instaurarea regimului comunist

8/7/2019 instaurarea regimului comunist

1/9

Acordul de procentaj dintre Marile Puteri determina soarta Romaniei dupa cel de-al

doilea razboi mondial

Insemnatatea zilei de 23 august 1944 este sintetizata in urmatoarea fraza: Niciodata,

printr-un singur eveniment, nu s-au pierdut atat de multi soldati si atat de multe teritoriicum a pierdut Germania, ca in urma radicalei schimbari de orientare a regelui Mihai,

dupa cum apreciaza un publicist german. Potrivit evaluarii specialistilor, actul de la 23

august 1944 a precipitat prabusirea Reichului cu circa sase luni. Insa principalulbeneficiar al acestui act a fost Uniunea Sovietica, ale carei trupe au putut inainta rapid

spre Balcani si, prin Romania si Ungaria, spre Viena si P

In proclamatia regala din seara zilei de 23 august se afirma : Romania a acceptat

armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Dinacest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum

si starea de razboi cu Marea Briatanie si Statele Unite. Primiti pe soldatii acestor armate

cu incredere. Natiunile Unite ne-au garantat independenta tarii si neamestecul in treburile

noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, prinTransilvania ne-a fost rapita. Conventia de armistitiu va fi semnata in noaptea de 12/13

septembrie, dar Romania va trebui sa accepte plata a 300 de milioane de dolari,despagubiri de razboi, cat si asigurarea libertatii de miscare a trupelor sovietice pe

teritoriul romanesc. Viitorul era deja sumbru pentru tara noastra. A urmat imediat

satelitizarea partidelor participante la noua alianta politica. La 26 septembrie 1944 a fost

publicat proiectul de platforma a unei noi coalitii, denumita Frontul National Democrat( FND), care isi propunea sa instaureze un regim de reala democratie parlamentara,

prin unirea tuturor fortelor nationale democratice din Romania. Platforma prevedea

exproprierea mosiilor de peste 50 de hectare, conditii omenesti de munca pentrumuncitori, functionari, carturari, salariu minimal in raport cu scumpetea, dreptul de

organizare sindicala, acordarea de credite ieftine, pe termen lung, sinistratilor nevoiasipentru refacerea gospodariilor lor, nationalizarea Bancii Nationale si a celor 18 maribanci, controlul tuturor cartelurilor si nationalizarea celor din industria de baza.

Acestea erau planurile Marilor Puteri dupa desprinderea Romaniei de Germania, cand a

inceput satelitizarea tarii, de aceasta data in orbita Kremlinului. Prezenta Armatei Rosiipe teritoriul tarii noastre, cat si recunoasterea de catre Churchill si Roosevelt a unei zone

de influenta a URSS la hotarele ei vestice, au plasat Romania sub tutela Moscovei.

Aceasta tutela a fost reglemantata prin incheierea acordului de procentaj intre Churchill si

Stalin, din timpul vizitei la Moscova a premierului britanic, in perioada 9- 17 octombrie1944. Scopul vizitei lui Churchill era salvarea Greciei de ocupatia sovietica, prezenta

Armatei Rosii in aceasta zona fiind perceputa ca o amenintare la adresa Suezului. La

intalnirea din 9 octombrie, premierul britanic i-a propus lui Stalin o reglementare deansamblu, sub forma unor procente care sa reprezinte gradul de interes si de control al

celor doua parti in statele Europei de sud-est. Romania figura in oferta lui Churchill cu

90% in favoarea URSS si 10% pentru Marea Britanie ( in acord cu SUA). Asadar,Romania era la discretia Uniunii Sovietice in proportie de 90%. Inca o data se adeverea

ca soarta tarilor mici era hotarata nu de vointa lor, ci de decizia Marilor Puteri, conform

intereselor lor imediate sau de perspectiva. Sa mentionam ca aceste interese erau secrete,

din care cauza creau in interiorul tarii sperante desarte sau nedumerire. In acest context


