instalatii de incalzire centrala

90
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL Indicativ: I 13 - 02 Înlocuiete: I 13 - 94 Cuprins 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central din cldiri, a reelelor termice i a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a instalaiilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea convenional “instalaii de înclzire central”. 1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind: instalaii din cldiri noi ; instalaii din cldiri existente, la care se introduc, se modernizeaz sau se transform instalaiile dup criterii funcionale, de siguran, ecologice, economic - energetice i - eventual - altele specifice. 1.3. Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran, ecologice, la cele care pot pune în pericol viaa oamenilor sau pot afecta construcii sau alte valori materiale, precum i cele referitoare la asigurarea cerinelor de calitate specificate la art.2.1. au caracter de obligativitate. 1.4. În coninutul normativului se gsesc i prevederi care nu se refer strict la instalaiile de înclzire central, cum ar fi cele privind elementele constructive ale cldirilor, sigurana la foc, intercondiionri cu alte categorii de instalaii etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripii tehnice; ele nu se substituie acestora i nu au prioritate fa de acestea. Prevederile menionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de înclzire central, specifice capitolului respectiv. Aceste prevederi trebuie s stea în atenia celorlali specialiti (arhiteci, constructori, instalatori din alte categorii de instalaii, tehnologi) cu care colaboreaz specialitii în instalaii de înclzire central. 1.5. În sensul menionat anterior, la proiectarea i excutarea instalaiilor de înclzire central se vor respecta - de asemenea - prevederile corespunztoare cuprinse în: Normele generale de protecie a muncii ; Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor; Prescripiile tehnice ISCIR ; Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor sanitare - I 9 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare - I 5 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.c. - I 7 ; Normativele privitoare la protecia termic a cldirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5 ; Normativul pentru protecia antiseismic a construciilor de locuine, social - culturale, agrozootehnice i industriale - P100; Normativul de siguran la foc a construciilor - P118 ; Alte prescripii cuprinse în Anexa I. 1.6. Nu fac obiectul prezentului normative : centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea termic peste 6 t/h; Page 1 of 90 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... 01.04.2005 mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Upload: florian-mihai-alexandru

Post on 16-Apr-2015

263 views

Category:

Documents


21 download

DESCRIPTION

normativ de instalatii de incalzire centrala

TRANSCRIPT

Page 1: instalatii de incalzire centrala

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL

Indicativ: I 13 - 02 Înlocuiete: I 13 - 94

Cuprins

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central din cldiri, a reelelor termice i a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a instalaiilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea convenional “instalaii de înclzire central”.

1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

instalaii din cldiri noi ; instalaii din cldiri existente, la care se introduc, se modernizeaz sau se transform instalaiile dup

criterii funcionale, de siguran, ecologice, economic - energetice i - eventual - altele specifice.

1.3. Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran, ecologice, la cele care pot pune în pericol viaa oamenilor sau pot afecta construcii sau alte valori materiale, precum i cele referitoare la asigurarea cerinelor de calitate specificate la art.2.1. au caracter de obligativitate.

1.4. În coninutul normativului se gsesc i prevederi care nu se refer strict la instalaiile de înclzire central, cum ar fi cele privind elementele constructive ale cldirilor, sigurana la foc, intercondiionri cu alte categorii de instalaii etc.

Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripii tehnice; ele nu se substituie acestora i nu au prioritate fa de acestea. Prevederile menionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de înclzire central, specifice capitolului respectiv.

Aceste prevederi trebuie s stea în atenia celorlali specialiti (arhiteci, constructori, instalatori din alte categorii de instalaii, tehnologi) cu care colaboreaz specialitii în instalaii de înclzire central.

1.5. În sensul menionat anterior, la proiectarea i excutarea instalaiilor de înclzire central se vor respecta -de asemenea - prevederile corespunztoare cuprinse în:

Normele generale de protecie a muncii ; Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor; Prescripiile tehnice ISCIR ; Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor sanitare - I 9 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare - I 5 ; Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i

1500 V.c.c. - I 7 ; Normativele privitoare la protecia termic a cldirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5 ; Normativul pentru protecia antiseismic a construciilor de locuine, social - culturale, agrozootehnice i industriale - P100;

Normativul de siguran la foc a construciilor - P118 ; Alte prescripii cuprinse în Anexa I.

1.6. Nu fac obiectul prezentului normative :

centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea termic peste 6 t/h;

Page 1 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 2: instalatii de incalzire centrala

depozitele exterioare i instalaiile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice ; reelele de termoficare cu ap fierbinte sau abur i punctele termice urbane .

1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind:

instalaiile de înclzire din sere, adposturi pentru animale, sau spaii deschise ; instalaiile de înclzire din cldiri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durat mai mare de 48 ore i

din construcii cu caracter special (de ex.: adposturi) ; instalaii de înclzire cu aer cald (partea de prescripii caracteristic instalaiilor de ventilare) ; instalaiile cu caracter special, pentru procese tehnologice ; sisteme sau elemente de instalaii care fac obiectul unei cercetri sau expertimentri .

1.8. Prezentul normativ conine listele reglementrilor tehnice (Anexa I) i ale standardelor (Anexa II) utile la proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central.

În coninutul normativului se utilizeaz terminologia de specialitate conform STAS 4369 “Instalaii de înclzire i ventilare. Terminologie”.

[top]

2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUIE

2.1. Proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central se face cu scopul ca acestea s corespund calitativ cel puin nivelurilor minime de peformn, referitoare la cerinele definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii:

rezisten i stabilite ; siguran în exploatare ; siguran la foc ; igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediulu i izolarea termic, hidrofug i economia de energie ; protecia împotriva zgomotului.

Nivelurile minime de performan referitoare la aceste cerine sunt prevederi obligatorii din prezentul normativ i din reglementrile tehnice în vigoare.

2.2 Alegerea soluiilor se va face dup criterii tehnice i economice, inând seama de necesitile specifice i de posibilitile de realizare.

În analizele privind economicitatea unei soluii, inclusiv oportunitatea unei modernizri sau transformri, se vor lua în considerare toate aspectele legate de costul investiiei i al exploatrii.

Pentru înclzirea cldirilor se recomand soluia de înclzire central, inând seama de cerinele pe care aceasta le poate satisface (art.2.1.), de avantajele soluiei i de criteriile economice menionate anterior.

Utilizarea înclzirii centrale este obligatorie atunci când este impus de condiiile tehnologice ale produciei industriale, de cele de depozitare sau de condiii de siguran la foc.

Proiectarea i executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central

2.3. Proiectarea lucrrilor de instalaii de înclzire centrala se recomand s fie realizat de ctre societi (ageni economici) care au certificare profesional din partea organismelor abilitate.

2.4. Instalaiile de înclzire central se realizeaz numai pe baz de proiect.

Proiectul se elaboreaz de ctre proiectani autorizai, cu competene în domeniu.

Page 2 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 3: instalatii de incalzire centrala

Autorizarea (certificarea) proiectanilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de ctre MLPTL.

Proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte atestai MLPTL. Referatul de verificare al proiectului se întocmete conform Anexei 3 i face parte integrant din proiect.

2.5. Proiectul instalaiei de înclzire central se va întocmi pe faze de proiectare. Fazele de proiectare i coninutul acestora, în conformitate cu legile i reglementrile tehnice în vigoare i cu specificul lucrrilor de instalaii de înclzire, sunt urmtoarele:

2.5.1. Studiul de fezabilitate

La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de ctre beneficiar.

Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiecte de investiii pentru instalaii de înclzire central (centrale termice, reele termice etc.) i are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici i soluiile principale ale lucrrii.

Este obligatorie obinerea tuturor avizelor i acordurilor necesare realizrii lucrrii.

Acestea sunt, în principal, urmtoarele:

certificatul de urbanism ; avizele pentru asigurarea cu utiliti (ap-canal, gaze, energie electric etc.) ; acordul pentru necesarul de energie i combustibili ; acordul de mediu, pentru instalarea centralelor termice cu puterea de peste 70 kW.

În situaiile în care este necesar o fundamentare deosebit a necesitii i oportunitii realizrii obiectivului de investiie se întocmete un studiu de prefezabilitate, ca faz premergtoare studiului de fezabilitate.

2.5.2. Proiectul tehnic

Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare întocmite de ctre beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate.

Proiectul tehnic pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:

a) Prile scrise :

Borderou ; Foaie cu responsabiliti (lista de semnturi) ; Memoriu tehnic ; Breviarul de calcul ; Caietele de sarcini ; Listele cu cantiti de lucrri (antemsurtori) ; Listele cu cantiti de echipamente, inclusiv dotrile ; Specificaiile tehnice ; Graficul de realizare a lucrrilor .

b) Prile desenate :

Schemele funcionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ; Planurile instalaiei, cu amplasarea corpurilor de înclzire i a echipamentului principal; trasee de

distribuie ; Planul reelelor termice .

2.5.3. Detaliile de execuie

Page 3 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 4: instalatii de incalzire centrala

Detaliile de execuie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dup stabilirea executantului i a furnizorilor (productorilor) echipamentelor i materialelor de instalaii în urma licitaiei de execuie.

Detaliile de execuie trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru buna execuie a instalaiei, detaliind informaiile furnizate prin proiectul tehnic.

Detaliile de execuie pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:

a) Prile scrise :

Borderou ; Foaie cu responsabiliti (lista de semnturi) ; Memoriu tehnic ; Instruciuni de exploatare i de reglare ; Graficul cu fazele determinante pentru controlul calitii execuiei; Graficul de realizare a lucrrilor .

b) Prile desenate :

Schemele funcionale ; Planurile instalaiei ; Planul i profilul longitudinal al reelelor termice ; Seciuni i detalii de montaj . Detalii de execuie pentru elementele instalaiei (distribuitor, colector, butelie de egalizare a presiunilor,

supori, pozarea aparaturii de msur i control etc.)

2.6. Proiectul de execuie al instalaiei de înclzire central (proiectul tehnic, detaliile de execuie, dispoziiile de antier) va fi cuprins în Cartea tehnic a construciei, deinut de proprietar.

2.7. Începerea executrii oricror lucrri de instalaii de înclzire central este permis numai dup ce executantul a primit:

proiectul instalaiei, la fazele Proiect ethnic. Detalii de execuie i, verificat de ctre verificatori tehnici MLPTL ;

avizele i acordurile necesare ; autorizaia de construire .

Este obligatoriu de întiinat, înainte de începerea lucrrilor, Inspecia de stat în construcii, conform reglementrilor legale.

2.8. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central poate fi realizat numai de ctre societi (ageni economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de MLPTL i agreerea tehnic din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termic, dup caz.

2.9. Executarea instalaiilor de înclzire central se realizeaz cu materiale i echipamente omologate i agrementate, însoite de certificate de calitate i care corespund prevederilor din proiect.

2.10. Se va asigura controlul execuiei lucrrilor de înclzire central pe antier de ctre beneficiar (investitor) i executant prin persoane specializate i atestate: dirigini de antier atestai MLPTL, responsabili cu execuia lucrrilor atestai MLPTL i, dup caz, autorizai CQ i consultani tehnici - experi.

Competenele instalatorilor autorizai pentru proiectarea i executarea lucrrilor de înclzire central

În funcie de domeniul de activitate i de destinaia lucrrilor, competenele instalatorilor autorizai sunt:

2.11. Gradul I. Proiectarea, executarea i exploatarea tuturor lucrrilor de instalaii de înclzire central

Page 4 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 5: instalatii de incalzire centrala

2.12. Gradul II. Proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor de instalaii de înclzire central aferente cldirilor (instalaii interioare de înclzire)

2.13. Gradul III. Executarea i exploatarea lucrrilor de instalaii de înclzire central.

Autorizarea instalatorilor

2.14. Autorizarea instalatorilor de înclzire central se face pe baz de examen de ctre comisii numite de MLPTL.

Membrii Comisiei de autorizare sunt specialiti propui de:

MLPTL ; Inspecia de Stat în Construcii ; AIIR (Asociaia Inginerilor de Instalaii din România) ; ANPPGCL - Comitetul Naional al Productorilor i Distribuitorilor de Energie Termic din România ; Institutele de învmânt superior cu profil de instalaii din ar .

2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt:

Cerere tip ; Memoriu de activitate tehnic ; Copie dup actele de studii i pregtire profesional ; Dou fotografii tip legitimaie .

2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare.

2.17. Condiiile de studii i practic în proiectare sau execuie de lucrri de instalaii de înclzire central, ce trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt:

Gradul I - Ingineri din domeniul instalaiilor pentru construcii care au lucrat efectiv în proiectare sau execuie de instalaii de înclzire central 6 ani sau ca instalator autorizat gradul II tip de 3 ani.

Gradul II - Ingineri i subingineri din domeniul instalaiilor pentru construcii care au lucrat efectiv în proiectare sau execuie instalaii de înclzire central 4 ani sau ca instalator autorizat gradul III timp de 2 ani.

Gradul III - Ingineri, subingineri, tehnicieni, maitri i lucrtori calificai din domeniile: instalaii pentru construcii, mecanic i energetic care au lucrat efectiv la instalaii de înclzire central un timp de cel puin:

2 ani pentru ingineri i subingineri de instalaii ; 3 ani pentru ingineri i subingineri mecanici sau energetici ; 4 ani pentru tehnicieni, maitri i lucrtori calificai .

2.18. Promovarea examenului pentru obinerea autorizaiei se face pe baza cunotiinelor teoretice i practice din domeniul instalaiilor de înclzire central, în limita gradului solicitat, privind:

Reglementrile tehnice pentru instalaiile de înclzire central ; Normele tehnice de execuie i tehnologia de montaj ; Normele tehnice de exploatare ; Normele privind protecia, sigurana i igiena muncii ; Normele P.S.I.

2.19. În mod excepional, comisia de autorizare va acorda autorizaia de instalator de înclzire central gradul I, fr susinere de examen, experilor tehnici i verificatorilor de proiecte atestai MLPTL, la cererea acestora.

[top]

Page 5 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 6: instalatii de incalzire centrala

3. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE

Determinarea necesarului de cldur

3.1. Necesarul de cldur de calcul pentru înclzirea încperilor se calculeaz conform SR1907 i se corecteaz în funcie de rezultatul bilanului termic al încperilor. In bilan se ine seama de degajrile de cldur rezultate din procesul tehnologic, de aporturile permanente de cldur ale încperilor învecinate, de necesarul de cldur pentru înclzirea aerului proaspt pentru ventilare.

3.2. Pentru încperi cu suprafaa peste 100 mp sau înlimi peste 5 m, necesarul de cldur se calculeaz separat pentru zonele cu degajri de cldur i pentru cele fr degajri, în vederea repartizrii judicioase a aparatelor de înclzire.

3.3. Se recomand recuperarea cldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de cldur, pe baza unor analize de bilan i tehnico-economice. In acest sens, se indic utilizarea cldurii evacuate de la surse tehnologice, de la procese de combustie, din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de rcire industrial etc.

3.4. Cldura recuperat i utilizat ca surs secundar pentru prepararea unui agent termic nu se ia în considerare la întocmirea bilanului termic al încperii respective, ci la întocmirea bilanului sursei de cldur a instalaiei de înclzire.

3.5. Se recomand îmbuntirea proteciei termice a cldirilor înclzite central, respectiv a caracteristicilor lor termotehnice, cu precdere prin mrirea rezistenei termice a elementelor perimetrale opace i vitrate i prin reducerea infiltraiilor de aer exterior. Prin acestea se obine:

realizarea unei capaciti termice raionale a sursei i instalaiilor de înclzire din cldiri ; creterea confortului termic ; protecia sporit a mediului ambiant prin reducerea polurii ; economie de energie ; reducerea chetuielilor de investiii i de exploatare pentru instalaia de înclzire .

