institutul naÞional de statisticÃ - invatamant-superior.ro · institutul naþional de statistica...

Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor

ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:

Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS

(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),

(http://www.insse.ro)/ e-mail: [email protected]

Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã

(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)

Editura ”Revista Românã de Statisticã”

sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”

(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)

ºi la e-mail: [email protected]

M A I 2 0 1 1

ISSN 2066 - 4079 ISSN-L 1222 - 8818

INS 2011

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.

Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi

Institutul Naþional de StatisticaB-dul Libertaþii Nr. 16, Sect. 5, BucureºtiTelefon: 0213181871; 0213177770F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5e - m a i l : r o m s t a t @ i n s s e . r oh t t p : / / w w w . i n s s e . r o

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonatorul publicaþiei :Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Coordonatorii ediþiei :Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ - VicepreºedinteGabriel Petricã JIFCU - Secretar generalIlie DUMITRESCU - Director Adriana CIUCHEA - Director GeneralDoina BADEA - ªef Serviciu

Responsabil de publicaþie :Doina BADEA - ªef Serviciu

Autori :Doina BADEA

Tehnoredactare ºi machetare :Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Victorina BOTEA,Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuţ a POPESCU, Laura ENACHE.

Pre-press ºi tipãrire :Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã StatisticãDirecþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Coordonatori :Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director GeneralVitty-Cristian CHIRAN - DirectorRodica-Elena SOLOVÃSTRU

Foto : Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta : Alexandru POPESCU - Referent

Adriana CIUCHEA, , Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.

- Şef Serviciu

IRLANDA REGATULUNIT

SPANIA ITALIA

AUSTRIA

SLOVENIA

REP. CEHÃ

DANEMARCA

SUEDIA

FINLANDA

ESTONIA

LETONIA

LITUANIA

POLONIA

UNGARIA

SLOVACIA

BULGARIA

ROMÂNIA

GRECIA

MALTA CIPRU

PORTUGALIA

FRANÞA

BELGIA

OLANDA

GERMANIA

LUXEMBURG

U N I U N E A E U R O P E A N Ã â

CUPRINS

Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Asigurãri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Agriculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Transporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Comerþ interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Pagina

â

MACROREGIUNEA UNU

MACROREGIUNEA DOI

MACROREGIUNEA TREI

MACROREGIUNEA PATRU

Oraºe

Legendã:

Municipii

Reºedinþe de judeþ

Judeþe

Regiuni de dezvoltare

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE

SATU MARE

MARAMUREª

SUCEAVA

BOTOª ANI

NEAMÞ

VASLUIBACÃU

IAªI

MUREª

HARGHITA

BISTRIÞA-NÃSÃUD

BIHOR

SÃLAJ

CLUJ

ARAD

HUNEDOARA

ALBA

TIMIª

CARAª-SEVERIN

OLT

DOLJ

TELEORMAN

GORJ

SIBIU

ARGEª

VÂLCEA

BUZÃU

DÂMBOVIÞA

GIURGIU

CÃLÃRAªI

IALOMIÞA

BRAªOVCOVASNA

VRANCEAGALAÞI

PRAHOVA

BRÃILATULCEA

CONSTANÞAILFOV

BUCUREª TI

Baia Mare

Satu Mare

Zalãu

Oradea

Cluj-NapocaTârgu Mureº

Miercurea Ciuc

Bacãu

Piatra-NeamþVaslui

Iaºi

BotoºaniSuceava

Bistriþa

Alba Iulia

Sibiu

Târgu Jiu

DrobetaTurnu Severin

Deva

Reºiþa

Arad

Timiºoara

Braºov

SfântuGheorghe

RâmnicuVâlcea

FocºaniGalaþi

Brãila

Ploieºti

Piteºti

TârgoviºteBuzãu

Tulcea

Constanþa

Cãlãraºi

Slobozia

CraiovaSlatina

AlexandriaGiurgiu

Sud - Muntenia Bucureºti - IlfovSud - Vest Oltenia

Nord - Vest

Vest

MEHEDINÞISud - Est

Nord - EstCentru

â

PREZENTARE GENERALÃ

Breviar statistic5

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

LA 31 DECEMBRIE 2010

Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320

din care: municipii 103

Numãrul comunelor 2861

Numãrul satelor 12956

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”

1) Dupã Greenwich.

POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

� România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de PeninsulaBalcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorularcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

� Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).

� Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.� Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.� Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.� Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi

localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).

â


ROMÂNIA ÎN CIFRE6

RELIEFUL ROMÂNIEI

Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespundeSubcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicileprincipale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºilunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.

Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea

vârfului masivului Judeþul vârfului

muntos muntos (m)

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519Peleaga Retezat Hunedoara 2509Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505

� Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la celeglaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime(Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0

1) La nivel normal de retenþie.2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

� Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi,principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungimede 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)

Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890Prut 742 10990Olt 615 24050

Siret 559 42890

1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.

â


Breviar statistic7

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7

1) La nivel normal de retenþie.

� Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilãcocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã;mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cuvalenþe pentru consum ºi tratamente medicale.

Ariile protejate, în anul 2010

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)

Rezervaþii ºtiinþifice 79 3105361)

Parcuri naþionale 13 3162711)

Monumente ale naturii 230 844481)

Rezervaþii naturale 661 2730561)

Parcuri naturale 14 7638941)

Rezervaþii ale biosferei 3 664446Zone umede de importanþã internaþionalã 5 616571Arii de protecþie specialã avifaunisticã 108 2988713Situri de importanþã comunitarã 273 3284092

Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriuluinaþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirearegimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialãavifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã asupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.

1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2010

Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)

Total 664446Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000Retezat Hunedoara 38047Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399

1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

â

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 995,6Suceava 869,8Oradea 876,2 Iaºi 581,2 Cluj-Napoca 811,8Târgu Mureº 735,5Bacãu 825,6Timiºoara 790,3Deva 759,1 Sibiu 718,5Vârfu Omu 1367,1 Galaþi 682,4Târgu Jiu 981,4Buzãu 513,8Calafat 590,1 Turnu Mãgurele 644,7Bucureºti-Filaret 659,6Constanþa 583,8

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.


ROMÂNIA ÎN CIFRE8

Temperatura aerului, în anul 2010

Maxima absolutã Minima absolutã

Staþia Media anualã anualã

meteorologicã anualã Val. Data Val. Dataînreg. înreg.

Satu Mare 10,3 36,0 14.VIII -15,6 28.ISuceava 8,4 33,6 13.VIII -24,7 26.IOradea 11,0 36,0 15.VIII -14,8 25.IIaºi 10,4 38,1 13.VIII -26,9 26.ICluj-Napoca 9,3 33,8 13.VI -18,1 25.ITârgu Mureº 9,9 35,9 14.VIII -21,9 25.IBacãu 9,8 35,8 13.VIII -25,9 25.ITimiºoara 11,6 35,9 15.VIII -12,9 28.IDeva 10,5 35,1 12.VI -16,6 25.ISibiu 9,8 34,0 12.VI -24,2 25.IVârfu Omu -1,8 18,5 27.VIII -24,2 25.IGalaþi 11,8 37,6 13.VIII -21,5 25.ITârgu Jiu 10,9 35,5 14;15.VIII -18,0 25.IBuzãu 11,6 37,3 13.VIII -25,7 26.ICalafat 11,9 39,0 28.VIII -21,0 25.ITurnu Mãgurele 11,9 38,0 15.VIII -21,8 27.IBucureºti-Filaret 12,0 38,1 13.VIII -18,9 26.IConstanþa 13,1 34,7 11.VIII -17,8 25.I

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

grade Celsius

Precipitaþii atmosferice, în anul 2010

â


Breviar statistic9

POPULAÞIA

� 21431298 locuitori, la 1 iulie 2010;� Densitatea populaþiei: 89,9 locuitori / km2, la 1 iulie 2010.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1942254 locuitori, la 1 iulie 2010), împãrþit în ºase sectoareadministrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitalaRomâniei din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,Ploieºti, Brãila.

Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.

PORTURI PRINCIPALE:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,

Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa („MihailKogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începândde la lance: albastru, galben, roºu.

FORMA DE GUVERNÃMÂNT:

� Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;� Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);� Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;� Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru

un mandat de 5 ani.

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiindeuro. În anul 2010, cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2099.

á

POPULAÞIA

ROMÂNIA ÎN CIFRE10

Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,0 ani (anul 2007) la 39,7 ani (anul 2010), vârstã medie cecaracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,1 ani, a fost ºila 1 iulie 2010 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.

Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie

milioane locuitori

2007 2008 2009 2010

Total 21,5 21,5 21,5 21,4

Pe sexe

Masculin 10,5 10,5 10,5 10,4Feminin 11,0 11,0 11,0 11,0

Pe grupe de vârstã

0-14 ani 3,3 3,3 3,2 3,215-59 ani 14,0 14,0 14,0 13,860 ani ºi peste 4,2 4,2 4,3 4,4

Pe medii

Urban 11,9 11,8 11,8 11,8Rural 9,6 9,7 9,7 9,6

La 1 iulie 2010 populaþia României a fost de 21431298 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%)ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale solduluimigraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2007-2010, cu aproape106,3 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces deîmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducereaabsolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice(de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2007, în anul 2010 se remarcã reducerea ponderii populaþieitinere (de 0-14 ani) de la 15,3% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste),de la 19,4% la 20,3%.

Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,6% din total, în scãdere cu 227,5 mii persoane faþã de mijloculanului 2007. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani; 30-34 ani;20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi 45-49 ani.

Vârsta medieani

2007 2008 2009 2010

Vârsta medie a populaþiei 39,0 39,2 39,5 39,7

â

Breviar statistic11

POPULAÞIA

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2010

Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002

Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Etnia Numãr % Religia Numãr %persoane persoane

Populaþia Populaþia

stabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0

Români 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structurapopulaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramideivârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrageschimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþiaîn vârstã de muncã).

��

��

��

��

��

â

POPULAÞIA


Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere întrerupând tendinþa anuluianterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuiesemnificativ la reducerea scãderii demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentãasupra cãreia se poate acþiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºide lungã duratã.

În anul 2010, numãrul de nãscuþi-vii (212,2 mii) a scãzut cu 2,5 mii faþã de anul 2007, iar rata natalitãþiia ajuns la 9,9 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.

Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei

2007 2008 2009 2010

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)

Nãscuþi-vii 214,7 221,9 222,4 212,2Decese 252,0 253,2 257,2 259,7- Decese la o vârstã sub 1 an 2,6 2,4 2,3 2,1Sporul natural -37,3 -31,3 -34,8 -47,5Cãsãtorii 189,2 149,4 134,3 115,8Divorþuri 36,3 35,7 32,3 32,6

Rate (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,0 10,3 10,4 9,9Decese 11,7 11,8 12,0 12,1- Decese la o vârstã sub 1 an 1) 12,0 11,0 10,1 9,8Sporul natural -1,7 -1,5 -1,6 -2,2Cãsãtorii 8,8 6,9 6,3 5,4Divorþuri 1,7 1,7 1,5 1,5

1) La 1000 nãscuþi-vii.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

��

NatalitateRate (la 1000 locuitori)

Mortalitate

Spor natural pozitiv

Spor natural negativ

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

â

Breviar statistic13

POPULAÞIA

În anul 2010, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din populaþiaþãrii. La 1 iulie 2010, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,reprezentând 18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,9% dinpopulaþia þãrii ºi 54,3% din populaþia urbanã. La 1 iulie 2010, în mediul rural locuiau 9,6 milioanepersoane, reprezentând 44,9% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi5000 locuitori au reprezentat 81,2% din numãrul total al comunelor.

În anul 2010 ºi-au schimbat domiciliul 459,0 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 21,4 schimbãride domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban)deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie

2007 2008 2009 2010

Judeþe - total 42 42 42 42

Sub 300000 7 6 6 6300000 - 499999 18 19 19 19500000 - 699999 10 10 10 10700000 ºi peste 7 7 7 7

Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Sub 5000 19 21 21 215000 - 19999 199 198 199 19820000 - 49999 56 57 56 5750000 - 99999 22 20 20 20100000 - 199999 13 13 13 13200000 - 999999 10 10 10 101000000 ºi peste 1 1 1 1

Comune - total 2855 2860 2860 2861

Sub 1000 73 75 80 821000 - 1999 573 587 594 5982000 - 4999 1758 1743 1730 17245000 - 9999 429 432 430 42910000 ºi peste 22 23 26 28

Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România. Creºtereacontinuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectivademograficã a României. În anul 2010 s-au înregistrat 259,7 mii decese, cu 7,7 mii persoane mai multedecât în anul 2007, rata mortalitãþii generale de 12,1 decese la 1000 locuitori (11,7‰ în anul 2007).

În anul 2010 s-au înregistrat 2,1 mii decese sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 9,8 ‰ (în scãderefaþã de valoarea înregistratã în anul 2007). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seamadiminuãrii mortalitãþii infantile neonatale ºi a mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi înmediul rural.Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre celemai mari din Europa.

â

Nr. Oraºul 1) Numãrul

crt. locuitorilor

1. Bucureºti 1942254

2. Timiºoara 3114283. laºi 3096314. Cluj-Napoca 3056365. Constanþa 3012216. Craiova 2987407. Galaþi 2905938. Braºov 2769149. Ploieºti 227194

10. Brãila 210245

1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

POPULAÞIA


Primele zece oraºe ale þãrii,

dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2010

Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,8 ani la bãrbaþi ºi 77,3 ani la femei) fiindsuperioare celor din anul 2007, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, cât ºi pentru ceamasculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,2, respectiv 0,6 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii maimare cu 7,5 ani decât bãrbaþii.

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

Masculin Feminin

â

Breviar statistic15

POPULAÞIA

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� �

Cãsãtorii

mii

Divorþuri

În anul 2010 faþã de anul 2007, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 115,8 mii (5,4‰ ).

În anul 2010 s-au înregistrat 32,6 mii divorþuri, cu 3,7 mii mai puþine decât în anul 2007. Rata divorþialitãþiia fost de 1,5 divorþuri la 1000 locuitori, nivelul divorþialitãþii menþinându-se relativ scãzut, comparativ curata divorþialitãþii din alte þãri europene.

