INSTALATII DE VENTILARE

student:GHERGHE SIMONA grupa:3403

Cuprins

Capitolul I. Generalitati.Instalatii de ventilatie.Capitolul II. Documentatia aferenta.

2.1.Instalatii de ventilatie.2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatie2.1.2.Sistemele centrale de condiţionare a aerului 2.1.3.Ventilatoare2.1.4.Filtre de aer2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie

2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturala2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanica2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aerului2.1.5.4.Instalatii de climatizare2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aerului

2.1.6.Purificarea aerului2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aerului2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aerului

2.2. Partea desenata2.2.1. Filtru autocuratitor

2.3.Memoriu ethnic2.4.Caietul de sarcini

Capitolul III. Descrierea instalatiei de ventilatieCapitolul IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie

Instalatii de ventilatie

I. Generalitati.Instalatii de ventilatie.Prin ventilatie se intelege introducerea de aer din atmosfera si indepartarea aerului din

interiorul incintelor in cantitati suficiente pentru asigurarea confortului.Ventilatia este una din principalele tehnici de indepartare a excesului de caldura din interiorul incintelor închise sau de extindere în interiorul acestora a conditiilor termice favorabile ale mediului exterior.

Ventilarea este necesara pentru : -improspatarea aerului din cladiri de locuit , birouri , scoli , vestiare ,depozite de materiale sau produse finite ; -eliminarea sau diluarea substantelor nocive din incaperile de productie ,pentru realizarea cerintelor de protectia muncii ; -mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc.) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi textile , de fibre sintetice ,etc.).

Rolul unei instalatii de ventilatie este de a stabili sau de a mentine conditii de temperature, umiditate, continut de praf si produse gazoase, compatibile cu un anumit grad de confort, in prezenta diverselor aporturi exterioare, respectand nivelul de zgomot si de viteza de deplasare a aerului compatibile cu acest confort.

II. Documentatia aferenta.

2.1.Instalatii de ventilatie.Sistemele de ventilatie limiteaza temperatura si umiditatea din interiorul incaperilor,

mentinandu-le in domenii de valori destul de largi si totodata inlatura noxele din aerul ambiant.Sistemele de ventilatie pot fi:

a) Sisteme de ventilare naturala neorganizata _ ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi _incaperi de locuit , birouri , depozite, ateliere mecanice mici , etc. b) Sisteme de ventilare naturala organizata _ ventilarea se realizeaza prin goluri sau constructii special construite _ ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare _ bucatarii , bai , cladiri industriale.c) Sisteme de ventilare mecanica generala _ se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului_ deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer _ cladiri industriale , social – culturale , comerciale , administrative, etc. d) Sisteme de ventilare mecanica locala _ actioneaza asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei , preluând substantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , bai industriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc.) .

e) Sisteme de ventilare mecanica mixta _se aplica ventilarea generala si locala .

2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatieCirculatia aerului pentru o instalatie complexa de ventilatie si climatizare poate fi reprezentata

schematizat pe baza organigramei din fig.1.In fig.1. se pot urmari legaturile dintre gurile de aspiratie si refulare, circuitele de aer,

chesoane de distributie sau de extractie a aerului, posibilitatea de realizare a recircularii unei parti din aerul din incinta, ca si nivelul de presiune la care lucreaza incinta.

Fig.1. Organigrama unui sistem de ventilatie

Pornind de la organigrama prezentata in fig.1. se prezinta schema de principui a circuitelor unei instalatii de ventilatie pentru o incinta.

Fig.2.Schema de principiu a circuitelorSe remarca prezenta celor doua ventilatoare de insuflare (Vi) si de refulare (Vr) precum si a

regulatoarelor de debit (Rd).Aerul extras din incinta AE) poate fi partial recirculat (Ar) sau evacuat in totalitate (Ae).Aerul nou (AN) se introduce direct in incinta ca aer insuflat (Ai) sau se amesteca cu aerul recirculat,rezultand aerul de amestec (Aa).

In functie de nivelul de presiune realizat in incinta prin actiunea simultana sau separata a celor doua ventilatoare, aceasta se poate afla in stare de suprapresiune, caz in care aerul va iesi din incinta ca aer de suprapresiune (As),sau in stare de depresiune, caz in care aerul va intra in incinta ca aer de presiune (Ad).

Ventiltia fortata este realizata cu mijloace mecanice, folosind ventilatoare pentru a induce şi controla curentul de aer.Ventilatoarele de tavan sau ventilatoarele portabile sunt cele mai des folosite în acest scop.

