) să asigure panourile de semnalizare, montarea acestora în locurile stabilite şi să informeze populaţia civilă despre semnificaţia indicatoarelor utilizate;

d) să stabilească şi să amenajeze locul pentru depozitarea temporară a muniţiilor asanate şi să asigure paza acestuia;

e) să nu permită intrarea în zona lucrărilor de asanare a persoanelor neautorizate, sub influenţa băuturilor alcoolice, a medicamentelor sau a căror stare fizică este vizibil necorespunzătoare ;

f) să asigure, la cerere, materialele combustibile pentru lucrările de distrugeri prin ardere a muniţiei asanate;

g) să pună la dispoziţie lăzile (tărgile) pentru asigurarea condiţiilor de transport a muniţiilor asanate; h) la nevoie, să aloce resursele financiare pentru confecţionarea blindajelor de protecţie a utilajelor

la explozie ; i) să pună la dispoziţie terenul unde se vor distruge muniţiile rezultate din asanări; j) la cerere, să asigure forţa de muncă necesară pentru unele lucrări auxiliare ; k) să asigure mijloacele de transport a muniţiei asanate; l) să ia măsuri pentru cazarea şi hrănirea specialiştilor care participă la lucrările de asanare; m) să asigure cadrele medicale şi mijloacele pentru asistenţa medicală de urgenţă;

58

n) să organizeze continuarea lucrărilor sistate temporar numai pe terenul care a fost cercetat, detectat şi asanat de muniţii;

o) să execute lucrările de săpături, manual sau mecanizat, numai sub supravegherea unui pirotehnician.

Art.229. - ATRIBUŢII SPECIFICE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE : A) Ministerul Administraţiei şi Internelor exercită următoarele atribuţii :

a) elaborează cadrul normativ şi stabileşte responsabilităţile instituţiilor publice şi agenţilor economici privind activitatea de asanare a terenurilor cu muniţii neexplodate ;

b) răspunde, prin structura specializată din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă de conducerea şi coordonarea întregii activităţi de asanare a teritoriului României ;

c) răspunde de pregătirea şi încadrarea cu personal de specialitate a structurilor cu responsabilităţi în domeniul asanării teritoriului ;

d) asigură dotarea structurilor pirotehnice cu tehnica şi utilajele necesare precum şi echipamentul de protecţie ;

e) stabileşte şi dispune luarea măsurilor pentru securizarea locurilor unde s-au descoperit muniţii neexplodate precum şi a prevenirii efectelor factorilor de risc asupra populaţiei civile şi a agenţilor economici ;

f) asigură, prin organele de poliţie rutieră, monitorizarea transporturilor muniţiei asanate ; g) asigură terenurile, materiile explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea

muniţiilor asanate ; h) asigură asistenţa medicală de urgenţă la intervenţii a personalului care desfăşoară direct

activităţile de asanare, precum şi refacerea stării fizico-psihice după intervenţii ; i) organizează intervenţia pentru prevenirea şi stingerea incendiilor rezultate în urma distrugerii

muniţiilor neexplodate. B) Ministerul Apărării Naţionale exercită următoarele atribuţii:

a) asigură prin structurile specializate proprii, transmiterea informaţiilor despre descoperirea de muniţii neexplodate din timpul războaielor;

b) la solicitarea Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, în zilele şi orele stabilite de comun acord, pune la dispoziţia subunităţilor de asanare, poligoane pentru executarea distrugerilor de muniţie rămasă neexplodată ;

c) în situaţii excepţionale, participă, la cerere, cu personal specializat şi tehnică, la asanarea unor terenuri cu muniţiile rămase neexplodate;

d) pentru asanarea muniţiilor eşuate de-a lungul fluviului sau pe litoral, participă cu personal specializat din Forţele Navale;

e) asigură, în situaţiile care se impun, activitatea de supraveghere a mediului şi realizarea măsurilor de evacuare a populaţiei, animalelor, bunurilor materiale şi limitare a efectelor accidentale în poligoanele unde se distrug muniţii neexplodate.

C) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului întocmeşte împreună cu specialiştii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, planul şi tematica de învăţământ pentru pregătirea elevilor şi studenţilor pe linia cunoaşterii muniţiilor şi a prevenirii accidentelor provocate de muniţiile descoperite neexplodate.

Art.230. - ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

CENTRALE ŞI LOCALE a) planifică prin bugetul propriu, resursele financiare necesare pentru desfăşurarea activităţilor de

asanare şi pentru contractele de asistenţă sanitară pe timpul desfăşurării acestor activităţi ; b) stabileşte zonele de risc la descoperirea şi distrugerea muniţiilor descoperite neexplodate; c) stabileşte împreună cu specialistul pirotehnician terenul pe care se vor executa distrugeri de

muniţii, zilele când se execută distrugeri şi măsurile de protecţie a populaţiei civile;

59

d) stabileşte, împreună cu specialiştii Inspectoratului General ( Judeţean ) pentru Situaţii de Urgenţă măsuri pentru prevenirea şi informarea populaţiei civile despre pericolul pe care îl prezintă muniţia descoperită neexplodată şi pentru prevenirea riscurilor de colectare a muniţiilor neexplodate de către agenţii economici specializaţi .

60

ANTET Anexa nr. 1 ( art. 11 ) DE LA : CĂTRE: SUBIECT :

RAPORT MISIUNE DE ASANARE DIN DATA DE …

Nr. Crt.

Cine a transmis

informaţia

Misiunea executată

Felul muniţiei asanate

Cantitatea de muniţie

asanată

Forţe şi mijloace de intervenţie

Locul Intervenţiei Împrejurări

Victime Pagube

* Cercetare * Identificare * Ridicare * Transport * Depozitare * Distrugere

Mun

iţie

asa

nată

NOTĂ: 1. Accidentele pe această linie se raportează operativ la centrul operaţional naţional specificându-se:

� data şi ora producerii accidentului; � numele, prenumele şi vârsta persoanelor implicate în accident ; � cauza accidentului ( detalii ) ; � urmările accidentului ; � starea persoanelor implicate în accident ; � măsuri luate .