2/9

remarcam increderea paguboasa a liderilor taranisti si liberali in eventualul sprijin capatat

din partea puterilor occidentale pentru lupta anticomunista, fara a sti ca demersurile lor

disperate nu trezeau nici un ecou in capitalele apusene. De acelasi tratament se bucurainsusi Regele Mihai. Orbirea acestor lideri a fost alimentata de rasturnarea regimului

comunist din Grecia, fara a lua in calcul ca pentru aceasta tara Moscova si-a declarat

dezinteresul - in schimbul interesului primordial in Romania si in alte tari din regiune.In acelasi sens se inscrie si psihologia colectiva a poporului roman, in randurile sale

manifestandu-se o credinta puternica si durabila ca Occidentul, in primul rand SUA, vor

sfarsi prin a smulge Romania de sub cizma sovietica. Vin americanii! a fost expresiacare a sintetizat o atitudine politica si o stare de

Impunerea primului guvern de factura comunista in Romani

Manat de aceeasi credinta, generalul Radescu, aflat in fruntea guvernului, si-a intemeiat

rezistenta la asaltul comunist din februarie 1945, crezand ca fermitatea aratata de MareaBritanie in Grecia fata de incercarea comunistilor de a lua puterea se va manifesta si in

Romania. Scenariul de rasturnare a guvernului era axat pe manifestatii de strada siocuparea de prefecturi si primarii, care, creand o stare de instabilitate si confuzie, sa

deschida drumul comunistilor spre preluarea puterii, incredintata insa de fact

constitutional, adica de rege. In pofida unor astfel de actiuni, care au culminat cu mitingul

FND din Piata Palatului regal ( 24 februarie 1945), PCR nu a reusit sa rastoarne guvernul.A. I. Visinski, aflat la Bucuresti, cere insa imediata inlocuire a lui Radescu, sub pretextul

ca acesta a dat ordin sa se traga in manifestanti. Asupra regelui, Visinski a exercitat

presiuni si amenintari, cand a constatat ca suveranul voia sa pastreze formula unui guvernde reala coalitie, prezidat de printul Barbu Stirbey. In fata refuzului categoric al lui

Visinski de a accepta propunerile regelui, in spiritul procedurilor constitutionale, Mihai a

vrut sa abdice, dar, in urma consultarilor, a renuntat si l-a numit pe Petru Groza prim-ministru. Daca Dinu Bratianu si Constantin Titel Petrescu au acceptat guvernul Groza in

conditiile unei repartizari echitabile a portofoliilor ministeriale, Iuliu Maniu se opunea

categoric, sustinnd ca normele constitutionale impuneau ca formarea guvernului sa sedea partidului cu ponderea popular cea mai larga, care era PNT, iar primul ministru sa

fie dr. N. Lupu. In fata acestor deziderate, Petru Groza i-a propus lui Iuliu Maniu ca in

guvernul condus de el sa fie nominalizati 2-3 ministri PNT, oferta insa respinsa. In

aceasta situatie a fost alcatuit noul guvern care, prin compozitia sa, era un guverndemocratic, incluzand un spectru larg al fortelor politice si democratice dispuse sa isi

concentreze eforturile pentru redresarea tarii. Dintre cei 18 ministri, 4 reprezentau

Partidul Comunist Roman, 3 - Partidul Social Democrat, 3 - Frontul Plugarilor, 1 -Uniunea Patriotica, 1- Confederatia Generala a Muncii (sindicatele), 1 - Uniunea

Preotilor Democrati, 3 - Partidul National Liberal (aripa Gh. Tatarascu), 1 - Partidul

National Taranesc (Anton Alexandrescu), 1 - Armata.Iuliu Maniu, cea mai controversata figura politica a vremii, caracterizat fie fascist,

hitlerist, de Gh. Gheorghiu-Dej, fie un nebun care vorbeste prostii, de vicemaresalul

Aerului, Stevenson, din cadrul Comisiei Aliate de Control, sau om politic care se bucura

de un respect desavarsit in tara, de Burton Berry, si Dinu Bratianu isi pregateau strategia


3/9

pentru rasturnarea guvernului Groza cu sprijinul Angliei, dar Londra a respins un

asemenea plan, limitandu-se in acordarea azilului pentru generalul N. Radescu, dar

refuzand un tratament similar pentru regele Mihai.O noua situatie se arata favorabila Romaniei: in luna aprilie a aceluiasi an, moare

presedintele SUA, Roosevelt. Este numit Harry S. Truman, care manifesta o atitudine mai

ferma fata de URSS. Americanii, secondati de britanici, continua sa refuze recunoastereaguvernului Groza, mentinand sperantele in randul poporului roman. Se impiedica insa si

negocierea tratatului de pace.