Conditionarea aerului implicã crearea si mentinerea unui mediu in anumite conditii de temperatura, umiditate, circulatie a aerului si puritate astfel incat acesta sa producã efectele dorite asupra ocupantilor unei incinte sau a materialelor depozitate.Conditionarea aerului este independenta de timp sau sezon şi trebuie sã funcţioneze în condiţii meteorologice extreme. Termenul "conditionarea aerului" a fost utilizat pentru prima data in legatura cu practica umidificarii aerului in fabricile de textile pentru a controla efectele statice ale electricitatii si a evita astfel ruperea firelor. Cresterea umiditatii aerului (umidificare) poate fi usor realizata prin introducerea de vapori de apa in aer, dar îndepartarea surplusui de vapori de apa (deumidificare) este mult mai dificila. O prima metoda de a realiza deumidificarea aerului consta in folosirea materialelor desicante care trebuie, insa, reactivate periodic. Mult mai frecvent, deumidificarea este realizata prin scaderea temperatura aerului la o valoare suficienta pentru ca vaporii de apa in exces sa poata fi îndepartati prin condensare.Indepartarea vaporilor din aer prin condensare este sugestiv ilustrata prin formarea picaturilor pe peretele unui pahar cu apa foarte rece.

Sistemele de climatizare sunt sisteme complexe,care regleaza atat temperatura, cat si umiditatea

aerului din incinta la valori stabilite de catre beneficiar, oricare ar fi valorile acestor parametri in exteriorul incintei climatizate.In acelasi timp sunt evacuate noxele din interiorul incaperilor.In cazul sistemelor de climatizare performante, se poate realiza chiar si sterilizarea aerului.Sistemele de climatizare obisnuita au in componenta istemele de ventilare mecanica, de incalzire/racire, de uscare/umidificare si elemente de reglare automata.

Sensul in care este vehiculat aerul se impune prin diferenta de presiune stabilita intre interiorul si exteriorul incaperii ventilate.Din acest punct punct de vedere sistemele pot lucra in supratensiune, echilibrat sau in subpresiune.

Ventilarea echilibrata se obtine atunci cand debitul de aer introdus este egal cu cel evacuat. Atunci cand debitul introdus este mai mare decat cel evacuat, ventilarea este in subpresiune.Iar daca fenomenul are loc in sensul invers, ventilarea este in subpresiune.In practica se alege una dintre aceste posibilitati in functie de sensul in care se doreste sa curga aerul dintr-o incapere in alta.

In tehnica de ventilare si climatizare se urmareste reglarea parametrilor aerului ambiant din incinte, adica a aerului umed.Aerul umed este un amestec de aer uscat si vapori de apa, de aceea este necesara trecerea in revista a unor notiuni teoretice legate de acest amestec, inainte de prezentarea unor scheme de ventilatie si de climatizare.

Sistemele de conditionare sunt de doua tipuri : - sisteme centrale.Tratarea aerului se face central, intr-un aparat sau la debite mari , intr-o uzina de conditionare .Aerul tratat este distribuit in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de refulare.O retea de conducte cu guri de aspiratie , readuce in centrala o parte din aerul din incapere.

-sisteme cu agregate individuale, printr-un aparat care contine masinile si aparatele necesare pentru racirea sau incalzirea incaperilor ( ventilator, agregat frigorific , baterie de racire , baterie de incalzire).

2.1.2.Sistemele centrale de condiţionare a aerului Sunt folosite in principal in cladirile mari. Unitatea principala a acestor sisteme este amplasata

intr-o camera mecanica si de regula, la distanta mare de spatiul care urmeaza a fi conditionat. Unitatea centrala este conectata printr-o retea de conducte la unitatile individuale care sunt amplasate in spatiul supus conditionarii. Aerul din atmosfera este aspirat de unitatea centrala de condiţtonare si amestecat cu o anumita cantitate de aer recirculat. Amestecul trece apoi prin filtre pentru a indeparta praful sau alte particule solide si este conditionat în functie de modul de operare al sistemului (racire sau incalzire). Atunci cand este necesara scaderea temperaturii unei incinte, aerul este racit si, daca este cazul, deumidificat. Atunci când este necesara ridicarea temperaturii in interiorul incintei, aerul este pre-incalzit, umidificat prin adaugarea de vapori de apa si, in final, incalzit folosind aburi sau apa fierbinte. Aerul este apoi transportat folosind ventilatoare (la viteze cuprinse intre 5 si 15 m/s), cel mai frecvent, la nivelul superior al incintei de unde este difuzat si recirculat in interiorul incintei. In cazul in care este necesar ca diferite spatii ale unei incinte sa fie conditionate separat se folosesc mai multe sisteme independente de conducte. In acest mod, aerul distribuit in fiecare spaţiu al incintei poate fi controlat independent pentru a satisface cerintele impuse de confort.

Agregate individuale de conditionare a aerului Agregatele individuale sunt de doua tipuri :

-agregate mici – incaperi cu dimensiuni mici ( camere de hoteluri , birouri , etc.) - agrgate mari – incaperi cu dimensiuni mari ( sali de expozitie , magazine universale , incaperi de

productie , etc.) Agregatele mici se monteaza in ferestre , sau in parapetul de sub fereastra . Agregatele mari , denumite dulapuri de conditionare .