2. Activităţile de distrugeri de zăpoare de gheaţă se vor raporta operativ la centrul operaţional naţional specificându-se:

• în etapa preliminară, locul (ziua) unde urmează să se desfăşoare distrugerea şi cine a solicitat intervenţia;

• după îndeplinirea misiunii, raport de intervenţie, în care vor fi menţionate: � cantitatea de materii explozive şi mijloace de aprindere folosite ; � forţele participante (proprii şi cele de cooperare) ; � lungimea şi lăţimea de degajare a sloiurilor de gheaţă; � rezultatul distrugerii zăpoarelor ; � alte elemente considerate a fi raportate .

61

ANTET Anexa nr. 2 (art.19) Exemplar nr.

APROB :

Comandant

ACT DE CONSTATARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE

(model)

1. Data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii actului de constatare (denumirea şi adresa beneficiarului).

2. Problemele specifice locului unde se execută lucrările de asanare . 3. Componenţa comisiei de constatare (se înscrie numele şi prenumele membrilor comisiei, precum

şi denumirea instituţiei ce o reprezintă fiecare). 4. Descrierea amănunţită a situaţiei constatate la faţa locului . 5. Delimitarea precisă a terenului ce urmează a fi asanat, anexându-se şi planul de situaţie cu repere

bine determinate în teren . 6. Operaţiunile ce se execută în teren şi urgenţa executării acestora . 7. Măsuri de siguranţă şi securitate (protecţia muncii,asistenţa sanitară,paza muniţiei) . 8. Măsuri ce se iau pentru protecţia mediului . 9. Atribuţiile subunităţii care execută lucrări de asanare . 10. Atribuţiile beneficiarului lucrărilor de asanare . 11. Alte clauze.

SEMNĂTURI REPREZENTANTUL INSPECTORATULUI GENERAL ( JUDEŢEAN) PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ/STRUCTURII PIROTEHNICE CARE VA EXECUTA LUCRAREA REPREZENTANTUL LOCAL AL INSPECTORATULUI DE POLIŢIE JUDEŢEAN REPREZENTANTUL SOCIETĂŢII BENEFICIARE sau al AUTORITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE NOTĂ : Actul de constatare se încheie în 4 exemplare ( un exemplar la I.G.S.U, un exemplar la structura care va executa lucrarea, un exemplar la I.J.S.U. şi un exemplar la societatea beneficiară a lucrărilor sau la autoritatea administraţiei publice locale )

ANTET Anexa nr. 3 (art. 23 )

J U R N A L U L

CU EVIDENŢA LUCRĂRILOR DE ASANARE

Data

executării lucrărilor de

asanare ZZ L A

Denumirea lucrărilor

(operaţiunilor) şi locul unde se

execută

Personalul

care participă

Numărul.

ordinului de zi pe unitate

Rezultatele lucrărilor

(operaţiunilor) de asanare

Materiale

consumate pentru distrugerea

muniţiei asanate

Semnătura şefului

lucrărilor de asanare

(şef P.L. )

Obs.

63

ANTET Anexa nr. 4

(art.24) Exemplar nr.

PROCES VERBAL (pentru alegerea suprafeţei de teren pe care se vor executa

distrugeri de muniţii neexplodată)

1. Încheiat azi (data, luna, anul) la................................................................ 2. Comisia alcătuită din : - reprezentantul administraţiei publice locale............................................................... - proprietarul terenului sau reprezentantul agentului economic (dacă terenul nu aparţine statului)...................................................................................................................... - şeful lucrărilor de asanare........................................................................................ am procedat la alegerea terenului situat în (locul cu repere bine determinate) pentru executarea distrugerilor de muniţie neexplodată.

3. Zilele şi intervalul orar în care se execută lucrări de distrugeri. 4. Terenul şi drumurile pe care se interzic accesul populaţiei în perioada executării lucrărilor de

asanare. 5. Obligaţii reciproce pe toată perioada executării lucrărilor de distrugeri. 6. Măsuri de securitate pe timpul desfăşurării de distrugeri (accesul în poligon, paza poligonului,

personalul care execută activităţile practice pentru distrugerea muniţiei, semnale, asanarea terenului după distrugerea muniţiei).

7. Reguli de securitate pe care trebuie să le respecte populaţia, modul de aducere la cunoştinţă, precum şi consecinţele nerespectării acestora. REPREZENTANTUL ADMINISTRAŢIEI ŞEFUL LUCRĂRILOR PUBLICE LOCALE DE ASANARE PROPRIETAR TEREN ( REPREZENTANTUL AGENTULUI ECONOMIC ) Notă : Se întocmeşte o singură dată cu ocazia stabilirii terenului pentru distrugeri de muniţie iar confirmarea folosirii acestui teren se face anual. La schimbarea terenului folosit pentru distrugeri se încheie un nou proces verbal.

64

ANTET Anexa nr. 5 (art.25) Exemplar nr.

APROB :

Comandant

PROCES VERBAL

(încheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri)

Încheiat azi (ziua, luna, anul ) la................................................................. În baza O.Z.U. nr.................din................................., echipa de asanare formată din : ............................................................................ ............................................................................ ………………………………………………… am procedat la distrugerea următoarelor cantităţi de muniţie rămasă neexplodată, găsită pe raza judeţului..............................................................................……………………………. ………........................................................................………………………………………. Distrugerea muniţiei s-a executat prin (procedeul de distrugere), în poligonul amenajat din (locul)……………….. Pentru distrugerea muniţiei s-au folosit următoarele materii explozive şi mijloace de dare a focului: - trotil ………................................... - caspe detonante electrice................ - capse detonante pirotehnice............. - fitil de amorsare............................... - aprinzători pirotehnici......................