Primind incurajarea Washingtonului, regele incearca sa inlature guvernul Groza, cerandu-i primului- ministru sa demisioneze. Dar Groza, sprijinit de Moscova, refuza sa dea curs

cererii regale. Acest lucru il determina pe suveran sa rupa legaturile cu guvernul,

refuzand, la randu-i, sa mai semneze decretele prezentate de ministri. Se produce o

greva regala. Prima parte a "prizonieratului" autoimpus al "grevistului" Rege Mihai s-aconsumat la Palatul Kiseleff (actualmente sediul unei importante institutii bancare), unde

tanarul monarh s-a retras impreuna cu mama sa, Regina Elena. Alaturi de ei au ramas si

aghiotantii regali, amenintati cu moartea de insusi presedintele adjunct al Comisiei Aliate

de Control, generalul I.Z. Susaikov, care-i considera vinovati pentru deciSuveranului.

In ciuda declaratiilor de sustinere a Regelui si a actiunii sale, Ministerul de Externebritanic si Departamentul de Stat al SUA au cerut reprezentantilor lor la Bucuresti sa nu

se implice in politica interna romaneasca. Cei doi "aliati" faceau practic un joc dublu il

incurajau pe Rege sa actioneze contra sovieticilor, dar totodata nu se angajau cu nimic

concret. In nota trimisa Regelui la 19 august, Foreign Office-ul scria negru pe alb:guvernul britanic nu recunoaste Guvernul Frontului National Democrat. Totodata, "nu

doreste sa dea nici un fel de sfat sau incurajare Regelui, intrucat nu ar fi in stare sa-l

protejeze pe Rege si pe liderii opozitiei de urmarile unei incercari de a rasturna GuvernulGroza".

Profitand de neimplicarea occidentalilor, URSS cucerea treptat teren. La 21 august,

consilierii Susaikov si Pavlov l-au vizitat pe Rege, insistand sa faca o declaratie publicaprin care sa "demaste" amestecul SUA si Marii Britanii in treburile interne ale tarii si sa

recunoasca faptul ca nu are nimic de obiectat Guvernului. Sovieticii considerau Romania

o tara invinsa, la discretia lor. In consecinta, la 23 august, adjunctul Comisiei Aliate deControl, generalul Susaikov, revine la Palat, declarand ca "Guvernul sovietic se pronunta

in modul cel mai categoric impotriva demisiei guvernului Groza". Practic, sovieticii

raspundeau acum scrisorii lui Mihai, de la 20 august. Dar acesta nu se lasa intimidat.

Suparat pe incapatanarea lui Mihai I, Susaikov ameninta: "Se va lasa cu lacrimi".La 23 august, la initiativa generalului Susaikov, a fost convocata sedinta Comisiei Aliate

de Control, in cadrul careia sovieticii le-au reprosat anglo-americanilor "caracterul

incorect al actiunii lor" de a cere Regelui sa demita Guvernul. Rusii au invocat chiarRegulamentul Comisiei, care cerea ca fiecare decizie luata sa aiba acordul tuturor celor

trei componenti ai sai.

Prima intrunire a Consiliului Ministrilor Afacerilor Straine a avut loc la Londra, intre 11septembrie si 20 octombrie 1945. In ceea ce priveste Romania, guvernele american si

englez s-au declarat impotriva recunoasterii guvernului Groza. Contrazicandu-i

comisarul national pentru Afaceri Straine, I.V. Molotov, a declarat ca in Romania si in

Bulgaria exista guverne "reprezentative si democratice", refuzand apoi cu obstinatie


4/9

discutarea problemelor interne ale celor doua tari.

Molotov a preferat insa sa discute chestiunea Romaniei cu presa. Intr-un interviu oferit

jurnalistilor straini, Molotov afirma ca "guvernele Romaniei, Bulgariei si Ungariei sebucura de increderea majoritatii covarsitoare a populatiei acestor tari", fapt care urma a fi

demonstrat prin organizarea de alegeri in care oamenii vor decide, "fara presiune de

afara", cine ii va conduce. In incheiere, comisarul sovietic a laudat "realizarile"guvernului Groza, in special tinerea la ordine a "clicilor reactionare" ale lui Maniu si

Bratianu.