2.1.3.Ventilatoare Ventilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie . Ventilatoarele se compun din:

-carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului si pentru iesirea aerului -rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului -motor electric pentru actionarea rotorului

Prin invartirea rotorului, in dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul in interiorul carcasei .Aerul intrat in carcasa este supus unei forte centrifuge si comprimat .Dupa comprimare aerul iese din carcasa si patrunde in tubulatura instalatiei . Ventilatoarele sunt : - centrifugale (radiale )

- axiale 2.1.4.Filtre de aer Filtrele sunt de mai multe tipuri :

Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteaza o bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La partea inferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul filtrant murdar.

Materialul filtrant care formeaza un ecran prin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele doua bobine.

2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie O instalatie de ventilatie are ca principal rol acela de a asigura aerul proaspat necesar, ea

permitand in acelasi timp controlarea diferitilor parametric de stare ai aerului, intr-o incinta si anume temperature umiditatea, puritatea, viteza, etc.Caracteristicile ce se cer aerului dintr-o incinta pot fi extreme de variabile, functie de tipul si destinatia incintei.Astfel pentru cladirile de locuit este sufficient o ventilatie simpla naturala sau mecanica, in timp ce pentru anumite industrii trebuie sa dispunem de intalatii de ventilatie complexe, automatizate, care permit mentinerea foarte stricta unor conditii de ambianta prestabilite.Intre aceste doua extreme exista o gama larga de instalatii de tratare a aerului. Satisfacerea exigentelor personalului uman, al locuitorilor, in conditiile noilor tehnici de constructie (cu spatii vitrate mari, cu folosirea intense a incintelor, etc), impune folosirea din ce in ce mai mult a unor intalatii complexe de tratare a aerului.In conditii de economie, de energie aceasta impune studierea corecta a incintelor a dispunerilor, a materialelor izolante folosite, utilizarea unor metode de recuperare a energiei continute in aerul evacuate, etc.Intalatiile de tratare a aerului pot fi impartite in 5 categorii, si anume:

Instalatii de ventilare naturala; Instalatii de ventilare mecanica; Instalatii cu reimprospatarea aerului; Instalatii de climatizare; Instalatii de conditionare a aerului;

2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturalaFactorii care realizeaza ventilarea naturala sunt vantul si diferenta de temperatura intre

interiorul si exteriorul incaperii.Acesti factori determina diferenta de presiune (intre interior si exterior) sub actiunea careia aerul proaspat intra in incapere, iar aerul viciat este evacuat.

Ventilarea naturala se realizeaza datorita patrunderii aerului proaspat prin rosturile usilor si

ferestrelor,precum si prin porii materialelor din care sunt facuti peretii unei cladiri,deci,fara sa fie prevazute dispozitive speciale in scopul vehicularii aerului (ventilare neorganizata).Avand in vedere variatia in timp a factorilor determinati, debitul de aer vehiculat variaza si el in limite foarte largi.

Ventilarea naturala se realizeaza in mod organizat cu ajutorul unor dispozitive prevazute in constructie:ferestre, ochiuri mobile ale ferestrelor fixe, cosuri de ventilare, deflectoare, luminatoare.Cosurile de ventilare sunt prevazute la incaperile fara ferestre spre exterior.In cazul in care viteza vantului este nula, schimbul natural de aer este datorat diferentei de presiune.

Diferenta de densitate dintre exteriorul si interiorul incaprii este proportionala cu diferenta de temperatura.

Deflectoarele sunt dispozitive care se monteaza la partea superioara a cosurilor.Ele sunt concepute astfel incat sa determine cresterea vitezei locale a vantului deci sa scada presiunea statica a curentului de aer la gura cosului.Astfel se intensifica diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul incaperii ventilate.

2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanicaPrin ventilatie mecanica se inteleg toate instalatiile de ventilatie unde miscarea aerului este

produsa de unul sau mai multe ventilatoare aspirand sau refuland aerul.In cazul cel nau general se foloseste un ventilator aspirant, care asigura ventilatia prin

realizarea unei depresiuni in incinta, ceea ce stimuleaza intrarea aerului nou din exterior.In anumite situatii se poate prevede si un ventilator de insuflare, ceea ce va permite o tratare complexa a aerului prin procese de incalzire-racire sau umificare-dezumificare.Instalatiile de ventilare mecanica pot fi:1.Ventilatia simplu flux

Instalatia simplu flux asigura ventilarea zonei propuse prin folosirea unui singur ventilator se pot distinge doua cazuri:-cu insuflare a aerului, caz in care ventilatorul introduce aerul proaspat in incinta;-cu extragerea aerului, caz in care ventilatorul extrage aerul viciat din incinta.a)Ventilatia simplu flux prin insuflarea aerului

O astfel de instalatie aspira aerul din exteriorul cu ajutorul unui ventilator, trimitandu-l apoi in incinta.Evacuarea aerului viciat din incinta se va face in acest caz prin suprapresiune, fie catre incintele alaturate, fie catre exterior prin usi, ferestre sau alte deschideri speciale create pentru acest scop.