Comisia formată din membrii echipei de asanare propune scăderea din evidenţa.....................................................a întregii cantităţi de materii explozive şi mijloace de dare a focului care au fost folosite în întregime. În urma distrugerii şi asanării terenului nu au/au rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale, pierderi de vieţi omeneşti sau accidente ecologice. Prezentul proces-verbal s-a încheiat în........... exemplare, astfel :

- ex.1 la unitatea care gestionează materialele; - ex.2 la Inspectoratul de Poliţie Judeţean; - ex.3 la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ; - ex.4 la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă / Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă .

ŞEFUL LUCRĂRILOR DE ASANARE M E M B R I I

65

ANTET Anexa nr. 6 ( art.26 ) Exemplar nr.

PROCES VERBAL (de predare-primire a terenului asanat)

1. Încheiat azi (ziua,luna,anul)………………… la (locul)………… 2. Delimitarea precisă a terenului asanat, suprafaţa acestuia şi adâncimea detectată. 3. Lucrările care pot fi executate în continuare pe acest teren. 4. Măsuri ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor în terenul asanat.

AM PREDAT AM PRIMIT Se încheie în 2 exemplare, din care originalul rămâne beneficiarului terenului asanat iar exemplarul doi la unitatea care a executat lucrările de asanare.

66

Anexa nr. 7

( art. 37, 79, 177-182 )

PANOURI DE INTERZICERE

INTERZIS FOC DESCHIS INTERZIS FUMATUL ŞI INTERZIS FUMATUL PIETONILOR INTERZIS

INTERZISĂ STINGEREA A NU SE ATINGE INTRARE INTERZISĂ CU APĂ PERSOANELOR NEAUTORIZATE

67

PANOURI DE INTERZICERE

( CONTINUARE )

ZONĂ INTERZISĂ ATENŢIE ! ÎN ACEST TEREN SE GĂSESC MUNIŢIE NEEXPLODATĂ MUNIŢII NEEXPLODATE .

NU EXECUTAŢI LUCRĂRI DE SĂPĂTURĂ

68

PANOURI DE AVERTIZARE

MATERIALE MATERIALE MATERIALE EXPLOZIVE TOXICE COMBUSTIBILE

MATERIALE PERICOL GENERAL PERICOL ELECTRIC INFLAMABILE SAU CU TEMPERATURI ÎNALTE

69

PANOURI DE OBLIGATIVITATE

PROTECŢIE OBLIGATORIE

A CAPULUI

PROTECŢIE OBLIGATORIE A CORPULUI

OBLIGAŢII GENERALE ( ÎNSOŢIT DUPĂ CAZ DE UN PANOU SUPLIMENTAR)

70

PANOURI DE SALVARE SAU DE PRIM AJUTOR

CĂI / IEŞIRI DE SALVARE

DIRECŢII DE URMAT ( SEMNAL DE INDICARE SUPLIMENTARĂ A PANOURILOR DE MAI SUS ) SPRE ZONELE ASANATE SAU

NEPERICULOASE

71

PANOURI DE SALVARE SAU DE PRIM AJUTOR

( CONTINUARE )

PRIM-AJUTOR TELEFON MEDIC

PANOURI PRIVIND MATERIALELE SAU

ECHIPAMENTELE PENTRU PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR

FURTUN DE INCENDIU EXTINCTOR TELEFON PENTRU ( STINGĂTOR ) PREVENIREA ŞI

STINGEREA INCENDIILOR

72

Anexa nr. 8 (art.60 )

ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE ŞI MATERIALELE DE INTERVENŢIE A

UNEI ECHIPE PIROTEHNICE

� Vestă antiglonţ (antischije) pe efectiv ; � Cască metalică - pe efectiv ; � Cisme de cauciuc - pe efectiv ; � Mască de gaze - pe efectiv ; � Mănuşi de protecţie - pe efectiv ; � Pătură antischije - 2 buc.; � Echipament de protecţie :

*salopetă de protecţie ; *pufoaică de protecţie ; *costum pirotehnic.

� Detector de mine metalice şi nemetalice ; � Disruptor cu apă, nisip, aer sau bolţ ; � Detector de explozivi ; � Trusă pirotehnică ; � Aparat de radiografie cu raze X ; � Complet de minare-deminare ; � Complet de distrugere ; � Robot telecomandat ; � Elemente de semnalizare vizuală (bandă pentru marcare, autocolante ) ; � Scule şi dispozitive pentru ridicat şi tăiat lemn şi metale; � Macara trepied pentru ridicat şi tatonat muniţie neexplodată ; � Aparate de emisie-recepţie; � Grup electrogen + instalaţie de iluminat, lanterne ; � Trusă de prim ajutor ; � Materiale pentru săpat :

*cazma; *târnăcop; *lopată; *rangă

� Ladă şi targă pentru transport muniţie. NOTĂ: Toate materialele echipei pirotehnice se transportă de autospeciala pirotehnică. Aceasta va fi prevăzută cu spaţiul pentru transportul muniţiei asanate sau va avea o remorcă pentru transportul acesteia. Muniţiile grele se transportă cu un autocamion special amennajat .

73

ANTET Anexa nr. 9 (art.76) Exemplar nr.

PROCES VERBAL

(de identificare, cercetare, ridicare şi transport al muniţiei neexplodate descoperită izolat sau

în cantităţi mici )

Încheiat azi ( ziua, luna, anul, locul).

Noi...............................................................................……………………...(predător) şi.......................................................(primitor) am procedat la predarea-primirea următoarelor cantităţi de muniţie neexplodată, descoperite pe raza localităţii ( locaţia precisă )............................................……….... …………………………. …………………………. …………………………. Muniţia provine din..................………………şi a fost descoperită de ……………… Muniţia a fost identificată, ridicată şi transportată în vederea depozitării şi distrugerii de către echipa pirotehnică : …………….…………………………………. Transportul se face cu maşina ..................................……........ şofer…………………. şef de maşină.....................................……... Prezentul proces verbal a fost întocmit în ............ exemplare astfel: - exemplar nr.1 la.............................................. - exemplar nr.2 la.............................................. AM PREDAT AM PRIMIT

74

ANTET Anexa nr. 10 (art.78)

R E G I S T R U L CU EVIDENŢA CONTROALELOR EXECUTATE ÎN DEPOZITUL DE MUNIŢIE NEEXPLODATĂ

Nr. crt.