Ultima intrunire a celor trei Mari Puteri a avut loc la Moscova, intre 16 - 26 decembrie1945. Dupa noua zile de negocieri, reprezentantii Angliei, Statelor Unite si URSS ajung

la un acord privind organizarea Conferintei de pace in 1946, cu participarea Frantei si

Chinei. In privinta Romaniei, Byrnes, secretarul de stat american, scoate din maneca

"asul" decisiv, dar catastrofal pentru Romania: raportul Ethridge. Intocmit de un ziaristamerican la cererea presedintelui american Truman, raportul dezvaluia masinatiunile

URSS pentru cucerirea puterii in Romania. Byrnes a propus reorganizarea guvernelor

roman si bulgar. Molotov s-a opus cu tarie. Se ajunge la negocierea directa intre Byrnes

si Stalin, "Generalissimul" fiind de acord cu solutia americana de largire a guvernuluiGroza cu doi reprezentanti ai partidelor de opozitie. La finalul Conferintei s-a decis

trimiterea la Bucuresti a unei Comisii alcatuite din Vasinski, Harriman ambasadorulSUA, si Clark Kerr, ambasadorul Marii Britanii, al carei rol era sa convinga guvernul

Groza sa accepte largirea cabinetului sau prin includerea a doi reprezentanti ai liberalilor

si taranistilor. S- a decis, in final, sa fie admisi Emil Hatieganu ( PNT) si Mihai

Romniceanu ( PNL). URSS repurtase o dubla victorie: printr- o simpla operatie decosmetica politica obtinuse recunoasterea guvernului Groza de catre SUA si Marea

Britanie; in al doilea rand, in guvern intrasera personalitati din garnitura a doua a

partidelor istorice. In fapt, cei doi reprezentanti ai partidelor democratice erau simplifiguranti. Ultima incercare de a restabili democratia in Romania esu

Impunerea Partidului Comunist

La 10 februarie 1947 se incheia si capitolul dureros al participarii Romaniei la cel de-aldoilea razboi mondial, prin semnarea tratatului de pace de la Paris, prima problema de

interes capital pentru Romania.

Cea de-a doua problema de interes vital era organizarea alegerilor. Comunistii stiau ca nu

sunt populari in tara si incercau, la indemnul sovieticilor, sa slabeasca partideledemocratice prin incurajarea de tensiuni si disidente. De asemenea, Gheorghe Gheorghiu-

Dej ii cere lui Visinski un milliard de lei pentru campania electorala. Bodnaras,

cunoscand desigur principiul lui Stalin, declara: Nu conteaza cine si cum voteaza, cicine numara voturile. Mai exact, Visinski il informa pe Harriman, inca in timpul

calatoriei Comisiei Tripatrite in Romania, ca la viitoarele alegeri alianta condusa de PCR

va obtine 70% din voturi, PNT- 20%, iar PNL 10%. Rezultatele reale ale alegerilor din 19noiembrie 1946 nu sunt cunoscute. Lucretiu Patrascanu, cerandu-i ministrului de Interne,

Teohari Georgescu, sa ii arate rezultatele, pentru a sti cum trebuie organizata in viitor

politica si propaganda PCR, a primit raspunsul ca fusesera arse si ca erau esentiale doar

rezultatele oficiale, care atribuiau 79,86% din voturi Blocului Partidelor Democrate


5/9

( BPD), condus de PCR, adica 378 din 414 locuri in parlament. SUA si Marea Britanie,

informate despre trucarea alegerilor, au reactionat doar prin simple note de protest, fara

nici o eficacitate.In aceste conditii, regelui Mihai nu-i mai ramanea altceva de facut decatsa deschida parlamentul, legalizand astfel frauda. Acum se incheia o noua etapa in

procesul de consolidare a regimului comunist din Romania

Masurile si reformele adoptate in primii ani de comunism in Ro

Inca din primele zile, cabinetul Groza s-a lansat intr-o activitate febrila menita saatenueze socul provocat in opinia publica de schimbarea de guvern care era, de fapt, o

schimbare de regim. Pentru a consolida pozitia guvernului Groza, in nord- estul

Transilvaniei a fost restaurata administratia romaneasca, la 9 martie 1945, prezentata

drept satisfacerea de catre Stalin a cererii formulate in acest sens de Petru Groza si Gh.Tatarescu.