Acest tip de instalatie este de preferat atunci cand se doreste evitarea oricaror intrari nedorite de aer; in regim de iarna, ele vor trebui completate obligatoriu cu elemente de incalzire a aerului, deoarece intre aerul exterior si cel interior va exista o diferenta de temperatura inacceptabila pentru ocupatii incintei.

Insalatiile simplu flux cu insuflarea aerului se vor folosi pentru acele incinte la care poluarea ambianta este mai putin pronuntata si unde aerul va putea iesi usor catre exterior.b)Ventilatia simplu flux prin extractia aerului

In cazul acestor instalatii, aerul este extras din incinta cu ajutorul unui ventilator mecanic dupa care este trimis catre exterior.Intrarea aerului nou se va face fie prin neetanseitati, fie prin dispozitive si orificii special create pentru acest scop, din exterior sau din incintele alaturate.

Acest tip de ventilatie va fi deci util pentru ventilarea incintelor poluate, bucatariilor, vestiarelor, incintelor cu puternice degajari de caldura, etc.Metoda este utila si din punct de vedere al reinnoirii in incinte fiind cea mai simpla.Acest sistem este cel mai simplu si eficient pentru ventilarea spatiilor de locuit.

2.Ventilatua dublu fluxAcest tip de ventilatie se mai numeste si ventilatie prin insuflare si extractie.Este principiul

cel mai des utilizat la realizarea instalatiilor de ventilatie mecanica si care permite, utilizand diverse adaptari specifice, sa poata fi satisfacute toate nivelurile de confort (incalzire, racire, climatizare, conditionare a aerului).Partea de insuflare a aerului serveste introducerii aerului nou, iar cea de extractie pentru refularea aerului viciat din incinta.

Aceste instalatii pot realiza un control precis al debitelor de aer in miscare, permitand mentinerea, dupa dorinta, in incintele ventilate a unor depresiuni sau suprapresiuni ale aerului.a)Ventilatia dublu flux cu incalzire

Insuflarea aerului asigura in acest caz, simultan, atat ventilatia cat si incalzirea zonelor tratate.

Aerul se introduce cu ajutorul unor ventilatoare de insuflare si inainte de a fi introdus este incalzit la o temperatura peste valoarea temperaturii ambiante (intre 20 si 40ºC).Surplusul de caldura astfel introdus este folosit la acoperirea pierderilor de caldura ale incintei, chiar daca aerul se raceste putin cate putin - pana la temperatura ambianta.Incalzirea se asigura cu una sau mai multe baterii de incalzire cu ajutorul apei calde, electric sau chiar cu vapori de abur.Se disting trei tipuri de instalatii de:

- instalatii de pitul “tot aerul nou”, caz in care aerul provine exclusiv din exterior.Acest tip de instalatii au consumuri energetice ceva mai mari si sunt deci mai putin rentabila din punct de vedere economica;

- instalatii de tipul “tot aerul recirculat”caz, in care aerul ambiant este reutilizat in totalitate, fara a se apela la reinnoirea aerului;

- instalatii de tipul “amestec de aer nou cu aer recirculat”.Metoda permite asigurarea simultana, cu un consum minim de enrgie atat a necesitatilor de reinnoire a aerului cat si pe cele de incalzire.

b)Ventilatia duble flux cu racirePrincipiul de functionare al acestor instalatii este similar cu al instalatiilor descrise anterior,

cu deosebirea ca se introduce o baterie de racire care asigura racirea aerului in zonele ventilate. Scaderea temperaturii aerului sub nivelul temperaturii ambiante se face cu 5 pana la 10ºC.Diferenta de temperatura este folosita pentru preluarea aporturilor suplimentare de caldura din incinta, chiar daca aerul se incalzeste putin cate putin pana la temperatura ambianta.

Ca si in cazul anterior (al instalatiei dublu flux cu incalzire), se pot distinge aceleasi tri tipuri de instalatii, respectiv “cu tot aerul nou”, “cu tot aerul recirculat”, “cu amestec de aer nou si aer recirculat”.c)Ventilatia duble flux cu umificare

Instalatiile cu umificarea aerului, ca si cele cu dezumificarea aerului sunt folosite in cazul proceselor industriale sensibile la valorile continutului de umiditate ambianta.

In practica se folosesc atat instalatii centralizate cat si instalatii descentralizate de umidificare, iar principalele metode de umificare folosite sunt:

injectia directa de vapori in incinta sau in conducta de intrare a aerului;Vaporii respectivi pot fi introdusi cu ajutorul unui aparat electric sau cu un mic cazan de

abur; solutia respetiva este scumpa, dar perfecta din punct de vedere al conditiilor sanitare si este frecventa utilizata.Problemele ce apar sunt legate de formarea depunerilor si in general problemele legate de utilizarea aburului.

pulverizarea apei se face cu un jiglor (datorita presiunii apei), cu ajutorul aerului comprimat sau cu dispozitive rotative de stropire;

utilizarea unor dispozitive “de spalare” a aerului, in cazul instalatiilor de mari dimensiuni. In acest caz cantitatea de apa distribuita este mai mare decat cea care poate fi preluata de aer, motiv pentru care surplusul este recuperat intr-un rezervor care primeste si apa de adaos.Apa este preluata cu o pompa si este trecuta prin siroie pe o suprafata speciala creata pentru acest scop;

utilizarea de umificare mobile se folosesc in special pentru incintele mici, ele lucrand pe principiul atomizorului;

teoretic se poate utiliza si un vas cu apa(rezervor); apa va fi incalzita usor pentru a favoriza fenomenul de vaporizare.