Pentru cldirile existente oportunitatea reabilitrii lor se stabilete conform prevederilor art. 2.2. alin.1 i 2.

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central

3.6. Pentru realizarea unor soluii constructive ale cldirilor cu înclzire central (noi sau care se reabiliteaz) care s determine un necesar de cldur raional pentru înclzire, se recomand luarea urmtoarelor msuri:

prevederea, prin proiect, a unor suprafee exterioare minime ale cldirilor, în raport cu volumul lor ; adoptarea, pentru elementele perimetrale opace i vitrate, a unor rezistenetermice minime normate în

conformitate cu STAS 6472/3 i Normativul C 107/1, cu respectarea, în acelai timp, a cerinelor impuse de procesul tehnologic sau funcional specific cldiri ;

adoptarea unor msuri constructive conjugate de volumetrie i izolare termic a cldirii care s conduc la încadrarea în valorile normate maxime ale coeficienilor globali de izolare termic, în conformitate cu Normativele C 107/1 i C 107/2 ;

evitarea, prin proiect, a amplasrii adiacente a încperilor cu diferene mari de temperatur i, în special, a încperilor înclzite lâng cele reci sau frigorifice ;

la stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafeele vitrate i suprafaa total) al pereilor i acoperiurilor cldirilor industriale se urmrete atât asigurarea nivelului de iluminare natural normat, cât i reducerea consumului de energie pentru înclzire i pentru iluminatul artificial pe ansamblul cldirii; este indicat ca soluia s fie deteminat printr-un calcul de optimizare a chetuielilor de investiii i exploatare, pentru construcii i instalaii termice i electrice ;

utilizarea tâmplriei exterioare cu elemente etane la aer i având o valoare ridicat a rezistenei termice globale; în lipsa acestora se pot lua msuri echivalente privind garnituri de etanare, ferestre fixe, numrul de rânduri de geamuri etc.;

în cazul folosirii pereilor complet vitrai (la cldiri social-culturale, comerciale) se prevede realizarea lor

Page 6 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 7: instalatii de incalzire centrala

numai cu elemente etane la aer i având o valoare ridicat a rezistenei termice ; stabilirea, prin proiect, a unui numr cât mai redus de pori, ui exterioare i goluri tehnologice în

elementele exterioare ale cldirilor industriale i similare; porile tehnologice se prevd i cu ui de dimensiuni corespunztoare circulaiei oamenilor ;

prevederea de sasuri sau perdele elastice la uile i porile exterioare; la fel, perdele elastice la golurile tehnologice din elementele exterioare ale cldirilor;

prevederea perdelelor de aer la uile exterioare ale cldirilor, cu o frecven mare de deschidere ; prevederea dispozitivelor de închidere automat la uile exterioare de la intrrile cldirilor de locuit i

social - culturale.

[top]

4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNCLZIRE

4.1. Alegerea sistemului de înclzire într-un spaiu înclzit - o cldire sau un grup de încperi cu utilizare similar - se face, în principal, funcie de destinaia spaiului respectiv.

4.2. Principalele sisteme de înclzire central, recomandate pentru un domeniu mai larg de utilizare, sunt cele folosind apa cald sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea cldurii în încperi: înclzirea cu corpuri de înclzire, cu aer cald sau prin radiaie.

4.3. Cu caracter orientativ, pentru diferite grupe de cldiri i încperi civile sau industriale se indic în tabelul 4.1. sistemele de înclzire central recomandate.

Acestea se refer la încperile principale semnificative ale cldirilor respective; în celelalte încperi se pot folosi alte sisteme corespunztoare unor activiti similare cuprinse în alte grupe.

4.4. Se pot folosi i alte sisteme i soluii având un domeniu mai restrâns de utilizare, ca:

înclzirea cu arderea unui combustibil lichid sau gazos în aparatul de înclzire (corp de înclzire, agregat pentru aer cald, suprafa radiant) ;

înclzirea electric folosind energie electric în locul unui agent agent termic în sistemele de înclzire cu corpuri de înclzire, cu aer cald sau suprafee radiante; în acest scop se va obine avizul energetic necesar ;

înclzirea de apartament, la care sursa de cldur i instalaia de înclzire a unui numr redus de încperi (ex.un apartament) se afl în interiorul acestuia ;

înclzirea solar, folosind energia solar combinat cu un alt sistem de înclzire, într-o cldire având o arhitectur specific ;

înclzirea cu utilizarea pompelor de cldur, folosind cldura recuperat.

La alegerea sistemului de înclzire trebuie avut în vedere i necesitatea climatizrii în regim de var, situaie în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total sau parial, necesarul de cldur pentru înclzire.

4.5. Pentru încperile industriale cu procese tehnologice care impun înclzirea central general i în care numrul muncitorilor conduce la o densitate de un muncitor la mai puin de 50 mp, dar cu o repartiie neomogen, se poate adopta un sistem de înclzire zonal.

4.6. În cldirile industriale neînclzite în care revin mai mult de 50 mp pentru un muncitor, se pot prevedea puncte calde sau sisteme locale pentru înclzire temporar a muncitorilor, de preferin în anexele comune mai multor spaii de producie.

Alegerea agentului termic în instalaiile interioare

4.7. Principalii ageni termici recomandai pentru înclzirea cldirilor sunt apa cald i apa fierbinte; se poate folosi i aburul în situaiile prevzute la art. 4.11.

Page 7 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 8: instalatii de incalzire centrala

4.8. Apa cald se folosete la o temperatur maxim de 95 oC, în condiii nominale de temperatur exterioar.

Temperatura apei se alege în funcie de destinaia spaiului înclzit i de sistemul de înclzire folosit. Se are în vedere c reducerea valorii limit a temperaturii conduce la sporirea confortului, dar i a costului instalaiei.

Se folosesc valori mai reduse ale temperaturii pentru unele cldiri cu caracter medical i la cree-grdinie (80...85o C), precum i pentru cele folosind sistemul de înclzire prin radiaie cu suprafee radiante (sub 60 oC).

Pentru situaiile în care instalaia se afl într-o zon folosind apa cald la 95 oC - cazul modernizrii unor instalaii sau a unor completri în ansamblu existente - se poate adopta i o valoare mai redus a temperaturii nominale a apei, dac nu se influeneaz negativ asupra instalaiilor existente care folosesc apa cald la 95 oC.

4.9. Apa fiebinte se folosete la o temperatur maxim de 150 0C, în condiii nominale de temperatur exterioar.

Temperatura apei fierbini se alege în funcie de destinaia spaiului înclzit, de sistemul de înclzire i de caracteristicile echipamentului de înclzire.

În cazul când apare mai avantajos, se poate folosi în instalaia interioar o valoare a temperaturii nominale mai redus decât cea din reeaua de transport i distribuie a cldurii.

4.10. Ecartul nominal de temperatur în instalaiile de înclzire se alege pe baza criteriilor funcionale i economice ale întregului ansamblu de producere, transport-distribuie i utilizare a cldurii.

Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald, având temperatura nominal pe conducta de ducere 80...95 0C

se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C.

În instalaiile interioare de înclzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur se alege în funcie de caracteristicile echipamentului folosit pentru înclzire. Acesta poate diferi de valoarea folosit pentru reeaua de transport i distribuie a cldurii, prevzând pentru instalaia interioar de înclzire valori mai reduse ale ecartului de temperatur.

4.11. Folosirea ca agent termic a aburului (cu presiune maxim 8 bar) pentru înclzirea unor spaii de producie, se poate face în cazul existenei unei reele de abur necesar în procesul tehnologic i a lipsei unei surse i reele de ap cald sau fierbinte a crei realizare ar fi neeconomic.

Aprecierea asupra economicitii realizrii sursei i reelei de ap se va face inând seama i de dezavantajele economice în exploatare ale utilizrii aburului (pierderi de cldur în gospodria condensatului, uzura rapid a conductelor).

Se recomand a se limita utilizarea aburului la :

înclzirea cldirilor cu volum pân la 500 mc, fr degajri de praf, amplasate izolat în incinte industriale ;

instalaiile de înclzire cu aer cald, cu condiia asigurrii unei posibiliti de reglare a debitului de cldur furnizat de aparat ;

înclzirea unor locuri de munc izolate în hale mari de producie (de ex: înclzire zonal, puncte calde pentru înclzirea muncitorilor conform art.4.5. i 4.6.) ;

înclzirea unor încperi în cldiri cu caracter medical, social, comercial etc., în care aburul se utilizeaz pentru nevoi tehnologice (ex.: buctrii, spltorii etc.).

4.12. Parametrii de temperatur ai agentului termic se vor corela cu temperaturile maxime admise de normele sanitare pentru suprafeele corpurilor de înclzire, în raport cu destinaia cldirilor i încperilor.

Page 8 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 9: instalatii de incalzire centrala

Parametrii apei calde folosite în instalaia de înclzire prin radiaie vor fi alei în condiiile artate la art.17.12.

4.13. Agenii termici i parametrii nominali ai acestora din instalaiile de înclzire ale încperilor din categoria A i B pericol de incendiu i din categoria C cu praf combustibil se vor alege astfel încât temperaturile maxime ale suprafeei componentelor instalaiilor de înclzire s fie cu cel puin 100C mai mici decât temepraturile de aprindere, explozie, detonare, mocnire sau apariie a produselor toxice (STAS 6877/9 - “Echipamente electrice pentru atmosfer exploziv. Determinarea temperaturii de aprindere a gazelor i vaporilor”).

4.14. Temperatura maxim a agentului termic va trebui s fie cel mult egal cu temperaturile admisibile indicate de productor pentru componentele instalaiei de înclzire.

Înclzirea de gard

4.15. În cldiri i în încperi folosite cu intermiten, în care - în perioadele de nefolosire - este necesar meninerea unei temperaturi pozitive, se prevd instalaii de înclzire de gard.

4.16. Înclzirea de gard se prevede în cazurile în care temperatura minim este cerut de necesiti tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurat prin cldura acumulat sau degajat de utilaje i de elementele construciei (corelat eventual cu mrirea rezistenei termice a elementelor de închidere a spaiului respectiv).

Pentru protecia împotriva îngheului a instalaiilor de orice fel, se poate folosi înclzirea de gard, dac beneficiarul va aprecia c este mai economic decât luarea altor msuri, ca:

golirea instalaiilor ;

prevederea unor conducte însoitoare ; înclzirea local ; utilizarea altor sisteme .

4.17. Prevederea înclzirii de gard este obligatorie în spaiile dotate cu instalaii speciale de stingerea incendiilor de tip “ap - ap”.

4.18. Înclzirea de gard poate fi realizat i prin folosirea uneia din soluiile:

utilizarea instalaiei de înclzire normal, cu reducerea temepraturii agentului termic; utilizarea unei pri din instalaia de înclzire normal; utilizarea unei instalaii speciale de înclzire, folosind aceeai surs i - eventual - o parte din reeaua

de distribuie a instalaiei normale.

Alegerea variantei se face dup criterii economice i funcionale, de asigurare a unei exploatri uoare i sigure.

Tabel 4.1.

SISTEME RECOMANDATE DE ÎNCLZIRE CENTRAL A CLDIRILOR

Nr. crt.

Grupa SISTEMUL

Agent termic Aparate de

1. Cldiri de locuit Hoteluri, sanatorii cu regim hotelier Amenajri turistice: vile, moteluri, hanuri Cmine: studeneti, muncitoreti, de btâni,pentru persoane cu handicap, aezminte de ocrotire Internate colare, cazrmi Policlinici, dispensare, cabinete mediale

Ap cald Corpuri de

Page 9 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 10: instalatii de incalzire centrala

Farmacii, laboratoare medicale

2. Spitale, sanatorii cu regim de spitalizare Materniti, preventorii Cree, grdinie, cmine de copii

Ap cald Corpuri de Suprafee radiante de joas

temperatur

3. Cldiri administrative Uniti de cercetare i proiectare Cldiri comerciale - bancare Instituii judiciare Scoli, licee, faculti Sli de gimnastic

Ap cald Corpuri de sau convectoradiator

Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer cald

4. Teatre, case de cultur, cmine culturale Cluburi, sli de festiviti, sli de edine Sli expoziionale i muzeistice Biblioteci, arhive Cinematiografe Sli de sport Cldiri de cult

Ap cald Corpuri de convectoradiator sau convector

Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer caldAgregate de climatizare

5. Magazine înglobate în cldiri cu specific diferit Complexe sau hale comerciale independente Restaurante, cantine, bufete

Ap cald Corpuri de convectoradiator sau convector

Ap cald sau fierbinte Agregate pentruAgregate de climatizare

6. Bi publice, sli duuri comune Bazine de înot, piscine Spltorii mecanice

Ap cald Corpuri de convectoradiator serpentineSuprafee radiante de joas

temperatur

Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer cald

7. Incperi de producie în care nu se degaj praf, gaze sau vapori

Ap fierbinte Agregate pentru aer caldCorpuri de

convectoradiator (2)Panouri radiante

Ap cald (1) Corpuri de convectoradiator, serpentine

Agregate pentru aer cald

8. Încperi de producie în care procesele tehnologice degaj praf, gaze sau vapori neexplozibili, incombustibili

Ap fierbinte Panouri radiante

Agregate pentru aer cald Panouri radiante

Corpuri de convectoradiator (2)

9. Încperi de producie în care procesele tehnologice degaj praf, gaze sau vapori inflamabili, combustibili sau toxici (3)

Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer cald

10. Locuri de munc sau zone de munc izolate în cldiri neînclzite (4)

Ap fierbinte Agregate pentru aer caldPanouri radiante

11. Grupuri de încperi social-administrative înglobate în cldiri de producie : a) grupuri de încperi în perimetrul spaiilor de producie (birouri de secii pentru maitrii, vestiare, grupuri sanitare) b) grupuri de încperi înglobate în corpuri anexe,

Ap fierbinte Corpuri de convectoradiator

Agregate penru aer cald

Ap cald (1) Corpuri de

Page 10 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 11: instalatii de incalzire centrala

NOTA: Se poate folosi ca agent termic i aburul, în condiiile prevzute la art. 4.11., utilizând agregate de aer cald i corpuri de înclzire.

[top]

5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

Distribuia agentului termic

5.1. Alegerea schemei de distribuie se face astfel încât s se asigure:

alimentarea aparatelor de înclzire ; funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a instalaiei ; stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit ; posibilitatea reglrii instalaiei, la schimbarea condiiilor nominale; posibilitatea msurrii consumului de cldur .

5.2. Alimentarea aparatelor de înclzire se face - de preferin - pe ramuri, care grupeaz aparate de aceeai categorie (corpuri de înclzire, agregate pentru aer cald, suprafee radiante), având curbe caracteristice de variaie a cedrii de cldur cât mai apropiate i care au acelai program de activitate.

Se recomand ca ramurile s fie racordate în paralel, plecând de la un punct comun de distribuie.

5.3. Instalaia interioar de înclzire se concepe pentru a asigura programul real de înclzire al consumatorilor. Pentru un program de înclzire difereniat se pot prevedea ramuri de distribuie diferite i se d posibilitatea scoaterii din funciune a unor pri ale instalaiei cu ajutorul armturilor de închidere; comanda acestora poate fi programat.

Se prevd armturi de închidere i pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita - astfel - zona de influen a unor avarii, precum i alte situaii menionate la art.5.17.