Principala preocupare a guvernului Petru Groza, prin care si-ar fi sporit popularitatea in

randul maselor, o constituia realizarea reformei agrare. La 12 martie 1945, a fost depus

proiectul de lege agrara la Presedintia Consiliului de Ministri, responsabil fiind RomulusZarnoi. Au fost facute unele mici modificari, dezbaterile avand loc la 13, 19 si 20 martie.

Singurul care a depus amendamente de fond a fost Gheorghe Tatarescu, "dezertorul"liberal mentinandu-si unele principii. Comunistii s-au preocupat si de aspec

constitutionale ale legii, pentru a nu calca in picioare in nici un fel "democratia". Natura

exproprierii legiferata in martie 1945 incalca Constitutia din 1923, insa ministrul Justitiei,

Lucretiu Patrascanu, a propus modificarea legii fundamentale. Nu era pentru prima datacand se recurgea la aceasta metoda, in octombrie anul precedent facandu-se si unele

rectificari necesare starii de razboi.

Inca din primele articole, guvernul comunist a expus scopul propagandistic al legii,respectiv "marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente care au mai

putin de 5 ha". Aceasta categorie a inclus un numar insemnat de familii. Dupa reforma

din 1921, taranul roman trecuse prin mai multe crize financiare, dublate de lipsa utilajelormecanizate, astfel ca se inglodase in mari datorii catre banci. Singura solutie fusese

vanzarea pamantului.

Dintre cei care urmau sa fie expropriati, in capul listei au fost etnicii germani. Erauurmati de cei desemnati "criminali de razboi" si "responsabili pentru dezastrul tarii". Erau

inclusi si cei care in ultima perioada nu-si lucrasera pamantul sau cei care erau plecati din

tara. La ultimul punct se specifica faptul ca posesorii unor terenuri mai mari de 50 ha vor

fi si ei expropriati. Aceasta categorie era cea mai insemnata. Nu erau specificate foarteclar tipurile de exproprieri si cazurile particulare, astfel incat s-a ajuns la procese in

justitie si conflicte de interese in scurta vreme

Spre deosebire de reforma din 1921, marii proprietari au fost deposedati in 1945 si deutilajele si masinile lor agricole. Programele PCR preconizau infiintarea unor statii de

masini agricole, unde taranii urmau sa inchirieze la "preturi cinstite" utilajele necesare

unei agriculturi performante. Insa prin aceasta prevedere fostii proprietari de masiniagricole au ajuns in situatia sa inchirieze fostele lor bunuri. Pe langa masini au fost

impartite si animalele de tractiune, proportional cu intinderea lotului expropriat. Toate

aceste bunuri au trecut fara despagubire in proprietatea statului, care le redistribuia

taranilor improprietariti.


6/9

Pentru a evita faramitarea terenurilor primite la reforma agrara, legea din martie 1945 a

specificat ca loturile primite nu puteau fi vandute, date in arenda sau ipotecate.

Comunistii sustineau ca taranii aveau de aceasta data alte conditii decat dupa reformaagrara din 1921, deoarece se infiintasera statiile de masini agricole. Terenurile puteau fi

instrainate numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Domeniilor

Guvernul Groza a prezentat reforma agrara drept cea mai insemnata lege pentru tarani decand exista statul modern roman. Insa prevederile sale extreme au faramitat si mai mult

loturile cultivabile. Dar, ca si in Rusia anilor 20, Romania trecea printr-o faza temporara

de improprietarire. Guvernantii comunisti tinteau spre viitorul plan de colectivizare aagriculturii.