3.Ventilatia dublu flux cu dezumificareRolul acestor instalatii este opus celor prezentate mai sus; ele vor reduce continutul de

umiditate din aerul incintei ce urmeaza a fi tratate.In industrie exista multe procese industriale care necesita extragerea apei, prin procese de

uscare.In aceesi masura, dezumificarea aerului este o masura folosita in diverse industrii cum ar fi:industria chimica,farmaceutica,electronica etc.Principalele metode folosite pentru dezumificare sunt:

aportul de aer cal, solutie particulara, utilizata punctual in anumite industrii; racirea aerului prin trecerea sa peste baterie rece.Fluidul de racire trebuie sa fie insa la o

temperatura situata sub cea a punctului de roua a aerului de racit, pentru a asigura eliminarea apei prin condensare;

preluarea vaporilor de apa din aer cu ajutorul unor substante solide higroscopice.Aceste solutii sunt utilizate pentru temperaturi uscate joase si pentru umiditati absolute reduse.

2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aeruluiIn acest caz calitatea aerului interior este ameliorata, in sensul realizarii unui ecart intre

temperatura din incinta si cea exterioara.

2.1.5.4.Instalatii de climatizareO astfel de instalatie asigura in orice perioada a anului ambiante confortabile, cu parametri

interiori fixati inainte.Rolul acestor intalatii este: sa echilibreze caldurile sensibile prin aport sau evacuare de energie termica din incinta; sa echilibreze caldurile latente, in special in sezonul cald, prin reducerea gradului de

umiditate;

2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aeruluiO astfel de instalatie este cea mai complexa, ea putand asigura pe langa echilibrarea caldurilor

latente si a celor sensibile si mentinerea, cu anumite tolerante, a conditiilor climatice fixate dinainte pentru incinta respectiva.Practic aceste instalatii se pot utiliza ca sisteme isolate, ele putand functiona, la limita, fara aport de aer nou.

2.1.6.Purificarea aeruluiProcedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitele

legale, stabilite prin standard.In practica se utilizeaza procedee:- fizice, pe cale uscata sau umeda;- procedee chimice.

2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aeruluiProcedeele chimice se aplica pentru separarea din gaze a unor compusi valorosi sau toxici.

Dintre aceste procedee chimice, cu pondere mai mare se uilizeaza:- chemosorbtia;- absorbtia in solutii;- oxidarea prin ardere sau catalitic;

- reducerea catalitica.

2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aeruluiPrin procedee fizice se indeparteaza substantele solide de diferite dimensiuni, substante lichide

si unele gaze continute in aer.Procedeele utilizeaza ca principii de functionare:- sedimentarea;- schimbarea directiei gazelor;- filtrarea si electorfiltraerea;- aglomerarea si sedimentarea;- adsorbtia si adsorbia.

Filterele cu saci sunt utilaje ce contin saci din material textil prin care aerul incarcat cu suspensii este obligat sa treaca.Materialul filtrant retine o parte din praf, care se colecteaza prin scuturare la intervale de timp.Din aceste prafuri industriale se pot valorifica substante valoroase. Ca de exemplu oxizi de vanatiu, de aluminiu, de fier, crom, etc.(fig.8.).Sacii textili se pot confectiona din fibre naturale (bumbac, lana), sintetice (poliamine,PNA, poliesterice) si minerale (sticla sisliconizata si vata de zgura). Care se aleg in functie de temperatura gazelor.

Fig.8.Filtru cu saci

Electofiltrele (fig.9.a) aunt camere metalice,legate la un pol al unei surse de curent continuu (celalat pol fiind legat la un fir metalic central), in care aerul se ionizeaza,praful se incarca electric, depunandu-se pe un electrod.Functioneaza la tensiune ridicata, 50kV.Sunt eficiente pentru particule de praf sub 2µm, dar si pentru ceata.

Fig.9.a-Electrofiltru; b-coloana de absorbtie; c-coloana de adsorbtie.

Praful sau ceata se pot aglomera in vederea accelerarii depuneriii,utilizand unde sonore.Dupa aglomerare, particulele solide sau picaturile cad, iar cele neseparate se depun intr-un ciclon, anexat turnului de aglomerare si depunere.

Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide sau gazoase pe un solid.Procedeul este fazorivat de scaderea temperaturii, de o suprafata de contact cat mai mare,porozitatea mare a substantei absorbante.Eficienta procedeului mai depinde de natura suprafetelor absorbite si adsorbante si de prezenta altor particule care pot concura la ocuparea suprafetei adsorbantului.Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide si gazoase in lichide absorbante, cum sunt: apa, solutii apoase, uleiurile, motorina, etc.Pentru purificarea aerului se utilizeaza ca solutii absorbante de impurificatori:solutie apoasa de KmnO4, glicool, etc.Contactul gazului cu lichidul absorbant se realizeaza prin:

- barbotare in lichdul absorbant;- trecere peste suprafete umectate cu lichid;- curgere in contracurent cu lichidul absorbant;- pulverizarea lichidului;- intrarea tangentiala a gazului si iesirea centrala.

In cazul dezodorizarii aerului, pe langa ventilatie, absorbtia substantelor neplacut mirositoare se mai aplica si in alte procedee: mascarea mirosuluineplacut cu substante cu miros neplacut, neutralizarea, incinerarea si iradierea substantelor din aerul viciat.

2.2. Partea desenata

2.2.1. Filtru autocuratitor . Filtru este alcatuit din celule care sunt curatate intr-o baie de ulei .Filtrele industriale de aer

Polyfold sunt excelente pentru o filtrare universala unde o capacitate mare de retinere a prafului si o rezistenta scazuta sunt necesare. Invelisurile Uni-Foam si Quadrafoam sunt utilizate pentru filtre permanente curatabile. Invelisul Polyester este folosit pentru filtre de unica folosinta.

AplicatiiFiecare model este excelent pentru o filtrare generala in aplicatii industriale si comerciale unde

rezistenta scazuta si capacitatea mare de retinere a prafului sunt cele mai importante.

ModelGrosimea Mediului

UnifoamGrosimea Mediului

PolyesterGrosimea Cadrului

PF-2525 .25 (25ppi)   1.88PF-2550 .50 (25ppi)   1.88PF-4525 .25 (45ppi)   1.88PF-4550 .50 (45ppi)   1.88PFPE-50   .50 1.88PFPE-100   1.00 1.88

Performantele filtrarii   Model Polyfold

PFPE-50  

UFM-50  .11 Rezistenta initiala

(in inch)   

88Capacitatea medie de retinere a prafului (procentaj)

Teste realizate confor standardului ASHRAE 52.1 -1992 la o viteza de 100m/s.

ToleranteFiltre inramate +/-.06" lungime & latime, +/-.03" grosimeFiltre captuseli +/-.12" lungime & latime, +/-.06" grosime

MediuMediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt folosite pentru filtre permanente curatabile, iar mediul

Polyester este folosit atunci cand un filtru de unica folosinta este mai adecvat. Dupa ce mediul si suportul Uni-Grid sunt fixate intr-o singura unitate, ele sunt formate mecanic in placi rulante, fara zone de tensiune si deformare minima. Aceasta produce un curent de aer uniform in intreaga zona a filtrului. Rezultatele sunt rezistenta scazuta la trecerea aerului si o capacitate mai amre de retinere a prafului. Mediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt disponibile in diferite modele in functie de numarul de pori/inch variind de la 10 la 60 PPI.

Standarde si clasificari UL 900 Class 2, UL 94 HF-1 Telcordia NEBS GR-78-CORE Telcordia NEBS GR-63-CORE FMVSS 302Cadrul

Cilindru format dintr-o piesa ferma folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0,40”. Cadrul este fixat strans pe filtru si fixata cu doua nituri de aluminiu. Directia curgerii aerului, numarul modelului sunt imprimate pe cadru. Numarul ansamblului este inscriptionat in metal pentru o identificare rapida si exacta.Suportul Uni-Grid

Extins pe echipamentul nostru special realizat Uni-Grid, folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0.40”. Aluminiul extins Uni-Grid este expus aproximativ 85% unei rezistente scazute.

Am ales filtrul PFPE-100

2.3.Memoriu tehnic.Proiectul de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie ,respectiv eliminarea

aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara.

Obiectivul este atins normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat, incalzit sau racit.

Pentru zona depozitului solutia adaptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare si prin deschiderea usilor.

Centrala de ventilatie se va amplasa la tavan,priza de aer proaspat se va monta deasupra usii de acces in depozitul de gunoi.Iar evacuarea se va realiza pe terasa de la etajul 1.Tubulatura de ventilatie se va realiza din APL(var,trebuie aluminiu izolat).

Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de intalatia de automatizare a centrelor de ventilatie in functie de parametrul de temperatura a aerului evacuat.In cazul achizitionarii unei centrale

cu pompa de caldura aducerea in parametrii se va realiza cu ajutorul acesteia.Pentru amortizarea zgomotului produs instalatia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe

suporti absorbanti (din cauciuc)conductele aeriene se vor prinde elastic(suporti antifonici)iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic.

Deasemenea pentru evitarea propagarii zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta.

Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus,prin tavanul fals pe cat posibil din zona opusa admisiei.

Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavanul caselor cu reglarea debitului de aer.

