Instituţiile Uniunii

Europene

Uniunea Europeană – caracter

profund original

nu reprezintă o

federaţie

nu este un stat guvernat de

o structură convenţională

nu constituie o organizaţie

interguvernamentală

este, deci, o

creaţie “sui

generis”

alcătuită din state suverane şi independente

transferă anumite competenţe

la un nivel supranaţional

îşi exercită suveranitatea în

comun – poziţie consolidată pe

plan internaţional (în raport cu

cea individual obţinută)

Sistemul decizional – asociază o serie de instituţii

“triunghiul

instituţional”

Consiliul Uniunii

Europene

Comisia

europeană

Parlamentul

European

defineşte diversele

politici ale UE

adoptă actele legislative

aplicabile în UE

reprezintă statele

membre

reprezintă cetăţenii

europeni

apără interesele

Uniunii

Instituţii principale: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European,

Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a UE, Curtea de Conturi, Banca Centrală Europeană

Organisme cu rol consultativ: Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor

Instituţii cu rol în finanţarea şi coordonarea politicilor macroeconomice: Banca Europeană

de Investiţii, Banca Centrală Europeană

1. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri, Consiliul)

- reprezintă instituţia ce reuneşte la nivel ministerial fiecare stat membru

- se reuneşte în diverse formaţii (la Bruxelles ori Luxembourg), în funcţie de

domeniile vizate (Agricultură, Finanţe, etc.)

- exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară

- are competenţe legislative, executive şi bugetare, privind cei trei piloni

(Comunităţile europene, Politica externă şi de securitate comună, Cooperarea în

materie de justiţie şi afaceri interne)

- Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat

membru al Uniunii (membrii – miniştri din diferite domenii)

Atribuţii principale:

- adoptarea legislaţiei comunitare (directive, regulamente sau legi)

- în anumite domenii comunitare (primul pilon), Consiliul legiferează în comun cu

Parlamentul European (procedura de co-decizie)

- coordonează politicile economice generale ale statelor membre

- dispune şi de putere executivă, însă o deleagă în general Comisiei

- încheie acorduri internaţionale în numele Comunităţii

- ia deciziile necesare definirii şi punerii în practică a PESC, în concordanţă cu

orientările generale trasate de Consiliul European

- în domeniul Cooperării în materie de justiţie şi afaceri interne, adoptă măsuri şi

asigură coordonarea între acţiunile statelor membre

Modalităţi de luare a deciziilor:

- majoritatea simplă: decizii de procedură, regulament interior, organizarea

Secretariatului general

- majoritate calificată: decizii privind piaţa internă, coordonarea politicilor

economice, a celor monetare, educaţia, sănătatea, mediul, cercetarea, etc.

- unanimitate: deciziile privind PESC, Cooperarea în materie de justiţie şi afaceri

interne, revizuirea tratatelor, extinderi ale Uniunii, etc.

Servicii/organisme: Secretariatul general, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi

(COREPER); Organe auxiliare: Comitetul special agricol, Comitetul monetar,

Comitetul economic şi social, Comitetul regiunilor, etc.

2. Consiliul European

- reuneşte şefii de stat şi de guverne ai statelor membre, la care se adaugă

preşedintele Comisiei Europene (asistenţă: miniştrii de afaceri externe, comisari

europeni)

- veritabil centru de decizie politică (Consiliul European dă impulsurile necesare

dezvoltării Uniunii şi defineşte orientările politice generale ale acesteia)

- creat în 1974 la iniţiativa preşedintelui francez Valery Giscard d’Estaing şi a

cancelarului german Helmut Schmidt

- modificare statut: Forum discuţii – instituţie de sine stătătoare a UE (Tratatul de la

Lisabona)

- alegere preşedinte: cu majoritate calificată, pe o perioadă de 2 ani şi jumătate

- prezidat de şeful de stat sau de guvern reprezentând ţara care deţine preşedinţia

Consiliului UE

- are doar rol formal în procesul legislativ

- competent în orice chestiune privitoare la cei 3 piloni ai Uniunii, însă deciziile sunt

luate la nivelul celorlalte instituţii comunitare

3. Comisia Europeană

- organ independent de statele membre/promovează interesul general al Uniunii

- sediul la Bruxelles – Comisie executivă (colegiul comisarilor), Comisie administrativă

(funcţionari publici)

- Comisia executivă – 27 de comisari (un comisar pentru fiecare stat membru)

- Preşedinte – desemnat de Consiliul Uniunii Europene, cu aprobarea Parlamentului

- independenţa comisarilor

Funcţii:

- administrare şi implementare politici UE/propunere de legislaţie Consiliului şi

Parlamentului

- urmărirea aplicării legislaţiei comunitare (coordonare – Curtea de Justiţie)/gardian al

tratatelor

- responsabilităţi financiare/implicare în procesul bugetar

- reprezentant al UE în negocierile internaţionale

- mediator/conciliază în disputele din cadrul Consiliului sau dintre Consiliu şi

Parlament

Competenţe:

