institutii cu atributii in finante publice si bpn

Ordonatorii de credite bugetare

Categorii de ordonatori de credite: 1. Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte

organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţilor publice autonome. (RATB)

2. Ordonatorii secundari de credite sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite.

3. Ordonatorii terţiari de credite, sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite.

- sunt direct şi personal răspunzători de modul în care cheltuiesc banii publici;

- li se poate atrage răspunderea personală, penală, administrativă, contravenţională şi patrimonială pentru modul în care îşi execută mandatul.

Instituţiile statului cu atibuţii în domeniul finanţelor publice şi atribuţiile acestora

1. Ministerul Finanţelor Publice. - întocmeste proiectul legii bugetare; - aplica politica fiscal-bugetară; - realizează veniturile bugetare; - supraveghează execuţia bugetară; - colaborează cu Banca Centrală în vederea echilibrării balanţei

bugetare, a datoriei publice şi a deficitului extern şi intern; - participă în numele României la semnarea şi asumarea tratatelor,

convenţiilor şi acordurilor internaţionale şi asigură punerea acestora în practică;

- propune strategia fiscală şi bugetară a statului pentru perioade multianuale (3 ani).

Instituţiile statului cu atribuţii în domeniul finanţelor publice şi atribuţiile acestora

2. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: - întocmeste proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului

asigurărilor pt şomaj; - elaborează strategia bugetară pt bugetele sociale aferente perioadelor

multianuale; - Idem MF 3. Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale: instituţie

publică, autonomă, de interes naţional: - gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; - propune bugetul asigurărilor sociale de stat şi estimează salariul mediu brut

pe economie precum şi indicele de actualizare al acestuia (2.022 lei); - calculează, reţine şi virează impozitul asupra pensiilor; - aprobă şi plăteşte contravaloarea concediilor pre şi postnatale, de creştere

şi îngrijire a copiiilor, a indemnizaţiilor de şomaj şi alte drepturi de asigurări sociale.

- calculează valoarea punctului de pensie.


4. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia pentru Prestaţii Sociale: instituţii publice, autonome, de interes naţional:

- elaborează bugetul anual al asigurărilor de sănătate; - administrează fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate; - aprobă şi plăteşte contravaloarea concediilor medicale, a

medicamentelor şi tratamentelor medicale ale asiguraţilor. - aprobă şi plateşte contravaloarea tratamentelor medicale ale

asiguraţilor ce nu pot fi deservite de sistemul medical naţional (formularul E112);

5. Consiliile mun. Bucureşti, judeţene şi locale: autorităţi publice administrative locale (parlamentele locale):

- elaborează şi aprobă bugetele locale; - stabilesc politica fiscală a urbei, în funcţie de prevederile Codului fiscal

şi de principiile autonomiei locale; - finanţează instituţiile publice de interes local, şcoli, spitale; - pot contracta împrumuturi interne şi/sau externe.


6. Primarul: şeful administraţiei publice locale (“primul-ministru” al urbei) - exercită funcţia de ordonator principal de credite; - verifică modul în care sunt încasate şi cheltuite veniturile bugetare. 7. Prefectul: - este reprezentantul Guvernului în teritoriu şi asigură actul de guvernare

pentru judeţul respectiv; - are calitatea de orodnator principal de credite pentru serviciile publice ale

ministerelor din teritoriu (ex: inspectoratul judeţean pentru construcţii, IJP).

8. Trezoreria Statului: instituţie financiară de tip bancar prin care statul asigură încasările şi plăţile fondurilor publice.

- asigură operaţiuni de tip bancar pentru instituţiile publice şi private care gestionează fonduri publice;

- contul general al Trezoreriei este deschis pe numele MFP la BNR.


9. Curtea de Conturi a României: este instituţia supremă de control asupra modului de formare, administrare şi utilizare a a resurselor publice ale statului atât pentru organismele publice, centrale şi locale, cât şi pentru cele private care au acces la resurse bugetare prin metoda contolului încrucişat.

10. Banca Naţională a României (Banca Centrală): - este unica instituţie abilitată să emită monedă; - impune reglementări în domeniile monetar, valutar, bancar şi de creditare; - ţine evidenţa balanţei valutare şi de plăţi externe a României; - gestionează datoria publică, internă şi externă cu ajutorul MFP; - asigură stabilitatea fiananciară a ţării, a cursului de schimb valutar şi a

inflaţiei. 11. Garda Financiară 12. Autoritatea Naţională a Vămilor etc.

BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL Legea 500/2002 privind finanţele publice.

1. Noţiune: - restrânsă, de BUGET: document prin care sunt prevăzute şi aprobate în

fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice.

- extinsă, de BUGET GENERAL CONSOLIDAT: ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg.

- Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011

2. Elemente specifice ale bugetului public:

i) act de previziune: prezintă o estimare a veniturilor publice, indicând sursele de finanţare ale bugetului;

ii) act de autorizare: puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să perceapă şi să cheltuiască venituri numai în acord cu prevederile bugetare;

iii) act anual, limitat în timp la o perioadă mai potrivită pentru a se efectua programarea şi a se urmări execuţia bugetară (un an calendaristic).


3. Natura juridică a bugetului i) BPN este o lege: este un act al puterii legiuitoare şi îmbracă forma

unui act normativ adoptat de legislativ, căpătând caracter de normă juridică imperativă;

ii) BPN este un act de natură administrativă: atât veniturile cât şi cheltuielile sunt realizate de instituţii locale sau centrale administrative, emanând de la acestea;

iii) BPN este un act financiar întrucât are în vedere, în principal, aspectele economice ale bugetului, cuprinzând venituri şi cheltuieli.