Gradul, numele şi prenumele

persoanei care a efectuat controlul

Obiectul

controlului

Constatările făcute pe

timpul controlului

Indicaţiile şi

sarcinile date în urma controlului

Semnătura

Măsurile

luate

1 2 3 4 5 6

ANTET Anexa nr. 11 ( art.78 )

R E G I S T R U L CU EVIDENŢA MUNIŢIEI NEEXPLODATE INTRATE/IEŞITE

ÎN/DIN DEPOZITUL DE MUNIŢIE NEEXPLODATĂ

Nr. crt.

Data intrării

muniţiei în

depozit

Tipul şi cantitatea muniţiei

depozitate

Subunitatea care a executat

cercetarea,identificarea, transportul şi

depozitarea muniţiei şi nr. OZU

Semnătura şefului de depozit

Data ieşirii muniţiei în

vederea distrugerii

acesteia şi nr. procesului verbal de distrugere

Semnătura şefului de depozit

Obs

1 2 3 4 5 6

75

Anexa nr. 12

(art. 94)

EXPLOZORUL DINAMOELECTRIC

Explozorul dinamoelectric se întrebuinţează pentru aprinderea pe cale electrică a încărcăturilor de exploziv, amorsate cu capse electrice, legate în serie.

Principalele caracteristici:

Tensiunea 290 V Intensitatea maximă 1,5 A Numărul de capse (tip CEA, cu reofori) care pot fi explodate, în cazul când rezistenţa circuitului exterior nu depăşeşte 40ohmi 100 capse electrice legate în serie Dimensiunile 215 x 125 x 100 mm Greutatea 7 kgf

Compunerea : dinam de curent continuu; dispozitiv de contact; mecanism de armare, transmitere şi declanşare; corp metalic şi placă suport.

Modul de întrebuinţare La ezplozorul dinamoeletric există o singură cheie, care serveşte atât la armare, cît şi la declanşare. Pentru armare, cheia explozorului se scoate din locaşul său, se deschide uşiţa, se introduce în locaşul de pe capac, în dreptul inscripţiei “ARMEAZĂ” şi se roteşte spre dreapta cu 7½ ture complete (15 rotiri a 180°). La terminarea armării arcului, în ferestruica de control apare o placă fosforescentă. Pentru legarea la dispozitivul de aprindere, capetele cablului principal se unesc cu bornele explozorului, evitîndu-se atingerea între ele a porţiunilor desizolate ale cablului, sau atingerea acestora de corpul explozorului. Pentru aprindere aceeaşi cheie caree a servit la armare se introduce în locaşul din dreapta inscripţiei “APRINDE”. Printr-o răsucire la dreapta de 90°, arcul se destinde puternic, împrimînd rotorului

76

dinamului turaţia necesară pentru producerea curentului electric. După destinderea completă a arcului, indicatorul vizual revine în poziţia iniţială. Apoi cheia se roteşte la 90° spre stînga (operaţie prin care explozorul este gata pentru o nouă armare) şi se scoate din locaş, după care capetele cablului principal se desfac de la borne. La terminarea acestor operaţiuni, uşiţa se închide şi se înşurubează, iar cheia se introduce în locaşul său. Dacă şanţul de pe cheie s-a deteriorat, ceea ce permite scoaterea cheii fără a mai fi necesară rotirea ei spre stînga 90°, se va avea în vedere ca , înainte de a se începe armarea explozorului, cheia să fie mai întîi introdusă, pentru control, în locaşul din dreapta sus, lîngă inscripţia “APRINDE” şi rotită spre stînga la 90°. Această operaţiune este necesară pentru a se controla dacă mecanismul de declanşare este în poziţie normală. Pentru controlul părţii mecanice a explozorului dinamoelectric se procedează la armare şi apoi la declanşare. Dacă destinderea arcului se face aproape instantaneu, explozorul este în bună stare de funcţionare. Dacă destinderea se face mai încet, fapt care poate fi cauzat de îngroşarea unsorii, arcul trebuie armat şi declanşat de cîteva ori pentru ca unsoarea să se subţieze. Starea instalaţiei electrice a explozorului dinamometric se controlează: - cu lampa pentru controlul explozorului; - prin aprinderea unui bec obişnuit de 220 V şi de 40...60 W, introdus în circuit; La terminarea lucrului, explozoarele se şterg cu o cîrpă moale. Locaşurile pentru chei trebuie să fie curate; bornele se curăţă de praf şi de eventualele semne de oxidare. Curăţirea şi ungerea părţilor interioare ale explozorului se execută numai la ateliere, de către personalul autorizat, cel puţin de două ori pe an (o dată - vara şi o dată - iarna). Demontarea unui explozor, indiferent dacă este în stare bună sau prezintă defecţiuni, este interzisă. Explozoarele defecte se trimit la baza de reparat trehnică de geniu. Pentru efectuarea curăţirii, ungerii şi înlocuirii arcului defect este permisă demontarea corpului (cutiei) explozorului. Explozoarele se depozitează în încăperi încălzite şi ventilate, pe rafturi sau în dulapuri, ferite de praf şi de agenţi corozivi. Pe timpul depozitării - şi în general atunci cînd explozoarele nu se utilizează - arcurile acestora trebuie să fie în stare destinsă. Predare şi primirea pentru depozitare a explozoarelor care nu sunt în perfectă stare de curăţenie şi de întreţinere este interzisă. NOTĂ: În afară de tipul de explozor descris mai sus (explozorul dinamoeletric) există şi explozoare cu condensator, electrostatice, magnetoelectrice ş.a. Dintre acestea , explozoarele cu condensator au căpătat o întrebuinţare relativ mai largă. Explozoarele cu condensator permit legarea capselor electrice în serie, în derivaţie sau combinată. Pentru încărcarea condensatorului, explozorul este prevăzut cu un generator de curent alternativ, acţionat manual. Caracteristicile acestor tipuri de explozoare sînt foarte diferite, astfel: - tensiunea furnizată - 450....6 000 V - energia - 0,8...360 ws - numărul de capse electrice tip CEA cu reofori de cupru, de 2,5 ohmi, care pot fi aprinse :