2007 2008 2009 2010

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,

determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)

Total 374156 389254 330672 458995

Din rural în urban 80235 78671 70246 96201Din urban în urban 95431 107277 96607 140301Din rural în rural 80253 78478 67306 89441Din urban în rural 118237 124828 96513 133052

Rate (la 1000 locuitori)

Total 17,4 18,1 15,4 21,4

Din rural în urban 6,8 6,7 6,0 8,2Din urban în urban 8,1 9,1 8,2 11,9Din rural în rural 8,3 8,1 8,3 9,3Din urban în rural 12,2 12,9 10,0 13,8

Migraþia internã

â

POPULAÞIA


Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

numãr persoane

2007 2008 2009 2010

Total 8830 8739 10211 7906

Pe sexe

Masculin 3088 3069 3768 2917Feminin 5742 5670 6443 4989

Pe grupe de vârstã

sub 18 ani 1003 1214 1316 106218-40 ani 6041 5829 6621 502941-60 ani 1442 1419 1915 156261 ani ºi peste 344 277 359 253

Dupã naþionalitate

Români 8589 8485 10052 7834Maghiari 167 194 103 42Germani 12 18 15 8Evrei 21 27 27 8Alte naþionalitãþi 41 15 14 14

Dupã þara de destinaþie

Australia 83 82 128 81Austria 313 345 421 569Canada 1787 1738 2045 858Franþa 372 431 576 405Germania 1902 1788 1938 1399Grecia 72 85 124 133Israel 57 50 111 62Italia 1401 1098 984 844Spania 138 238 547 882S.U.A. 1535 1591 1793 1086Suedia 2 7 15 17Ungaria 266 354 331 14Alte þãri 902 932 1198 1556

á

Breviar statistic17

În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãrisemnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest process-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativconstante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate aanului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducereapopulaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj.

Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicatede peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului.Ulterior anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2010, populaþia activãnumãrã 9965 mii persoane, din care 95,8% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM1)

mii persoane

2007 2008 2009 20102)

Populaþia activã - total 9994 9944 9924 9965

- Feminin 4479 4418 4400 4416- Urban 5494 5471 5475 5538

Populaþia ocupatã - total 9353 9369 9243 9240

- Feminin 4237 4212 4143 4128- Urban 5072 5101 5032 5032

ªomeri BIM1)- total 641 575 681 725

- Feminin 242 206 257 288- Urban 422 370 443 506

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatã a începutsã scadã, iar în anul 2010 a atins cea mai micã valoare (9240 mii persoane) din ultimii 5 ani. Dintrepersoanele ocupate, 55,3% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-ocea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul înmediul urban, respectiv 54,5% în anul 2010. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþieiocupate, respectiv 65,6% în anul 2010.

Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2010 de 725 mii persoane, în creºtere atâtfaþã de anul 2009 (6,5%) cât ºi faþã de anul 2008 (26,0%). În anul 2010, din numãrul total al ºomerilor,28,1% erau tineri (15-24 ani).

â



Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 20101)

��

��

��

��

Salariat

Patron

Lucrãtor pecont propriu 2)

Lucrãtor familialneremunerat

1) Date provizorii.2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale mii persoane

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 20101)

Total 9369 9243 9240Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2689 2780Industrie 2212 2048 1945

Industrie extractivã 107 100 96Industrie prelucrãtoare 1905 1751 1647Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129 126Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68 76

Construcþii 749 726 705Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157 1134Transport ºi depozitare 454 455 444Hoteluri ºi restaurante 154 165 180Informaþii ºi comunicaþii 119 123 126Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122 132Tranzacþii imobiliare 15 16 19Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148 159Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþide servicii suport 145 150 154Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 466 490 471Învãþãmânt 399 386 385Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395 403Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45 50Alte activitãþi de servicii 122 128 153

1) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

În anul 2010 faþã de anul 2009, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionaleindicã reducerea numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi construcþii (-4,5%), ºi creºterea uºoarãa celor ocupate în servicii (0,8%).

â


Breviar statistic19

Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 3 ani ai perioadei analizate (2008 - 2010) în jurulvalorii de 80%.

În anul 2010, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 63,2% îºi desfãºurau activitatea în industrie,construcþii ºi servicii, faþã de 64,2% în anul 2009.

Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008, numãrul mediu al salariaþilorîn anul 20091)a fost de 4774 mii persoane, în scãdere cu 272 mii persoane comparativ cu anul precedent(dacã nu s-ar fi realizat reestimarea datelor din cursul anului 2009, scãderea numãrului mediu alsalariaþilor ar fi fost de circa 320 mii persoane faþã de anul 2008). Cele mai accentuate scãderi au fostînregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare, construcþii ºi comerþ.

Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2009 aratã cã, 60,5% se regãseau în servicii (sectorulterþiar) în creºtere cu 3,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, respectiv cu 5,1 puncte procentuale faþãde anul 2007.

În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 37,2% din total salariaþi, cu 3,7 puncte procentualemai puþin decât în anul 2008, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2007.

Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar)a fost de numai 2,3%, în creºtere cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în scãderecu 0,2 puncte procentuale faþã de anul 2007.

1) În cursul anului 2009, efectivul salariaþilor a fost reestimat pe baza reconcilierii informaþiilor din sursele de dateadministrative cu estimaþiile obþinute în urma observãrii exhaustive a „sectorului bugetar” (administraþiepublicã – inclusiv totalitatea consiliilor locale aparþinând administraþiei publice locale, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþãsocialã), pentru luna de referinþã octombrie 2009. În consecinþã, estimaþiile anuale ale „sectorului bugetar” realizatepentru anul 2009 nu sunt total comparabile cu cele din anii precedenþi, sfera de cuprindere pentru anul 2009 fiind maicuprinzãtoare (cu circa 50 mii salariaþi în plus).

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: „privatã”, „cooperatistã” ºi „obºteascã”.1) Date provizorii.2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþiale economiei naþionale

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Servicii

Construcþii

Industrie 2)

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit

%

CAEN Rev.2

â



Numãrul mediu al salariaþilor

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20071) 2008 2009

Total 4885 5046 4774

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 123 105 110Industrie 1649 1606 1371

Industrie extractivã 84 81 75Industrie prelucrãtoare 1381 1342 1118Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 89 84 78Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 95 99 100

Construcþii 407 458 404Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 795 849 816Transport ºi depozitare 284 285 282Hoteluri ºi restaurante 107 118 118Informaþii ºi comunicaþii 109 121 114Intermedieri financiare ºi asigurãri 97 108 107Tranzacþii imobiliare 28 31 29Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 118 133 134Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport 167 195 192Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 2) 197 213 225Învãþãmânt 394 394 394Sãnãtate ºi asistenþã socialã 336 350 378Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 35 40 56Alte activitãþi de servicii 39 40 44

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

â


Breviar statistic21

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate.În anul 2009, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 64,6%, în uºoarã scãdere faþã deanul 2008 cu 1,6 puncte procentuale.

��

� � ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii persoane

Agriculturã, silviculturãºi pescuit

Industrie1)

Servicii

Construcþii

CAEN Rev.2

â



Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului

� � � ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

�

1) Anul 2010, date provizorii.

ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane

2007 2008 2009 2010

Total ºomeri 2) 368 403 709 627din care: femei 167 187 302 264

Primar, gimnazial, profesional 290 312 503 442din care: femei 121 132 190 164Liceal ºi postliceal 62 71 156 135din care: femei 36 42 83 71Universitar 16 20 50 50din care: femei 10 13 29 29

1) La sfârºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a scãzutpânã în luna iulie 2007 (343 mii persoane), dupã care a înregistrat o evoluþie oscilantã pânã la finele anului.Dupã o creºtere cu 4,4% în ianuarie 2008 faþã de decembrie 2007, numãrul ºomerilor înregistraþi acontinuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingâng un punct minim (337 mii persoane) în luna iunie2008, când rata ºomajului înregistrat s-a situat la 3,7%.Începând cu luna iulie a anului de crizã 2008, numãrul ºomerilor înregistraþi a crescut pânã la un punctmaxim (765 mii persoane) în martie 2010; în lunile care au urmat, indicatorul a cunoscut o scãderecontinuã, astfel cã la finele anului, în evidenþele agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã s-a înregistratun numãr de 627 mii persoane ºomere, cu 11,6% mai puþin comparativ cu finele anului 2009.

Numãrul ºomerilorînregistraþi - totalNumãrul ºomerilorînregistraþi - femei

mii persoane %

Rata ºomajului - total1)

Rata ºomajului - femei1)

Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,9% la sfârºitul anului 2010, respectiv 54,6%la sfârºitul anului 2007).Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã,la sfârºitul anului 2010 fiind cu 38 mii persoane mai puþin faþã de anul precedent.

â


Breviar statistic23

Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de7,3% în anul 2010 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul 2007 ºi1,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajuluidin ultimii 4 ani analizaþi) ºi cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul 2009.Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,5%, mai micã decât cea pentru bãrbaþi, (7,9%), ambeleîn creºtere faþã de anii precedenþi.Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural(în anul 2010: 9,1% faþã de 5,0%).Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2010,rata ºomajului a fost de 22,1% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate pe medii(30,5% în mediul urban, faþã de 15,3% în mediul rural).Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.

Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2007 2008 2009 20102)

Total 6,4 5,8 6,9 7,3

Sub 25 ani 20,1 18,6 20,8 22,125 ani ºi peste 4,9 4,4 5,4 5,8Masculin 7,2 6,7 7,7 7,9

Sub 25 ani 21,1 18,8 21,2 22,325 ani ºi peste 5,6 5,3 6,1 6,3Feminin 5,4 4,7 5,8 6,5

Sub 25 ani 18,7 18,3 20,1 21,825 ani ºi peste 4,1 3,4 4,5 5,1Urban 7,7 6,8 8,1 9,1

Sub 25 ani 24,7 23,2 27,1 30,525 ani ºi peste 6,2 5,3 6,5 7,4Rural 4,9 4,6 5,4 5,0

Sub 25 ani 16,3 14,7 15,5 15,325 ani ºi peste 3,4 3,3 4,0 3,6

Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2007 2008 2009 20102)

Total (12 luni ºi peste) 3,2 2,4 2,1 2,5masculin 3,6 2,9 2,4 2,9feminin 2,7 1,8 1,7 2,1urban 3,9 2,9 2,6 3,2rural 2,4 1,7 1,5 1,7Tineri (6 luni ºi peste) 13,3 10,5 10,3 13,0masculin 13,5 10,5 10,9 13,8feminin 13,0 10,5 9,3 11,8urban 15,9 12,7 13,5 17,8rural 11,1 8,6 7,6 9,1

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþiaactivã) a fost de 2,5% în anul 2010, sensibil mai micã faþã de cea din anul 2007 (3,2% ), dar în creºterecomparativ cu ultimii doi ani (2,4%, respectiv 2,1% în 2008 ºi 2009). Pe sexe, acest indicator a înregistratîn anul 2010, valori de 2,9% pentru bãrbaþi ºi 2,1% pentru femei, iar pe medii 3,2% în mediul urban faþãde 1,7% în mediul rural.

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

â

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2007 2008 2009 20101)

Rata de activitateTotal 63,0 62,9 63,1 63,6Masculin 70,1 70,6 70,9 71,5Feminin 56,0 55,2 55,4 55,8Urban 61,6 61,7 62,1 63,1Rural 65,1 64,5 64,6 64,4

Rata de ocupareTotal 58,8 59,0 58,6 58,8Masculin 64,8 65,7 65,2 65,7Feminin 52,8 52,5 52,0 52,0Urban 56,8 57,5 57,1 57,3Rural 61,5 61,2 60,7 60,9

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).1) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).



ªomajul de lungã duratã (%)

- ca proporþie în total ºomeri BIM 1) -

2007 2008 2009 20102)

Total (12 luni ºi peste) 50,0 41,3 30,9 34,9masculin 49,9 42,9 31,6 36,9feminin 50,1 38,4 29,8 32,0urban 50,3 43,4 32,2 35,2rural 49,4 37,5 28,7 34,2

Tineri (6 luni ºi peste) 66,1 56,3 49,5 58,8masculin 64,2 55,6 51,6 62,0feminin 69,5 57,4 46,3 54,1urban 64,3 54,6 49,8 58,4rural 68,5 58,6 49,0 59,6

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2010 de 63,6% ºi a înregistratniveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (71,5%, faþã de 55,8% pentru populaþia femininã) ºipentru cea din mediul rural (64,4% faþã de 63,1% în mediul urban).

Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2010 de 63,3% (în scãdere faþã de anulprecedent: 63,5%), la o distanþã de 6,7 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã încontextul Strategiei Europa 2020.

Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce semanifestã pe piaþa muncii. Continuare a efectului crizei economice mondiale, rata medie anualã alocurilor de muncã vacante a înregistrat în anul 2010 cea mai micã valoare din anul 2005 ºi pânã înprezent (0,59%, în scãdere cu 0,29 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv 1,47 puncteprocentuale faþã de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatãvaloare).

Sub aspectul incidenþei (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total ºomeri), ºomajul pe termen lung,care se încadrase pe o pantã descendentã în ultimii ani (de la 50,0% în anul 2007 la 30,9% în anul 2009)a înregistrat o accentuare, ridicându-se la valoarea de 34,9% în anul 2010, cu disparitãþi numai uºoare atâtpe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.

â


Breviar statistic25

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)

2007 2008 2009 2010

Total 1) 2,06 1,94 0,88 0,59

Legislatori, înalþi funcþionariºi conducãtori 1,28 1,17 0,56 0,33Specialiºti cu ocupaþii intelectualeºi ºtiinþifice 3,21 3,17 1,40 0,75Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 2,08 2,13 1,04 0,51Funcþionari administrativi 1,82 1,68 0,69 0,52Lucrãtori operativi în servicii,comerþ ºi asimilaþi 1,64 1,57 0,89 0,52Agricultori ºi lucrãtori calificaþiîn agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,71 1,72 1,00 0,39Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,81 1,64 0,62 0,41Operatori la instalaþii, maºiniºi asamblori de echipamente 2,02 1,64 0,72 0,88Muncitori necalificaþi 2,05 1,94 0,77 0,64

Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010

Total 1,94 0,88 0,59

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,78 1,42 0,85Industrie - total 1,57 0,64 0,67

Industrie extractivã 0,28 0,06 0,05Industrie prelucrãtoare 1,78 0,72 0,77Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,41 0,27 0,14Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,97 0,44 0,54

Construcþii 1,45 0,60 0,53Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 0,60 0,22 0,24Transport ºi depozitare 0,64 0,43 0,47Hoteluri ºi restaurante 0,71 0,40 0,12Informaþii ºi comunicaþii 0,59 0,54 0,76Intermedieri financiare ºi asigurãri 2,52 0,97 0,84Tranzacþii imobiliare 0,60 0,20 0,16Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 2,02 0,95 0,62Activitãþi de servicii administrative ºiactivitãþi de servicii suport 1,33 0,73 0,59Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 1) 5,97 2,14 1,17Învãþãmânt 1,43 0,56 0,17Sãnãtate ºi asistenþã socialã 6,28 3,42 1,10Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,25 0,94 0,88Alte activitãþi de servicii 0,99 0,54 0,29

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

á

VENITURILE POPULAÞIEI


Veniturile totale ale gospodãriilor

2007 2008 2009 20101)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Venituri totale 1686,7 2131,7 2316,0 2304,3

- procente -Venituri bãneºti 81,1 83,1 83,7 83,9Contravaloarea veniturilor în naturãobþinute de salariaþi ºi beneficiaride prestaþii sociale 3,1 3,1 2,6 1,9Contravaloarea consumului de produseagricole din resurse proprii 15,8 13,8 13,7 14,2

1) Date provizorii.