5.4. Echilibrarea hidraulic a instalaiei este necesar pentru realizarea în condiii nominale a alimentrii tuturor aparatelor de înclzire. Se realizeaz prin:

alegerea traseelor conductelor ; dimensionarea conductelor ; introducerea unor rezistene hidraulice locale: diafragme, organe de reglare (regulatoare de presiune

etc.) ; utilizarea pompelor pentru suplimentarea presiunii .

5.5. Instalaia de înclzire se regleaz atunci când condiiile de funcionare difer fa de cele nominale; de asemenea, când unul din parametrii de baz (de ex.: temperatura) variaz fa de valoarea prevzut nominal sau de valoarea programat.

Se folosesc, în acest scop, organe de reglare pentru întreaga instalaie, pentru pri din instalaie sau local, la consumatorii de cldur.

5.6. Se prevede automatizarea reglrii mai ales când operaiunile de reglare sunt foarte frecvente sau când necesit o supraveghere multipl. Astfel se automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în funcie de temperatura aerului exterior i interior, precum i de cea a agentului termic (a se vedea art.16.15...16.21.).

adiacente cldirilor de producie (laboratoare, birouri de proiectare, birouri administrative, vestiare, grupuri sanitare)

convectoradiator serpentine

Page 11 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 12: instalatii de incalzire centrala

5.7. Msurarea consumului de cldur se poate face la surs i la consumatorul de cldur (a se vedea art.16.23….16.25).

În instalaiile interioare de înclzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de cldiri civile i industriale. Este necesar corelarea între soluia de contorizare i schema de distribuie folosit.

În cldirile de locuit etajate, în care, pentru instalaia de înclzire central se folosete o schem de distribuie cu coloane verticale, msurarea cldurii se poate face pe cldire (sau o parte din cldire).

Pentru cldirile de locuit parter i etajate cu instalaia de înclzire având distribuie individual pe apartament (art. 5.11) se poate face i contorizarea cldurii pe apartament. In acest caz, dac prepararea apei calde de consum se face local (art. 5.12.) consumul înregistrat include i cldura necesar preparrii sale.

5.8. Schema general de distribuie orizontal (inelar sau arborescent), vertical (inferioar sau superioar), cu una sau dou conducte, se alege astfel încât s satisfac condiiile necesare.

5.9. În instalaiile de înclzire central din cldiri cu mai multe etaje se ine seama de efectul gravitaional corelat cu soluia de amplasare a distribuiei orizontale: inferioar, superioar, mixt (art.17.21).

5.10. În cazul cldirilor înalte în care se impune distribuia pe zone soluia de amplasare a conductelor orizontale de distribuie - în subsol sau în etaj tehnic - se determin printr-o analiz tehnic i economic, luând în considerare toate instalaiile i construciile aferente. În cazul amplasrii conductelor de distribuie în etaj tehnic, se prevd msurile corespunztoare evitrii inundrii etajelor de sub cel tehnic.

Montarea distribuiei pentru zona superioar sub plafonul unui etaj curent, se poate face cu condiia ca soluia s nu afecteze funcionalitatea etajului respectiv, s se ia msurile corespunztoare pentru evitarea inundrii acestuia în caz de avarii, s se asigure accesul normal la elementele instalaiei i s se poat semnaliza lipsa de etaneitate a conductelor.

5.11. În cldirile de locuit multietajate, în care se urmrete o independen cât mai mare a consumatorilor, se poate folosi o schem de înclzire de apartament, cu distribuie individual orizontal, mono sau bitubular, folosind o surs comun de cldur pentru întreaga cldire.

Alimentarea tuturor apartamentelor din cldire se face - în acest caz -de la una sau mai multe coloane principale verticale bitubulare, montate în spaii comune (de ex. casa scrii) i racordate la sursa comun de cldur.

5.12. Prepararea apei calde de consum, folosind agentul termic al instalaiei de înclzire ca agent primar se poate face: central, zonal (de ex.în fiecare tronson al cldirii de locuit) sau local. Ultima variant se recomand a fi folosit mai ales în cazul înclzirii de apartament.

La alegerea variantei stau criteriile funcional i economic, inând seama i de corelarea necesar între soluiile instalaiilor de înclzire i sanitare.

Alegerea regimului de presiune

5.13. In instalaiile cu agent termic ap cald se asigur presiunea static, necesar meninerii instalaiei pline cu ap, cu ajutorul vaselor de expansiune de tip:

deschis, care asigur presiunea gravitaional prin amplasarea la cota necesar ; închis, care asigur presiunea prin comprimarea unei perne de gaz (aer) la presiunea necesar.

La instalaiile cu agent termic ap fierbinte, se include i valoarea presiunii necesare împiedicrii vaporizrii apei la temperatura nominal; presiunea se asigur în sursa de cldur.

5.14. Presiunea dinamic necesar circulaiei apei se asigur cu ajutorul pompelor de circulaie.

Presiunea total, necesar atât meninerii instalaiei pline cu ap, cât i circulaiei apei, se realizeaz prin alegerea adecvat a poziiei de legare a vaselor de expansiune i a pompelor de circulaie la instalaia de înclzire, astfel încât s se asigure în orice punct al instalaiei de înclzire valoarea necesar a presiunii

Page 12 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 13: instalatii de incalzire centrala

totale.

Presiunea maxim nu trebuie s depeasc valoarea presiunii admisibile în orice element component al instalaiei. Se consider c cele mai vulnerabile componente sunt corpurile de înclzire de la partea inferioar a instalaiei.

5.15. Pompele de circulaie se pot prevedea :

la surs - pentru asigurarea presiunii în central sau punctul termic ; în punctul de distribuie - pe fiecare din ramurile grupând consumatori cu condiii similare ; la consumatori - pentru asigurarea presiunii necesar local.

Amplasarea pompelor se poate face :

la pardoseal, prin intermediul unor postamente ; pe conducte: liniar sau în coturi.

Pentru evitarea întreruperilor în alimentarea cu agent termic se pot prevedea pompe de rezerv. In cazul în care rezult ca necesar pomp de rezerv i amplasarea pompei se face pe conduct se recomand folosirea pompelor gemene.

5.16. Asigurarea unei independene a ramurilor în ceea ce privete presiunea dinamic (fa de posibilitatea unei influene a variaiei de presiune din amonte) se obine prin egalizarea presiunii între conductele principale de ducere i de întoarcere în punctul de racordare i prin creerea presiunii necesare pe fiecare ramur, cu ajutorul unei pompe proprii de circulaie.

În instalaia de înclzire central cu distribuie individual de apartament (a se vedea art. 5.11) se poate asigura aceast independen prin prevederea pe fiecare ramur de apartament a unui vas de egalizare a presiunilor i a unei pompe proprii de circulaie.

Armturi de închidere, reglare, golire i dezaerisire

5.17. Instalaiile interioare de înclzire se prevd cu armturi de închidere :

pe conductele principale i pe ramurile de distribuie ; pe conductele de alimentare a aparatelor de înclzire, pentru izolarea acestora ; pentru izolarea aparatelor care necesit controale frecvente (contoare, filtre) ; pe ramurile alimentând consumatori cu program difereniat ; pentru sectorizarea instalaiei ; pentru izolarea unor circuite restrânse, cu posibiliti frecvente de avarie, de exemplu la baza

coloanelor.

Armturile de închidere se monteaz în locuri accesibile.

5.18. La toate eleementele instalaiei de înclzire unde pot apare variaii ale debitelor de exploatare se prevd armturi de reglare. Se recomand automatizarea reglrii în situaiile menionate la art.5.6.

Pentru instalaii de înclzire cu corpuri de înclzire se recomand:

în cldirile de locuit i alte cldiri civile, dup gradul de utilizare al reglrii: robinete de dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de înclzire ;

în cldirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de înclzire situate în aceeai încpere, pe o ramur comun.

Pentru accesul de control i intervenie se prevd spaiile necesare în zonele de ampalsare a armturilor de reglare.

5.19. Pe circuitele de conducte a cror echilibrare hidraulic nu poate fi realizat numai prin alegerea

Page 13 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 14: instalatii de incalzire centrala

traseelor i prin dimensionarea conductelor, se folosesc msurile indicate la art.5.4. referitoare la echilibrarea hidraulic a instalaiei.

Pentru verificarea echilibrrii hidraulice a circuitelor instalaiei interioare se prevd, fie armturi specializate pentru determinarea presiunilor din instalaie, fie peerechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15, prevzute cu armturi de închidere) în punctele în care aceast msur este considerat strict necesar (de ex. la baza coloanelor principale de la captul ramurilor de distribuie, pe circuite cu regim hidraulic variabil etc.).

5.20. Pentru golirea apei din instalaiile de înclzire se prevd armturi de golire în punctele cele mai joase ale prilor de instalaii separate prin armturi de închidere.

De asemenea, se prevd armturi de golire la aparatele schimbtoare de cldur pentru prepararea aerului cald sau a apei calde de consum.

5.21. În instalaiile funcionând cu agent termic ap, se prevd posibiliti de evacuare a aerului, locale sau centrale.

Evacuarea local a aerului se face cu armturi de dezaerisire, de preferin automate, ampalsate în punctele în care aerul se poate colecta.

Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase de colectare a aerului. Pentru un grup, separat prin armturi de închidere i golire se prevede un sistem propriu de dezaerisire.

Instalaiile de înclzire cu radiatoare din tabl de oel nu vor fi utilizate armturi de dezaerisire automat.

Prevederi specifice instalaiilor cu abur

5.22. La corpurile de înclzire i agregatele de aer cald funcionând cu abur se prevd separatoare de condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori mici, utilizând abur cu aceeai presiune i având acelai program de funcionare.

5.23. Pe conductele instalaiei interioare de distribuie a aburului se face separarea condensatului la punctele de evacuare (purjare) prevzute la ruperi de pant i la captul ramurilor.

Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de dezaerisire.

5.24. Se folosesc pentru separarea condensatului de abur, dup caz, oale, aparate sau sifoane de condensat.

Oalele de condensat se prevd la consumatori de cldur ce folosesc debite mari de abur (în special schimbtoare de cldur) sau în cazul aburului de medie presiune.

Aparatele de condesat se folosesc în special la corpuri de înclzire.

Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joas presiune, având presiuni sub 0,3 bar.

Traseele conductelor în interiorul cldirilor

5.25. Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel încât s asigure:

alimentarea tuturor consumatorilor ; accesul la conducte, aparate i armturi în timpul exploatrii ; lungimi minime de reea ; autocompensarea dilatrilor ; reducerea numrului de goluri la trecerea prin elementele structurale ;

Page 14 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 15: instalatii de incalzire centrala

respectarea prevederilor art.16.5 referitor la distanele minime normate dintre conductele instalaiei de înclzire i elementele de construcii, executate din materiale combustible .

5.26. La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin:

pereii i planeele încperilor cu pericol de explozie ; încperi cu medii agresive ; încperi în care se depoziteaz mrfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact cu apa ; încperi care, datorit trecerii conductelor, îi diminueaz valoarea estetic ; încperi neînclzite.

În caz c trecerea prin aceste categorii de încperi nu poate fi evitat, se iau msuri corespunztoare (piese speciale de trecere, canale sau tuburi de protecie, izolri etc.)

5.27. În cldirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat, dup opiunea bneficiarului.

În încperile în care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau msuri pentru evitarea pericolului de arsuri prin atingere direct.

Pentru poriunile în care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor msuri prin care s se poat semnala eventuala lips de etaneitate a conductelor i poziionarea unei avarii (de ex.ui de control pe ghene i puncte de scurgere a apei).

În mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a conductelor.

În încperile care reclam condiii igienice sau de confort deosebite (de ex.teatre, cinematografe mari, sli de operaie etc.) pozarea mascat se poate face cu elemente uoare, demontabile.

Conductele se pot monta în ghene, alctuite conform reglementrilor de siguran la foc, iar mascarea se poate face cu elemente uoare, demontabile, fr a afecta elementele structurale ale cldirilor.

5.28. În cazul utilizrii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub pardoseal (înclzite cu distribuie orizontal de apartament, înclzire prin radiaie) se recomand prevederea unor msuri prin care s se poat controla etaneitatea instalaiei. Utilizarea acestor soluii este condiionat de folosirea unor materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibiliti de înlocuire (de ex.conducte de material plastic de tip “eav în eav”).

Msurile similare se recomand i pentru instalaiile montate la plafon (de ex. înclzire prin radiaie).

5.29. Conductele distribuiei orizontale din cldirile civile se amplaseaz în subsolul general i în subsolul sau nivelul tehnic.

Pentru conductele principale sau de distribuie ale cldirilor civile fr subsol i fr pod se pot prevedea canale circulabile.

În cazul folosirii schemei de distribuie superioar, conductele se pot monta în podul cldirilor, cu luarea msurilor de termoizolarea a lor.

5.30. În cldiri industriale conductele se monteaz - de regul - aparent, la înlimi convenabile. Poriunile de reea pentru care condiiile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozeaz în canale vizitabile.

5.31. Se evit pozarea conductelor instalaiilor de înclzire cu ap, cu funcionare intermitent (inclusiv a celor de dezaerisire), în spaii a cror temperatur poate scdea sub 0oC. Dac evitarea nu este posibil, se vor lua msuri speciale de protecie împotriva îngheului.

5.32. Se recomand evitarea amplasarii conductelor sau a altor componente ale instalaiei în zone de circulaie sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale aciuni mecanice exterioare.

Msuri de protecie global (construcii i instalaii)

Page 15 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 16: instalatii de incalzire centrala

5.33. Trecerea conductelor prin elemente de construcii (perei i planee) care au rol de protecie la foc, antifoc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor în care se monteaz conductele se va face - obligatoriu - conform reglementrilor de siguran la foc.

5.34. La trecerea conductelor prin perei i planee se va ine seama atât de reglementrile de siguran la foc, cât i de necesitatea micrii libere a conductelor datorit dilatrii (a se vedea i cap.14). In acest scop se vor folosi obligatoriu detalii omologate asigurând condiiile globale funcionale i de siguran la foc, inclusiv în cazul unei aciuni seismice.

5.35. Prin încperile de categorie A i B de pericol de incendiu, precum i prin cele de categoria C cu praf combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înclzire care alimenteaz înclzirea altor încperi, decât cele ale încperii respective.

Agenii termici i parametrii acestora vor fi alei conform prevederilor art. 4.13, iar traseele conductelor vor fi stabilite în raport cu temperatura de aprindere a substanelor din încperi, astfel încât s nu provoace explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apariia produselor toxice.

5.36. Este interzis pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu presiunea mai mare de 1 bar în casa scrilor, pe cile de evacuare în caz de incendiu i în staiile pompelor de incendiu.

Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul cldirilor, pe pereii acestora, vor fi montate la o distan de cel puin 5 m, msurat în planul peretelui, de limitele uilor de evacuare sau de axul scrilor de evacuare în caz de incendiu. In cazul în care distana prescris nu poate fi asigurat, se vor lua msuri de ecranare a conductelor de abur în zona uilor de evacuare sau a scrilor de salvare, prin elemente incombustibile cu o rezisten la foc de minimum 15 min.

5.37. Se interzice trecerea conductelor de înclzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin :

canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze combustibile ; canale i ghene în care se pot acumula substane care prezint pericol de incendiu sau explozie ; încperi de depozitare a substanelor generatoare de reacii periculoase în contact cu apa ; încperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuie, baterii de condensatoare sau

acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excepie conductele instalaiilor de înclzire ale încperilor respective ;

casa ascensoarelor ; couri i canale de fum (cu excepia instalaiilor pentru recuperarea cldurii gazelor de ardere).