- putere de iniţiativă legislativă (propuneri înaintate Consiliului şi Parlamentului) –

respectarea principiului subsidirităţii

- competenţe executive: organul de execuţie al politicilor şi actelor adoptate de

Consiliu (domeniul concurenţei, PAC, execuţia bugetară)

- competenţe de decizie: decide în general pe baza majorităţii simple, în domeniile

sale de competenţă/ratificarea deciziilor de către Consiliu şi Parlament

4. Parlamentul European

- reprezintă popoarele statelor membre ale UE

- membrii săi sunt aleşi în mod direct

- grupuri politice (semnificative: centru-dreapta – Grupul Partidului Popular European;

centru-stânga: Grupul Socialist)

- comitete (20) – examinarea propunerilor legislative înaintate de către Comisie;

instituţii interparlamentare

Competenţe legislative: participă la adoptarea actelor comunitare alături de Consiliul

Uniunii Europene; Parlamentul se pronunţă în cadrul diferitelor proceduri: codecizie

(împreună cu Consiliul), consultare, cooperare, consimţire, rezolvare a nemulţumirilor

Competenţe bugetare: proiectul de buget, elaborat de către Consiliul Uniunii

Europene la propunerea Comisiei, este supus aprobării Parlamentului; are ultimul

cuvânt în privinţa cheltuielilor neobligatorii

Competenţe de supervizare: urmărirea activităţii executivului – Consiliul, Consiliul

European şi Comisia Europeană; este implicat în numirea şi respectiv revocarea

Comisiei (are puterea de a dizolva Comisia – moţiune de cenzură)

5. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

- sediul în Luxembourg

- obiectiv central: „asigurarea corectitudinii interpretării şi punerii în aplicare a

Tratatelor”

- legislaţia primară şi cea secundară – surse de Drept Comunitar

- control derulat: în sensul verificării îndeplinirii obligaţiilor legale de către statele

membre (aşa cum sunt stipulate în tratate)/operarea de către instituţiile comunitare în

limitele conferite de tratate

Principii:

Efectul direct – Legea Comunitară creează drepturi cetăţenilor pe care curţile

naţionale de justiţie sunt obligate să le recunoască şi pună în aplicare

Aplicabilitatea directă – regulamentele se aplică direct în statele membre (nu sunt

implementate prin legislaţia naţională)

Întâietatea Legii Uniunii asupra legislaţiei naţionale

6. Comitetul economic şi social

- organ consultativ, format din reprezentanţi ai patronatelor, lucrătorilor şi altor grupuri

sociale interesate

- scop: implicarea grupurilor ce activează în domeniul socio-economic în dezvoltarea

Uniunii/oferirea de informaţii şi consultanţă Comisiei şi Consiliului

- ECOSOC – 6 secţiuni: acoperă UEM, coeziunea economică şi socială, piaţa unică,

producţia şi consumul, transportul, energia, infrastructura şi societatea

informaţională, ocuparea forţei de muncă, etc.

7. Comitetul regiunilor

- organ consultativ

- obiectiv: ameliorarea reprezentării regiunilor la nivelul Uniunii

- 5 domenii de competenţă: educaţie, cultură, sănătate publică, reţele trans-europene

şi coeziune socială

Instituţie Localizare Funcţie

Comisia

Europeană

Bruxelles Organ executiv al UE;

pregăteşte şi aplică deciziîle

Consiliului şi Parlamentului;

27 comisari, mandat 5 ani, ...

Instituţie Compoziţie Explicaţii

Consiliul

european

27 state – şefii de stat şi

de guverne +

Preşedintele Comisiei

Se reunesc minimum de

două ori pe an; misiune

de orientare politică

Uniunea Europeană România

Putere

legislativă

Consiliul UE (principal organ legislativ)

Parlamentul European (examinare

legislativă; putere sporită prin tratate)

Comisia Europeană (competenţe

legislative)

Parlament

Putere

executivă

Comisia Europeană (ex: execuţia

bugetară)

Consiliul UE (deleagă competenţe

Comisiei)

Preşedinte

Guvern

Putere

judecătorească

Curtea de Justiţie a UE (interpretare,

punere în aplicare legislaţie) Autoritatea

judecătorească

Remarcă: competenţe suprapuse în cadrul triunghiului

instituţional

Instituţii europene, instituţii naţionale

(comparaţie)

Funcţionarea UE – 3 principii

democratice

Egalitate

democratică Democraţie

reprezentativă

Democraţie

participativă

Tratatul de la Lisabona – confirmare a acestora

Modificări la nivelul Instituţiilor – Tratatul de la

Lisabona

Modificări operate – rolul crescut atribuit Parlamentului

European/implicare accentuată a parlamentelor naţionale/iniţiativa cetăţenească

PE – întărire putere în materie legislativă, bugetară şi privind

acordurile internaţionale

Materie

legislativă

Materie

bugetară

Acorduri

internaţionale

Extinsă la mai multe domenii

PE – putere legislativă reală, alături de Consiliu (ex:

imigraţie, cooperare judiciară şi penală, Europol, PCC,

PAC)

PE – intervine în cvasi-totalitatea dosarelor legislative

CODECIZIE PROCEDURA LEGISLATIVA ORDINARA

Consacrarea practicii cadrului financiar plurianual

Necesitatea aprobării de către Parlament

PE + Consiliu – fixează împreună toate cheltuielile (dispariţia

distincţiei cheltuieli obligatorii (ex: ajutoare directe agricole) –

cheltuieli neobligatorii)

Echilibrarea rolului celor 2 instituţii în aprobarea Bugetului UE

Aviz conform asupra tuturor acordurilor din partea PE

Temă/teme de studiu (Apropierea instituţiilor UE de cetăţean – Cum?; Simulare –

procedura de codecizie (alternativă: De la idee la lege europeană))

Apropierea Instituţiilor europene de cetăţean – Cum?