În perioada 2007-2010, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-oveniturile bãneºti, în creºtere de la 81,1% în anul 2007, la 83,9% în anul 2010. Veniturile în naturãînregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2010 la 16,1% pe seama, înprincipal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în scãderecu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007).

Structura veniturilor bãneºti, în anul 20101)

- total gospodãrii -

1) Date provizorii.

În anul 2010, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri,având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (58,8%), în scãdere, însã,cu 2,1 puncte procentuale faþã de anul 2009. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti alegospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (30,6%, în creºtere cu 1,7 puncte procentualefaþã de anul 2009). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele dinproprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

��

��

��

��Salarii brute ºi altedrepturi salariale

Venituri din agriculturã

Venituri din activitãþineagricole independente

Venituri din prestaþii sociale

Alte venituri

á

CÂªTIGURI SALARIALE

Breviar statistic

În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi.Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice suntdeterminate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul desalarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþiloreconomice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conduceresau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat dela 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 8,4% în anul 2009. În anul 2010, ecartul dintresalariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere faþã de anul precedentcu 4,2 puncte procentuale, ajungând la 12,6%.

Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,

pe activitãþi ale economiei naþionale

lei /salariat

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20071) 2008 2009 20102)

Total 1042 1309 1361 1407

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 743 914 1007 1047Industrie 971 1189 1300 1404

Industrie extractivã 1804 2287 2360 2455Industrie prelucrãtoare 871 1050 1146 1251Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1786 2389 2573 2597Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 925 1154 1241 1258

Construcþii 881 1162 1069 1156Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 822 1042 1047 1168Transport ºi depozitare 1141 1454 1518 1534Hoteluri ºi restaurante 651 773 799 800Informaþii ºi comunicaþii 1837 2119 2468 2817Intermedieri financiare ºi asigurãri 2614 3205 3109 3344Tranzacþii imobiliare 1185 1270 1193 1323Activitãþi profesionale, ºtiinþificeºi tehnice 1412 1749 1870 2084Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport 656 835 873 923Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 3) 1999 2411 2159 1853Învãþãmânt 1175 1538 1596 1364Sãnãtate ºi asistenþã socialã 938 1266 1342 1205Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 922 1195 1249 1111Alte activitãþi de servicii 603 780 818 848

1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.2) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi.3) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999), atingând în 1997ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, seobservã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-adepãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%).

În anul 2009, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 128,3%, în scãdere cu 2,0 puncteprocentuale faþã de anul 2008. Tendinþa de scãdere a continuat ºi în anul 2010 fiind de 125,0%(date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).

27

â


CÂªTIGURI SALARIALE

Indicii câºtigului salarial real

Notã: Anul 2010, date provizorii.

Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie

procente

2007 2008 2009 2010

Total economie 88,9 92,2 91,6 87,4

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

% 1990 = 100

Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe

��

��

��

��

��

��

��

��

� �

��

��

��

��

� � ��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

lei / salariat

bãrbaþi femei

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.

á

CHELTUIELILE POPULAÞIEI

Breviar statistic

Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor

2007 2008 2009 20101)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Cheltuieli totale de consum 1104,70 1365,36 1468,60 1486,43

- procente -Produse agroalimentare ºibãuturi nealcoolice 41,7 40,9 40,9 41,0Bãuturi alcoolice, tutun 6,5 6,5 7,1 7,7Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,8 6,7 6,0 5,4Locuinþã, apã, electricitate,gaze ºi alþi combustibili 15,5 15,6 15,8 16,6Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,6 4,8 4,6 4,0Sãnãtate 3,9 4,1 4,5 4,5Transport 5,9 6,1 5,8 6,0Comunicaþii 5,1 5,0 5,1 5,0Recreere ºi culturã 4,6 4,5 4,4 4,0Educaþie 0,8 0,8 0,9 0,7Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,2 1,4 1,3 1,3Diverse produse ºi servicii 3,4 3,6 3,6 3,8

1) Date provizorii

În perioada 2007-2010, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mairidicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,0%) în scãdere, însã, cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul2007. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã,dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 61,8% în anul 2007 la 61,6% în anul 2010).

În anul 2010, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o ponderede 35,5% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilorpentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,4%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de29,1%.

Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20101)

- total gospodãrii -

1) Date provizorii.

��

��

��

Produse alimentare

Produse nealimentare

Plata serviciilor

29

á

CONSUMUL POPULAÞIEI


În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ custandardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul2010, de 3,1 kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã unconsum mediu anual de 50 kg pe o persoanã. În anul 2010, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolicea reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,9 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere,0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2007 aceste niveluri au fost mai mariastfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 14,1%, la bere cu 2,9%, la vin ºi þuicã ºi rachiurinaturale cu 4,1% respectiv cu 2,3%.

Consumul mediu lunar 1),la principalele produse alimentare ºi bãuturi

U.M. 2007 2008 2009 20102)

Carne proaspãtã kg 2,905 3,070 3,115 3,103Preparate din carne kg 1,050 1,111 1,106 1,068Grãsimi kg 1,247 1,238 1,228 1,219Lapte litri 6,067 6,151 6,168 6,186Ouã buc. 13 13 13 13Zahãr kg 0,775 0,759 0,758 0,754Cartofi kg 3,639 3,614 3,586 3,488Legume ºi conserve din legume(în echivalent legume proaspete) kg 7,036 7,305 7,627 7,382Fructe kg 3,082 3,312 3,552 3,557Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice litri 4,259 4,833 4,821 4,859Bere litri 1,081 1,201 1,165 1,112Vin litri 0,905 0,933 0,969 0,942Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,213 0,224 0,230 0,218

1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

bucãþi / 100 gospodãrii

2007 2008 2009 20101)

Aparate audio 86,1 86,1 85,2 82,7Televizoare - total 124,1 132,0 134,2 138,4Frigidere ºi congelatoare 86,0 83,1 82,7 80,0Combine frigorifice 30,8 36,8 38,6 41,1Maºini de gãtit cu gaze 93,1 94,1 95,0 95,3Maºini electrice de spãlat rufe 67,1 70,8 73,9 75,3Aspiratoare de praf 55,1 58,7 61,7 63,8Maºini de cusut 20,3 20,3 21,1 20,6Biciclete 23,3 24,7 26,5 27,5Motociclete ºi motorete 0,7 0,9 1,0 1,1Autoturisme 23,1 27,1 28,6 28,6

1) Date provizorii.

În perioada 2007-2010, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut lamajoritatea produselor. Din anul 2007 pânã în anul 2010, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºicongelatoare a scãzut cu 7,0% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice(cu 33,4%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 11,5%, iar cea cuaspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 15,8%, respectiv 12,2%.

Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare alegospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ceîn ce mai performantã tehnic.

á

LOCUINÞE

Breviar statistic

Evoluþia fondului de locuinþe

2007 2008 2009 20101)

Fondul de locuinþe (mii) - 8270 8329 8385 8428

proprietate majoritar privatã (mii) 8079 8138 8192 8233

Camere de locuit (mii) - 21428 21638 21841 22011

proprietate majoritar privatã (mii) 21082 21294 21494 21661

Suprafaþa locuibilã (mii m2) - 317834 322205 326413 329997

proprietate majoritar privatã (mii m2) 312309 316685 320786 324306

Locuinþe terminate - total 47299 67255 62520 48526

- din fonduri private 43000 61171 56764 45642

1) Date provizorii.

Locuinþe terminate, pe medii

În anul 2010 au fost date în folosinþã 48,5 mii locuinþe, cu 14,0 mii mai puþine decât în anul precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural(53,7%) faþã de mediul urban (46,3%).

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

mii

Total locuinþeterminate

Rural

Urban

Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8428 mii locuinþe la sfârºitulanului 2010. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitulanului 2010 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).

31

á

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR


1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare

a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeriaparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru combaterea marginalizãrii sociale.

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Indemnizaþii de ºomaj 1)

2007 2008 2009 2010

Media lunarã (lei / persoanã)

Indemnizaþie de ºomaj 321 401 469 470Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 180 238 291 268

În procente faþã de salariul minim brut pe economie

Indemnizaþie de ºomaj 82,3 78,6 78,2 78,3Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 46,2 46,7 48,5 44,71) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

În anul 2010, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 470 lei, cu 46,4% mai mare faþã deanul 2007 ºi a reprezentat 78,3% din salariul minim brut pe economie.

Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (268 lei) a reprezentat în raport cusalariul minim brut pe economie, 44,7% în anul 2010, faþã de 46,2% în anul 2007.

În anul 2010, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-ocheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).

Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2010

��

��

��

��

Indemnizaþii de ºomaj 1)

Plata absolvenþilor

Plãþi compensatorii

Alte cheltuieli 2)

á

ASIGURÃRI SOCIALE

Breviar statistic

U.M. 2007 2008 2009 2010

Pensionari de asigurãri sociale 1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 5726 5685 5676 5664Pensia medie lunarã lei / pers. 389 573 686 717

Pensionari de asigurãri sociale de stat


Pensionari de asigurãri sociale - agricultori


Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)


Pensionari beneficiari de ajutor social 2)


Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 16 14 11 9Pensia medie lunarã lei / pers. 236 245 245 244

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culteºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.

2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.

În anul 2010, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5664 mii persoane, în scãderecu 62 mii persoane faþã de anul 2007. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat aînregistrat o uºoarã creºtere de 2,7% faþã de 2007.

În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 717 lei, mai mare de1,8 ori faþã de cea a anului 2007.

În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 739 lei,în creºtere cu 85,2% faþã de anul 2007.

33

â

ASIGURÃRI SOCIALE


Indicii pensiei medii reale1990=100

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%

Biletele pentru tratament balnear ºi odihnãacordate prin asigurãrile sociale

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

U.M. 2007 2008 2009

Bilete - total mii 313,8 325,4 286,4

Tratament balnear mii 261,8 250,8 214,9Odihnã mii 52,0 74,6 71,5

Cheltuielile efectuate pentrutratament ºi odihnã 1) mii lei 314729,0 315977,1 345232,3

á

�

ASISTENÞÃ SOCIALÃ

Breviar statistic

Cantine de ajutor social 1)

2007 2008 2009

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 121 125 125Numãrul locurilor 30722 29805 25927

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna octombrie 2011.1) Finanþate de la bugetul local.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentãîn perioada 2007-2009, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.

În anul 2009, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 59,9% dintotalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.

În anul 2009, comparativ cu anul 2007, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1,4 ori,iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 46,8%.

Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în anul 2009,o pondere de 95,7% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.

Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei

mii lei

2007 2008 2009

De la bugetul de stat 4322980,6 4721902,6 5542953,1

Alocaþii de stat pentru copii 2082807,8 2586442,2 2894505,6Alocaþia familialã complementarã 297426,8 288685,5 405027,8Alocaþia de susþinere pentru familiamonoparentalã 155733,3 145442,8 180735,4Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1436236,3 1320183,4 1737806,5Stimulent pentru creºterea copilului 23877,4 22211,1 18716,4Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtateaferente indemnizaþiei pentrucreºterea copilului 104262,8 131432,1 94034,1Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 37877,9 39886,5 44448,7Trusoul pentru copii nou-nãscuþi 21359,1 29709,2 30311,0Sprijin financiar pentru constituirea familiei 87812,2 76656,2 78231,9Alocaþii de încredinþare ºi plasamentfamilial 61790,2 58596,5 57501,3Ajutoare de urgenþã 7004,3 12786,8 -Ajutoare financiare 6629,1 9494,8 1304,0Ajutorul pentru persoane refugiate 163,4 375,5 330,4

De la bugetele locale 422119,8 393058,2 433181,0

Ajutoare sociale 396615,9 366540,4 414584,3Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi dincheltuielile de înmormântare 1561,7 2069,0 2125,9Ajutoare de urgenþã 23942,2 24448,8 16470,8

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

35

á

SÃNÃTATE


Principalele unitãþi sanitare

numãr unitãþi

2007 2008 2009 20101)

Spitale 447 458 474 506Ambulatorii integrate spitalelor ºi de specialitate 403 444 461 478Policlinici 263 269 268 308Dispensare medicale 208 213 211 208Centre de sãnãtate 2) 46 47 47 43Sanatorii T.B.C. 5 5 5 5Sanatorii balneare 3) 9 8 9 10Preventorii 4 4 4 4Unitãþi medico-sociale 66 66 68 71Centre de diagnostic ºi tratament 27 30 28 26Centre medicale de specialitate 133 158 171 187Cabinete medicale de familie 11048 11279 11390 11465Cabinete medicale de specialitate 8370 9038 9998 8974Cabinete stomatologice - total 11008 11499 12140 12481Alte tipuri de cabinete medicale 2273 2391 2450 3002Farmacii ºi puncte farmaceutice 6906 7215 7586 7261Laboratoare medicale 2296 2555 2828 2921Laboratoare de tehnicã dentarã 2158 2130 2226 2208Creºe 272 280 287 288

1) Date provizorii.2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare(spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În anul 2010, dinaceastã reþea fãceau parte un numãr de 506 spitale, cu 59 mai multe decât în anul 2007. Dezvoltareasectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2010,numãrul acestora a fost de 7261 unitãþi, cu 355 mai multe decât în anul 2007.

Paturile din unitãþile sanitare

numãr paturi

2007 2008 2009 20101)

Paturi în spitale - total 138025 138184 138915 131822

Paturi în preventorii 2) 420 420 390 370Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2823 2726 2818 3075Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 909 918 908 835Paturi în creºe 131352) 13729 14161 14668

1) Date provizorii.2) Numai unitãþile din sectorul public.

â

SÃNÃTATE

Breviar statistic37

În anul 2010, sistemul sanitar a beneficiat de 204,6 mii cadre medico-sanitare, faþã de 207,3 mii cadremedico-sanitare înregistrate în anul 2007. În anul 2010, la un medic (excluzând stomatologii), au revenitîn medie 413 locuitori (447 locuitori în anul 2007). La un stomatolog au revenit 1649 locuitori,cu 200 locuitori mai puþin faþã de anul 2007, iar la un farmacist au revenit 1589 locuitori, cu 350 mai puþindecât în anul 2007.