- legate în serie 60....1 000 buc. - legate în derivaţie 500…...600 buc. - legate combinat maximum 30 ramificaţii x 300 capse - greutatea 2....15 kgf

77

Anexa nr. 13 (art.94)

LAMPA PENTRU CONTROLUL EXPLOZORULUI Această lampă este destinată pentru controlul funcţionării normale a explozorului. Lampa se compune dintr-un cilindru de bachelită, prevăzut cu o rezistenţă, un bec şi două contacte. Pentru controlul explozorului, acesta se armează. După aprinderea celor două contacte ale lămpii de control la bornele explozorului se procedează la declanşarea acestuia. Explozorul se consideră bun dacă, la declanşarea sa , becul lămpii se aprinde, dând o lumină roşie. Lampa pentru controlul explozorului se păstrază într-o cutiuţă de lemn, în încăperi uscate şi încălzite, în dulapuri sau rafturi. Ea se transportă, în toate ocaziile, împreună cu explozorul.

Figura nr. 9 LAMPĂ PENTRU CONTROLUL EXPLOZORULUI: 1- cilindru de bachelită; 2- bec; 3- contact.

78

Anexa nr.14

(art. 94) OHMMETRELE

Ohmmetrele se întrebuinţează pentru măsurarea aproximativă a rezistenţei electrice, precum şi pentru controlul conductibilităţii cablurilor şi a capselor electrice. Figura nr.10 OHMMETRE

CARACTERISTICI Ohmmetrul mare

Ohmmetrul mic

Gama rezistenţelor măsurate, ohmi 0...5 000 0...3 000 Sursa de curent baterie uscată de 4,5 V

Intensitatea maximă a curentului furnizat, A

0,01

Greutatea, kgf 0,5 0,3 Dimensiunile, mm 165 x 165 x 65 180 x 75 x 35 Compunerea ambelor ohmmetre : cutia aparatului; scala; locaşul bateriei; bornele; şurub pentru reglajul nulului. Pentru măsurarea unei rezistenţei, polii acesteia se unesc cu bornele ohmmetrului, după care se citeşte pe scală indicaţia acului. Pentru controlul conductibilităţii unui circuit se procedează la fel, urmărindu-se pe scală doar mişcarea acului spre dreapta (fără a se mai citi valoarea). La ridicarea din depozit, precum şi înainte de întrebuinţare, ohmmetrul se controlează prin scurtcircuitarea bornelor; în acest moment, acul indicator trebuie să indice zero pe scală. În cazul unor abateri, acul se aduce la zero prin manevrarea şurubului de reglaj, înlocuindu-se eventual bateria de alimentare. Demontarea şi repararea ohmmetrelor defecte se face la ateliere, numai de personalul autorizat. Ohmmetrele trebuie ferite de şocuri. Păstrarea ohmmetrelor se face în încăperi uscate şi încălzite, pe rafturi sau în dulapuri. Verificarea ohmmetrului este o operaţie obligatorie înainte de utilizarea lui pentru controlul dispozitivului electric de aprindere.

79

Anexa nr.15 (art. 98,103)

T A B E L CU CANTITĂŢILE DE EXPLOZIVI NECESARE CONFECŢIONĂRII ÎNCĂRCĂTURILOR ACTIVE

FOLOSITE LA DISTRUGEREA MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE

Nr. crt.

Denumirea muniţiilor care se distrug

Cantitatea de

trotil (kg.)

Raza de împrăştiere posibilă a schijelor.

1 Proiectil exploziv cal.20-45 mm 0,400 Până la 300 m 2 Proiectil exploziv cal.57-76 mm 0,700 Până la 500 m 3 Proiectil exploziv cal.76-105 mm 0,900 Până la 700 m 4 Proiectil exploziv cal.105-122 mm 1,200 Până la 1000 m 5 Proiectil exploziv cal.122-152 mm 1,300 Până la 1000 m 6 Proiectil exploziv cal.peste 152 mm 1,500 Până la 1500 m 7 Lovitură pentru aruncător cal. până la 82 mm 0,400 Până la 800 m 8 Lovitură pentru aruncător cal. 120-160 mm 1,300 Până la 1200 m 9 Lovitură pentru aruncător cal.240 mm 1,500 Până la 1500 m

10 Lovitură cu grenadă antitanc 0,500 Până la 500 m 11 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 2,5 kg 2,000 Până la 500 m 12 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 10 kg 2,700 Până la 500 m 13 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 50 kg. 3,700 Până la 850 m 14 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 100 kg 4,700 Până la 1000 m 15 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 2,5 kg 4,000 Până la 500 m 16 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 10 kg 5,000 Până la 500 m 17 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 50 kg 7,000 Până la 850 m 18 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de 50-100 kg 4,500 Până la 1000 m 19 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de până la 250 kg 2,500 Până la 1200 m 20 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 100 kg 1,500 Până la 1000 m 21 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 250 kg 1,700 Până la 1200 m 22 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 1000 kg 2,500 Până la 1500 m 23 Grenadă de mână ofensivă şi defensivă 0,200 Până la 200 m 24 Mină antiinfanterie nedetectabilă 0,500 Până la 200 m 25 Mină antiinfanterie metalică cu schije 0,700 Până la 200 m 26 Mină antitanc metalică 0,600 Până la 200 m 27 Mină antitanc nedetectabilă 0,500 Până la 200 m 28 Mină cu destinaţie diferită 0,700 Până la 200 m 29 Grenadă de mână antitanc 0,500 Până la 200 m

NOTĂ : 1. Prin încărcătură activă, se înţelege cantitatea de exploziv şi mijloacele de iniţiere (capse detonante, fitil), necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări. 2. Pentru distrugerea proiectilelor antitanc, perforante şi ruptură beton, funcţie de calibrele menţionate în prezentul tabel, cantitatea de explozivi se măreşte cu 100%. 3. Pentru distrugerea unor tipuri de muniţii care nu au fost specificate în prezentul tabel, cantitatea de exploziv se va stabili prin asimilare cu calibrele menţionat.