5.38. Ansamblulul instalaiei de înclzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezistena mecanic necesar prelurii eforturilor portante i celor date de dilatarea instalaiei, precum i de aciuni seismice.

Elementele de rezisten ale construciei trebuie s aib capacitatea prelurii acestor eforturi. In situaia în care elementele de rezisten sunt existente se va avea în vedere, la alegerea traseului instalaiei, ca eforturile transmise prin instalaia de înclzire s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construcii.

Pentru susinerea elementelor de instalaie (în special a conductelor) se recomand folosirea detaliilor tip de instalaii.

5.39. Se interzice executarea în elementele structurii de rezisten a liurilor orizontale i verticale, precum i a golurilor, dac acestea nu au fost prevzuite în proiectul structurii de rezisten.

Sliurile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten.

5.40. În localitile cu distribuie de gaze naturale, pentru conductele de înclzire montate direct în sol sau în canale de protecie, se vor lua msuri de etanare a acestora la intrarea sau ieirea din subsolul cldirilor, pentru a se împiedica ptrunderea în cldiri a gazelor naturale infiltrate în solul înconjurtor.

De asemenea, în aceste situaii se vor etana toate trecerile instalaiei de înclzire prin planeul de sub parter, precum i eventualele planee intermediare, aflate sub cota solului, pentru evitarea ptrunderii gazelor

Page 16 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 17: instalatii de incalzire centrala

în interiorul cldirilor.

Pentru soluiile de etanare se recomand utilizarea detaliilor specifice de instalaii.

La intrarea sau ieirea din cldire a conductelor de înclzire montate direct în sol sau în canale de protecie, dac între acestea i conducta de gaze este o dferen mai mic de 5 m, se vor prevedea rsufltori, pe traseul conductelor de înclzire (conform prevederilor din Normativul I6).

[top]

6. ÎNCLZIREA CU CORPURI DE ÎNCLZIRE

Domeniul de utilizare

6.1. Sistemul de înclzire central cu corpuri de înclzire se prevede, în general, în cldiri cu încperi de dimensiuni i înlimi reduse, care nu necesit instalaii de ventilare mecanic sau instalaii de înclzire cu aer cald.

6.2. În încperi cu dimensiuni i înlimi mari (hala de producie, spaii comerciale etc.), înclzirea cu corpuri de înclzire se folosete în paralel cu înclzirea cu aer cald în cazurile în care este necesar compensarea efectului de radiaie negativ al suprafeelor de închidere reci atunci când locurile de munc sau activitate sunt în apropierea acestora. Dimensionarea corpurilor de înclzire se efectueaz în conformitate cu “Ghidul pentru proiectarea instalaiilor de înclzire perimetral la cldiri” - GP 060.

Înclzirea cu corpuri de înclzire, în paralel cu înclzirea cu aer cald, se poate face i în alte situaii în care soluia este justificat tehnic i economic.

Alegerea tipului de corp de înclzire

6.3. În aceeai instalaie de înclzire central se recomand utilizarea unor corpuri de înclzire cu curbe caracteristice de variaie a cedrii de cldur, cât mai apropiate.

Se d preferin corpurilor de înclzire cu un indice ridicat de încrcare termic al metalului, pentru durata de via (W/kg) x ani durat de via.

6.4. În încperi în care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, ci de circulaie etc.) se prevd corpuri de înclzire cu rezisten mecanic corespunztoare.

De asemenea, la alegerea corpului de înclzire se are în vedere ca acesta s fie rezistent la aciunea coroziv a mediului în care se monteaz; radiatoarele din tabl de oel nu se vor monta în medii corozive.

La folosirea apei fierbini ca agent termic, corpul de înclzire trebuie s reziste la presiunea corespunztoare temperaturii de vaporizare a apei fierbini.

În încperi cu medii încrcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prevd corpuri de înclzire uor de curat i cu forme care nu favorizeaz depunerea prafului sau suspensiilor; în acest caz se evit folosirea corpurilor de înclzire cu convecie puternic.

În încperi cu degajri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de înclzire cu aripioare, cu convecie liber.

În încperile cu pericol de explozie, corpurile de înclzire trebuie s aib temperatura superificial sub limita de siguran prescris la art.4.13. sau de alte reglementri în vigoare.

6.5. Pentru înclzirea perimetral a încperilor în care exist locuri fixe de munc sau activitate în apropierea suprafeelor vitrate exterioare, (a se vedea art.6.2.) se prefer corpuri de înclzire capabile a realiza temperaturi superficiale cât mai ridicate i care cedeaz cldura preponderent prin radiaie; în aceste cazuri se utilizeaz corpuri de înclzire cu un numr redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singur plac

Page 17 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 18: instalatii de incalzire centrala

radiant.

Pentru combaterea infiltraiilor de aer rece, corpurile de înclzire vor avea, pe cât posibil, lungimea egal cu cea a ferestrelor, adoptându-se corpuri de înclzire cu înlime redus.

6.6. În grupuri sanitare sau alte încperi, cu spaii restrânse, se pot folosi - cu acceptul beneficiarului - registre verticale cu un numr redus de evi.

Amplasarea corpurilor de înclzire

6.7. Corpurile de înclzire se amplaseaz astfel încât s se asigure funcionarea lor cu eficien termic maxim i s se coreleze cu elementele construciei, cu mobilierul sau utilajele de producie i cu celelalte instalaii aferente cldirilor; se va asigura circulaia persoanelor i accesul la hidranii de incendiu. Este necesar ca soluiile de ansamblu s satisfac cerinele funcionale, estetice i economice.

6.8. Corpurile de înclzire se amplaseaz corelat cu componentele instalaiilor electrice potrivit prevederilor din “Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pân la 1000 V curent alternativ i 1500 V curent continuu” - I 7, cu privire la prevenirea accidentelor prin electrocutare.

6.9. Pentru obinerea unei eficiene termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de înclzire la partea inferioar a încperilor, în vecintatea suprafeelor reci. Corpurile de înclzire care cedeaz cldura în special prin convecie se monteaz în dreptul parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, în imediata apropiere a acestuia.

6.10. Realizarea nielor pentru montarea corpurilor de înclzire este permis cu acordul proiectantului de rezisten.

La niele din pereii exteriori, se recomand ca rezistena termic a peretelui din spatele corpurilor de înclzire, s fie cel puin egal cu cea din câmpul normal al pereilor respectivi; pentru creterea eficienei se poate prevedea o plac sau folie reflectorizant, pe perete, în spatele corpurilor de înclzire.

6.11. În casele scrilor, corpurile de înclzire se amplaseaz, de regul, la parter. Dac nu este suficient pentru acoperirea necesarului de cldur, se prevd corpuri de înclzire i la nivelurile imediat superioare.

6.12. Pe cile de evacuare în caz de incendiu (coridoare, scri), amplasarea corpurilor de înclzire se va face cu respectarea reglementrilor de siguran la foc.

Mascarea corpurilor de înclzire

6.13. Mascarea corpurilor de înclzire se prevede :

la folosirea agenilor termici cu parametri ridicai, în scopul evitrii pericolului de arsur prin atingere direct ;

în încperi destinate copiilor precolari (în cree, grdinie, cmine) ; în încperi cu cerine estetice speciale ; în alte situaii, la cererea beneficiarului.

6.14. Tipurile de mti trebuie s asigure circulaia nestânjenit a aerului, reducerea minim a debitului de cldur al corpului de înclzire, realizarea cerinelor estetice locale, demontarea lor i curirea uoar a corpului de înclzire.

Racordarea la instalaie a corpurilor de înclzire

6.15. Corpurile de înclzire se racordeaz la instalaie astfel încât circulaia agentului termic s se fac, de regul, de sus în jos.

In cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurile de înclzire, se ine seama de influena respectiv asupra temperaturii medii a corpurilor de înclzire, specific tipului de corp i dimensiunilor sale.

Page 18 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 19: instalatii de incalzire centrala

6.16. La folosirea schemei de distribuie cu coloane verticale, legturile corpurilor de înclzire se prevd, regul, pe aceeai parte, dac - prin construcia corpurilor - nu sunt prevzute pe pri opuse; dac circulaia agentului termic se face de sus în jos, corpurile de înclzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz în diagonal.

Pentru legarea corpurilor de înclzire la coloane se recomand distanele minime între corp i coloan, prevzute la art.14.7 i în tabelul 14.3 pentru a se asigura compensarea dilatrilor. In cazul când nu se pot respecta aceste distane, se prevede racrodarea corpului de înclzire la captul opus coloanei.

În cazul altor scheme de distribuie (ex. distribuie individual monotub orizontal în pardoseal), legarea corpurilor de înclzire se face conform instruciunilor tehnice ale furnizorului elementelor de racordare folosite.

[top]

7. ÎNCLZIREA CU AER CALD

Domeniul de utilizare

7.1. Se adopt sistemul de înclzire cu aer cald în încperi din cldiri civile i industriale, atunci când :

se prevede ventilarea mecanic a încperilor pentru satisfacerea condiiilor de confort sau funcionale ale acestora ;

condiiile funcionale i dimensiunile încperilor nu permit folosirea eficient a altor sisteme de înclzire, mai ales în zona central (de ex.: sli de spectacole, sli de sport, încperi mari de producie fr nociviti); ( a se vedea i tabelul 4.1.) ;

încperile sunt folosite intermitent pe o durat scurt (de ex: sli de adunri, cldiri de cultur) ; sistemul cu corpuri de înclzire nu poate asigura singur necesarul de cldur.

7.2. Înclzirea cu aer cald se folosete în paralel cu înclzirea cu corpuri de înclzire sau cu panouri (benzi) radiante atunci când soluia este necesar pentru satisfacerea condiiilor de confort termic în zonele perimetrale, cu perei exteriori (de ex: în încperi cu locuri fixe de munc sau activitate în apropierea suprafeelor vitrate exterioare - a se vedea art.5.2.).

Alegerea sistemului de înclzire cu aer cald

7.3. În cazul în care adoptarea înclzirii cu aer cald rezult din necesitatea ventilrii, soluia de realizare a înclzirii este cea determinat de cerinele ventilrii i se stabilete conform prevederilor “Normativului privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5.

7.4. Este necesar ca înclzirea cu aer cald s asigure încadrarea valorilor vitezei i temperaturii aerului în limitele de confort termic, în cazul cldirilor civile sau cele prescrise de “Normele generale de protecia muncii”, în cazul cldirilor industriale. Limitele se refer atât la refulare cât i la oricare punct de circulaie a aerului în zona de lucru a încperii. Temperatura i viteza aerului se coreleaz la refulare cu debitele de cldur i de aer.

7.5. Debitul de cldur furnizat de instalaia de înclzire cu aer cald se determin pe baza bilanului termic al pierderilor, degajrilor i aporturilor de cldur ale spaiului de înclzit, inând seama - dac este cazul - i de debitul de cldur furnizat de corpurile de înclzire montate în spaiul respectiv.

În cazul spaiilor prevzute cu ventilare mecanic, la stabilirea necesarului total de cldur pentru înclzire i ventilare se va ine seama i de cldura necesar pentru înclzirea aerului de ventilare pân la temperatura încperii respective.

7.6. La determinarea debitului de aer cald al instalaiei de înclzire i ventilare se ine seama de :

debitul de cldur necesar încperii - furnizat astfel încât s nu se depeasc limitele de temperatur admise ale aerului (a se vedea art. 7.4. i 7.13.) ;

Page 19 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 20: instalatii de incalzire centrala

debitul de aer necesar pentru ventilarea încperii.

7.7. În cazul în care debitul de aer necesar ventilrii generale este prea mic pentru a asigura acoperirea necesarului de cldur al încperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu asigur o repartiie corespunztoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se ia una din urmtoarele msuri:

utilizarea aerului recirculat ; mrirea debitului de aer proaspt (în cazuri în care nu este admis recircularea aerului).

Recircularea aerului se adopt numai cu respectarea prevederilor “Normelor generale de protecie a muncii” i ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5, privitoare la calitatea necesar a aerului din încperi.

7.8. La determinarea debitului de aer al instalaiei de înclzire - când nu este necesar i ventilarea - se urmrete reducerea debitului de aer vehiculat, fr a se coborî sub limita minim necesar asigurrii unei distribuii satisfctoare a aerului în încpere.

7.9. Amplasarea în plan a gurilor de refulare se face astfel încât jeturile de aer s acopere cât mai omogen spaiul înclzit.

Inlimea i viteza de refulare a jeturilor de refulare se aleg astfel încât în zona de lucru s se asigure parametrii prevzui (a se vedea art. 7.4.).

7.10. Este necesar ca repartizarea debitelor de aer cald s fie uniform în toate zonele de producie sau ale încperii.

Se excepteaz de la aceast prevedere cazurile în care instalaia de aer cald este combinat cu ventilarea i are funcia de diluie a nocivitilor distribuite neuniform, când distribuia debitelor de aer se face în funcie de cantitatea i calitatea nocivitilor degajate în diferite zone ale spaiului respectiv.

7.11. În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesar repartizarea neuniform a debitelor de aer cald sau a cldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald suplimentare i independente de instalaia de ventilare sau baterii de înclzire secundare, montate pe reeaua de distribuie a aerului.

7.12. La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hal, se ine sema de vitezele admise în zona de lucru (a se vedea art.7.4.)

Btaia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se coreleaz cu caracteristicile constructive ale halei astfel încât s se satisfac prescripiile art.7.10.

7.13. La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instalaiile de înclzire cu aer cald se ine seama de urmtoarele :

temperatura maxim va corespunde prevederilor din “Normele generale de protecie a muncii” ; temperatura minim se aleg astfel încât, la ptrunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia

s depeasc temperatura ambiant cu valoarea impus de viteza aerului în zona respectiv; îndeplinirea prevederilor la temperatura minim va fi verificat i în condiiile perioadei de tranziie a înclzirii.

7.14. În cldirele care adpostesc încperi sau secii cu programe diferite de funcionare se prevd sisteme separate de înclzire cu aer cald, pe zonele cu acelai program de funcionare.

7.15. În construciile prevzute cu elementele automate de protecie i stingere a incendiilor cu fuzibile, instalaia de înclzire cu aer cald va trebui s fie realizat astfel (temperatura, viteza i direcia de deplasare a aerului cald) încât s se evite posibilitatea intrrii greite în funciune a instalaiilor P.S.I.

7.16. La instalaiile de înclzire cu aer cald care funcioneaz exclusiv cu aer exterior i care nu sunt utilizate continuu timp de 24 ore, se recomand a se prevedea prize de aer recirculat, pentru amorsarea înclzirii în regim de recirculare, înainte de începerea activitii normale de producie.

Page 20 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 21: instalatii de incalzire centrala

Soluii de înclzire cu aer cald

7.17. Soluia de înclzire cu aer cald preparat centralizat i distribuit prin canale se utilizeaz mai ales în cazul în care se prevede ventilarea mecanic general cu canale de distribuie i guri de refulare, în conformitate cu prevederil din “Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” - I 5.

7.18. Parametrii de debit i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instalaie, reglarea fiind automatizat.

La alegerea, amplasarea i dimensionarea gurilor de refulare se asigur condiiile privind omogenitatea distribuiei aerului i parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 7.9. i 7.12.).

7.19. La determinarea capacitii bateriilor de înclzire ale sistemelor de înclzire cu aer cald preparat centralizat se iau în considerare i pierderile de cldur ale aerului pe canalele de distribuie. Pentru reducerea acestor pierderi se analizeaz oportunitatea izolrii termice a canalelor.