În anul 2010, la 10000 locuitori, reveneau: 24,2 medici; 6,1 stomatologi; 6,3 farmaciºti ºi 58,9 personalsanitar mediu.

Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane

2007 2008 2009 20101)

Medici 2) 48199 50267 50386 51930

Locuitori la un medic 447 428 426 413Medici la 10000 locuitori 22,4 23,4 23,5 24,2

Stomatologi 11651 11901 12497 13000

Locuitori la un stomatolog 1849 1807 1718 1649Stomatologi la 10000 locuitori 5,4 5,5 5,8 6,1

Farmaciºti 11108 11704 11996 13491

Locuitori la un farmacist 1939 1837 1790 1589Farmaciºti la 10000 locuitori 5,2 5,4 5,6 6,3

Personal sanitar mediu 136353 132464 129673 126169

Locuitori la un cadru mediu 158 162 166 170Personal mediu la 10000 locuitori 63,3 61,6 60,4 58,9Personal mediu la un medic 2,8 2,6 2,6 2,4

1) Date provizorii.2) Exclusiv stomatologi.

á

EDUCAÞIE


Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din sferaeducaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România. Ca urmare a mãsurilordin cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada 2007-2010, numãrul unitãþilor deînvãþãmânt a scãzut cu 642 (respectiv cu 7,8%).

Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cucondiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2010/2011 sã fie cu 8,5% mai micã decât înanul ºcolar/universitar 2007/2008. Învãþãmântul superior este în continuare extins, deºi a înregistratfluctuaþii în aceastã perioadã, datoritã, în special, sectorului privat.

Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã aînregistrat valori diferite pe sexe (76,0% pentru bãieþi, respectiv 79,3% pentru fete, în anulºcolar/universitar 2010/2011).

Invãþãmântul pe niveluri de educaþie

2007/ 2008/ 2009/ 2010/2008 2009 2010 2011

Numãrul unitãþilor de învãþãmânt

Total 8230 8221 8244 7588

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)

Total 4405 4325 4177 4029

în învãþãmântul:Preºcolar 650 653 666 674- sector privat 11 12 12 12Primar ºi gimnazial 1790 1752 1720 1691- sector privat 5 4 4 5Liceal 792 785 838 867- sector privat 19 26 30 30Profesional ºi de ucenici 220 189 115 54- sector privat 3 2 2 1Postliceal ºi de maiºtri 46 55 63 70- sector privat 21 23 28 32Superior 907 891 775 673- sector privat 381 411 322 240

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)

Total 79,7 79,6 78,7 77,6

Pe sexe

Masculin 77,2 77,4 76,8 76,0Feminin 82,3 82,0 80,7 79,3

Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor

care revin la un cadru didactic

Preºcolari 17 17 17 18Elevi 14 14 14 14Studenþi 28 28 25 23

Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori

Elevi 1322 1293 1274 1252Studenþi 421 414 361 314

â

EDUCAÞIE

Breviar statistic39

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior,

în anul universitar 2010 / 2011

2007/ 2008/ 2009/ 2010/

2008 2009 2010 2011

Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)

Învãþãmânt gimnazial 207,8 204,0 199,0 ...Învãþãmânt liceal 218,2 202,1 204,9 ...Învãþãmânt profesionalºi de ucenici 113,1 100,9 89,8 ...Învãþãmânt postlicealºi de maiºtri 13,0 17,6 19,2 ...Învãþãmânt superior 232,9 214,8 191,3 ...

Personal didactic (mii persoane)

Total 277 275 268 253

Preºcolar 37 38 38 37Primar ºi gimnazial 139 138 135 125Liceal 62 61 60 60Profesional ºi de ucenici 6 5 3 *)Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 1Superior 32 32 31 30

… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).

*) Sub 0,5.

Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântuluipostliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2009/2010 s-a înregistrat o creºtere cu 48,1% faþã de anulºcolar 2007/2008 ºi cu 9,4% faþã de 2008/2009. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2009/2010, cel maimare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 204 mii persoane), urmat degimnazial (199 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 191 mii persoane).

Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patruani, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 10,1%faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 7,4% faþã de 2009/2010.

��

��

��

��

��

�� Grupe de specializãri:

medico - farmaceutice

ºtiinþe economice

juridice

artistice

universitar - pedagogice

tehnice

Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar2010/2011, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile:universitar-pedagogice (27,1%), ºtiinþe economice (25,3%) ºi tehnice (23,8%). În învãþãmântul superiordin sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþeleeconomice (37,1%).

á

CULTURÃ


În anul 2010, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 537 (4,3%), comparativcu anul 2007. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,3%),bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,7%.

Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2010 a cuprins 68 unitãþi cinematografice, în scãderecu patru unitãþi faþã de anul 2007 (5,6%). În anul 2010 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 140 miifaþã de anul 2007, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa patru milioane.

În anul 2010, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de 153,înregistrând o diminuare de 1,9% faþã de anul 2007. Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2010 afost de circa 19 mii, în creºtere faþã de anul 2007 (cu 5,0%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douãmilioane.

Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2010 a cuprins 687 unitãþi, cu 8 unitãþimai mult faþã de anul 2007. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºicolecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a rãmas neschimbat în anul2010 faþã de anul 2007.

2007 2008 2009 20101)

Numãrul bibliotecilor 12366 12359 12229 11829

- proprietate privatã 396 367 350 324Numãrul cinematografelor 2) 72 75 74 68

Spectacole (mii) 100 128 185 240Spectatori (milioane) 3 4 5 7Numãrul instituþiilor de spectacol 3) 156 156 161 153

Spectacole ºi concerte (mii) 20 20 20 19Spectatori ºi auditori (milioane) 4 5 6 6Numãrul muzeelor 679 688 694 687

- proprietate privatã 81 79 77 81Vizitatori (mii) 12255 10687 10169 8939

1) Date provizorii.2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.

â

CULTURÃ

Breviar statistic41

Producþii mass-media

2007 2008 2009 20101)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2)

Titluri - total 2400 2690 2708 …

Emisiuni la radio

Difuzate de posturile publice(mii ore-program) 3) 122 131 144 147Difuzate de posturile private(mii zile-program) 4) 170 181 176 174

Emisiuni la televiziune

Difuzate de posturile publice(mii ore-program) 5) 35 36 53 50Difuzate de posturile private(mii zile-program) 4) 52 56 57 54

1) Date provizorii.2)

Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.3)

Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.4)

Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.5)

Sursa: Societatea Românã de Televiziune.. . . = Lipsã date.

În anul 2010, comparativ cu anul 2007, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu20,5%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 2,4%.

În anul 2010, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut semnificativdatoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 42,9% faþã de anul 2007. O creºtere a timpuluide emisie, de 3,8% faþã de anul 2007, înregistreazã ºi posturile private de televiziune.

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.

Titluri - total

Cotidiene

Alte peridiocitãþi

á

PREÞURI


Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998, ajungând în anul 2007 sã seînregistreze cel mai mic nivel (4,8%). În anul 2010 inflaþia a fost de 6,1%.

1) Anul 2010, date provizorii.

2007 2008 2009 2010

Indicii preþurilor de consum (%)

(anul precedent = 100)Total 104,84 107,85 105,59 106,09

Mãrfuri alimentare 103,89 109,22 103,25 102,33Mãrfuri nealimentare 104,99 106,36 106,22 109,78Servicii 106,63 108,57 108,97 104,78

Rata medie lunarã a inflaþiei (%)

Total 0,5 0,5 0,4 0,6

Mãrfuri alimentare 0,7 0,5 0,0 0,5Mãrfuri nealimentare 0,3 0,5 0,6 0,8Servicii 0,7 0,6 0,6 0,5

Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 3,5289 3,9153 4,2248 4,2925lei / dolar SUA 2,4247 2,9026 2,8952 3,2439

Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale

ºi ai cursului de schimb mediu anual

Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþieiindustriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocreînregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã aactivelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut oinfluenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.

��

��

��

��

Indicii preþurilorde consum - total

an curent / an precedent%

Indicii cursului deschimb mediuanual - lei/euro

Indicii cursului deschimb mediu anual- lei/dolar SUA

Indicii câºtigurilorsalariale reale1)

â

PREÞURI

Breviar statistic43

Indicii preþurilor producþiei industriale pe total(piaþa internã ºi piaþa externã)

2005 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 2009 2010

Total 117,96 136,01 138,55 147,33Industria extractivã 143,20 159,65 146,65 149,65Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 117,36 123,57 128,84 130,37Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 149,88 169,13 148,19 148,59Extracþia minereurilor metalifere c c c cAlte activitãþi extractive 117,72 129,98 139,53 138,17Activitãþi de servicii anexe extracþiei 149,88 169,13 146,59 155,74Industria prelucrãtoare 117,37 138,29 140,45 150,37Industria alimentarã 114,48 137,90 141,58 146,64Fabricarea bãuturilor 115,67 127,71 141,56 148,04Fabricarea produselor din tutun 135,19 149,87 180,00 219,92Fabricarea produselor textile 113,47 123,96 132,39 139,73Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 127,70 146,76 164,75 173,33Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelorºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 128,09 147,61 165,95 178,00Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 115,39 127,59 133,12 133,95Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 111,64 129,19 136,30 139,37Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 121,48 127,23 140,47 145,60Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselorobþinute din prelucrarea þiþeiului 130,89 170,23 136,63 176,86Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 108,68 134,86 131,74 127,03Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 133,31 147,82 173,36 215,70Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 115,87 122,86 121,46 125,15Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 111,92 124,79 132,04 129,42Industria metalurgicã 116,42 147,69 139,65 155,72Industria construcþiilor metalice ºi a produselordin metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 116,41 142,02 150,16 152,28Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 110,78 115,33 122,49 124,96Fabricarea echipamentelor electrice 121,92 133,87 144,23 147,40Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 113,20 128,51 142,03 145,69Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 107,75 122,78 134,82 135,43Fabricarea altor mijloace de transport 110,14 122,95 140,16 145,28Fabricarea de mobilã 110,92 121,99 131,52 135,98Alte activitãþi industriale n.c.a. 112,79 146,45 156,69 164,88Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilorºi echipamentelor 110,88 127,07 137,82 136,66Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 112,52 117,39 125,55 130,27Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 112,52 117,39 125,55 130,27Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 144,85 158,25 177,42 190,92Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 144,85 158,25 177,42 190,92

c = Date confidenþiale.

á

CONTURI NAÞIONALE


În anul 2010, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 513640,8 milioane lei, revenind23967 lei pe locuitor. În anul 2010 comparativ cu anul 2009, produsul intern brut, în termeni reali, s-amicºorat cu 1,3%, iar produsul intern brut pe locuitor a scãzut cu 1,1%.

Scãderea a fost dramaticã în perioada 2009-2010 faþã de procesul de creºtere economicã înregistrat înanii anteriori (6,3% în anul 2007 faþã de anul 2006; 7,3% în anul 2008 faþã de anul 2007).

În anul 2010, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici:serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 47,5% din total (244241,6milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 26,4% la formarea PIB (135472,0 milioane lei);construcþiile au contribuit cu 8,9% la formarea PIB (45481,9 milioane lei); agricultura, vânãtoarea,silvicultura ºi piscicultura au contribuit cu 6,0% din PIB (30728,6 milioane lei).

În anul 2010, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 455924,1 milioane lei ºi a reprezentat 88,8%din PIB.

2007 2008 20091) 20102)

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 23992,2 34126,3 31734,9 30728,6Industrie 4) 101148,0 118486,0 121842,5 135472,0Construcþii 37923,8 54628,2 49350,0 45481,9Servicii 205292,3 251295,0 244919,8 244241,6

Valoarea adãugatã brutã (VAB) 368356,3 458535,5 447847,2 455924,1

Impozite nete pe produs 47650,5 56164,5 50160,3 57716,7

Produsul intern brut (PIB) 416006,8 514700,0 498007,5 513640,8

Consumul final efectiv 344937,0 420917,5 402246,0 405422,4

Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei 313223,3 381108,1 362749,9 368495,1Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice 31713,7 39809,4 39496,1 36927,3

Formarea brutã de capital 128858,7 160896,9 126036,4 135920,6

Formarea brutã de capital fix 125645,3 164279,4 130602,6 116793,1Variaþia stocurilor 3213,4 -3382,5 -4566,2 19127,5

Exportul net -57788,9 -67114,4 -30274,9 -27702,2

Venitul naþional brut (VNB) 401081,4 499783,1 491189,1 507315,1

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 1. Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

milioane lei preþuri curente

â

CONTURI NAÞIONALE

Breviar statistic45

În anul 2010, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de405422,4 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individualefectiv al gospodãriilor populaþiei - a fost de 368495,1 milioane lei. În anul 2010, sumele ce au fost alocatepentru formarea brutã de capital fix, au însumat 116793,1 milioane lei. Evoluþia negativã a formãrii brutede capital fix a fost determinatã de diminuarea volumului investiþiilor, componentã principalã a acestuiagregat.

În anul 2010, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional) a reprezentatechivalentul a -27702,2 milioane lei.

Indicii produsului intern brut (%)

2007 2008 20091) 20102)

RESURSE

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 87,6 105,7 90,6 89,9Industrie 4) 113,0 115,1 113,4 119,2Construcþii 165,2 208,4 180,7 161,4Servicii 114,4 120,5 113,0 110,4

Valoarea adãugatã brutã 115,2 123,9 116,0 114,7Impozite nete pe produs 110,6 117,1 102,3 99,7

Produsul intern brut (PIB) 114,7 123,1 114,4 113,0

UTILIZÃRIConsumul final efectiv 119,8 130,2 120,1 117,5Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei 123,0 134,0 122,3 119,9Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice 90,7 96,3 97,5 94,4

Formarea brutã de capital 162,9 168,9 124,7 128,0Formarea brutã de capital fix 156,2 180,5 134,9 117,2Variaþia stocurilor -206,3 739,9 891,7 -3120,2

Exportul net 291,8 312,5 133,3 138,7

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

2005 = 100

â

CONTURI NAÞIONALE


2007 2008 20091) 20102)

Produsul intern brut

- milioane lei preþuri curente 416006,8 514700,0 498007,5 513640,8

- modificãri faþã de anul precedent (%) 6,3 7,3 -7,1 -1,3Produsul intern brut pe locuitor

- lei (RON) 19315 23935 23196 23967- modificãri faþã de anul precedent (%) 6,5 7,5 -6,9 -1,1- dolari (pe baza paritãþii puterii

de cumpãrare) 3) 11486 12638 11917 . . .

- la puterea de cumpãrare standard 10400 12000 107003) . . .