4. Pentru distrugerea unei gropi cu muniţie de artilerie, lovituri de aruncător, grenade de mână şi grenade antitanc etc., cantitatea de exploziv va fi 50% din încărcătura explozivă a muniţiei introduse în groapă.

80

ANTET Anexa nr. 16 (art.139)

BULETIN DE DELABORARE

În baza O.Z.U. nr........din...................... s-a constituit comisia formată din : Preşedinte : .................................…. Membrii : ...................................... ...................................... ......................................

pentru delaborarea muniţiilor, armamentului şi a altor elemente de muniţii şi pentru controlul deşeurilor metalice provenite din delaborare. Operaţiunea s-a executat prin verificarea bucată cu bucată, arderea încărcăturii, extragerea elementelor de iniţiere (capse + focoase). În urma delaborării au rezultat următoarele deşeuri metalice:

Nr. crt.

Denumirea metalelor

Cantitatea (kg.)

Simbol

Provenienţa

0 1 2 3 4 Materialele sunt complet delaborate şi nu prezintă nici un pericol la topire. PREŞEDINTE MEMBRII : ............................... ........................ ........................

Notă: Rubrica 3 se va completa de reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice , de comun acord cu reprezentantul unităţii predătoare, la predarea metalelor.

81

ANTET Anexa nr.17 (art.139)

PROCES VERBAL DE PREDARE/PRIMIRE DEŞEURI METALICE

Încheiat azi.......………..........................între…...........…………………… (reprezentantul unităţii predătoare).....................................................................……….......şi ………………………………… ( reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice ) . Am procedat primul la predarea şi secundul la primirea deşeurilor metalice (nemetalice ) prevăzute în : - buletinul de delaborare nr..…... din............................. - buletinul de delaborare nr..........din.........................… - buletinul de delaborare nr..........din........................…. Se anexează la procesul verbal buletinele menţionate mai sus într-un singur exemplar. Materialele au fost verificate bucată cu bucată de reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice ) în prezenţa predătorului şi corespund calitativ şi cantitativ cu datele menţionate în buletinele de delaborare, sunt complet delaborate şi nu prezintă pericol la topire. PREDĂTOR, PRIMITOR,

82

ANTET Anexa nr.18 UNITATEA _________________________ _____________ (art.144,145,146 )

FIŞĂ INDIVIDUALĂ

DE INSTRUCTAJ PRIVIND

PROTECŢIA MUNCII

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________ LOCUL DE MUNCĂ ______________________________________________________ LEGITIMAŢIA, MARCA __________________________________________________ GRUPA SANGUINĂ ______________________________________________________ DOMICILIUL ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________

83

IMPORTANT

Nici un lucrător, indiferent dacă este încadrat permanent, temporar, sezonier sau ziler, precum şi

cei care prestează muncă pe bază de contract, nu vor fi admişi la lucru fără efectuarea instructajului

introductiv general .

Durata instructajului general va fi de cel puţin 8 ore, iar în locurile unde există condiţii de muncă

deosebite va fi de cel puţin 2 zile .

Durata instructajului la locul de muncă variază în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară munca,

de complexitatea agregatelor, fiind de cel puţin 8 ore .

În cazul locurilor de muncă unde nu există instalaţii, utilaje, maşini sau aparate, durata acestui

instructaj va putea fi redusă la 4 ore .

Durata instructajului periodic va fi de cel puţin o oră şi se efectuează lunar în prima zi a lunii în

curs .

În fiecare zi, dacă este cazul, înainte de începerea lucrului se va verifica starea locului de muncă, a

uneltelor, sculelor, dispozitivelor şi echipamentului de protecţie, interzicând lucrul cu cele

necorespunzătoare .

Verificarea însuşirii instructajului de protecţie a muncii se va face în conformitate cu prevederile

normelor republicane de protecţie a muncii .

Fişa de instructaj se păstrează în toate cazurile de persoana care are obligaţia să efectueze

instructajul periodic ( conducătorii locurilor de muncă, responsabilii cu protecţia muncii ) .

84

PROTECŢIA MUNCII

Face parte integrantă din procesul de muncă şi are drept scop asigurarea celor mai bune condiţii de

muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale ( art. 1 din Legea nr.90/1996 ) .

Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie a muncii o au potrivit

atribuţiilor ce le revin cei ce organizează, controlează şi conduc procesul de muncă după cum urmează :

• la locul de muncă : şefii secţiilor, sectoarelor, atelierelor, inginerii, tehnicienii sau maiştrii precum

şi şefii echipelor ;

• la nivelul instituţiei : conducătorul unităţii ( art. 18 din Legea nr.90/1996 ) ;

• şeful de echipă este numit prin decizie scrisă de către conducătorul unităţii, iar lucrătorii care

conduc formaţii de lucru şi nu figurează în statele de plată în funcţie de şef, vor fi numiţi prin

decizie scrisă în care li se vor preciza obligaţiile şi răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte

protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi PSI în cadrul formaţiei ce o conduce ,

85

DECLARAŢIE - ANGAJAMENT

Subsemnatul(a) ……………………………………………………………………… fiul ( fica ) lui

…………………………………..şi al …………………………………….....

născut ( ă ) în ziua de …………luna………………………anul………...…………………..

în localitatea ……………………………..judeţul………………………..domiciliat în strada

…………………………………….nr………… localitatea ………………………….

judeţul……………………………..posesor al buletinului de identitate ( cărţii de identitate) seria

…………nr………………….eliberat de Poliţia……………………………... la data

de…………………………………declar că nu am suferit şi nu sufăr de epilepsie şi pot lucra în meseria

pentru care sunt încadrat fără risc de accidentare .