7.20. Izolarea termic a canalelor se prevede, în caz de necessitate i pentru:

împiedicarea condensrii vaporilor de ap pe pereii canalelor ; limitarea propagrii incendiului prin intermediul canalelor ctre materiale combustibile aflate în

apropierea lor.

7.21. Se pot folosi i variante ale sistemului de înclzire cu aer cald i distribuie prin canale, la care prepararea centralizat a aerului se face la o temperatur mai ridicat a aerului decât cea de refulare, astfel :

soluia de distribuie prin canale a unui debit mai redus de aer la temperatur mai ridicat i apoi la locul de utilizare, folosind aparate de inducie, se refuleaz în încpere un amestec de aer transportat i recirculat ;

soluia cu dou canale de aer - cald i rece - care prin amestc trimit prin gura de refulare aerul la temperatura necesar; are posibilitatea unei reglri automate locale.

7.22. Asigurarea omogenitii înclzirii cu aer cald i împiedicarea stratificrii termice la partea superioar a încperilor, în special a celor înalte - se realizeaz prin soluii ca: introducerea aerului în zona de lucru cu jeturi verticale de sus în jos, cât mai aproape de pardoseal, folosirea unor aparate speciale pentru destratificare etc.

7.23. Înclzirea aerului se poate asigura i prin instalaia de climatizare din unele încperi cu cerine deosebite funcionale din cldiri civile i industriale. Aerul este tratat centralizat sau local pentru a se asigura temperatura i umiditatea necesar.

7.24. Înclzirea cu aer cald a spaiilor care nu necesit ventilarea se realizeaz, de preferin, prin prepararea local a aerului cald i fr tubulatur - de exemplu: agregatele de aer cald sau aeroterme.

Prepararea aerului se face local, în aparat, folosind un agent termic distribuit din centrala termic. Soluia este recomandt în special, în încperile de producie, cu dimensiuni mici i mijlocii, inând seama i de faptul c agregatele de aer pot folosi mrimi diferite ale gurii de refulare, iar aerotermele au guri cu dimensiuni fixe din construcie.

7.25. În lipsa unui agent termic sau în situaii în care soluia rezult avantajoas, pentru înclzirea cu aer cald a încperilor se pot folosi generatoare cu aer cald, echipamente la care înclzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos.

Utilizarea generatorului de aer cald pentru înclzirea încperilor se face cu luarea tuturor msurilor necesare de siguran la foc i siguran în exploatare: generatoare cu focar etan, la care circuitul aerului de înclzire este separat de circuitul aer de ardere - gaze arse, instalaii de semnalizare - automatizare pentru funcionarea în siguran (meninerea concentraiilor de noxe din încpere în limitele admise, controlul alimentrii cu combustibil, detecia scprilor de gaze etc.).

7.26. În încperile cu suprafaa sub 100 mp i având cerine de climatizare (birouri, magazine etc.), înclzirea se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare, folosind un agent termic sau energie

Page 21 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 22: instalatii de incalzire centrala

electric.

7.27. Utilizarea agregatelor pentru aer cald i a aerotermelor nu este admis la încperi în care nivelul limit de zgomot este depit de cel produs de funcionarea agregatelor.

În încperi cu degajri de pulberi, praf, gaze sau vapori combustibili sau explozivi, precum i în cele cu degajri mari de umiditate este admis numai utilizarea agregatelor pentru aer cald de construcie special.

7.28. La amplasarea prizelor de aer exterior se ine seama de prevederile “Normativului pentru proiectarea i execuia instalaiilor de ventilare i climatizare”, I 5, urmrindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer i agregat s fie cât mai scurt, cu cât mai puine piese speciale.

7.29. Soluia de înclzire cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spaial, având btaie mare, se poate folosi în hale industriale lungi i înalte, fr degajri importante de cldur, pulberi, praf, vapori i gaze toxice i fr obstacole tehnologice.

Se urmrete cuplarea mai multor guri de refulare la un singur agregat ventilator - baterie.

Pentru realizarea soluiei se folosesc indicaiile din “Instruciuni tehnice pentru proiectarea instalaiilor de înclzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaial” - I 26.

7.30. La uile i porile exterioare ale încperilor care adpotesc procese sau activiti care nu permit coborârea sensibil a temperaturii interioare sau necesit un tampon termic la intrarea persoanelor, se prevd perdele de aer cald în conformitate cu “Normativul pentru proiectarea i execuia instalaiilor de ventilare i climatizare” - I 5, urmrindu-se reducerea necesarului de cldur al acestora (de ex.: prin utilizarea aerului cald din zona superioar a încperilor).

7.31. În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilare se urmrete recuperea în cea mai mare msur a cldurii coninute în aerul viciat evacuat i folosirea cldurii pentru înclzirea aerului introdus.

[top]

8. ÎNCLZIREA PRIN RADIAIE

Domeniu de utilizare

8.1. Sistemul de înclzire prin radiaie se utilizeaz :

în cldiri civile, în încperi cu cerine deosebite igienice i de confort, precum i pentru asigurarea unei înclziri uniforme ;

în hale industriale cu spaii mari i fr necesiti de ventilare, pentru asigurarea unei distribuii omogene a înclzirii ;

în încperi de producie industrial, pentru a realiza o înclzire zonal (art. 4.5), puncte calde (art. 4.6) sau înclzire perimetral (art. 6.2 i 7.2) ;

în spaii deschise i semideschise.

Alegerea sistemului de înclzire prin radiaie

8.2. Înclzirea prin radiaie a cldirilor civile se realizeaz, de regul, cu suprafee radiante din elemente de înclzire (obinuit evi) aflate la tavan, pardoseal sau perei. Acestea se mascheaz cu elemente de acoperire sau se înglobeaz în elementele de construcie.

În încperile industriale se folosesc panouri radiante aparente.

8.3. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante nu se aplic încperilor folosite cu program intermitent, mai ales dac durata de folosin este scurt (pân la câteva ore) sau când cldirea este supus la variaii termice mari (inerie termic mic, însorire etc.).

Page 22 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 23: instalatii de incalzire centrala

Înglobarea elementelor de înclzire în elementele structurii de rezisten ale cldirilor se poate face numai cu acordul proiectantului structurii de rezisten.

8.4. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante la tavan (radiaie de tavan) se aplic în cazul încperilor cu cerine igienice deosebite care reclam evitarea posibilitii de transport al prafului prin convencie (de ex.: saloane de bolnavi cu cerine igienice speciale, sli de operaie) i în încperi în care cerinele de mobilare sau de ordin estetic impun eliminarea corpurilor de înclzire montate lâng peri (de ex.: muzee, expoziii etc.).

8.5. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante la pardoseal (radiaie de pardoseal) se folosete în cazul încperilor cu necesar redus de cldur, lipsite aproape total de mobilier sau în care temperatura mai ridicat a pardoselii este cerut de modul de utilizare a încperii (de ex.: bi publice, piscine etc.).

8.6. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante în perei se utilizeaz ca sistem complementar al înclzirii prin radiaie de tavan sau de pardoseal (prin care nu se poate acoperi necesarul de cldur al încperii), sau când este necesar ridicarea temperaturii superficiale a pereilor.

8.7. Înclzirea prin panouri sau benzi radiante se folosete în cazul încperilor spaioase i cu înlime mare, în încperi de producie în care nu este admis deplasarea particulelor solide din aer, precum i pentru înclzirea perimetral a spaiilor de producie în locul unor corpuri de înclzire, dac soluia se dovedete mai eficient funcional i economic.

8.8. Înclzirea prin radiaie la temperaturi înalte folosind radiani electrici sau cu gaze, se poate prevedea pentru spaii deschise (terase, peroane, intrri în cldiri) sau chiar în spaii închise, atunci când nu se poate utiliza un agent termic i dac folosirea soluiei în aceste spaii este admis de reglementri de siguran la foc.

La radianii cu gaze se iau msuri de automatizare pentru prevenirea incendiilor i pentru meninerea concentraiilor de noxe în limitele admise.

Amplasarea suprafeelor de înclzire; reeaua de distribuie

8.9. În încperile industriale, amplasarea panourilor (benzilor) radiante se face în strict corelare cu cerinele tehnologice, pentru a nu prova ecranarea parial a panourilor (benzilor) i nici restricii tehnologice (de ex.: în transportul suspendat).

8.10. La amplasarea suprafeelor radiante se va urmri combaterea efectelor de radiaie negativ a ferestrelor i pereilor exteriori asupra schimbului de cldur al ocupanilor, prin montarea suprafeelor radiante ctre periferia încperii.

8.11. În încperile prevzute cu elemente automate de protecia i stingere a incendiilor cu fuzibile, amplasarea suprafeelor radiante va trebui realizat astfel încât s se evite posibilitatea intrrii greite în funciune a instalaiilor P.S.I.

8.12. Se recomand ca circulaia agentului purttor de cldur în elementele înclzitoare s se fac de la peretele exterior spre centrul încperii.

8.13. Organele de reglare vor fi prevzute pentru fiecare element înclzitor, în cazul încperilor mici, sau pentru grupuri de elemente înclzitoare, în încperile mari i se vor monta la o înlime uor accesibil.

8.14. Se va urmri ca, prin mrimea elementelor înczitoare i prin înserierea acestora s se realizeze echilibarea hidraulic a circuitelor, respective, prelucrarea aceluiai ecart de temperatur între ducere i întoarcere.

[top]

9. CENTRALE TERMICE

Page 23 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 24: instalatii de incalzire centrala

Agenii termici produi în centralele termice

9.1 Alegerea agenilor termici produi în centralele temice i a parametrilor acestora se face inându-se seama de economicitatea întregului sistem alctuit din: sursa de cldur, reelele termice i instalaiile interioare.

9.2. Se recomand producerea a cel mult 2 ageni termici i prevederea posibilitii de a fi folosii la diveri parametri nominali de temperatur, adaptai la necesitile instalaiilor consumatoare de cldur (a se vedea art. 4.7.-4.10).

9.3. Capacitatea centralei termice se determin pe baza cronogramei consumurilor de cldur, alctuit astfel încât s satisfac toate necesitile de cldur, în condiii nominale. Se recomand aplatizarea vârfurilor de consum, folosind - eventual - acumularea apei calde de consum.

Amplasarea centralelor termice

9.4. În ansamblurile cldirilor de locuit alimentate centralizat cu cldur, amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu cldur din cadrul planului Urbanistic sau al Studiului de fezabilitate, analizând i posibilitatea de cooperare cu surse de cldur existente în zon.

În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmrete amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, inând seama de condiiile locale: ecologice (direcia vânturilor dominante, poziia courilor de fum fa de cldirile din zon), configuraia terenului, posibilitatea extinderilor viitoare.

Centralele termice funcionând cu combustibil solid se amplaseaz în afara zonelor de locuit, inând seama de dificultile create de transportul combustibilului, zgurii i cenuii, precum i de pericolul de poluare; fac excepie centralele termice folosind combustibil solid, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW, pentru care condiiile de amplasare sunt aceleai ca i pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos.

La amplasarea centralelor termice care au în componen i agregate pentru producerea combinat a energiei termice i electrice (de exemplu, agregate de cogenerare cu motor termic) vor fi avute în vedere i condiiile i soluiile tehnice pe care sistemul energetic le impune pentru preluarea energiei electrice, în conformitate cu reglementrile legale.

9.5. În ansamblurile de cldiri de locuit, centralele termice se prevd, de regul, în cldiri independente sau alipite unora din cldirile alimentate.

în cazul alimentrii locale cu cldur centralele termice se pot amplasa înglobate în interiorul unei cldiri. La amplasarea centralelor termice în interiorul cldirii deservite vor fi respectate prevederile “Ghidului de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici” - GP 051.

Alipirea sau înglobarea într-o cldire a centralei termice se face fr a afecta buna funcionalitate a cldirii i structura de rezisten a acesteia.

9.6. Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - I6.

Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - I 31.

9.7. La amplasarea centralelor termice se va ine seama, obligatoriu, de prescripiile tehnice ISCIR i de reglementrile de siguran la foc.

9.8. Centralele termice se grupeaz, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodrii, ca: staii de hidrofor, staii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat.

9.9. Centralele termice înglobate în cldiri, în mod oblgiatoriu, nu se amplaseaz :

Page 24 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 25: instalatii de incalzire centrala

în i sub încperi din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ; în i sub sli aglomerate i ci de evacuare ale slilor aglomerate, sub scene i sub încperi cu

aglomerri de persoane; în încperile de zi i dormitoarele colectivitilor pentru copii de vârst precolar, precum i sub

acestea în cazul în care se utilizeaz gazele naturale sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil ;

în i sub sli de clase, laboratoare sau sli de gimnastic din cldiri pentru învmântul elementar i mediu ;

în cldiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub sli de operaii ; la subsolul cldirilor, în cazul în care se folosete drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL) ;

în interiorul cldirilor înalte (peste 28 m), exceptând poriunile care nu ating aceast înlime; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament ;

în spaii cu risc mare de incendiu din cldiri civile, definite conform Normativului P 118.

9.10. În cldiri civile se recomand s nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau alturi de încperi de locuit sau încperi în care se desfoar o activitate sensibil la zgomot, trepidaii sau exces de temperatur. In cazul în care este imposibil evitarea vecintii cu astfel de încperi se iau msurile prevzute la art.10.32.

9.11. Montarea cazanelor din instalaiile de înclzire de apartament se face în încperi bine aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit sau cmri i care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât s se asigure acces uor la cazan, s nu se stânjeneasc alte activiti i s se respecte cerinele din cartea tehnic a cazanului.

Probleme specifice ale centralelor termic care deservesc instalaii de înclzire existente

9.12. Prevederea unei centrale termice pentru alimentarea cu cldur a unor instalaii de înclzire existente va fi însoit, ori de câte ori este posibil de reabilitatea sau modernizarea instalaiilor interioare de înclzire; totodat va fi analizat oportunitatea îmbuntirii proteciei termice a cldirii.

9.13. Alimentarea cu cldur de la centrala termic a unor consumatori existeni se va face cu condiia contorizrii fiecrui consumator.

9.14. În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instalaie de înclzire existent, nu este posibil reabilitatea sau modernizarea acesteia din urm, se va face în mod obligatoriu, înainte de racordare, splarea cu dezincrustani a instalaiei i curirea interioar a corpurilor de înclzire.

9.15. Cazanele i echipamentele din centrala termic se protejeaz împotriva înfundrii circuitelor hidraulice cu depuneri provenind din instalaiile interioare prin prevederea unor filtre de impuriti pe conductele de întoarcere din instalaiile interioare.

9.16. Dimensionarea pompelor de circulaie din centrala termic, ce deservesc instalaii vechi, va fi fcut pe baza unor msurtori pe circuitele hidraulice ale instalaei în vederea determinrii pierderilor de sarcin reale în instalaiile interioare. Cu aceast ocazie se va face i reechilibrarea hidraulic a ramurilor principale de distribuie ale instalaiei.

Echiparea cu cazane

9.17. Se recomand echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat i emisii de noxe reduse. Se are în vedere un randament înalt al instalaiilor de ardere, recuperarea cldurii din gazele de ardere - obinute convectiv i prin condensarea vaporilor - i completa automatizare.

Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominal, de minimum :

90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ;

89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, motorin etc.);

80 % pentru combustibil solid (crbune) .

Page 25 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 26: instalatii de incalzire centrala

Scderea randamentului la funcionarea în sarcin redus nu poate fi mai mare de 3 %.

Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limiteaz, în funcie de tipul combustibilului, la urmtoarele valori maxime de emisie a poluanilor:

• pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) :

monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3N ;

oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3N ;

oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3N ;

• pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, motorin etc.) :

pulberi: 50 mg/m3N ;

monoxid de carbon (CO): 170 mg/m3N ;

oxizi de sulf (SOx): 1700 mg/m3N ;

oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ;

• pentru combustibil solid (crbune, lemn) :

pulberi: 100 mg/m3N ;

monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N ;

oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N ;

oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;

9.18. Instalarea cazanelor se va face în conformitate cu prescripiile ISCIR :

C 31, pentru cazane de ap cald (temperatura sub 115oC) i abur (presiune sub 0,7 bar) ;

C 1, pentru cazane de ap fierbinte (temperatura peste 115oC) i abur (presiune peste 0,7 bar) ;

C 30, pentru cazane mici de abur (presiune peste 0,7 bar i capacitate sub 100 l).

9.19. La alegerea numrului de cazane se ine seama de cronograma consumului de cldur, de raportul consumurilor în funcie de perioada de consum (iarn-var) sau de natura lor (înclzire, preparare ap cald de consum), de posibilitile de amplasare a echipamentelor în centrala termic, precum i de implicaiile provocate de avarierea unui cazan. Se urmrete obinerea unor indici optimi ai consumului de combustibil prin exploatarea intensiv a utilajelor i evitarea funcionrii la sarcinii reduse.

Ca orientare, numrul de cazane funcie de sarcin termic nominal poate fi :

un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ; dou cazane la centrale cu capaciti între 0,1 MW i 2 MW ; minim trei cazane la centrale cu capaciti peste 2 MW .

9.20. Cazanele instalate în centrala termic, care prepar un singur fel de agent termic sunt, de regul, de acelai tip i mrime. In funcie de perioada i natura consumurilor de cldur se pot folosi cazane de mrimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de var.

9.21. La cerinele beneficiarului sau în funcie de fiabilitate, gradul de siguran în exploatare i durata de via a echipamentului se pot prevedea în centrala termic cazane de rezerv.

9.22. În cazul construirii în etape a obiectivelor din zon, se analizeaz echiparea centralei termice, la început, numai pentru obiectivele din primele etape, prevzându-se posibiliti de extindere.

9.23. În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termic a consumurilor pe zone de presiune, pentru

Page 26 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 27: instalatii de incalzire centrala

fiecare zon se folosesc cazane sau schimbtoare de cldur proprii, echiparea fcându-se conform prezentului normativ.

9.24. La stabilirea schemei funcionale a centralei termice se va ine seama de:

tipul i numrul consumatorilor (înclzire, ap cald de consum, ventilare etc.) ; parametrii de temperatur cerui de consumatori ; puterea termic a centralei i numrul de cazane ales ; caracteristicile tehnice ale echipamentelor ; cerine de exploatare .

Se urmrete adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i funcionalitate a centralei termice i care s permit acordarea regimului de funcionare al centralei cu sarcina termic a consumatorilor (funcionarea cazanelor “în cascad”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor i al consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcin cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” i “pompelor de reea”, utlizarea robinetelor de amestec, cu 3 ci, pentru reglarea temperaturii agenilor termici furnizai etc.).

În centrala termic se aleg scheme de legturi cât mai simple între cazane i între acestea i celelalte echipamente ale centralei, funcie i de posibilitile de automatizare i de condiiile de funcionare i exploatare.

Echiparea centralei termice cu aparatur de msur, automatizare i contorizare se face conform prevederilor din cap.15.

9.25. În vederea protejrii cazanelor fa de ocuri termice i crerii în cazane a regimului necesar la începutul perioadei de funcionare, se pot prevedea pompe de recirculaie a apei la fiecare cazan de ap cald. In cazul în care cazanele sunt prevzute de productor cu pompe proprii se va ine seama de aceasta în schema termic a centralei.

9.26. În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii i combustibil lichid la vârful de consum, se recomand folosirea arztoarelor mixte gaze-pcur (combustibil lichid uor), în vederea crerii posibilitii de a trece uor de la un combustibil la cellalt.

9.27. Pentru centralele termice cu crbune se recomand ca, la alegerea tipului de cazan folosit, s se aib în vedere urmtoarele :

combustibil aprovizionat trebuie s poat fi ars direct fr s mai fie necesar o preparare local ; alimentarea cazanelor cu combustibil i îndeprtarea cenuii s se fac mecanizat.

În cazul utilizrii drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumegu, deeuri agricole etc.) este necesar ca instalaia de ardere a cazanelor s fie adaptat corespunztor iar alimentarea cu combustibil i evacuarea cenuii s se fac, pe cât posibil mecanizat.

9.28. La centralele termice de apartament funcionând pe combustibil gazos sau lichid se recomand utilizarea cazanelor cu camer de ardere închis i control automat al arderii.

Asigurarea cazanelor i a instalaiei

9.29. Toate instalaiile de producere a cldurii vor fi asigurate împotriva creterii presiunii i temperaturilor peste limitele admise.

În instalaiile cu ap cald (pân la 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prevederilor STAS 7132 i prescripiilor tehnice C31.

În instalaiile cu ap fierbinte (peste 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prescripiilor tehnice ISCIR C1, iar în cele cu abur, cu presiunea peste 0,7 bar, potrivit prescripiilor tehnice ISCIR C1 sau C30.

9.30. În instalaiile de înclzire cu ap cald se recomand folosirea vaselor de expansiune închise (sub presiune), datorit posibilitilor multipe de amplasare a vaselor i a faptului c nu se încarc zona superioar

Page 27 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 28: instalatii de incalzire centrala

a cldirii. Se va asigura meninerea în întreaga instalaie a unei presiuni mai mari decât cea de saturaie prin msurile prevzute de STAS 7132.

Vasele de expansiune închise vor corespunde prescripiilor tehnice ISCIR C4.

9.31. În cazul adoptrii soluiei cu vase de expansiune deschise, montate în zona superioar a cldirilor, se vor lua msuri corespunztoare la proiectarea structurii de rezisten i pentru asigurarea împotriva pericolului de inundare în caz de avarie.

Lungimile - orizontal i vertical - ale conductei la vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor STAS 7132.

Echipamentul pentru circulaia apei

9.32. Asigurarea presiunii necesare circulaiei apei se face cu ajutorul pompelor. In centrala termic se asigur întreaga presiune sau - eventual - numai o parte din aceasta (a se vedea art.4.14 - 4.16).

Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i trepidaii.

9.33. In cazul în care regimul debitelor de ap circulaia este variabil în cursul unei zile sau al anului se poate prevedea una din urmtoarele soluii:

pompe diferite pentru fiecare regim ; un numr diferit de pompe în funciune ; pompe antrenate cu motoare cu turaie variabil.

Pompele se aleg astfel încât acestea s fie folosite optim - pe curba caracteristic a randamentului pompelor.

La instalaiile mari se va analiza oportunitatea prevederiii unor pompe de rezerv care, în corelare cu pompele activ - rmase în funciune la avaria unei pompe - s poat satisface diferitele situaii privind regimul de funcionare.

9.34. Pentru circulaia apei fierbini se folosesc pompe specifice, corespunztoare temperaturii la care acestea funcioneaz.

9.35. Toate pompele se prevd cu organe de închidere, precum i cu armturi de reinere pe conductele de refulare, între armturile de închidere i pompe.

9.36. Pe conductele de întoarecere de la instalaiile interioare, înainte de intrarea în cazane sau schimbtoare de cldur, se prevd separatoare de impuriti. In vederea reducerii numrului de separatoare se recomand ca acestea s se monteze pe conducte comune de întoarcere.

Echipamentul pentru prepararea apei calde de consum

9.37. In centrala termic se instaleaz echipamentul aferent preparrii centralizate a apei de consum (a se vedea art.4.12). Se folosete agentul termic produs în central ca agent primar.

La alegerea schimbtoarelor de cldur se are în vedere ca acestea s corespund caracteristicilor agentului termic i s aib un gabarit i o greutate cât mai reduse. Prevederile din prezentul capitol se refer numai la agentul termic primar. Partea privind ap cald de consum se realizeaz conform normativului I9.

9.38. Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de cldiri civile se face, fie cu schimbtoare de cldur cu acumulare, fie cu schimbtoare de cldur fr acumulare i rezervoare acumulatoare de cldur, fie doar cu schimbtoare de cldur fr acumulare. Alegerea soluiei se face pe baza unei analize economice i a condiiilor de amplasare.

Numrul schimbtoarelor de cldur instalate (cu i fr acumulare) se alege în funcie de: regimul de funcionare, gradul de asigurare al funcionrii, posibilitile de întreinere i reparaii etc. Nu sunt necesare uniti de rezerv.

Page 28 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 29: instalatii de incalzire centrala

9.39. Se aleg, în funcie de posibiliti, cazane cu randament ridicat, având înglobat i partea de preparare a apei calde de consum sau cazane specializate numai pentru prepararea apei calde de consum, folosind, dac este posibil, cldura recuperat din gazele de ardere ale unui cazan obinuit.

Alimentarea cu ap a cazanelor

9.40. Cazanele care produc ap cald (temperatura sub 115oC) se alimenteaz cu apa din instalaiile de ap potabil, cu condiia respectrii art.9.42.

Racordarea se face la conducta de întoarcere a instalaiei de înclzire prin intermediul unui racord demontabil prevzut cu o armtur de reinere, pentru a împiedica ptrunderea apei din instalaia de înclzire în instalaia din care se face, alimentarea; racordul de umplere se va decupla de la instalaia de ap dup umplerea instalaiei de înclzire

Consumul de ap pentru umplerea instalaiei de înclzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.

9.41. La instalaiile de înclzire cu ap cald sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub 0,7 bar, se vor asigura indicii de calitate a apei de alimentare, conform condiiilor productorului, prevzându-se, în acest scop, instalaii corespunztoare de tratare a apei (dedurizare, corecie PH, degazare).

9.42. Centralele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l vor fi prevzute cu instalaii de dedurizare pentru apa de alimentare.

9.43. Pentru alimentarea cazanelor de ap fierbinte, având temperatura peste 115o, precum i a celor de abur, având presiunea peste 0,7 bar, se vor prevedea instalaii de tratare a apei. Valoarea indicilor de calitate a apei i soluia de alimentare cu ap a cazanelor vor trebui s fie în conformitate cu prescipiile tehnice ISCIR C1, C30, C18.

9.44. Pentru alimentarea cu ap a cazanelor de abur de joas presiune (sub 0,7 bar) se prevd dou electropompe, dintre care una de rezerv.

Pompele se monteaz înecat fa de rezervorul de colectare a condensatului. Diferena de nivel dintre nivelul nominal al apei din rezervor i axul orizontal al orificiului de aspiraie al pompelor se alege astfel încât s se evite fenomenul de vaporizare în conducta de aspiraie a pompei.

9.45. Pompele de alimentare a cazanelor de abur vor fi prevzute cu instalaii de comand pentru pornire i oprire, în funcie de nivelul apei din cazane sau din rezervorul de condensat, cu condiia prevederii unui sistem de semnalizare acustic a atingerii nivelului minim al apei din cazan (sau rezervor).

Instalaii pentru alimentare cu combustibil

9.46. Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termic se face în funcie de: disponibilitatea combustibilului, posibilitile de procurare i stocare, condiiile de mediu, gradul de asigurare a consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc.

În cazul consumatorilor care impun o mare siguran în funcionare i la care exist posibilitatea întreruperii sau diminurii alimentrii cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevederea folosirea a doi combustibili (gaze naturale i combustibil lichid, combustibil lichid i GPL), adoptându-se soluiile tehnice adecvate (arztoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.).

9.47. La proiectarea instalaiilor de combustibil gazos din centrale termice se va ine seama de “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 i de “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I31.

9.48. Instalaiile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prevd cu sisteme de siguran în vederea înlturrii pericolului de incendiu i explozie.

9.49. La instalaiile de alimentare cu gaze a cazanelor fr supraveghere permanent se vor prevedea dispozitive automate de reglare, semnalizare i control ale arderii, precum i de închidere a alimentrii cu gaze în cazul întreruperilor de orice natur (alimentare cu gaze, energie electric) sau a reducerii presiunii

Page 29 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 30: instalatii de incalzire centrala

gazelor subvaloarea minim indicat de productorul arztorului.

9.50. Pentru instalaiile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor fr supraveghere permanent se vor prevedea dispozitive automate pentru conducerea arderii i pentru blocarea admisiei combustibilului, în caz de întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care servesc arderea.

9.51. Arztoarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prevd cu dispozitive de protecie care s blocheze alimentarea cu combustibil la :

nerealizarea aprinderii ; existena flcrii înaintea admisiei combustibilului ; stingerea flcrii ; presiunea gazului sub limita admis ; întreruperea alimentrii cu combustibil lichid ; întreruperea alimentrii cu energie electric .

Deblocarea va fi fcut numai manual dup înlturarea defeciunii.

9.52. În cazul utilizrii gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi alimentate numai de la depozite exterioare.

Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor fi realizate (soluii constructive, capaciti, distane de amplasare) în conformitate cu prevederile Normativului I31.

Este interzis alimentarea arztoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de GPL, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul cldirii).

9.53. În cldirile civile i industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile necesare folosirii în centrala termic din cldire (combustibil lichid uor, motorin, pcur).

Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de restul cldirii prin perei i planee realizate conform art.10.25. din prezentul normativ. Se prevd praguri pentru evitarea împrtierii lichidelor revrsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide i instalaii de semnalizare i stingere a incendiului. La aceste încperi nu se prevd dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu i nici panouri de deburare (explozie).

9.54. În interiorul slilor de cazane independente, alipite cldirilor sau înglobate în acestea, se admite amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc.

Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distan de cel puin 2,50 m de injectoare i nu pe direcia eventualelor rateuri de gaze sau pe direcia de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.

9.55. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibil i când soluia se dovedete mai economic. Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate. Depozitele îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fr restricii de distan fa de construcie.

Depozitele având o capacitate de peste 30 mc i cel mult 200 mc se amplaseaz la o distan de minimum 15 m de orice construcie. Distana se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate i cu 50 % pentru cele îngropate.

9.56. În scopul proteciei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate i îngropate se vor prevedea, fie cu perei dubli, cu instalaie automat de detecie a prezenei combustibilului în spaiul dintre perei i montare direct în sol, fie cu perei simpli i montare în cuv de beton.

Pentru un grup de rezervoare se prevede o camer de comand, în care se monteaz armturile de închidere pe conductele instalaiei de combustibil i instalaiile corespunztoare de semnalizare, iar camera va avea o gur de acces.

Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prevd cu panouri de deburare i dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trap.

Page 30 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 31: instalatii de incalzire centrala

9.57. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevd cu: conducte de alimentare (dac alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungete pân la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dac plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu vor fi din sticl i cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul i având la captul exterior opritoare de flcri.

9.58. În toate cazurile în care depozitul exterior este sucifient de apropiat i exist diferena de nivel necesar, se prevede i posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în depozitul exterior. Atât preaplinul cât i golirea rapid se conduc la rezervorul de depozitare printr-o conduct comun.

9.59. În situaia în care construcia pe care o deservete centrala termic este prevzut cu instalaii de semnalizare a incendiului, acestea vor supraveghea i camerele rezervoarelor de combustibil lichid.

9.60. Pentru alimentarea rezervoarelor, dac aceasta nu se poate face gravitaional, se prevd pompe electrice sau pompe acionate cu abur.

În ambele cazuri se monteaz o pomp de rezerv cu acionare electric.

În instalaiile având capacitatea termic nominal pân la 100 kW se poate folosi o pomp de mân.

Pentru staia de pompare se iau msurile necesare de protecie la foc.