Rata valorii adãugate brute

(VAB / Producþie) (%) 47,0 46,5 47,1 46,0Rata de investiþie

(FBCF / VAB) ( %) 34,1 35,8 29,2 25,6

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Previziune Eurostat.. . . = Lipsã date.

Variaþia creºterii produsului intern brut

Notã: Perioada 1990 – 2008, date definitive; perioada 1995 - 2005, date revizuite;anul 2009, date semidefinitive ºi anul 2010, date provizorii.

��

��

� ��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%

anul precedent = 100

Criza mondialã a forþat investitorii straini sã iºi retragã investiþiile din statele Europei centrale si de est,precum România. Ca urmare, rata de investiþie s-a diminuat în anul 2010, având valoarea de 25,6%,cu 3,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2009 (29,2%).

â

CONTURI NAÞIONALE

Breviar statistic47

Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)

2007 2008 20091) 20102)

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 5,8 6,7 6,4 6,0Industrie 4) 24,3 23,0 24,5 26,4Construcþii 9,1 10,6 9,9 8,9Servicii 49,3 48,8 49,2 47,5Valoarea adãugatã brutã 88,5 89,1 90,0 88,8

Impozite nete pe produs 11,5 10,9 10,0 11,2Produsul intern brut (PIB) 100,0 100,0 100,0 100,0

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

Scãderea produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile slabe ale volumului de activitate dinsectorul privat. În anul 2010, sectorul privat a deþinut 69,2% din produsul intern brut, în scãdere faþã deanul anterior cu 1,1 puncte procentuale.În anul 2010, pe ramuri de activitate, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat, a avut urmãtoarelecaracteristici:- sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã

a ramurii (99,6%), cu 30,4 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 11,3 puncte procentuale;

- valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 83,4% din valoarea adãugatãbrutã a ramurii, situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 14,2 puncteprocentuale; comparativ cu anul anterior, acest indicator a înregistrat o creºtere cu 0,8 puncteprocentuale;

- în construcþii, ponderea sectorului privat a fost de 97,3%, cu 28,1 puncte procentuale peste nivelulmediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majoratcu 0,6 puncte procentuale;

- în servicii, ponderea sectorului privat a fost de 68,6% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii, nivelce s-a situat cu puþin sub nivelul mediu al sectorului privat din economie (cu 0,6 puncte procentuale);comparativ cu anul anterior, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor a fost maimicã cu 2,3 puncte procentuale.

â

CONTURI NAÞIONALE


Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în

valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)

2007 2008 20091) 20102)

Produsul intern brut - total 72,0 71,1 70,3 69,2

Valoarea adãugatã brutã

în:- agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 92,6 94,0 88,3 99,6- industrie 4) 86,6 85,7 82,6 83,4- construcþii 97,1 91,5 96,7 97,3- servicii 74,4 72,6 70,9 68,6

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.1. Datele pentru anul 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive.

1) Date semidefinitive.2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%

Servicii

Construcþii

Industrie4)

Agriculturã, vânãtoareºi silviculturã3)

Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,pe activitãþi ale economiei naþionale

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

á

INVESTIÞII

Breviar statistic49

Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)

2008 = 100

2009 20101)

Total 70,7 61,2

Construcþii noi 85,1 69,0Utilaje 60,6 53,9Alte cheltuieli de investiþii 64,3 61,1

1) Date provizorii.

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

În anul 2010, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a fondurilor deinvestiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã, gaze ºi apã (42,2%) ºiîn domeniul serviciilor (40,5%).

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit

Industrie

Construcþii

Servicii

Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare, în anul 2009

��

Surse proprii

Credite interne

Credite externe

Buget de stat ºi bugete locale

CAEN Rev.2

CAEN Rev.2

Capital strãin

Alte surse

34,3%

12,2%

49,6%

3,9%

68,1%

8,6%1,8%

8,8%

5,3%

7,4%

á

În anul 2010, producþia de cereale a fost mai mare decât în anul 2009, dar mai micã decâtîn anul 2008.

În anul 2010, comparativ cu anul 2009, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cartofi, legume ºistruguri ºi a crescut la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, sfeclã de zahãr, planteoleaginoase ºi fructe.

Producþia ramurii agricole 1)


2007 2008 2009 20102)

Total 47700 66994 59928 64621

Vegetalã 28723 45742 35735 42773Animalã 18292 20536 23442 21115Servicii agricole 685 716 751 733

1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.2) Date provizorii.

Producþia agricolã vegetalã

mii tone

2007 2008 2009 2010

Cereale pentru boabe 7815 16826 14873 16664din care:

Grâu 3045 7181 5203 5774Secarã 21 31 33 34Orz ºi orzoaicã 531 1209 1182 1314Porumb boabe 3854 7849 7973 9008

Leguminoase pentru boabe 36 63 53 62Cartofi 3712 3649 4004 3284Sfeclã de zahãr 749 707 817 838Plante oleaginoase 1047 1942 1764 2382din care:

Floarea soarelui 547 1170 1098 1267Legume 1) 3117 3820 3902 3875Fructe 2) 1086 1179 1323 1420Struguri 2) 873 986 990 740

1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.

În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând,în anul 2010, 66,2% din totalul producþiei, faþã de 32,7% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1,1%serviciile agricole.

AGRICULTURÃ


â

AGRICULTURÃ

Breviar statistic51

Producþia agricolã animalã

U.M. 2007 2008 2009

Carne - total mii tone

greut. în viu 1503 1426 1443

din care:De bovine mii tone

greut. în viu 333 306 264De porcine mii tone

greut. în viu 642 605 585De ovine ºi caprine mii tone

greut. în viu 110 104 104De pasãre mii tone

greut. în viu 416 410 489

Lapte - total mii hl 61048 59006 56383

din care:Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 54875 53089 50570

Lânã tone 21025 22075 22352

Ouã mil. buc 6522 6692 6211

Miere extrasã tone 16767 20037 19937

Peºte 1) tone 15106 16250 15202

Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat. Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile dupã data de 15 iulie 2011.

1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Evoluþia producþiei principalelor cereale

��

��

��

��

��

��

��

��

� � ��

��

��

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

mii tone

Cereale pentru boabe - total

Porumb boabe

Orz ºi orzoaicã

Grâu

Secarã

â

AGRICULTURÃ


Efectivele de animale (la 1 decembrie)

��

� �

��

��

��

��

� �

��

��

��

� ��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��mii capete

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Cabaline

U.M. 2007 2008 2009 20101)

Efectivele de animale

Bovine mii capete 2819 2684 2512 2390Porcine mii capete 6565 6174 5793 5450Ovine mii capete 8469 8882 9141 9480Caprine mii capete 865 898 917 958Cabaline mii capete 862 820 764 844

Pãsãri - total mii capete 82036 84373 83843 77089

- proprietate majoritar privatã mii capete 81610 84355 83828 77005

Albine - total mii familii 982 998 1057 1169

- proprietate majoritar privatã mii familii 982 998 1057 1168

1) Date provizorii.

Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã(la 1 decembrie)

á

SILVICULTURÃ

Breviar statistic53

Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã

mii hectare

Categorii de folosinþã 2007 2008 2009 20101)

Fondul forestier - total 6485 6470 6495 6515

Suprafaþa pãdurilor 6315 6309 6334 6354rãºinoase 1920 1938 1935 1941foioase 4395 4371 4399 4413

Alte terenuri din fondul forestier 170 161 161 161

1) Date provizorii.

Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2007 2008 2009 20101)

Volumul de masã lemnoasã recoltat - total 17238 16705 16520 16992

rãºinoase 7491 6766 6635 6895fag 5182 5208 5489 5651stejar 1485 1653 1403 1526diverse specii tari 1668 1760 1845 1770diverse specii moi 1412 1318 1148 1150

1) Date provizorii.

Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2010, o suprafaþã de 6515 mii hectare, cu 30 mii hectare mai multfaþã de anul 2007 (respectiv 0,5%).

Comparativ cu anul 2009, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,3%.

În anul 2010 suprafaþa pãdurilor a fost de 6354 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind1941 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4413 mii hectare (respectiv 69,5%).

În anul 2010 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 472 mii m3 mai mare faþã de anul 2009(respectiv cu 2,9%) ºi cu 246 mii m3 mai micã faþã de anul 2007 (respectiv cu 1,4%).În anul 2010, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,6% din volumul total recoltat, fagul 33,2%,stejarul 9,0% ºi diverse specii tari ºi moi 17,2%.

á

Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 2009 Sem. I

20101)

Total 497690 532688 517870 424766Industrie extractivã 879 1061 1215 1006Industrie prelucrãtoare 55218 56407 53909 45290Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 342 451 556 533Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 2080 2295 2290 1979Construcþii 48377 59195 59990 43826Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 209120 213945 197440 165934Transport ºi depozitare 30612 34385 34969 29606Hoteluri ºi restaurante 22063 23631 26151 22046Informaþii ºi comunicaþii 18958 19991 19588 15714Tranzacþii imobiliare 13334 14760 15101 11640Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 53625 59132 60369 49090Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþide servicii suport 17252 19340 18074 14383Învãþãmânt 2) 2160 2680 2978 2475Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8094 8670 8850 7970Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4407 4978 5131 3989Alte activitãþi de servicii 11169 11767 11259 9285

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,organizate ca societãþi comerciale.

Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 2009 Sem. I

20101)

Total 499533 534525 519441 426320Industrie extractivã 903 1083 1234 1022Industrie prelucrãtoare 56200 57305 54652 46012Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 392 506 609 586Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 2146 2366 2358 2048Construcþii 48562 59389 60135 43954Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 209297 214137 197611 166090Transport ºi depozitare 30707 34489 35064 29705Hoteluri ºi restaurante 22089 23653 26170 22073Informaþii ºi comunicaþii 19009 20049 19638 15768Tranzacþii imobiliare 13339 14767 15107 11649Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 53666 59181 60415 49140Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 17368 19480 18205 14523Învãþãmânt 2) 2161 2681 2979 2476Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8100 8677 8859 7983Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4420 4990 5142 4001Alte activitãþi de servicii 11174 11772 11263 9290

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,organizate ca societãþi comerciale.

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII


á

INDUSTRIE

Breviar statistic55

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)

2005 = 100

CAEN Rev.2 2007 2008 2009 2010

Total - pe secþiuni 130,9 157,1 135,2 151,5

Industrie extractivã 129,8 137,6 122,1 115,7Industrie prelucrãtoare 131,0 158,3 136,0 153,5Total - pe marile grupe industriale

Industria bunurilor intermediare 135,9 164,2 126,0 146,3Industria bunurilor de capital 147,7 185,2 188,0 223,5Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 137,7 157,3 126,8 135,2Industria bunurilor de uz curent 125,6 146,4 135,9 136,4Industria energeticã 104,9 124,0 91,3 105,1

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.

Indicii producþiei industriale

2005 = 100

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

�

Total

Industrie extractivã

Producþia ºi furnizarea deenergie electricã ºi termicã,gaze, apã caldã ºi aer condiþionat

Industrieprelucrãtoare

În anul 2010, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de media anului 2005 cu 51,5%,creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+53,5%), cât ºi de industria extractivã (+15,7%).

Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2010 faþã de media anului 2005 cu 23,4%, caurmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+28,9%) ºi a producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat (+11,8%).

Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricareaproduselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºisemiremorcilor; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite; producþia ºi furnizarea de energieelectricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat.

%

Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.

â

INDUSTRIE


Indicii producþiei industriale (%)

Serie brutã 2005 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2) 2007 2008 2009 2010

Total 120,6 123,8 116,9 123,4Industria extractivã 100,8 100,7 88,7 82,6Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 114,3 114,2 98,3 97,5Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 94,6 89,4 84,7 82,4Extracþia minereurilor metalifere 18,8 4,0 2,8 23,5Alte activitãþi extractive 152,6 170,9 109,6 94,5Activitãþi de servicii anexe extracþiei 108,4 121,3 108,7 79,8Industrie prelucrãtoare 126,1 130,1 121,6 128,9Industria alimentarã 129,0 135,7 134,6 125,5Fabricarea bãuturilor 123,1 138,5 128,5 121,1Fabricarea produselor din tutun 115,5 141,2 141,1 114,3Fabricarea produselor textile 101,1 92,5 72,2 78,2Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 88,8 71,0 52,9 52,9Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie,harnaºamentelor ºi încãlþãmintei;prepararea ºi vopsirea blãnurilor 95,9 82,7 65,1 67,9Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã,cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paieºi din alte materiale vegetale împletite 133,2 122,7 145,1 163,1Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 120,0 112,6 101,1 102,2Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 96,7 121,2 128,0 115,9Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 94,9 94,5 83,6 73,8Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 104,7 121,4 102,0 111,8Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 108,0 125,8 104,6 112,7Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 161,8 179,2 167,3 179,2Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 147,4 166,0 114,7 109,2Industria metalurgicã 103,1 87,1 55,8 71,1Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 147,0 170,4 148,2 135,9Fabricarea calculatoarelor ºi a produselorelectronice ºi optice 131,2 137,3 103,7 103,5

Fabricarea echipamentelor electrice 140,6 155,9 181,0 238,3Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 135,1 129,9 107,3 101,0Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 138,9 142,7 158,0 204,2Fabricarea altor mijloace de transport 128,1 129,4 107,3 70,5Fabricarea de mobilã 117,3 113,2 96,8 95,3Alte activitãþi industriale n.c.a. 115,4 83,5 74,1 66,2Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 111,3 91,4 92,2 99,7Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,3 96,6 103,4 111,8Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,3 96,6 103,4 111,8Industrie - total pe marile grupe industriale:- industria bunurilor intermediare 131,0 136,1 123,4 136,3- industria bunurilor de capital 138,9 145,3 143,5 156,2- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 116,5 112,7 95,7 98,0- industria bunurilor de uz curent 111,6 114,1 104,5 100,8- industria energeticã 97,0 96,2 96,5 99,5

á

Energie primarã

mii tone echivalent petrol1)

2007 2008 2009 20102)

Resurse 47460 481663) 42729 42755

din care:- producþie 4) 27300 287793) 28034 26992- import 17399 163243) 11235 10936

Producþie 4) 27300 287793) 28034 26992

din care:- cãrbuni 6858 7011 6477 5969- þiþei 4651 4619 4390 4185- gaze naturale 5) 9075 8982 8964 8419- energie electricã 6) 3264 4233 4242 4581

Import 17399 163243) 11235 10936

din care:- cãrbuni 3021 2030 640 567- þiþei 8531 8417 6892 5822- gaze naturale 3904 3567 1614 1834- energie electricã 109 79 56 66

1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.3) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.4) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.5) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 6) Inclusiv energie eolianã.