Am luat la cunoştinţă de obligaţiile ce-mi revin în ceea ce priveşte protecţia muncii, ce mi-au fost

predate la încadrarea în muncă, mi le-am însuşit şi pe lângă acestea mă angajez faţă de persoanele ce m-au

instruit să respect următoarele :

• Să particip la toate formele de instruire şi să-mi însuşesc cunoştinţele predate ;

• Să nu mă prezint la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice ;

• Să nu introduc şi să nu consum băuturi alcoolice în incinta unităţii sau la locul de muncă ;

• Să nu încep lucrul fără purtarea echipamentului de protecţie şi până când nu am efectuat un

autocontrol la locul de muncă, privind : starea tehnică a sculelor, a maşinii, utilajului, instalaţiei,

schelei, scărilor etc. ;

• Să nu lucrez cu scule sau unelte defecte sau improprii ;

• Să nu pornesc autovehicule dacă nu sunt conducător de autovehicul ;

• Să nu umflu anvelope auto sau să execut lucrări pentru care nu sunt calificat, nu le cunosc, pentru

care nu am fost instruit, nu-mi revin prin programul de lucru, şi nu am primit dispoziţii de la şeful

meu ierarhic, chiar dacă mi-au fost solicitate de alte persoane ;

• Să respect întocmai tehnologia de lucru şi programul stabilit ;

• Să nu intru în raza de acţiune a utilajelor înainte de a anunţa pe conducătorul acestora ;

• Să nu umblu la instalaţii, maşini sau utilaje fără atribuţii de serviciu ;

• Să nu intervin pentru remedierea unor defecţiuni la instalaţiile de lumină şi forţă ( schimbarea

siguranţelor, mutarea sau instalarea lămpilor, întrerupătoarelor, prizelor, etc. ), fără atribiţii de

serviciu ;

• Să nu execut reparaţii la utilajele acţionate electric sau cu aer comprimat dacă nu am atribuţii de

86

serviciu în acest sens ;

• Să nu pun în funcţiune instalaţii, utilaje şi maşini fără apărători de protecţie, nelegate electric la

priza de pământ şi fără aparatură de măsură şi control în stare de funcţionare ;

• Să iau măsurile corespunzătoare împotriva pornirii întâmplătoare a instalaţiei, utilajelor sau

maşinii pe care lucrez ;

• Să încui cabina pupitrului şi bordului de comandă ( când acestea sunt dotate cu cabine ) ;

• Să cunosc neutralizanţii pentru substanţele cu care lucrez ( acizi, baze ) şi să pretind ca aceştia să

existe în dotarea punctului de lucru, inclusiv trusa sanitară cu medicamente ;

• Să fiu instruit pentru a putea acorda în mod corect primul ajutor în caz de accident ;

• Să nu umblu cu flacără deschisă la butoaiele de carbid, vase cu vopsele, diluanţi sau produse

petroliere ( benzină, neofalină etc.) sau alte substanţe periculoase ;

• Să nu aprind focul şi să nu spăl cu benzină, neofalină echipamentul de protecţie şi echipamentul de

lucru ;

• Să nu fumez şi să nu introduc ţigări, chibrituri, brichete, materiale şi produse care ar putea provoca

incendii sau explozii, la locul de muncă în care fumatul sau introducerea acestora este oprită ;

• Să nu dorm în locuri expuse accidentării, lângă utilaje, instalaţii, la baza taluzelor, în apropierea

focurilor, zone circulate sau cu substanţe inflamabile, pe stive de mărfuri;

• Să păstrez curăţenia la locul de muncă, igiena individuală şi colectivă, spălându-mă pe mâini

înainte de a servi masa ;

• Să păstrez alimentele la locuri în care nu se pot contamina ;

• Să nu servesc masa în locuri periculoase ( gropi, canale, râuri sau lacuri ) pentru a nu fi expus

înecului ;

La terminarea programului, dacă nu predau locul de muncă la alt schimb :

• să întrerup curentul electric ;

• să sting focurile ;

• să descarc de carbid generatorul de acetilenă ;

• să închid robinetele de gaze, apă şi să las locul de muncă curat ;

• să păstrez bunurile în folosinţă ;

• să nu intervin la instalaţiile sau alte dotări dacă nu am sarcină de serviciu în acest sens .

Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să dea dispoziţii clare şi precise personalului din

subordine, să pretindă şi să verifice executarea acestora în bune condiţii şi la timp .

Întregul personal trebuie să aibă o comportare corectă în cadrul relaţiilor de serviciu şi să

promoveze raporturile de întrajutorare cu membrii colectivului de lucru .

87

NUMELE ________________________PRENUMELE _____________________ Data şi locul naşterii __________________________________________________ Calificarea ________________________ Funcţia ___________________________ Secţia în care a fost încadrat în muncă_____________________________________ Munca pe care o va presta_______________________________________________ Traseul de deplasare la/de la serviciu _____________________________________ ___________________________________________________________________ Grupa sanguină___________ Instructajul la angajare 1) Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _________________________ timp de _________ ore, de către ______________________________________________ având funcţia de ___________________________________________________________ Conţinutul instructajului _____________________________________________________ _________________________________________________________________________ Semnătura Semnătura celui Semnătura celui celui instruit care a efectuat care a verificat instructajul însuşirea cunoştinţelor 2) Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data __________________________ specialitatea ____________________________ timp de _________________ore, de către _______________________ având funcţia de ____________________________________ Conţinutul instructajului _____________________________________________________ _________________________________________________________________________ Semnătura Semnătura celui Semnătura celui celui instruit care a efectuat care a verificat instructajul însuşirea cunoştinţelor 3) Admis la lucru Numele şi prenumele angajatorului ____________________________________________ Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _________________________________________ Data şi semnătura __________________________________________________________

Semnătura încadratului

…………………………… Semnătura persoanei care a efectuat

instructajul la locul de muncă Data : ziua……. luna………………..20…

88

INSTRUCTAJUL PERIODIC

D

ata

inst

ruct

ajul

ui

Dur

ata

(h)