Legea reformei agrare a fost publicata in Monitorul Oficial la 23 martie 1945. Desi in

Romania guvernul Groza functiona intr-un cadru pluripartid, reforma agrara a fost

apanajul exclusiv al Partidului Comunist. Acesta, prin intermediul "Frontului Plugarilor",a preluat conducerea majoritatii comisiilor locale de improprietarire. In unele cazuri,

chiar daca membrii lor facusera parte din "partidele istorice", se legitimau drept

reprezentanti ai "Frontului Plugarilor". Mai mult, in cazul unor neintelegeri, medierea era

facuta de organizatiile locale comuniste si ale Frontului. Astfel ca, intr-un stat incademocratic, Partidul Comunist controla aplicarea celei mai importante legi, cea a

reformei agrare.Graba cu care s-a aplicat reforma agrara a creat conditiile ideale pentru abuzuri in

distributia loturilor expropriate. De multe ori, in comisiile locale au intrat tarani care nu

aveau dreptul sa primeasca pamant in baza legii din martie 1945. Apoi, sefii acestora si-

au distribuit loturile cele mai fertile. Pagubitii acestui sistem au fost soldatii aflati inca pefront sau vaduvele de razboi, despre care legea spunea ca aveau intaietate in primirea de

pamant.

In martie 1948, guvernul a declarat ca reforma agrara s-a incheiat. Fusesera expropriati155.823 de proprietari. In realitate, la sfarsitul anilor 50 inca se mai distribuiau titluri de

proprietate in unele judete, chiar daca colectivizarea era in plina desfasurare. Totusi,

reforma agrara din 1945 s-a aplicat rapid, respectand previziunile guvernuPrin aceasta lege, Partidul Comunist a acumulat un capital insemnat de popularitate in

randul taranilor saraci si nu numai. Activistii sai au cutreierat satele, intrand in contact

direct cu marea masa a populatiei si raspandind mesajul comuInsa inceputul instaurarii regimului comunist nu s-a remarcat doar prin masuri care au

condus la cresterea popularitatii Partidului Comunist. S-a realizat, de pilda, instituirea

sovromurilor, care au condus la saracirea poporului roman

La 27 aprilie 1945, la Moscova se initiaza o serie de negocieri, conduse din parteasovieticilor de A.I Mikoian, Comisarul Poporului pentru Comert Exterior, al caror scop

era incheierea unor acorduri economice pe termen lung cu "marele vecin de la Rasarit."

Cei mai interesati ca sovieticii sa fie multumiti de rezultatul tratativelor erau comunistiidin Guvernul Groza, majoritari in delegatia romaneasca trimisa la negocieri, condusa de

ministrul de Finante, Mihai Durma. "Tovaras de drum" al comunistilor din aceasta

perioada, Durma va fi condamnat la inchisoare dupa preluarea puterii de catre acestia.Stenogramele discutiilor purtate in capitala URSS dovedesc faptul ca delegatii romani

manifestau multa obedienta. Spre exemplu, ministrul Industriilor si Comertului Tudor

Ionescu a pus "pe tava" sovieticilor un raport asupra posibilitatilor de productie ale

Romaniei. Negocierile s-au terminat prin semnarea, la 8 mai 1945 cu doar o zi inaintea


7/9

capitularii Germaniei si a incheierii razboiului a doua acorduri economice: primul, pe o

perioada de un an de zile, trasa liniile definitorii ale schimburilor comerciale dintre cele

doua tari. Al doilea, semnat pe o perioada de cinci ani, prevedea cointreprinderilor mixte romano-sovietice, renumitele sovromuri.

Pentru Stalin, unica prioritate a economiilor "statelor fratesti" era slujirea intereselor

URSS. Inca din timpul razboiului, sovieticii s-au dovedit extrem de interesati in bogatiiletarilor ocupate. Dupa 1945, una dintre modalitatile inventate de ei pentru a controla

sectoarele de baza ale economiilor tarilor central-europene a fost infiintarea

"intreprinderi mixte". In Romania, acestea au luat nastere in urma acordului de laMoscova, prin care sovieticii s-au declarat dispusi sa "investeasca" in cateva dintre

intreprinderile romanesti de stat sau private 50% din capital, constand in special din

utilaje, sa asigure, la nevoie, si personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras

din materialele furate de la nemti). Partea romaneasca trebuia sa contribuie la randu-i cu50% din capital si forta de munca. Si beneficiile de pe urma acestei "colaborari" urmau a

se imparti tot pe jumatate. Acordurile uneau, doar pe hartie, doi "parteneri" inegali: o

Uniune Sovietica invingatoare si o Romanie invinsa si slabita. Din iunie 1945 pana in

prima jumatate a lui 1946, s-au infiintat 19 sovromuri, in ramurile industriale de cea maimare importanta economica si strategica pentru Romania.