Concluzie: BPN este un plan financiar, un act administrativ dar şi o lege.


4. Tipuri de bugete: i) bugetele statelor de tip unitar (România, Austria, Grecia, Franţa, Italia,

Olanda, Suedia, Turcia etc.). - au o legislaţie unică şi organe centrale unice ale puterii şi administraţiei

de stat, teritoriu împărţit în unităţi administrativ - teritoriale, conduse de organe locale autonome care dispun de bugete locale proprii.

- structura bugetară a statelor de tip unitar cuprinde un buget general al statului (bugetul de stat) şi bugete locale autonome, care sunt organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

ii) bugetele statelor de tip federal (ex: Australia, Canada, Elveţia, Germania, SUA etc.) cu următoarea structură bugetară: bugetul Federaţiei şi separat, cele al bugetele statelor, provinciilor, landurilor, cantoanelor membre ale federaţiei şi bugetele locale.


Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale 5. Principiile BPN i) universalităţii: include în buget toate veniturile şi cheltuielilor publice în

sume brute; ii) Publicităţii: dezbatere publică, publicare în M. Of. al României, mijloace de

informare în masă; iii) unităţii: veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document

pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice; iv) unităţii monetare: toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă

naţională; v) anualităţii: bugetul public se aprobă în fiecare an de către Parlament şi vizeză

două aspecte : 1) perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul; 2) perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile.

vi) specializării bugetare: veniturile se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi cheltuielile bugetare pe categorii de cheltuieli;

vii) neafectării veniturilor bugetare: veniturile încasate la buget se depersonalizează, astfel încât veniturile, în totalitate, se utilizează pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

viii) echilibrului bugetar; ix) autonomiei locale.


6. Regulile bugetare: i) Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia

cazurilor în care legea prevede altfel. ii) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de

autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. iii) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici nu poate fi angajată şi

efectuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

iv) Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

v) După aprobarea bugetelor locale, pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

vi) Bugetele pot fi diminuate sau suplimentate prin rectificare bugetară.

Conţinutul BPN Veniturile publice

1. Venituri publice (bugetare) – totalitatea resurselor băneşti ale statului: a) Venituri ordinare (clasice):

i) impozite: prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;

- impozite directe: pe venit, profit, pe bunuri mobile şi imobile, capital, transferul proprietăţilor mobiliare etc.;

- impozite indirecte, pe consum: TVA, accize, taxe vamale. ii) taxe: de timbru, de poluare, pe viciu etc.; iii) donaţii, sponsorizări; b) Veniturile nefiscale: prelevările de la entităţile comerciale şi necomerciale

ale statului, confiscările etc.; c) Veniturile extraordinare (speciale): împrumuturile externe şi interne,

bonurile de tezaur, obligaţiunile de stat, emisiunile monetare, vânzarea unor active ale statului şi/sau a unei părţi din rezervele de aur ale statului etc.;

Conţinutul BPN Cheltuielile publice

2. Cheltuielile publice (bugetare): sumele aprobate în bugetele publice în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective:

a) cheltuieli cu întreţinerea aparatului de stat; b) -#- militare; c) -#- cu datoria publică; d) -#- cu învăţământul; e) -#- cu servicii de sănătate; f) -#- sociale; g) -#- cu acordarea de subvenţii şi alte avantaje; h) -#- cu investiţiile; i) -#- cu cercetarea şi dezvoltarea; j) alte cheltuieli.

Elaborarea proiectului BPN

• Procedura elaborării proiectului BPN: 1. ministerele, autorităţile locale şi celelalte organe de stat işi elaborează

propriile bugete şi le comunică MFP până pe data de 15 iulie; 2. MFP le examinează, le aprobă şi constituie proiectul legii BPN până la 1

august; 3. MFP depune proiectul legii BPN la Guvern, spre aprobare până la 30

septembrie; 4. Guvernul depune proiectul legii BPN la Parlament până la 15 octombrie,

în vederea aprobării, împreună cu un raport privind situaţia economică pentru anul bugetar vizat şi pentru următorii 3 ani;

5. Aprobarea BPN este în competenţa exclusivă a Parlamentului şi se face până cel mai târziu la data de 31 decembrie.

6. Se promulgă de către Preşedinte şi apoi se publică în M. Of. al României, urmând să intre în vigoare.

Elaborarea proiectului BPN

Proiectul Legii BPN se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, avându-se în vedere:

a) prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;

b) politicile fiscale şi bugetare; c) prevederile acordurilor/memorandumurilor de finanţare cu organisme financiare

internaţionale, semnate şi/sau ratificate; d) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; e) propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum şi de

transferuri financiare pentru autorităţile administraţiei publice locale; f) nevoile sociale şi economice ale statului; g) contribuţiile la instituţiile internaţionale ale cărora România este membră:

FMI(aprox. 2,1 mld Euro), bugetul UE (aprox. 873 mil. Euro), BERD etc; h) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Elaborarea, aprobarea şi constituirea bugetelor publice locale (BPL)

• elaborarea BPL este atributul ordonatorilor principale de credite, respectiv primari şi preşedinţi de Consilii;

• BPL ale judeţelor, mun. Bucureşti, municipiilor, sectoarelor Bucureştiului, oraşelor şi comunelor se aprobă de către Consiliul local cu cel puţin 2 luni anterior începerii noului an bugetar;

• se au în vedere aceleaşi criterii ca în cazul BPN.

• se vor avea în vedere sumele ce vor fi virate în BPL de la BPN, pe care le comunica MFP;

• BPL se constituie în principal din venituri proprii şi în secundar din finanţări provenite din unele venituri ale BPN;

• se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii administrativ teritoriale.

institutii cu atributii in finante publice si bpn

Documents