9.61. Este interzis trecerea conductelor de combustibil lichid prin încperi, canale, ghene, în care scprile de lichid combustibil sau de gaze prezint pericol de incendiu sau explozie, inând seama i de restriciile prevzute la art.5.36. din prezentul normativ.

9.62. În cldirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de 20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de restul construciei prin perei i planee realizate conform art.10.26 din prezentul normativ.

În slile de cazane funcionând cu combustibil solid, cu alimentare manual a focarelor, se admite depozitarea a maximum 2 mc combustibil.

9.63. Buncrele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în interiorul slii cazanelor.

Buncrele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un spaiu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ i vor avea o capacitate corespunztoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.

Pentru ambele categorii de buncre, menionate anterior, construcia lor se va face cu îndeplinirea, obligatoriu, a prevederilor art.10.27., luând msuri de prevenire i stingere a incendiilor.

9.64. Pentru centralele termice cu crbune funcionând în condiiile prevzute la art. 9.27. se recomand ca alimentarea cazanelor cu combustibil, ca i îndeprtarea cenuii s se fac mecanic.

9.65. Depozitarea cenuii i zgurii se va face în spaii exterioare, adpostite de vânt (eventual cu parapet incombustibil).

La depozitele de zgur i cenu cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instalaii fixe de stingere cu ap.

La stabilirea msurilor pentru evacuarea zgurii i cenuii se vor respecta i prescripiile tehnice ISCIR C1.

Alimentarea cu aer de combustie

9.66. Pentru admisia aerului de combustie se prevd prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pereii exteriori ai centralei, de regul în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pereii laterali. Dac aceste soluii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaz în peretele frontal sau în zonele adiacente acestuia din pereii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer pân în zona

Page 31 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 32: instalatii de incalzire centrala

din spatele cazanelor.

În toate situaiile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul slii cazanelor pentru a se utiliza excedentul de cldur din zona superioar i pentru a se asigura ventilarea întregului spaiu.

Seciunea liber a prizelor de aer pentru combustie se detemin prin calcul, în funcie de capacitatea centralei, de felul combustibilului utilizat i de soluia de introducere a aerului în focare.

În caz c nu est posibil asigurarea aerului de combustie prin ventilare natural (grile de admisie sau prize cu canale), se prevd, în acest scop, ventilatoare. Nu se prevd, pentru acestea, uniti de rezerv.

9.67. Centrala termic se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a cror suprafa liber este cel puin egal cu seciunea total a courilor de fum.

Evacuarea gazelor de ardere

9.68. Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosfer, cu condiia obligatorie de a se lua msurile necesare pentru ca noxele coninute de gazele de ardere, dup ptrunderea în atmosfer i dispersia lor, s se încadreze în limitele admise pentru concentraiile din aer i de la sol. Incadrarea în limitele admise se refer atât la noxele evacuate de centrala termic cât i, separat, la ansamblul format de aceast central i alte surse de noxe existente sau previzibile în zon.

9.69. La centralele termice funcionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de dispozitive de reinere a cenuii, pentru a nu se depi concentraia admisibil de noxe în atmosfer.

9.70. Înlimea coului de fum - prin care se evacueaz gazele de ardere în atmosfer - se determin printr-un calcul specific gazodinamic i de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere i :

necesitile funcionale ale cazanelor ; coninutul de noxe al gazelor de ardere ; parametrii meteorologici locali (direcia i viteza vânturilor dominante, stratificarea termic vertical

etc.) ; situaia cldirilor din zon (poziionarea fa de co i vânturile dominante; regimul de înlime) ; caracteristicile altor surse de noxe din zon.

9.71. Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, inând seama i de tipul de cazan folosit.

9.72. Tirajul forat se prevede în cazurile în care :

tipul cazanului impune aceasta ; cldura gazelor de ardere a fost parial recuperat ; condiiile particulare impun coului o înlime mai mic decât cea necesar pentru funcionarea cu tiraj

natural (de ex.: vecintatea unui aeroport, obligativitatea înglobrii coului de fum într-o cldire cu înlime insuficient, amplasarea într-un ansamblu arhitectonic ce nu permite couri înalte etc.) ;

înlimea coului de fum cu tiraj natural nu este suficient pentru asigurarea dispersiei noxelor în atmosfer, necesar încadrrii în limitele admise ale concentraiei de noxe în atmosfer.

9.73. Coul de fum va depi coama acoperiului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor combustibile cu minimum 1 m, luându-se i msurile de protecie fa de elementele combustibile ale acoperiului.

La terase, coul de fum va depi cu minimum 0,50 m elementele de supraînlare ale terasei (atic, zid antifoc), dac distana fa de elemente este sub 3 m i cu minimum 1 m, dac distana fa de acestea este de peste 3 m.

9.74. În ansamblurile de locuine, courile de fum ale centralelor termice funcionând cu combustibil lichid sau gazos se alipesc sau se înglobeaz în cele mai înalte cldiri din ansamblu.

9.75. Se recomand ca, pe cât posibil, courile înglobate în cldiri s nu treac prin încperi în care cldura

Page 32 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 33: instalatii de incalzire centrala

degajat influeneaz negativ materialele depozitate sau confortul necesar.

Dac nu se poate evita un asemenea amplasament al courilor, se vor lua msuri corespunztoare de izolare termic.

9.76. Courile de fum se execut i se izoleaz termic fa de elementele construciei conform prevederilor STAS 6793 i ale celorlalte prescripii tehnice care reglementeaz acest domeniu.

9.77. În cazul tirajului natural se admite racordarea pe acelai co de fum necompartimentat a mai multor cazane, cu condiia încadrrii vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417, în funcie de regimul de funcionare i încrcare al cazanelor, atât pe parcursul unei zile cât i pe întregul an.

În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadreaz în limitele recomandate i dac seciunea liber a coului depete 2 mp, iar pierderile de sarcin prin canal i co nu se pot acoperi prin tiraj natural, dup caz, se pot prevedea couri separate sau se compartimenteaz coul. Compartimentarea se face pe toat înlimea coului, prevzându-se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al coului.

9.78. Pe racordurile dintre cazane i canalul de fum se prevd dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în funciune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu funcioneaz - i pentru compensarea dilatrilor.

Pentru msurarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum i pentru msurarea tirajului, se prevd tuuri din eav Dn 32 pe racord de fum al fiecrui cazan, precum i la baza fiecrei seciuni a coului de fum care asigur tirajul unui grup de cazane.

9.79. Canalele de fum se prevd cu guri de vizitare i control care s se închid etan prin capace sau ui metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum, la schimbrile de direcie ale acestuia. La baza coului de fum se prevede o gur de vizitare cu u etan, pentru inspecie i curire; la partea inferioar a coului se prevede un tu pentru evacuarea condensatului.

9.80. Canalele de fum se prevd, de regul, cu clapete de explozie astfel proiectate încât s se deschid, în caz de explozie, înainte de a se depi limita de rezisten a canalului.

Clapeta de explozie trebuie s asigure o închidere etan i se amplaseaz astfel încât s nu produc accidente la deschidere

9.81. Lugimea canalului de fum va fi minim i nu va depi 1/3 din înlimea coului de fum.

9.82. În cazul folosirii unui singur co pentru mai multe cazane cu tiraj forat, fiecare ventilator de gaze de ardere se prevede cu canal independent de fum, pân la coul de fum. Racordarea canalelor la coul de fum se face astfel încât s se evite influena negativ în funcionarea cazanelor.

9.83. Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zidrie) se protejeaz la interior, în funcie de temperatura i de caracterul agresiv al gazelor de ardere.

Courile de fum din zidrie, înglobate în cldire se amoteaz, la partea inferioar, pe cca.10 m din înlimea lor. Pe restul înlimii, aceste couri se cptuesc cu crmid obinuit, astfel încât seciunea interioar a courilor s rmân constant, dar fr s se împiedice dilatarea liber a cptuelii de amot.

Courile de fum din zidrie, înglobate în cldiri, se amplaseaz astfel încât nici una din laturile lor s nu fie inclus în vreun perete exterior al cldirii. Dac aceast soluie nu este posibil, se iau msuri constructive pentru evitarea apariiei condensului.

Courile de fum metalice, din eav de oel, se protejeaz anticoziv la interior i se termoizoleaz la exterior.

9.84. Probleme specifice ale evacurii gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament vor fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici”, normativului I6 “Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” i normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”.

Page 33 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 34: instalatii de incalzire centrala

Msuri de prevenire i stingere a incendiilor

9.85. Centralele termice se doteaz cu mijloace de prim intervenie în caz de incendiu i se echipeaz cu instalaii de stingerea incendiilor conform reglementrilor în vigoare.

9.86. În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prevd stingtoare cu pulbere i CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafa de

pardoseal.

9.87. Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construciei se asigur, pentru fiecare 20 t de capacitate, minimum :

2 stingtoare portative cu spum de minimum 6 kg ; 1 stingtor transportabil, cu spum de minimum 50 kg ;

1 lad cu nisip, de 0,5 m3 ;

1 lopat .

9.88. În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevd hidrani interiori de incendiu, dac aceasta este amplasat într-o construcie echipat cu asemenea instalaii.

9.89. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevd tvi etane din tabl, umplute cu nisip, pentru evitarea împrtierii pe pardoseal a eventualelor pierderi de combustibil.

[top]

10. ORGANIZAREA CENTRALEI TERMICE I AMENAJRI CONSTRUCTIVE

Organizarea spaiilor din central termic

10.1. Dimensiunile centralelor termice se stabilesc inând seama de tipul, numrul i gabaritul utilajelor, de spaiile necesare pentru montarea, exploatarea i întreinerea lor i de condiiile impuse de Normele generale de protecie a muncii i de Prescripiile tehnice ISCIR C1.

Se va ine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice.

10.2. Organizarea spaiilor i amplasarea utilajelor se face astfel încât distanele strbtute de personalul de exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor i operaiunile de exploatare i întreinere s se fac uor.

Se asigur, dup caz, spaiul necesar pentru revizii, reparaii, control etc.

Spaiile libere indicate la art. 10.3 - 10.8. vor avea înlimea utilajelor respective, dar nu mai puin de 1,80 m.

10.3. În faa cazanelor se las un spaiu liber (culoar), a crui lime va fi stabilit în funcie de necesitile de exploatare, întreinere i curire, inând seama i de recomandrile productorului cazanului i arztorului (pentru combustibil lichid sau gaze).

10.4. La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spaiu se ine seama de sistemul de alimentare al cazanelor i de evacuarea cenuii i zgurii, la care se adaug un spaiu de siguran i circulaie de 1 m.

10.5. La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condiii speciale de exploatare, întreinere i curire, spaiul liber (art.10.3) se consider de la elementul cel mai ieit în afara cazanului.

În funcie de suprafaa de înclzire a cazanului, limea spaiului liber se recomand a fi :

pân la 10 mp circa 1,00 m

Page 34 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 35: instalatii de incalzire centrala

între 10 i 30 mp circa 1,50 m între 30 i 55 mp circa 1,75 m între 55 i 90 mp circa 2,00 m peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m

10.6. În cazul amplasrii cazanelor pe dou fronturi, cu focarele fa în fa, lime culoarelor din faa cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front.

10.7. Distana de la mantaua lateral a cazanelor pân la elementele de construcie ale slii cazanelor sau pân la limita platformei deschise, respectiv pân la mantaua cazanului vecin - dac nu sunt i alte indicaii ale productorului - este de:

0,80 m la cazanele având suprafaa de înclzire pân la 100 mp ; 1,00 m la cazanele având suprafaa de înclzire peste 100 mp.

Dac condiiile de control i întreinere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte dou, fr distan între cazanele din acelai grup.

Între prile laterale cele mai ieite ale cazanelor i pereii laterali ai centralei termice trebuie s rmân un spaiu liber de cel puin 0,50 m.

10.8. Distana de la spatele cazanelor pân la canalul de fum i coul de fum se stabilete conform indicaiilor productorului, pentru a prmite accesul, supravegherea i întreinerea instalaiilor de evacuare a gazelor de ardere.

10.9. Înlimea minim liber între prile cele mai ieite în afar ale cazanului i elementele cele mai apropiate ale instalaiilor din centrala termic (conducte, vane, suporturi, aparataje .a.) este de 20 cm.

10.10. Distanele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice de apartament vor fi în conformitate cu prevederile ghidului GP051 “Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici”.

10.11. La schimbtoarele de cldur, pentru scoaterea, întreinerea i repararea elementelor demontabile, se las un spaiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.

Spaiul va fi suficient de mare pentru operaiunile de scoatere i întreinere, urmând ca repararea s se fac, eventual, într-un alt spaiu special amenajat.

Pe celelalte pri ale schimbtoarelor de cldur montate pân la înlimea de 1,80 m se prevd spaii libere de cel puin 0,8 m.

În cazul montrii schimbtoarelor de cldur la înlimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distana minim lateral pân la alte aparate, pân la preii încperii sau pân la limita platformelor deschise este de 0,50 m.

Distanele menionate se prevd dac nu exist alte indicaii ale productorului.

10.12. Pompele din centralele i punctele termice se monteaz la pardoseal, pe postamente sau pe conducte.

Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel încât s ofere posibiliti de supraveghere uoar. Ele se monteaz, pe cât posibil, grupate i aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor.

Spaiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabilete în funcie de mrimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât i de mrimea i poziia de montare a armturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).

Când tipul i greutatea pompelor permit, se pot monta dou pompe pe un postament comun.

La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaiului necesar se face inând seama de construcia

Page 35 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 36: instalatii de incalzire centrala

pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flane sau filet) i de faptul dac sunt pompe simple sau gemene.

10.13. În jurul rezervoarelor cu ap se prevd spaii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaii pot fi micorate pe dou luni la 0,10 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i reparaii.

Dac rezervorul este prevzut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spaii de acces de cel puin 0,50 m.

Rezervoarele având suprafaa bazei peste 5 mp se monteaz pe suporturi, asigurând sub rezervor un spaiu de minimum 0,20 m.

Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar, se las un spaiu liber cu înlimea minim 0,60 m.

10.14. Montarea separatoarelor de impuriti se face astfel încât s existe acces la organele demontabile pentru curirea sitelor i eliminarea depunerilor.

În situaiile în care pentru curire i eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instalaie, se prevd în amonte i în aval tronsoane din eav cu îmbinri demontabile (mosoare); tronsoanele demontabile se monteaz între separator i armturile de închidere din amonte i aval ale acestora i se prevd cu prize de presiune.

10.15. Traseele conductelor de legtur la utilajele din centrale termice (cazane, schimbtoare de cldur, pompe etc.) se aleg astfel încât s nu împiedice demontarea armturilor i diferitelor pri ale aparatelor. In caz de necesitate se prevd pe conducte îmbinri demontabile.

10.16. Conductele din centralele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal în canale vizitabile, cu panta de 1 %, legate la recipientul de ape uzate numai poriuni scurte de racordare, în cazul în care pozarea aparent ar împiedica circulaia sau exploatarea utilajelor.

10.17. Armturile de închidere prevzute pentru separarea aparatelor sau a unor poriuni din instalaii se monteaz în locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se amplaseaz astfel încât s se ajung la ele fr intermediul unei scri.

10.18. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la ventilele de siguran, conductele de dezaerisire i conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât scurgerea apei s poat fi observat.

Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea exterioar se asigur, pe cât posibil, prin gravitaie.

Prescripii privind cldirea

10.19. Cldirile centralelor termice cu ap fierbinte (peste 115 oC) i cele cu abur cu presiune peste 0,7 bar vor fi proiectate potrivit prevederilor Prescripiilor tehnice ISCIR C1 i C4.