ENERGIE

Breviar statistic57

Balanþa energiei electricemiliarde kWh

2007 2008 2009 20101)

Resurse 62,9 65,8 58,7 60,5Producþie 61,6 64,9 58,0 59,8- produsã în termocentrale 37,9 36,5 30,4 28,0- produsã în hidrocentrale 16,0 17,2 15,8 20,1- nuclearo-electricã 7,7 11,2 11,8 11,6Import 1,3 0,9 0,7 0,8

Destinaþii - total 62,9 65,8 58,7 60,5Consum - total 53,0 52,7 47,9 50,5- în economie 42,0 41,6 36,2 38,6- iluminat public 0,6 0,7 0,7 0,7- populaþie 10,4 10,4 11,0 11,2Export 3,4 5,2 2,9 3,0Consum propriu tehnologic în reþele ºi staþii 6,5 7,9 7,0 7,0

1) Date provizorii.

În anul 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de creºtere, faþã de anulprecedent, dupã care, în anul 2009 au cunoscut o tendinþã de scãdere (-11,3%) faþã de anul 2008.

În anul 2010 resursele de energie primarã s-au menþinut la un nivel relativ constant faþã de anul 2009.Ponderea importurilor în total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2010 la 25,6% (comparativ cu26,3% în anul 2009), importurile de þiþei reprezentând 53,2% din totalul importurilor.

á

Indicii lucrãrilor de construcþii (%)serie brutã 2008 = 100

2009 20101)

Total 81,7 70,9

Construcþii noi 77,4 62,8Reparaþii capitale 89,9 86,2Întreþinere ºi reparaþii curente 92,2 91,8

1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

��

��

��

��

��

��

Clãdiri rezidenþiale

Clãdiri nerezidenþiale

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte


Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie

��

��

Construcþii noiºi reparaþii capitale

Întreþinereºi reparaþii curente

2008 2009


CONSTRUCÞII


Infrastructuri de transport

Alte construcþii ºi lucrãriinginereºti

2008 2009

á

TRANSPORTURI

Breviar statistic59

U.M. 2007 2008 2009 20101)

Transportul feroviar

Locomotive 2) numãr 1986 1907 1845 1834Vagoane pentru trenuri de marfã 2) mii vagoane 55 47 46 43Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) numãr 5326 5105 5137 4904Mãrfuri transportate mil. tone 69 67 51 53Parcursul mãrfurilor 3) mild. tone-km 16 15 11 12Transportul naþional ºi internaþionalde pasageri mil. pasageri 88 78 70 64Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 7476 6958 6128 5437

Transportul pe cãi navigabile interioareNave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 1199 1221 1232 1208Nave pentru transportul pasagerilor 4) numãr 72 75 65 67Mãrfuri transportate 5) mil. tone 29 30 25 32Parcursul mãrfurilor 5) mild. tone-km 8 9 12 14Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 23 21 20 15

Transportul prin conducte petroliere magistraleMãrfuri transportate mil. tone 12 12 9 7Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 2 2 1 1

Transportul maritim

Nave pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 31 27 24 26Mãrfuri transportate 6) mil. tone 49 50 36 38

Transportul aerianAeronave civile înmatriculate cu certificat de navigabilitate aerianã- pentru transportul pasagerilor numãr 62 71 84 89- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -

Mãrfuri transportate 7) mii tone 22 27 25 26Transportul naþional ºi internaþional de pasageri 7) mil. pasageri 8 9 9 10

Transportul rutierMãrfuri transportate mil. tone 357 365 293 175Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 60 56 34 26Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. pasageri 231 2978) 2628) 2458)

Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 12156 201948) 171088) 158128)

1) Date provizorii.2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European

ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind

raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului

privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru

transportul persoanelor).*) Sub 0,5.

â

TRANSPORTURI


Transportul de pasageri al aeroporturilor

� ��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

pasageri îmbarcaþi

pasageri debarcaþi

În cursul anului 2010, comparativ cu anul 2009, majoritatea modurilor de transport au înregistrat scãderi.

Transportul aerian a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2007-2010.

Transportul rutier a înregistrat o scãdere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu 40,3% faþã deanul 2009 ºi cu 51,0% faþã de anul 2007.

Transportul portuar de mãrfurimii tone

2007 2008 2009 2010

Transport maritim 48928 50458 36094 38122

- mãrfuri încãrcate 20298 20857 19687 21181- mãrfuri descãrcate 28630 29601 16407 16941

Pe cãi navigabile interioare 29425 30295 24743 32088

- internaþional 12710 7526 6382 9048- naþional 16661 22646 9843 14770

- tranzit 54 123 85181) 82701)

1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.

mii

â

TRANSPORTURI

Breviar statistic61

Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor

U.M. 2007 2008 2009 2010

Pasageri mii pasageri 7831 9077 9093 10128Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 22268 26686 24499 25540Miºcãri aeronave numãr 133646 150120 160047 163222

Transportul de mãrfuri al aeroporturilor

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mãrfuri încãrcate(inclusiv poºtã)

mãrfuri descãrcate(inclusiv poºtã)

Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþiemii bucãþi

2007 2008 2009 20101)

Autobuze ºi microbuze 36 42 41 41Autoturisme 3554 4027 4245 4320Mopede ºi motociclete (inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 56 72 80 85Autovehicule de marfã 587 645 662 667

1) Date provizorii.Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).

tone

á

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri

2007 2008 2009 20101)

Exporturi FOB

milioane euro 29549 33725 29084 37293milioane dolari SUA 40471 49674 40579 49413milioane lei 98579 123812 123344 157160

Importuri CIF

milioane euro 51322 57240 38953 46802milioane dolari SUA 70414 84286 54344 62007milioane lei 171319 210133 165171 197171

Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -21773 -23515 -9869 -9509milioane dolari SUA -29943 -34612 -13765 -12594milioane lei -72740 -86321 -41827 -40011

1) Date provizorii.

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri

��

� ��

��

��

� ��

� � ��

�

��

�

��

� ��

�

��

�

��

�

��

�

��

�

��

� ��

�

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

�

Exporturi FOB

Sold (exporturi FOB - importuri CIF)

Importuri CIF

milioane euro

Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2010 o creºtere faþã de anulprecedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 37293 milioane euro (în creºtere cu 28,2%faþã de anul 2009), iar importurile CIF au fost de 46802 milioane euro (în creºtere cu 20,1% faþã deanul 2009), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9509 milioane euro.

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI


1) Date provizorii.

â


Breviar statistic63

Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform Nomenclatorului Combinat milioane euro

Cod NC 2007 2008 2009 20101)

Export FOB E 29549 33725 29084 37293

Import CIF I 51322 57240 38953 46802

I Animale vii ºi produse animale E 252 278 326 434I 870 1191 1116 983

II Produse vegetale E 440 1198 1125 1637I 1037 1259 1003 1137

III Grãsimi ºi uleiuri animale E 68 106 88 165sau vegetale I 144 227 160 217

IV Produse alimentare, bãuturi E 362 583 704 889ºi tutun I 1288 1669 1544 1577

V Produse minerale E 2295 3142 1784 2060I 6139 7850 3883 5169

VI Produse chimice E 1130 1428 1070 1660I 3873 4727 4300 4667

VII Materiale plastice, cauciuc E 1454 1711 1436 1885ºi articole din acestea I 3086 3313 2542 3250

VIII Piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse din E 233 232 189 238acestea I 762 693 559 641

IX Produse din lemn, E 993 949 919 1223exclusiv mobilier I 579 599 376 396

X Pastã de lemn, hârtie, carton E 178 162 165 235ºi articole din acestea I 866 967 898 963

XI Materiale textile ºi E 3932 3544 2900 3134articole din acestea I 3629 3476 2737 3041

XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1358 1239 1024 1170ºi articole similare I 512 552 443 519

XIII Articole din piatrã, ipsos,ciment, ceramicã, sticlã E 236 216 179 225ºi din materiale similare I 944 1076 634 673

XV Metale comune ºi E 4815 4940 2922 4455articole din acestea I 5675 6501 3794 5116

XVI Maºini ºi aparate; echipamenteelectrice; aparate de înregistratsau de reprodus sunetul E 6552 8061 7671 10137ºi imaginile I 12851 13715 10539 13335

XVII Mijloace ºi materiale E 3577 4139 4882 5753de transport I 7102 7131 2890 3457

XVIII Instrumente ºi aparate optice,fotografice, cinematografice,medico-chirurgicale ºi similare;ceasuri; instrumente muzicale; E 232 314 351 436pãrþi ºi accesorii ale acestora I 823 943 652 787

XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1362 1389 1252 1425I 1027 1231 792 763

XXII Produse necuprinse în E 82 94 97 133alte secþiuni din N.C. I 113 119 92 111

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.

1) Date provizorii.

â



Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate suntdatorate rotunjirilor.1) Þara de destinaþie pentru exporturi. 2) Date provizorii.3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi

þara de origine la import.

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conformNomenclatorului Combinat în anul 2010 comparativ cu anul 2009 constau în:- majorarea ponderii la secþiunile: „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1,9 puncte procentuale;

„Produse chimice” cu 0,8 puncte procentuale; „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate deînregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 0,8 puncte procentuale;

- diminuarea ponderii la secþiunile: „Materiale textile ºi articole din acestea” cu 1,6 puncte procentuale;„Mijloace ºi materiale de transport” cu 1,4 puncte procentuale.

În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2010 comparativ cuanul 2009, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale:- majorarea ponderii la secþiunile: „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de

reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1,5 puncte procentuale; „Metale comune ºi articole din acestea”cu 1,1 puncte procentuale; „Produse minerale” cu 1,1 puncte procentuale;

- diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse chimice” cu 1,1 puncte procentuale.

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional

calculaþi din valori exprimate în euro (%)

anul precedent = 100

2007 2008 2009 20101)

Export FOB 106,0 103,8 89,3 107,0Import CIF 98,2 103,4 89,3 104,21) Date provizorii.

Exporturile, pe grupe de þãri1)

milioane euro

2007 2008 2009 20102)

Total 29549 33725 29084 37293

Europa 26041 29507 25706 32826

Uniunea Europeanã (UE-27) 21269 23765 21600 26914AELS 536 630 655 578Alte þãri din Europa 4236 5113 3450 5333

Asia 2017 2273 2030 2526

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1126 1339 1097 1308Alte þãri din Asia 891 934 921 1218

Africa 506 843 706 989

Africa de Nord 378 485 527 608Alte þãri din Africa 127 359 179 381

America 934 1012 598 906

din care:America de Nord 639 624 366 648America Centralã ºi Caraibeanã 134 205 138 111America de Sud 162 183 95 147

Oceania 43 68 20 22

Þãri nespecificate 3) extra UE 8 22 26 24

â


Breviar statistic65

Exporturile (FOB)

cu principalele þãri partenere, în anul 20101)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

Importurile (CIF)

cu principalele þãri partenere, în anul 20101)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

Germania

Italia

Turcia

Franþa

Ungaria

Alte þãri

48,1%

18,1%

13,8%

8,3%

6,9%4,8%

Italia

Germania

Ungaria

Franþa

R. P. Chinezã

Alte þãri

16,7%

11,6%

8,7%

5,9%

5,5%

51,6%

â



1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare.2) Date provizorii.3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine

la import.

Importurile, pe grupe de þãri 1)

milioane euro

2007 2008 2009 20102)

Total 51322 57240 38953 46802

Europa 44265 47756 32598 39360

Uniunea Europeanã (UE-27) 36587 39838 28472 33924AELS 459 513 450 531Alte þãri din Europa 7220 7405 3676 4905

Asia 5212 7357 4976 6006

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 771 441 287 341Alte þãri din Asia 4441 6916 4631 5665

Africa 266 285 293 289

Africa de Nord 165 225 170 154Alte þãri din Africa 101 60 92 136

America 1433 1710 1066 1124

din care:America de Nord 802 1023 583 665America Centralã ºi Caraibeanã 79 78 76 64America de Sud 552 609 394 395

Oceania 117 131 19 22

Þãri nespecificate 3) extra UE 28 1 2 1

Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale UniuniiEuropene, care în anul 2010 deþin 72,2% din valoarea totalã a exporturilor.

Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale UniuniiEuropene, acestea deþinând 72,5% din valoarea totalã a importurilor anului 2010.

â

2007 2008 2009 20101)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport

Total 29549 33725 29084 37293

din care:Transport feroviar 1420 1787 1188 1774Transport rutier 19114 22434 20506 26082Transport maritim 6175 7560 5654 7170Transport fluvial 277 420 335 450

Importurile (CIF) pe moduri de transport

Total 51322 57240 38953 46802

din care:Transport feroviar 3237 3297 1112 1419Transport rutier 32774 37928 27736 32480Transport maritim 8015 10312 5989 7221Transport fluvial 315 373 407 495

1) Date provizorii.


Breviar statistic67

Exporturi FOB

37293 milioane euro

Importuri CIF

46802 milioane euro

Comerþul internaþional cu bunuri,

pe grupe de þãri, în anul 2010 1)

1) Date provizorii.

Uniunea Europeanã AELS

Alte þãriAlte þãri din Europa

72,5%

10,5%

1,1%

15,9%

72,2%

14,3%

1,5%

12,0%

Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport

milioane euro

á

Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri


CAEN Rev.2 2008 2009

Total 158191,5 135883,2

Mãrfuri alimentare 55479,9 49098,1Mãrfuri nealimentare 71386,0 61603,6Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 31325,6 25181,5

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul

al carburanþilor.

��

��

��

��

��


Mãrfuri alimentare

COMERÞ INTERIOR


Mãrfuri nealimentare

Comerþ cu amãnuntulal carburanþilor

2008 2009

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul

cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri

2008 = 100

CAEN Rev.2 2009 20101)

Total 85,9 81,3Cu vânzare predominantã de produsealimentare, bãuturi ºi tutun 88,5 81,9Cu vânzare predominantã de produse nealimentare 86,3 79,5Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentruautovehicule, în magazine specializate 80,4 83,4


În anul 2010, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cuamãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 18,7% faþã de anul2008. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse nealimentare, cu 20,5%, la comerþulcu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în magazine specializate, cu 16,6%, precum ºi lavânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tutun, cu 18,1%.

Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri

á

SERVICII DE PIAÞÃ

Breviar statistic69

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã

prestate în principal pentru populaþie

2008 = 100

CAEN Rev. 2 2009 20101)

Total 84,5 95,2

din care:Hoteluri ºi restaurante 87,1 97,6Activitãþi ale agenþiilor turisticeºi a tur-operatorilor; alte serviciide rezervare ºi asistenþã turisticã 75,0 90,0


În anul 2010, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a înregistrat un indicede volum cu 4,8% mai mic faþã de media anului 2008.