In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turatie electronic comandat manual.

Din punct de vedere al materioalelor utilizate polietilena tip U(M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni de 110 mm.Retelele de ventilatie se vor executa din Alpol cu grosimea de 20 mm sau tabla zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat.

In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor de 45º urmate de coturi la 45º.

Pentru o buna utilizare a instalatiei trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru fiecare zona.

Regulatoare de sarcini al instalatilor de ventilatie cu ajutorul caruia se recomanda instalatiei, se va monta intr-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament.

2.4.Caietul de sarciniSe refera la intalatiile de ventilatie care urmeaza sa se realizeze inclusive la centrele de

ventilatie care urmeaza sa asigure prepararea si vehicularea aerului proaspat si aerului viciat pentru incinta.

III. Descrierea instalatiei de ventilatie

Proiectul de instalatii de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie, respectiv eliminarea aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara.

Obiectivul este atins, conform normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat incalzit sau racit.

Pentru zona depozitului solutia adoptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare şi prin deschiderea usilor.

Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de instalatia de automatizare a centralei de ventilatie in functie de parametrul temperatura a aerului evacuat. In cazul achizitionarii unei

centrale cu pompă de caldura aducerea in parametri se va realiza cu ajutorul acesteia.Pentru amortizarea zgomotului produs instalaţia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe

suporti absorbanti (din cauciuc), conductele aeriene se vor prinde elastic (suporti antifonici) iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic.

De asemenea pentru evitarea propagării zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta.

Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus, prin tavanul fals pe cât posibil din zona opusa admisiei.

Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavan casetat cu reglarea debitului de aer.

In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turaţie electronic comandat manual.

Din punct de vedere al materialelor utilizate Pp-sau polietilenă tip U (M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni 110 mm. Retele de ventilatie se vor executa din Alpal cu grosimea de 20 mm sau tablă zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat.

In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor la 45o urmate de coturi la 45o.

Pentru o bună utilizare a instalatie trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru pe fiecare zona.

Regulatoare de sarcina al instalatiei de ventilatie, cu ajutorul caruia se comanda instalatia se va monta într-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament.

IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie

Probarea si receptionarea lucrarilor se vor face in concordanta cu prescrptiile Normativelor I5/98, I13/2002, C56/2004.(Anexa 1.)

De asemenea se vor respecta:-C 300: Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor.-318/1219/M.C.- Ordin M.I. si M.L.P.A.T. pentru aprobarea normelor generale de prevenirea si

stingere a incendiilor.

8.2. Legislatie. Instalaţii de ventilare

Art. 2.246. Sistemele de ventilare natural-organizată şi sistemele de ventilare mecanică ale încăperilor în atmosfera cărora se degajă gaze, vapori, praf sau pulberi combustibile, vor fi întreţinute şi utilizate astfel încât în exploatarea normală să se evite posibilitatea acumulării acestor substanţe în cantităţi ce pot prezenta pericol de incendiu sau explozie. Art. 2.247. Prizele de ventilare vor avea menţinute plasele de sârmă sau grătarele de protectie în bună stare, astfel încât să împiedice pătrunderea diferitelor corpuri străine în canalele de ventilare. Art. 2.248. Amplasarea în încăperi a gurilor de absorbţie se face în raport cu greutatea specifică a gazelor sau a vaporilor ce se evacuează, iar la ventilările locale, acestea trebuie să se afle cât mai aproape de locul de formare a vaporilor, a gazelor sau a pulberilor combustibile. Art. 2.249. Ventilatoarele montate în încăperile (zonele) cu degajări de substanţe combustibile (gaze, vapori sau praf, care pot forma cu aerul amestecuri explozive) sau care vehiculează astfel de substanţe vor fi menţinute în bună stare de funcţionare şi vor avea protecţii corespunzătoare mediului. Art. 2.250. Este interzisă evacuarea prin aceeiaşi instalaţie de ventilare a substanţelor combustibile şi a celor inflamabile, precum şi a substanţelor care în amestec pot provoca aprindere sau explozie. Art. 2.251. La instalaţiile de ventilare care prezintă pericol de incendiu sau explozie se vor mai respecta următoarele măsuri specifice:

• tubulatura de aspiraţie trebuie să asigure posibilitatea curăţirii ei fără dificultate; • conductele de ventilare vor fi bine întreţinute pentru a nu permite scăpări de particule şi de

vapori inflamabili; • grătarele care se află deasupra canalelor de aspiraţie ce sunt dispuse sub podea trebuie

executate din materiale ce nu produc scântei la lovire. Art. 2.252. La exploatarea instalaţiilor de ventilare se vor realiza măsuri pentru:

• menţinerea unei exhaustări continue şi a vitezei constante de circulaţie a aerului în canale pentru a se înlătura posibilităţile de formare a amestecurilor explozive;

• interzicerea utilizării surselor de căldură sau scântei la instalaţiile amplasate în medii în care există praf, vapori ori gaze combustibile sau inflamabile;