Anul 1947 in istoria romanilor

In anul 1947, se produce, mai intai, o deteriorare a relatiilor dintre comunisti si gruparealiberala a lui Gh. Tatarescu, din cauza pozitiei critice adoptate de acesta fata de politica

guvernului. Incordarea survenita in cadrul guvernului a coincis, pe plan international, cu

tensiunea din relatiile Est- Vest, in urma cuvantarii secretarului de stat american, GeorgeMarshall, prin care propunea masuri vizand refacerea economica a lumii pustiite de

razboi si lupta impotriva foametei, saraciei, disperarii si haosului, adica tocmai a

factorilor care favorizau extinderea comunismului. Cum era si firesc, Stalin a interzisparticiparea statelor- satelit ale URSS la Planul Marshall. Acestea au fost subordonate

unui nou centru de conducere: Biroul Informativ al Partidelor Comuniste si Muncitoresti

( Cominform), creat in septembrie 1947.In Romania, ritmul comunizarii s-a accentuat prin intarirea controlului de stat asupra

intreprinderilor industriale particulare, prin introducerea cotelor obligatorii de produse

agricole ce urmau a fi predate statului si prin reforma monetara, care a lovit in detinatorii

de capital. Pe plan politic, in urma unei actiuni bine organizate, careia i-au cazut victimaliderii PNT, Iuliu Maniu a fost de acord ca vicepresedintele PNT, Ion Mihalache,

secretarul general al PNT, Nicolae Penescu si altii sa parasesca tara. Grupul a fost arestat,

in ziua de 14 iulie, la Tamadau, ceea ce a permis guvernului sa dizolve PNT si , in urmaunui proces, sa-i condamne pe conducatorii national- taranisti, in frunte cu Iuliu Maniu.

Disparea astfel principalul partid politic atasat democratiei si , prin urmare, adversar al

totalitarismului comunist. Condamnarea liderilor PNT a fost urmata de o virulentacampanie impotriva lui Gh. Tatarescu. In final, parlamentul i-a dat un vot de blam, ceea

ce a determinat demisia ministrilor sai din Guvernul Groza ( 6 noie

In urma acestei demisii, cabinetul a fost remaniat: Ana Pauker a devenit ministru de

Externe, iar Vasile Luca ministru de Finante. Intr-un raport intocmit de secretarul general


8/9

al Comitetului Central al Partidului Comunist, Gheorghe Gheorghiu- Dej, acesta se refera

la o viitoare constitutie, vorbind insa despre mentinerea monarhiei, cu o simtitoare

restrangere a prerogativelor regale. Acest raport demonstreaza ca initiativa aboliriimonarhiei a apartinut Moscovei. La 30 decembrie 1947 avea sa se produca abdicarea

fortata a Regelui Mihai. La aceasta data se instaureaza monolitismul comunist, o data cu

proclamarea Republicii Populare Romane. La 30 decembrie s-a consumat, de fapt,ultimul act al unei piese minutios regizate. Indicatiile ultime de regie fusesera date cu o zi

mai nainte, la 29 decembrie, ntr-un plan de actiune adoptat de C.C. al P.C.R. n care,

ntre altele, erau prevazute masuri de securitate luate de Ministerul de Interne siMinisterul Apararii Nationale, mobilizarea partidului si organizatiilor de ma

convocarea parlamentarilor, " meetinguri n ntreprinderi" s.a. Fusese stabilit si organul

provizoriu de conducere al Republicii, care ar fi urmat sa fie alcatuit din dr. Petru Groza,

Ion Niculi, C.I. Parhon, Vasile Vaida, St. Voitec. Presedinte al Consiliului de Ministri arfi trebuit sa fie Gh. Gheorghiu-Dej, iar ntre ministri, Gh. Vasilichi - educatie nationala,