Venituri din activitãþile de servicii de piaþã


CAEN Rev. 2 2008 2009

Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie 16865,5 14252,3Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatoriieconomici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii) 162289,4 154458,2


Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi

��

� ��

��

��

��

��

2008 2009

Restaurante

Hoteluri ºi alte facilitãþide cazare similare

Activitãþi ale agenþiilor turisticeºi ale tur-operatorilor

Alte servicii de piaþã prestateîn principal pentru populaþie


á

Cazarea turiºtilor

2007 2008 2009 2010

Capacitatea de cazare turisticã

Existentã 1) (mii locuri) 284 294 303 312

În funcþiune (mii locuri-zile) 57138 59188 61104 63808proprietate majoritar privatãmii locuri-zile) 48995 51395 54164 57192

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 6972 7125 6141 6073

din care: strãini 1551 1466 1276 1346din total:- proprietate majoritar privatã 6304 6478 5652 5683

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 20593 20726 17325 16051


1) La 31 iulie.

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii

Sosiri Plecãri

TURISM


În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãderecu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).

â

TURISM

Breviar statistic71


2007 2008 2009 2010

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 7722 8862 7575 7498

din care:Austria 218 210 180 177Bulgaria 818 1114 877 786Italia 398 433 375 331Germania 473 522 443 395Republica Moldova 1110 1429 1043 1216Turcia 284 303 258 265Ucraina 720 730 724 672Ungaria 1743 1950 1836 1735

Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 7722 8862 7575 7498

Rutiere 5753 6885 5925 5906Feroviare 275 253 208 222Aeriene 1460 1462 1277 1216Navale 234 262 164 154

Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 10980 13072 11723 10905

Rutiere 8762 10381 9335 8261Feroviare 247 259 214 195Aeriene 1944 2404 2147 2416Navale 27 28 21 19

Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.

Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

â

Cazarea turiºtilor

2007 2008 2009 2010

Capacitatea de cazare turisticã

Existentã 1) (mii locuri) 284 294 303 312

În funcþiune (mii locuri-zile) 57138 59188 61104 63808proprietate majoritar privatãmii locuri-zile) 48995 51395 54164 57192

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 6972 7125 6141 6073


Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 20593 20726 17325 16051


1) La 31 iulie.


� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii

Sosiri Plecãri

TURISM


În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãderecu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).

á

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Breviar statistic73

Þara

Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

2000 2008 2009 2010 2000 2008 2009 2010

Total din care: femei

UE-27 482,8 497,71) 499,71) 501,11) 247,7 254,81) 255,81) 256,51)

Austria 8,0 8,3 8,4 8,4 4,1 4,3 4,3 4,3Belgia 10,2 10,7 10,8 10,8 5,2 5,4 5,5 5,5Bulgaria 8,2 7,6 7,6 7,6 4,2 3,9 3,9 3,9Republica Cehã 10,3 10,4 10,5 10,5 5,3 5,3 5,3 5,3Cipru 0,7 0,8 0,8 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4Danemarca 5,3 5,5 5,5 5,5 2,7 2,8 2,8 2,8Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7Finlanda 5,2 5,3 5,3 5,4 2,6 2,7 2,7 2,7Franþa 60,5 64,0 64,4 64,71) 31,1 33,0 33,2 33,41)

Germania 82,2 82,2 82,0 81,8 42,1 41,9 41,8 41,7Grecia 10,9 11,2 11,3 11,3 5,5 5,7 5,7 5,7Irlanda 3,8 4,4 4,5 4,5 1,9 2,2 2,2 2,3Italia 56,9 59,6 60,0 60,3 29,4 30,7 30,9 31,1Letonia 2,4 2,3 2,3 2,2 1,3 1,2 1,2 1,2Lituania 3,5 3,4 3,3 3,3 1,9 1,8 1,8 1,8Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,2 0,3Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2Olanda 15,9 16,4 16,5 16,6 8,0 8,3 8,3 8,4Polonia 38,7 38,1 38,1 38,2 19,9 19,7 19,7 19,7Portugalia 10,2 10,6 10,6 10,6 5,3 5,5 5,5 5,5Regatul Unit 58,8 61,2 61,6 62,01) 30,2 31,2 31,3 31,51)

România 22,5 21,5 21,5 21,5 11,5 11,0 11,0 11,0

Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8Slovenia 2,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 1,0 1,0Spania 40,0 45,3 45,8 46,0 20,4 22,9 23,2 23,3Suedia 8,9 9,2 9,3 9,3 4,5 4,6 4,7 4,7Ungaria 10,2 10,0 10,0 10,0 5,4 5,3 5,3 5,3

1) Date provizorii.Sursa: Eurostat.

â



Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)

2000 2008 2009 2000 2008 2009

UE-27 10,6 10,9 10,71) 0,6 1,2 1,01)

Austria 9,8 9,3 9,1 0,2 0,3 -0,1Belgia 11,3 11,7 11,81) 1,1 2,2 2,0Bulgaria 9,1 10,2 10,7 -4,9 -4,3 -3,6Republica Cehã 8,8 11,5 11,3 -1,8 1,4 1,0Cipru 12,2 11,6 12,01) 4,5 5,1 5,5Danemarca 12,6 11,8 11,4 1,7 1,9 1,4Estonia 9,5 12,0 11,8 -3,9 -0,5 -0,2Finlanda 11,0 11,2 11,3 1,4 2,0 2,0Franþa 13,3 13,0 12,81) 4,4 4,5 4,31)

Germania 9,3 8,31) 8,11) -0,9 -2,0 -2,3Grecia 9,5 10,3 10,51) -0,2 0,8 0,9Irlanda 14,4 16,9 16,71) 6,1 10,6 10,2Italia 9,5 9,6 9,51) -0,2 -0,1 -0,4Letonia 8,5 10,6 9,6 -5,0 -3,1 -3,6Lituania 9,8 10,4 11,0 -1,4 -2,6 -1,6Luxemburg 13,1 11,5 11,3 4,5 4,1 4,0Malta 11,0 10,0 10,0 3,4 2,1 2,2Olanda 13,0 11,2 11,21) 4,2 3,0 3,1Polonia 9,8 10,9 10,9 0,3 0,9 0,9Portugalia 11,7 9,8 9,4 1,4 0,03 -0,5Regatul Unit 11,5 12,9 12,81) 1,2 3,5 3,71)

România 10,5 10,3 10,4 -0,9 -1,5 -1,6

Slovacia 10,2 10,6 11,3 0,5 0,8 1,5Slovenia 9,1 10,82) 10,71) -0,2 1,72) 1,5Spania 9,9 11,4 10,81) 0,9 2,9 2,4Suedia 10,2 11,9 12,0 -0,3 1,9 2,3Ungaria 9,6 9,9 9,61) -3,7 -3,1 -3,4

1) Date provizorii.2) Serie întreruptã.Sursa: Eurostat.

â


Breviar statistic75

Durata medie a vieþii (ani)

Þara 2000 2007 2008 2009

Austria 78 80 80 80Belgia 78 80 80 80Bulgaria 72 73 73 73Republica Cehã 75 77 77 77Cipru 77 78 78 79Danemarca 76 78 79 79Estonia 71 73 73 74Finlanda 77 79 80 80Franþa 79 81 81 81Germania 78 79 80 80Grecia 78 79 80 80Irlanda 77 79 79 79Italia 79 81 82 82Letonia 71 72 72 73Lituania 73 71 71 72Luxemburg 78 80 80 80Malta 77 79 80 79Olanda 78 80 80 80Polonia 73 75 76 76Portugalia 76 79 78 79Regatul Unit 77 79 79 80România 71 73 73 73

Slovacia 73 74 75 75Slovenia 76 78 78 79Spania 78 80 81 81Suedia 80 81 81 81Ungaria 71 73 73 74

Sursa: World Population Data Sheet, 2010.

â



Rata medie anualã a inflaþiei (%)

Þara 2000 2008 2009 2010

UE-27 1,9 3,7 1,0 2,1

Austria 2,0 3,2 0,4 1,7Belgia 2,7 4,5 - 2,3Bulgaria 10,3 12,0 2,5 3,0Republica Cehã 3,9 6,3 0,6 1,2Cipru 4,9 4,4 0,2 2,6Danemarca 2,7 3,6 1,1 2,2Estonia 3,9 10,6 0,2 2,7Finlanda 2,9 3,9 1,6 1,7Franþa 1,8 3,2 0,1 1,7Germania 1,4 2,8 0,2 1,2Grecia 2,9 4,2 1,3 4,7Irlanda 5,3 3,1 -1,7 -1,6Italia 2,6 3,5 0,8 1,6Letonia 2,6 15,3 3,3 -1,2Lituania 1,1 11,1 4,2 1,2Luxemburg 3,8 4,1 - 2,8Malta 3,0 4,7 1,8 2,0Olanda 2,3 2,2 1,0 0,9Polonia 10,1 4,2 4,0 2,7Portugalia 2,8 2,7 -0,9 1,4Regatul Unit 0,8 3,6 2,2 3,3România 45,7 7,9 5,6 6,1

Slovacia 12,2 3,9 0,9 0,7Slovenia 8,9 5,5 0,9 2,1Spania 3,5 4,1 -0,2 2,0Suedia 1,3 3,3 1,9 1,9Ungaria 10,0 6,0 4,0 4,7

Sursa: Eurostat.

â


Breviar statistic77

ÞaraRata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

2000 2007 2008 2009 2010 2000 2007 2008 2009 2010

UE-27 62,2 65,4 65,9 64,6 64,2 8,6 7,2 7,1 9,0 9,6

Austria 68,5 71,4 72,1 71,6 71,7 3,6 4,4 3,8 4,8 4,4Belgia 60,5 62,0 62,4 61,6 62,0 6,9 7,5 7,0 7,9 8,3Bulgaria 50,4 61,7 64,0 62,6 59,7 16,4 6,9 5,6 6,8 10,2Republica Cehã 65,0 66,1 66,6 65,4 65,0 8,7 5,3 4,4 6,7 7,3Cipru 65,7 71,0 70,9 69,9 69,7 4,9 4,0 3,6 5,3 6,5Danemarca 76,3 77,1 78,1 75,7 73,4 4,3 3,8 3,3 6,0 7,4Estonia 60,4 69,4 69,8 63,5 61,0 12,8 4,7 5,5 13,8 16,9Finlanda 67,2 70,3 71,1 68,7 68,1 9,8 6,9 6,4 8,2 8,4Franþa 62,1 64,6 64,9 64,2 64,0 9,1 8,4 7,8 9,5 9,7Germania 65,6 69,4 70,7 70,9 71,1 7,2 8,7 7,5 7,8 7,1Grecia 56,5 61,4 61,9 61,2 59,6 11,2 8,3 7,7 9,5 12,6Irlanda 65,2 69,1 67,6 61,8 60,0 4,2 4,6 6,3 11,9 13,7Italia 53,7 58,7 58,7 57,5 56,9 10,1 6,1 6,7 7,8 8,4Letonia 57,5 68,3 68,6 60,9 59,3 13,7 6,0 7,5 17,1 18,7Lituania 59,1 64,9 64,3 60,1 57,8 16,4 4,3 5,8 13,7 17,8Luxemburg 62,7 63,6 63,4 65,2 65,2 2,3 4,2 4,9 5,1 4,5Malta 54,2 55,7 55,3 54,9 56,0 6,7 6,4 5,9 7,0 6,8Olanda 72,9 76,0 77,2 77,0 74,72) 2,8 3,6 3,1 3,7 4,5Polonia 55,0 57,0 59,2 59,3 59,3 16,1 9,6 7,1 8,2 9,6Portugalia 68,4 67,8 68,2 66,3 65,6 4,0 8,1 7,7 9,6 11,0Regatul Unit 71,2 71,3 71,5 69,9 69,5 5,3 5,3 5,6 7,6 7,8România 3) 63,6 58,8 59,0 58,6 58,84) 6,9 6,4 5,8 6,9 7,34)

Slovacia 56,8 60,7 62,3 60,2 58,8 18,8 11,1 9,5 12,0 14,4Slovenia 62,8 67,8 68,6 67,5 66,2 6,7 4,9 4,4 5,9 7,3Spania 56,3 65,6 64,3 59,8 58,6 11,1 8,3 11,3 18,0 20,1Suedia 73,0 74,2 74,3 72,2 72,7 5,6 6,1 6,2 8,3 8,4Ungaria 56,3 57,3 56,7 55,4 55,4 6,4 7,4 7,8 10,0 11,2

Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Serie întreruptã.3)Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).4) Date provizorii.Sursa: Eurostat.

â



Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)

Þara 2000 2007 20081) 20091)

UE-27 ... ... ... ...