Spe

cial

itat

ea

Materialul predat

Semnătura celui

inst

ruit

ca

re a

in

stru

it

care

a

veri

fica

t in

stru

irea

89

REINSTRUIRE

D

ata

inst

ruct

ajul

ui

Dur

ata

(h)

Spe

cial

itat

ea

Materialul predat

Semnătura celui

inst

ruit

ca

re a

in

stru

it

care

a

veri

fica

t in

stru

irea

90

REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

Data producerii

evenimentului

Diagnosticul medical

Descrierea evenimentului

Nr. şi data P.V. de cercetare a evenimentului

Nr. zile ITM

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE

PROTECŢIA MUNCII

Abaterea săvârşită de la normele de protecţia muncii

Sancţiunea aplicată Numărul şi data procesului verbal

91

CONTROL MEDICAL PERIODIC

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

* APT, APT CONDIŢIONAT, INAPT TEMPORAR, INAPT

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

Observaţii de specialitate*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura şi Data parafa medicului vizei

92

TESTAREA PSIHOLOGICĂ PERIODICĂ Apt psihologic pentru*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura Data psihologului

Apt psihologic pentru *

Semnătura Data psihologului

Apt psihologic pentru *

Semnătura psihologului

* lucru la înălţime, lucru în condiţii de izolare etc.

Apt psihologic pentru*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura Data psihologului

Apt psihologic pentru*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura Data psihologului

Apt psihologic pentru*

______________________________ ______________________________ ______________________________ Semnătura Data psihologului

93

INSTRUCŢIUNI PRIVIND MODUL DE STABILIRE A MĂRIMII

ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE ŞI DE LUCRU

Odată cu întocmirea fişei individuale de instructaj pentru protecţia muncii se vor completa şi

următoarele : 1. Înălţimea corpului ……………………………………………..în cm 2. Circumferinţa bustului …………………………………………în cm 3. Circumferinţa capului…………………………………………..în cm 4. Mărimea încălţămintei nr. …. …………..

Aceste date vor servi la întocmirea necesarului cu echipament de protecţie şi de lucru . Mărimea confecţiei este exprimată prin talie şi grosime . Talia se determină prin măsurarea înălţimii corpului din creştet până la tocul încălţămintei . Grosimea se determină prin măsurarea circumferinţei bustului în cm, care se împarte la doi .

Exemplu : un bărbat cu înălţimea cuprinsă între 1,79-1,85 cm are talia I . Dacă circumferinţa bustului este 100 cm rezultă o grosime de 100:2 = 50 cm . Deci este necesară o confecţie de mărimea 50/I. Restul caracteristicilor materiilor prime, domeniul de utilizare etc. se iau din catalogul pentru echipament de protecţie şi de lucru .

BĂRBAŢI UNITATEA_________________________________________ SERVICIUL (Compartimentul)__________________________

Talia I 1,79 – 1,85 cm Talia III 1,70- 1,74 cm Talia II 1,75 – 1,78 cm Talia IV 1,66 - 1,69 cm Talia V 1,59 - 1,64 cm

94

FIŞĂ COLECTIVĂ DE INSTRUCTAJ

privind protecţia muncii

Întocmită azi __________________ Subsemnatul ……………………………….……………………………………………… având funcţia de .……………….….……………………………………………………… în cadrul serviciului (compartimentului) ……………….…………………………………. asistat de dl. (d-na) ………………….……………………………………………………… având funcţia de …………………..…………………………….. am procedat la instruirea unui număr de …… …persoane de la ……………..………………………………………, conform tabelului nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI, pentru vizita (prezenţa) în unitatea noastră în ziua/zilele…………………………………………… În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele materiale: ������������������������������������������

������������������������������������������

������������������������������������������

������������������������������������������

��������������.����������������������������

care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi norme de PSI, ce trebuie respectate pe parcursul vizitării unităţii. Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) ……………………..……………………………………………………………………….. Verificat, Semnătura celui care __________________ a efectuat instructajul

Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor prezenta succint activităţile şi factorii de risc din cadrul unităţii, precum şimăsurile de prevenire şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei (NGPM art. 61, alin. 3 şiart. 78) de personal autorizat.

95

TABEL NOMINAL

cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialeleprelucrate şi consemnate în fişa colectivă de instructaj pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le respectăm întocmai. Nr. crt.

Numele şi prenumele

Act

identitate/grupa sanguină

Semnătura

Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului de vizitatori

Conducătorul grupului de vizitatori: Numele şi prenumele _______________________ Semnătura _______________________________

96

Anexa nr.19 (art. 147)

R E G I S T R U L

DE EVIDENŢĂ ZILNICĂ A INSTRUCTAJULUI DE PROTECŢIE A MUNCII

Data executării

instructajului

Gradul, numele şi prenumele personalului participant

Nr. ordinului de zi pe baza căruia

se execută lucrările

Ora începerii şi terminării lucrărilor de

asanare

Denumirea operaţiunilor pe care le execută şi pentru

care s-a făcut instructajul de

protecţie a muncii

Semnătura de participare la instructajul de

protecţie a muncii

Semnătura persoanei care a

executat instructajul de

protecţie a muncii

Obs.

97

Anexa nr. 20

( art. 169) CULORI DE SECURITATE

Culoare

Semnificaţie

sau scop

Indicaţii şi precizări

Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

Roşu

Pericol-alarmă

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenţă Evacuare

Materiale şi

echipamente de prevenire şi stingere a

incendiilor

Identificare şi localizare

Galben sau galben-oranj

Semnal de avertizare

Atenţie, precauţie Verificare

Albastru Semnal de obligaţie

Comportament sau acţiune specifică Obligaţia purtării echipamentului individul de protecţie

Verde

Semnal de avertizare sau de prim-ajutor

Porţi, ieşiri, căi, materiale, posturi, localuri

Situaţie de securitate

Revenire la normal

97