Vasile Luca - comert, Gh. Apostol finante

Reactia presei fata de abdicarea Regelui Mihai

Desfasurarea evenimentelor din 30 decembrie este cunoscuta. Presa le prezinta n editiidatate 1 ianuarie. In general, relatarile sunt aceleasi, cu exceptia Scnteii care, ntr-o

editie speciala de Anul Nou, consacra mai mult spatiu schimbarii de regim. Vor recupera

si celelalte gazete n zilele urmatoare. Astfel, Adevarul din 1 ianuarie Proclamatia guvernului catre popor, facsimul actului abdicarii, un editorial (n care se

mentioneaza: O noua fata a istoriei romnesti a nceput ieri. Ceea ce continua este statul

romn, care azi, ca si mine, are nevoie de munca disciplinata si ncordata a tuturora) sio relatare a sedintei Parlamentului din seara zilei de 30 decembrie, ntre orele 19.10 si

19.55. In cadrul acestei sedinte, deputatii adopta n unanimitate (295 voturi pentru, din

195 prezenti) o lege care prevede, ntre altele, ca se ia act de abdicarea regelui Mihai Ipentru el si urmasii sai, se abroga Constitutia din 1948, cu modificarile din 1923 si 1944,

titulatura statului romn devine Republica Populara Romna, puterea legislativa va fi

exercitata de Adunarea Deputatilor pna la dizolvarea ei si pna la constituirea unei

Adunari Legislative Constituante, obligativitatea depunerii juramntului de credintapoporului romn de catre membrii Prezidiumului Republicii Populare Rom

(organism nsarcinat cu exercitarea puterii pna la intrarea n vigoare a noii Constitutii) si

de catre armata si functionarii publici. Cu aceeasi unanimitate, la propunerea lui Gh.Apostol, deputatii aleg membrii Prezidiumului R.P.R.: C.I. Parhon, M. Sadoveanu, St.

Voitec, Cg.C.Stere, I. Niculi. Dupa ce membrii Prezidiumului depun juramntul, urmeaza

partea a doua a spectacolului: demisia guvernului (acceptata) si formarea imediata a unuinou cabinet tot cu dr. Petru Groga prim-ministru, care depune rapid juramntul, primind

felicitarile lui . Sadoveanu, pentru demnitatea noua pe care o aveti n R.P.R.. Noul

guvern este alcatuit, pe lnga dr. Petru Groza, presedinte de Consiliu, din ministrii

secretari de stat: Gh. Gheorghi-Dej - industrie si comert; Ana Pauker - afaceri straine;


9/9

Vasile Luca - finante; Teohari Georgescu - afacei interne; precum si din Traian Savulescu

- agricultura si domenii; Emil Bodnaras - aparare nationala; Lucretiu Patrascanu - justitie;

Lotor Radaceanu - munca si asigurari sociale, ad-interim la educatiei nationala; FloricaBagdasar - sanatate; octav Livezeanu - industrii; N. Porfiri - comunicatii; Tudor Ionescu -

mine si petrol; Romulus Zaroni - cooperatie; Ion Pas - arte; Tudor Iordachescu - lucrari

publice; Stanciu N. Stoian - culte. Sunt numiti, de asemenea, 12 subsecretari de stat larespectivele departamente. Celelalte publicatii ale vremii raman insensibile la aceasta

noua schimbare, pe care nici nu o amintesc in editiile de a doua zi. Poporul, Libertatea ,

Ultima ora sau Scanteia publica articole fara nici o legatura cu noile realiati romanesti.De exemplu, Scnteia imagineaza o vizita a lui Mos Craciun ntr-o hala a uzinei

Ciocanul. , se mira mos Pandele, portarul. Mosul din poveste viziteaza hala sa vada

daca sculele si utilajele sunt bine ngrijite. Strungurile, ciocanele pneumatice, un drac de

menghina, cuptorul se bucura de vizita. Si-apoi frezele zzz, si foarfecele clap-clap, silaminoarele fs-fs si toata lumea aceasta de fier sarind, zbrnind. Un singur strung e

necajit: stapnul sau, Vasile Brlog, nu-l prea ngrijeste

Fara a capta interesul national intr-un grad inalt, aceasta data avea insa sa influenteze

urmatorii 42 de ani de istorie romaneasca, in mod direct, si pe cei urmatori revolutiei, inmod indirect. .

instaurarea regimului comunist

Documents