Austria ... ... ... ...Belgia 31644,0 ... ... ...Bulgaria 1436,1 2626,0 3368,0 3767,0Republica Cehã ... ... ... 10736,0Cipru 16334,9 ... ... …Danemarca 40962,2 53165,0 48499,0 …Estonia ... ... ... …Finlanda 27398,3 36126,0 ... …Franþa 26712,0 ... ... …Germania 37319,0 ... ... …Grecia 14721,0 ... ... …Irlanda ... ... ... …Italia ... ... ... …Letonia ... 6690,2 8208,0 7855,0Lituania ... ... 7514,0 7184,0Luxemburg 35875,0 45284,0 ... …Malta 11658,2 ... 15695,0 …Olanda 31901,0 ... ... 40615,0Polonia ... ... 10789,0 …Portugalia 12619,6 ... ... …Regatul Unit 37676,5 46050,5 ... …România 2) 1732,0 5062,0 5777,0 5221,0

Slovacia 3583,1 8400,1 9197,0 9908,0Slovenia ... ... 16711,0 17286,0Spania 17432,0 ... ... …Suedia 31620,8 36871,4 35406,0 32164,0Ungaria 4172,5 8952,0 ... …

Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale. 1) Date conform CAEN Rev.2.2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.… = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

â


Breviar statistic79

Þara 2000 2007 2008 2009

UE-27 1) 1,86 1,85 1,92 2,01

Austria 1,91 2,52 2,671);2) 2,751);2)

Belgia 1,97 1,90 1,962) 1,962)

Bulgaria 0,52 0,45 0,47 0,532)

Republica Cehã 1,21 1,54 1,47 1,53Cipru 0,24 0,44 0,42 0,462)

Danemarca 2,24 2,583) 2,87 3,021)

Estonia 0,61 1,10 1,29 1,422)

Finlanda 3,34 3,47 3,72 3,96Franþa 2,15 2,07 2,11 2,212)

Germania 2,45 2,53 2,68 2,821)

Grecia ... 0,581) ... …Irlanda 1,12 1,29 1,45 1,772)

Italia 1,05 1,18 1,23 1,272)

Letonia 0,44 0,59 0,61 0,46Lituania 0,59 0,81 0,80 0,84Luxemburg 1,65 1,581) 1,51 1,682)

Malta ... 0,582) 0,57 0,54Olanda 1,82 1,81 1,76 1,842)

Polonia 0,64 0,57 0,60 0,68Portugalia 0,761) 1,17 1,50 1,662)

Regatul Unit 1,85 1,78 1,77 1,872)

România 0,37 0,52 0,58 0,474)

Slovacia 0,65 0,46 0,47 0,48Slovenia 1,41 1,45 1,653) 1,86Spania 0,91 1,27 1,35 1,38Suedia ... 3,40 3,701) 3,622)

Ungaria 0,78 0,97 1,00 1,15

1) Estimãri. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã. 4) Date semidefinitive. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)

â



Þara 2000 2007 2008 2009

UE-27 7,11) 9,5 9,4 9,32)

Austria 8,3 12,8 13,2 13,8Belgia 6,2 7,2 6,8 6,8Bulgaria ... 1,3 1,4 1,4Republica Cehã ... 5,7 7,8 6,8Cipru 3,1 8,4 8,5 7,8Danemarca 19,4 29,2 30,0 31,6Estonia 6,5 7,0 9,8 10,5Finlanda 17,5 23,4 23,1 22,1Franþa 2,8 7,5 6,0 6,0Germania 5,2 7,8 7,9 7,8Grecia 1,0 2,1 2,9 3,3Irlanda ... 7,6 7,1 6,3Italia 4,8 6,2 6,3 6,0Letonia ... 7,1 6,8 5,3Lituania 2,8 5,3 4,9 4,5Luxemburg 4,8 7,0 8,5 13,42)

Malta 4,5 6,0 6,22) 5,82)

Olanda 15,5 16,6 17,0 17,0Polonia ... 5,1 4,7 4,7Portugalia 3,4 4,4 5,3 6,5Regatul Unit 20,5 20,03) 19,9 20,1România 0,9 1,3 1,5 1,5

Slovacia ... 3,9 3,3 2,8Slovenia ... 14,8 13,9 14,6Spania 4,1 10,4 10,4 10,4Suedia 21,6 32,42) ... 22,22)

Ungaria 2,9 3,6 3,1 2,7

1) Estimãri Eurostat. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã. … = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)

â


Breviar statistic81

Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)

Þara 2007 2008 2009 2010

UE-27 54 60 65 70

Austria 60 69 70 73Belgia 60 64 67 73Bulgaria 19 25 30 33Republica Cehã 35 46 54 61Cipru 39 43 53 54Danemarca 78 82 83 86Estonia 53 58 63 68Finlanda 69 72 78 81Franþa 49 62 63 74Germania 71 75 79 82Grecia 25 31 38 46Irlanda 57 63 67 72Italia 43 47 53 59Letonia 51 53 58 60Lituania 44 51 60 61Luxemburg 75 80 87 90Malta 54 59 64 70Olanda 83 86 90 91Polonia 41 48 59 63Portugalia 40 46 48 54Regatul Unit 67 71 77 80România 1) 35 36 42 44


1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.Sursa: Eurostat.

â



Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã

- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -

Þara 2000 2007 2008 2009

Austria 120,6 113,9 114,2 113,2Belgia 136,5 126,9 125,5 125,5Bulgaria 31,1 37,3 39,3 39,9Republica Cehã 61,8 71,4 72,1 72,9Cipru 84,9 85,3 88,5 89,0Danemarca 110,5 104,3 103,8 103,3Estonia 46,9 65,4 64,4 65,5Finlanda 114,8 113,0 112,5 108,9Franþa 125,0 121,3 120,0 120,9Germania 108,0 108,4 107,2 105,1Grecia 93,6 97,11) 99,81) 98,91)

Irlanda 127,6 136,9 127,8 130,5Italia 126,0 110,5 111,5 111,7Letonia 40,1 51,4 51,5 53,0Lituania 42,7 58,9 61,3 57,3Luxemburg 175,9 179,0 177,7 170,5Malta 96,7 88,7 90,6 91,0Olanda 114,4 113,9 114,3 111,2Polonia 55,2 61,9 61,9 65,0Portugalia 71,5 73,6 72,9 75,61)

Regatul Unit 110,7 109,5 108,6 106,6România 23,6 43,2 48,7 47,91)

Slovacia 58,1 76,2 79,3 80,7Slovenia 76,1 83,9 84,6 82,4Spania 103,7 103,1 104,2 109,8Suedia 114,3 114,3 112,8 109,9Ungaria 57,8 68,0 71,4 72,3

1) Date provizorii.Sursa: Eurostat.

â


Breviar statistic83

Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)

Þara 2000 2007 2008 2009

Austria 97 99 103 100Belgia 102 96 94 97Bulgaria 96 67 92 86Republica Cehã 97 90 96 94Cipru 99 85 82 80Danemarca 100 102 106 107Estonia 103 115 112 114Finlanda 102 105 103 105Franþa 100 92 95 97Germania 100 97 102 103Grecia 100 84 82 80Irlanda 99 96 95 92Italia 99 92 95 94Letonia 100 127 130 127Lituania 106 111 114 117Luxemburg 110 95 101 101Malta 99 91 96 89Olanda 101 95 98 100Polonia 99 99 99 102Portugalia 100 93 97 94Regatul Unit 101 95 100 98România 1) 88 97 118 115


Sursa: FAO Statistical Database.1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã“.

â



Þara

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

2000 2008 2009

UE-27 19100 25100 23600

Austria 25000 31100 29300Belgia 24000 28800 27400Bulgaria 5400 10900 10400Republica Cehã 13000 20200 19200Cipru 16900 24400 23200Danemarca 25100 30800 28400Estonia 8600 17000 15000Finlanda 22300 29500 26600Franþa 22000 26700 25400Germania 22600 29000 27400Grecia 16000 235003) 221003)

Irlanda 25000 33300 29800Italia 22300 26000 24400Letonia 7000 14100 12200Lituania 7500 15300 12900Luxemburg 46700 70000 64000Malta 15900 19800 19000Olanda 25600 33500 30800Polonia 9200 14100 14300Portugalia 15400 19500 189003)

Regatul Unit 22700 28700 26500România 5000 12000 10700 2)

Slovacia 9600 18100 17200Slovenia 15200 228004) 207004)

Spania 18500 25900 24300Suedia 24300 30800 28000Ungaria 10600 16200 15300

1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.2) Previziuni Eurostat. 3) Date provizorii. 4) Serie întreruptã.5) Date semidefinitive.6) Date revizuite. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

â


Breviar statistic85

Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare(anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB

2000 2008 2009 2010 2008 2009 2010

3,9 0,5 -4,2 1,8 -2,4 -6,8 -6,4

3,7 2,2 -3,9 2,0 -0,9 -4,1 -4,63,7 1,0 -2,8 2,2 -1,3 -5,9 -4,15,7 6,2 -5,5 0,2 1,7 -4,7 -3,23,6 2,5 -4,1 2,42) -2,7 -5,9 -4,75,0 3,6 -1,7 1,0 0,9 -6,0 -5,33,5 -1,1 -5,2 2,1 3,2 -2,7 -2,7

10,0 -5,1 -13,9 3,1 -2,8 -1,7 0,15,3 0,9 -8,2 3,1 4,2 -2,6 -2,53,9 0,2 -2,6 1,62) -3,3 -7,5 -7,03,2 1,0 -4,7 3,6 0,1 -3,0 -3,34,5 1,03) -2,03) -4,53) -9,8 -15,4 -10,59,7 -3,5 -7,6 -1,0 -7,3 -14,3 -32,43,7 -1,3 -5,2 1,3 -2,7 -5,4 -4,66,9 -4,2 -18,0 -0,3 -4,2 -9,7 -7,73,3 2,9 -14,7 1,3 -3,3 -9,5 -7,18,4 1,4 -3,6 3,5 3,0 -0,9 -1,7… 5,3 -3,4 3,7 -4,5 -3,7 -3,6

3,9 1,9 -3,9 1,8 0,6 -5,5 -5,44,3 5,1 1,7 3,8 -3,7 -7,3 -7,93,9 - -2,53) 1,33) -3,5 -10,1 -9,13,9 -0,1 -4,9 1,3 -5,0 -11,4 -10,42,46) 7,3 -7,15) -1,33) -5,7 -8,55) -6,43)

1,4 5,8 -4,8 4,0 -2,1 -8,0 -7,94,4 3,7 -8,1 1,2 -1,8 -6,0 -5,65,0 0,9 -3,7 -0,1 -4,2 -11,1 -9,24,5 -0,6 -5,3 5,5 2,2 -0,7 -4,9 0,8 -6,7 1,2 -3,7 -4,5 -4,2

â

Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor

(total industrie, exclusiv de construcþii1)

construcþii) 1)

2008 2009 2010 2008 2009 2010

UE-27 ... ... … ... ... …

Austria 115,85 102,23 109,37 109,33 107,11 102,74Belgia 2) 112,66 102,85 114,14 104,10 97,22 96,01Bulgaria 116,97 96,602) 97,65 178,69 152,77 125,422)

Republica Cehã 117,602) 101,612) 111,752) 113,55 112,60 104,15Cipru 109,84 99,75 98,052) 113,71 101,67 93,542)

Danemarca 100,94 85,78 87,33 98,94 81,52 72,48Estonia 110,92 84,35 102,01 125,26 87,99 77,10Finlanda 116,52 95,54 101,41 123,983) 107,883) 121,453)

Franþa 99,47 86,88 92,19 102,69 96,33 93,49Germania 112,03 93,73 104,16 109,04 108,77 109,40Grecia 98,72 89,862) 83,882) 127,22 105,05 71,712)

Irlanda ... ... … 63,62 40,13 28,072)

Italia 102,28 83,10 88,53 110,13 97,36 94,27Letonia 104,24 85,33 98,06 125,11 81,39 62,33Lituania 115,06 98,27 104,82 155,18 79,94 73,78Luxemburg 96,64 81,15 89,99 103,73 104,56 104,95Malta 109,49 93,322) 99,652) 122,90 114,66 116,122)

Olanda 105,372) 97,342) 104,302) 112,88 106,243) 94,513)

Polonia 125,72 121,02 134,45 148,65 155,67 161,77Portugalia 99,17 90,64 92,22 88,77 82,88 75,93Regatul Unit 98,07 88,12 90,53 102,44 90,54 96,182)

România 123,74 116,95 123,36 195,41 166,02 143,81

Slovacia 139,88 120,62 143,342) 136,21 120,89 115,37Slovenia 116,03 95,93 102,412) 158,09 125,02 103,88Spania 98,53 82,60 83,34 ... ... …Suedia 103,77 85,10 93,16 117,87 113,50 122,21Ungaria 118,40 97,62 107,79 81,02 77,49 69,64

Notã: Serii brute.1) Date conform CAEN Rev.2.2) Date provizorii. 3) Estimãri Eurostat. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.



2005=100

Þara

â

Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor

(total industrie, exclusiv de construcþii1)

construcþii) 1)

2008 2009 2010 2008 2009 2010

UE-27 ... ... … ... ... …

Austria 115,85 102,23 109,37 109,33 107,11 102,74Belgia 2) 112,66 102,85 114,14 104,10 97,22 96,01Bulgaria 116,97 96,602) 97,65 178,69 152,77 125,422)

Republica Cehã 117,602) 101,612) 111,752) 113,55 112,60 104,15Cipru 109,84 99,75 98,052) 113,71 101,67 93,542)

Danemarca 100,94 85,78 87,33 98,94 81,52 72,48Estonia 110,92 84,35 102,01 125,26 87,99 77,10Finlanda 116,52 95,54 101,41 123,983) 107,883) 121,453)

Franþa 99,47 86,88 92,19 102,69 96,33 93,49Germania 112,03 93,73 104,16 109,04 108,77 109,40Grecia 98,72 89,862) 83,882) 127,22 105,05 71,712)

Irlanda ... ... … 63,62 40,13 28,072)

Italia 102,28 83,10 88,53 110,13 97,36 94,27Letonia 104,24 85,33 98,06 125,11 81,39 62,33Lituania 115,06 98,27 104,82 155,18 79,94 73,78Luxemburg 96,64 81,15 89,99 103,73 104,56 104,95Malta 109,49 93,322) 99,652) 122,90 114,66 116,122)

Olanda 105,372) 97,342) 104,302) 112,88 106,243) 94,513)

Polonia 125,72 121,02 134,45 148,65 155,67 161,77Portugalia 99,17 90,64 92,22 88,77 82,88 75,93Regatul Unit 98,07 88,12 90,53 102,44 90,54 96,182)

România 123,74 116,95 123,36 195,41 166,02 143,81

Slovacia 139,88 120,62 143,342) 136,21 120,89 115,37Slovenia 116,03 95,93 102,412) 158,09 125,02 103,88Spania 98,53 82,60 83,34 ... ... …Suedia 103,77 85,10 93,16 117,87 113,50 122,21Ungaria 118,40 97,62 107,79 81,02 77,49 69,64

Notã: Serii brute.1) Date conform CAEN Rev.2.2) Date provizorii. 3) Estimãri Eurostat. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

Statisticã internaþionalã


2005=100

Þara

á

Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor

ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:

Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS

(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),

(http://www.insse.ro)/ e-mail: [email protected]

Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã

(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)

Editura ”Revista Românã de Statisticã”

sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”

(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)

ºi la e-mail: [email protected]

M A I 2 0 1 1

ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818

INS 2011

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.

Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.

Inst i tutul Naþional de Stat ist icãB-dul Libertãþii Nr. 16, Sect. 5, BucureºtiTelefon: 0213181871; 0213177770F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5e - m a i l : r o m s t a t @ i n s s e . r oh t t p : / / w w w . i n s s e . r o

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonatorul publicaþiei :Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Coordonatorii ediþiei :Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ - VicepreºedinteIlie DUMITRESCU - Director Adriana CIUCHEA - Director GeneralDoina BADEA - ªef Serviciu

Responsabil de publicaþie :Doina BADEA - ªef Serviciu

Autori :Doina BADEA

Tehnoredactare ºi machetare :Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Victorina BOTEA,Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuþa POPESCU, Laura ENACHE.

Pre-press ºi tipãrire :Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã StatisticãDirecþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Coordonatori :Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director GeneralVitty-Cristian CHIRAN - DirectorRodica-Elena SOLOVÃSTRU - ªef serviciu

Foto : Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta : Alexandru POPESCU - Referent

Adriana CIUCHEA, , Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.

institutul naÞional de statisticÃ - invatamant-superior.ro · institutul naþional de statistica...

Documents