- Problematică: îndepărtarea Instituţiilor UE de cetăţeni/deficitul de legitimitate

democratică al UE – critici curente adresate construcţiei europene

Identificare demersuri realizate:

- cetăţenia europeană – Maastricht

- dreptul de vot şi eligibilitatea resortisanţilor UE într-un stat membru ce nu

este statul lor de origine (alegeri municipale şi europene) – Maastricht

- instituirea mediatorului european – Maastricht (analiza plângerilor cetăţenilor)

- adoptarea Cartei drepturilor fundamentale (decembrie 2000) – mijloc de

afirmare şi protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor

- modificări ale modului de alegere în PE (ex: Franţa – legea din 11 aprilie

2003: 8 circumscripţii interregionale înlocuiesc circumscripţia naţională –

reprezentativitate)

Noi propuneri – din partea studenţilor

Simulare – procedura de codecizie

- studenţii vor analiza mecanismul procedurii

- pe grupuri (fiecare având un anumit rol), vor enunţa şi motiva posibile

reacţii ale agenţilor implicaţi (Comisie, Parlament, grupuri de lobby, forţe

sociale, parlamente naţionale, etc.)

Propunere a

Comisiei

Aviz Parlament

(primă lectură)

Consiliul aprobă

amendamentele

PE/absenţă

amendamente

Poziţie comună

Consiliu

Informarea

Comisiei şi

Consiliului

Act adoptat

de Consiliu

Parlament european

(a doua lectură)

Amendamente

Avizul

Comisiei

Consiliu

Aprobă poziţia

comună

Nu se pronunţă

Respinge

Aprobă

amendamentele

Nu aprobă

amendamentele

Comitet de

conciliere

Nu aprobă

proiect

comun

Aprobă

proiect

comun

Act

adoptat de

Consiliu

Act

neadoptat

Act

adoptat de

Consiliu

Act

neadoptat

Act adoptat

de Consiliu şi

aprobat de

Parlament

Act

neadoptat

(absenţa

aprobării)

Simulare – lege europeană

Consiliul european – fixare orientări politice generale

Respectând aceste orientări, Comisia propune texte legislative

Parlamentul îşi dă avizul/codecide

Consiliul redactează modificările – singur sau cu PE

Consultare – Comitetul economic şi social, Comitetul regiunilor

Consiliul decide adoptarea legii/intrare în vigoare

Comisia veghează la buna sa execuţie

4. Posibile teme de reflecţie – tema instituţiilor UE

Piste pedagogice:

- Rolul Instituţiilor în cadrul Uniunii Europene

- Clasare şi caracterizare după natura lor: Instituţii politice, financiare, judiciare

- Imaginarea unor instituţii actualmente inexistente – rol?/compoziţie?

- Explicarea legăturii între funcţia instituţiei şi componenţa sa

- Cercetare – modul de selecţie al membrilor instituţiilor europene

- Cercetare – Identificare de legi europene (cu un accent aparte asupra

istoricului lor)

- Explicaţie – procesul prin care o lege europeană este aplicată în statele

membre

- Prezentare – articularea procesului legislativ european cu procesul legislativ

naţional

5. Bibliografie utilă

1. Luţaş, Mihaela, Câlea, Sorin, Economie europeană, Imprimeria Ardealul, Cluj-

Napoca, 2005

2. Bârsan, Maria, Integrarea economică europeană, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca,

1995

3. Barthe, Marie-Annick, Economie de l’Union européenne, Ed. Economica,

Paris, 2006

4. Dévoluy, Michel, Les politiques économiques européennes – enjeux et défis,

Ed. Dunod, Paris, 2004

5. Dobrescu, Emilian, Integrarea economică, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001

6. Ignat, Ion, Uniunea Europeană de la Piaţa Comună la moneda unică, Ed.

Economică, Bucureşti, 2002

7. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice, International Economics, Theory and

Policy, Third Edition, Harper Collins College Publishers, 1994

8. Miron, Dumitru (coord.), Economia Uniunii Europene, Ed. Luceafărul,

Bucureşti, 2000

9. Yvars, Bernard, Economie de l’Union européenne, Ed. Dunod, Paris, 2001

www.econ.ubbcluj.ro/mihaela.lutas

www.euractiv.ro

www.europa.eu

www.ena.lu

www.eurunion.org

www.welcomeurope.com