• întreţinerea, verificarea şi curăţarea periodică a canalelor, tubulaturii şi a ventilatoarelor de depunerile combustibile;

• limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilare, prin întreţinerea în bune condiţiuni a clapetelor antifoc prevăzute; Art. 2.253. Ventilatoarele şi motoarele electrice ale instalaţiilor de ventilare vor fi astfel exploatate şi întreţinute încât să evite producerea scânteilor sau a scurtcircuitelor. Art. 2.254. Elementele fuzibile folosite la clapetele antifoc vor avea elemente de rezervă şi certificate de calitate emise de producător. Art. 2.255. La clapetele antifoc montate în instalaţiile care vehiculează aer încărcat cu particule, se asigură curăţarea periodică a elementului fuzibil de impurităţile depuse, iar periodic se va verifica funcţionarea organelor de închidere (manuale şi/sau automate) ale clapetei antifoc. Art. 2.256. Prin instrucţiuni şi scheme de funcţionare se va reglementa modul de acţionare pentru oprirea instalaţiilor de ventilare în caz de incendiu.Art.543. Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa asigure eliminarea sau reducerea pana la limitele admise a urmatoarelor:

fumuri, gaze si vapori toxici sau nocivi; substante sau amestecuri explozive; substante iritante sau mirositoare; pulberi de orice natura; caldura;

umiditate; curenti de aer.

Art.551. La stabilirea valorii debitelor de aer pentru ventilarea incaperilor se va tine seama de urmatoarele:

daca in spatiu de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze,vapori sau pulberi ce nu sunt toxice sau iritante si prezinta efect sinergic de tip neaditiv, debitul de aer se va determina prin luarea in considerare a noxei la care corespunde debitul maxim;

daca in spatiul de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze, vapori sau pulberi netoxice sau neiritante, dar cu efect sinergic de tip aditiv,toxive sau iritante, cu pericol de incendiu sau explozie, debitul de aer pentru ventilare va fi dat de suma valorilor debitelor de aer necesar diluarii fiecarei noxe in parte;

daca in spatiul de lucru se degaja mai multe noxe sub forma de gaze,vapori sau pulberi, debitul de aer necesar pentru ventilare va fi dat de valoarea cea mai mare obtinuta prin compararea valorilor.

Art.559. Conductele instalatiilor de ventilare prin care se transporta gaze nocive vor fi monatate in spatii in care poluarea produsa de eventualele scapari ale gazelor prin neetanseitati nu creeaza pericol pentru siguranta sau sanatatea angajatilor, pericol de deteriorare a constructiilor sau pericol de incendiu si explozii.Art.564. La punerea in functiune a unui sistem de ventilare mecanica sau naturala se vor efectua reglajele necesare bunei lor functionari, precum si masurarea si compararea parametrilor functionali cu datele din proiecte (debitul si viteza aerului, cantitatea de caldura, pierderile de presiune, temperatura, concentratia noxelor)Art.567. (1) Orice instalatie de ventilare va avea intocmita prin proiect o fisa tehnica in care se vor inscrie caracteristicile de baza, precum si indicatia supra executiei si punerii in functiune. (2) In fisele tehnice se vor nota succesiv observatiile ce se fac asupra functionarii si defectelor constante, masurile ce s-au luat si numele persoanelor care au facut constatari sau remedieri.De asemenea, se vor preciza termenele reviziilor ulterioare. (3) Orice modificari ale instalatiilor de ventilare vor fi consemnate in fisele tehnice.

Anexa 1Domeniu de aplicare

1. Prevederile prezentului normativ se aplica la exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare din constructiile civile si de productie.

2. Normativul se adreseaza personalului din unitatile care intretin si exploateaza instalatiile de ventilare si climatizare, administratiilor cladirilor, proiectantilor, in vederea intocmirii instructiunilor de exploatare.

3. Prevederile normativului se aplica: - la instalatiile noi; - la instalatiile care se modernizeaza, se reabiliteaza sau se transforma, precum si la cele la care se efectueaza reparatii capitale.

4. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de ventilare si climatizare, cum sunt: instalatiile de dezodorizare, sterilizarea aerului, transport pneumatic, ventilarea constructiilor agrozootehnice si mine, instalatii speciale aferente cladirilor spitalicesti sau adaposturilor de aparare civila, precum si instalatiile pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti in caz de incendiu (desfumare).

5. Prevederile normativului au in general un caracter de recomandare, cu exceptia prevederilor corespunzatoare cerintelor de calitate mentionate in art.2.1.

Bibliografie

Norme generale de protectie a muncii

Titkin, S.I., 1958 Ventilatoare şi aspiratoare. Editura Tehnicã, Bucureşti.

Voicu, V., 1999 Instalaţii de ventilare şi de condiţionare a aerului. Editura Tehnicã, Bucureşti.

Adrese: http://www.uaf.com/Details.aspx?NavID=179http://www.uaf.com/3dframe/model.asp?model=POLYFOLDwww.google.ro