10.20. Cldirile centralelor termice cu ap cald (sub 115 oC) i cele cu abur de joas presiune sub (0,7 bar) vor fi de gradul I sau II rezisten la foc, cu excepia celor la care suprafaa de înclzire total a cazanelor este de cel mult 450 mp, care pot fi de gradul III rezisten la foc.

10.21. Pentru agenii termici menionai la art. 10.20., centralele termice se încadreaz în categoria D de pericol de incendiu.

10.22. Slile de cazane ale centralelor termice se separ, obligatoriu, de cldiri (spaii cu alt destinaie) prin perei i planee realizate din materiale incombustibile, cu limita de rezisten la foc de minimum 1 or i 30 minute, pentru perei i - respectiv - 1 or pentru planee.

10.23. Cldirile centralelor termice alimentate cu gaze naturale vor fi proiectate inând seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”

Page 36 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 37: instalatii de incalzire centrala

indicativ I 6.

10.24. Cldirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate (GPL) vor fi proiectate inând seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”, indicativ I 31.

Este interzis utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil la centrale termice amplasate la subsolul i demisolul cldirilor.

10.25. Încperile din cldirile civile i industriale în care se depoziteaz maximum 10 mc lichide combustibile pentru centrala termic (conform art. 9.53 din prezentul normativ) se separ, obligatoriu, de restul cldirii având alt destinaie, prin perei i planee cu rezistena la foc de 3 ore pentru perei, respectiv 2 ore pentru planee. Golurile strict funcionale de acces, realizate în elementele respective, se protejeaz pein elemente rezistente la foc de 1,5 ore sau încperi tampon, realizate potrivit reglementrilor specifice.

10.26. Încperile din centralele termice, în care se depoziteaz maximum 20 mc combustibil solizi (conform art.9.62 din prezentul normativ) se separ de restul cldirii prin perei i planee care trebuie s îndeplineasc, obligatoriu, condiiile prevzute la art.10.25.

Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin ui etane la foc, pe o durat de 45 minute.

10.27. Buncrele pentru combustibili solizi (art.9.63 din prezentul normativ), precum i pâlniile de alimentare a instalaiilor de ardere se vor realiza, obligatoriu, din materiale incombustibile. Spaiul în care se amplaseaz buncrele, ce au o capacitate mai mare de 2 mc, se separ de sala cazanelor prin perei i planee incombustibile, având o rezisten la foc de minimum 2 ore.

10.28. Uile de acces ale centralelor termice se amplaseaz astfel încât s conduc direct în spaiul principal de supraveghere a utilajelor i vor avea deschiderea în afar, direct spre exterior sau într-un spaiu în direct legtur cu exteriorul, care nu poate fi blocat; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament. Dimensiunile uilor i ale spaiilor intermediare de legtur cu exteriorul se aleg astfel încât s asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.

Accesul în centralele termice situate pe terasa cldirii este posibil doar de pe teras sau din casa scrii, printr-o încpere tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice.

În cazul în care accesul principal în centrala temic se face printr-o scar, aceasta se execut din beton, cu suprafa rugoas, cu o înclinarte sub 450 i se prevede cu balustrad.

Uile de acces (evacuare) nu vor avea praguri; în cazul în care pragurile nu pot fi evitate, precum i în cazul pragurilor prevzute la uile încperilor în care sunt amplasate rezervoare de combustibil lichid (în scopul împiedicrii împrtieii combustibilului în caz de avarie), racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri înclinate cu panta 1:8 i cu finisaj care s împiedice alunecarea oamenilor.

Uile încperilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a centralei termice.

10.29. Pentru compartimentele rezervate altor uniti (de ex:post trafo, staii de hidrofor etc.) grupate cu centrala termic se prevd accese separate, direct din exterior.

În cldirile civile, la care centralele termice se grupeaz cu staia de hidrofor i, eventual, alte utiliti, toate pot avea o comunicare funcional, prin intermediul unui coridor comun.

Nu se poate grupa centrala termic (sala cazanelor) cu staia de pompare a apei pentru incendiu.

10.30. Centralele termice vor fi prevzute cu ferestre exterioare pentru iluminarea i ventilare natural a încperii.

În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafaa ferestrelor exterioare va trebui s satisfac i condiiile prevzute în “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - I 6 i “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere

Page 37 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 38: instalatii de incalzire centrala

lichefiate (GPL)” - I 31, privind raportul dintre suprafaa vitrat i volumul slii cazanelor.

10.31. La centralele termice este obligatoriu s se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilare natural organizat sau prin ventilare mecanic, prin msurile prevzute la art.9.66.

10.32. La centralele amplasate direct, sub sau alturi de încperi sensibile la zgomot, trepidaii sau exces de temperatur, se vor lua msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se depi limitele de zgomot i temperatur admise, potrivit destinaiei încperilor respective, precum i msuri de evitare a transmiterii trepidaiilor la elementele de construcie ale cldirii.

10.33. Prescripiile constructive privind condiiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scar de bloc .a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt în conformitate cu prevederile ghidului G 051 “Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termici mici”.

Prescripii privind instalaiile

10.34. La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW i cu personal permanent se recomand a se amenaja un grup sanitar (WC i du).

La unitile mai mici la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul la un WC din apropiere, în cadrul cldirii. Distana pân la acest WC va fi maximum 75 m pe orizontal, fr a depi 4 m pe vertical. Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se va amenaja un WC i la centralele termice cu capacitate mai mic de 2 MW, cu personal permanent.

10.35. Centralele termice se prevd cu chiuvete cu robinet dublu serviciu i cu recipient de pardoseal legat direct la canalizare. Pardoseala acestor încperi va avea panta de cel puin 5 ‰ spre recipient.

Când nivelul canalizrii exterioare nu permite legarea direct sau când exist pericolul de refulare a reelei de canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei pompe de mân - în cazul instalaiilor sub 1 MW, respectiv a unei pompe electrice - în cazul instalaiilor mai mari de 1MW.

10.36. Instalaiile electrice cu care se prevd centralele termice sunt:

instalaiile electrice pentru iluminat general (normal) i de siguran pentru intervenii ; instalaii electrice de for, comand i automatizare ; instalaii electrice de protecie contra electrocutrii ; instalaii de telecomunicaii: post telefonic i teletransmisie, dup caz.

Elemente de construcii aferente echipamentului

10.37. Elementele de construcii aferente cazanelor (postamente, amotri, înzidiri) se execut conform planurilor i instruciunilor de montaj ale productorului.

10.38. La elaborarea proiectului de structur de rezisten al centralelor termice se va ine seama de sarcinile statice i dinamice ale aparatelor utilajelor i conductelor instalaiei de înclzire i de prevederile specifice antiseismice din Normativul P 100.

În cazul centralelor termice care se modernizare sau se transform se va avea în vedere ca sarcinile date de utilaje i instalaii s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construcii.

Stabilirea soluiilor constructive se va face în conformitate cu “Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale” - P 121 “Instruciuni tehnice pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la cldiri civile, social culturale i tehnic administrative” - P 122.

10.39. Pompele i ventilatoarele se monteaz pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru amortizarea trepidaiilor.

Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz împotriva apei provenite din goliri, splri .a.

Page 38 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 39: instalatii de incalzire centrala

10.40. Courile i canalele de fum se realizeaz i execut inând seama de prevederile art. 9.73...9.77 din prezentul normativ i de prevederile cuprinse în STAS 3417, Prescripii tehnice ISCIR C 1 i Normativul P 118.

La proiectarea i executarea construciei courilor de fum independente, alipite cldirilor sau înglobate în cldiri, se respect i prescripiile din “Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-cultural, agrozootehnice i industriale” - P 100.

Dotri

10.41. Centralele termice se prevd cu mas de lucru i panou pentru afiarea permanent a schemelor i instruciunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.

Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevd, în plus, i cu dulap metalic, trus de scule i banc de lucru pentru efectuarea lucrrilor de întreinere.

[top]

11. PUNCTE TERMICE

Destinaia punctului termic. Ageni termici.

11.1. Punctul termic este un ansamblu de echipamente i instalaii prin intermediul crora se transfer energia termic din reeaua termic primar în reeaua termic secundar, cea a instalaiilor de înclzire de la consumator, adaptându-se condiiile funcionale ale sursei de energie termic la condiiile de alimentare a consumatorilor.

11.2. Punctele termice se clasific, în funcie de mrimea consumatorului deservit i de amplasarea punctului termic în :

puncte termice care alimenteaz cu cldur ansambluri de cldiri civile i industriale (puncte termice urbane) i care se amplaseaz, de regul, într-o cldire independent, special destinat ;

puncte termice care alimenteaz cu cldur un imobil sau mai multe cldiri situate în aceeai incint (puncte termice de imobil) i care se amplaseaz în imobilul deservit, sau în una din cldirile deservite.

Prevederile din prezentul normativ se refer la punctele termice de imobil. Domeniul uzual al sarcinii termice pentru punctele termice de imobil este corespunztor a 10...100 apartamente convenionale.

Punctele termice pentru ansambluri urbane se realizeaz conform prevederilor din “Normativul privind proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic”.

11.3. În funcie de destinaia consumului de cldur, punctele termice de imobil se împart în:

puncte termice care prepar agent termic secundar pentru înclzire i ap cald de consum ; puncte termice care prepar ap cald de consum iar pentru înclzire sunt doar puncte de predare -

primire (în cazul racordrii directe a instalaiilor de înclzire) ; puncte termice numai pentru înclzire sau numai pentru ap cald de consum.

11.4. Agenii termici primari pentru punctele termice de imobil sunt:

apa fierbinte, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 150 oC, furnizat de reeaua de termoficare urban;

apa cald, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 115 oC, furnizat de o central termic sau de un punct termic urban .

Agenii termici secundari i parametrii de temperatur ai acestora sunt :

Page 39 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 40: instalatii de incalzire centrala

ap cald pentru înclzire cu temperatura maxim de 95 oC ; ap cald de consum cu temperatura maxim de 60 oC .

Echiparea punctului termic. Scheme funcionale.

11.5. Echipamentul de baz al punctului termic îl constituie :

schimbtoarele de cldur pentru înclzire ; schimbtoarele de cldur pentru ap cald de consum ; pompele de circulaie agent termic secundar, pentru înclzire ; vasele de expansiune, montate pe circuitul secundar ; pompele de recirculare a apei calde de consum ; rezervoarele de acumulare a apei calde de consum.

11.6. Schimbtoarele de cldur pentru înclzire trebuie s corespund caracteristicilor agenilor termici i s asigure o eficien cât mai ridicat a transferului termic; ele vor avea un gabarit i o greutate cât mai reduse i se vor întreine uor.

Se recomand utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci.

De regul, în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimbtor de cldur pentru înclzire.

11.7. Schimbtoarele de cldur pentru ap cald de consum vor corespunde cerinelor de la art.11.6. alin.1.

Se recomand, fie utilizarea schimbtoarelor de cldur cu acumulare, fie utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci cuplate funcional cu un rezervor de acumulare pentru ap cald de consum.

De regul, în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimbtor de cldur pentru înclzire.

11.8. Pompele de circulaie agent termic secundar asigur presiunea necesar circulaiei apei în instalaiile de înclzire ale consumatorilor.

Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i vibraii.

Se recomand folosirea pompelor cu montaj direct pe conduct (“pomp de eav”).

Nu se prevd pompe de rezerv.

Echiparea pompelor cu armturi se face conform art. 9.35.

11.9. Pentru realizarea presiunii statice necesare i pentru preluarea variaiei de volum rezultate din dilatarea apei din instalaiile de înclzire se folosesc vase de expansiune închise (de regul cu membran elastic), racordate pe circuitul secundar al schimbtotului de cldur, la conducta de retur.

11.10. Se prevd separatoare de impuriti pe conductele de întoarcere din instalaiile interioare de înclzire, înainte de intrarea în schimbtoarele de cldur, precum i pe racordul punctului termic la reeaua primar, pe conducta de ducere.

11.11. În cazul în care este necesar reducerea presiunii dinamice disponibile din reeaua primar, pân la nivelul celei necesare, se prevd regulatoare de presiune sau diafragme pe conducta de ducere a racordului, dup separatorul de impuriti.

11.12. Punctele termice se alimenteaz cu ap în circuitul secundar de înclzire, pentru umplere i completarea instalaiei, fie din conducta de întoarcere a racordului la reeaua primar, fie din conducta de ap potabil.

Racordarea se face, cu acceptul furnizorului de ap, prin intermediul unei legturi demontabile prevzut cu armturi de închidere i de reinere, pentru a se împiedica ptrunderea apei din instalaia de înclzire în

Page 40 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 41: instalatii de incalzire centrala

conductele din care se face alimentarea.

Consumul de ap pentru umplerea instalaiei de înclzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.

11.13. Punctele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l i care sunt alimentate cu ap în circuitul secundar din conducta de ap potabil vor fi prevzute cu instalaii de dedurizare pentru apa de alimentare.

11.14. Se recomand folosirea punctelor termice monobloc (preasamblate pe o platform modular), care grupeaz tot echipamentul punctului termic: schimbtoare de cldur, pompe, conducte i armturi, instalaiile electrice i de automatizare etc.

Aceast soluie realizeaz economie de spaiu pentru amplasare, reduce manopera de montaj i asigur performane funcionale superioare prin faptul c armonizarea funcionrii întregului ansamblu i probele de funcionare sunt fcute la productor.

11.15. La stabilirea schemei funcionale a punctului termic se va ine seama de:

natura consumului (numai înclzire, numai ap cald de consum sau ambele consumuri) ; parametrii agentului termic primar (temperatur, presiune) ; mrimea sarcinii termice i variaia acesteia ; caracteristicile tehnice ale echipamentelor ; gradul de automatizare în funcionare ; cerine de exploatare .

Se urmrete adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i funcionalitate a punctului termic i care s permit acordarea regimului de funcionare al punctului termic cu sarcinile termice de înclzire i de ap cald de consum ale consumatorilor (racordarea, de preferin, indirect a instalaiei de înclzire, utilizarea robinetelor de reglare cu 2 i 3 ci pentru reglarea temperaturii agenilor termici furnizai, racordarea punctului termic prin intermediul unei “butelii de egalizare a presiunilor” i utilizarea pompelor de circulaie pe ramuri etc.).

Se recomand ca la adoptarea schemei funcionale a punctului termic de imobil s fie avute în vedere schemele indicate în “Soluii cadru pentru instalaiile interioare de înclzire utilizând noi sisteme de producere a agentului termic”.

11.16. Instalaia de automatizare a punctului termic îndeplinete, de regul, urmtoarele funciuni:

monitorizarea parametrilor (temperatur, presiune, debit, energie), arhivarea local a datelor monitorizate i transmiterea lor, eventual, la dispecer ;

reglarea parametrilor (temperatura sau debitul agentului secundar pentru înclzire, temperatura apei calde de consum, presiunea) ;

alarmare în cazul avariilor în funcionare sau la depirea unor valori limit prestabilite.

Echiparea punctului termic cu aparatur de msur, control i contorizare se face conform prevederilor din cap.15.

Condiii privind amplasarea i organizarea punctelor termice

11.17. Punctul termic de imobil se amplaseaz în cldirea deservit.

Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii funcionale, constructive i economice inând seama de posibilitile de racordare, la reelele exterioare de agent primar, la utiliti (energie electric, ap) i la instalaiile interioare de înclzire.

11.18. De regul, punctul termic se amplaseaz la subsolul sau la parterul cldirii, într-o încpere separat, special destinat.

Page 41 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 42: instalatii de incalzire centrala

Încperea în care se amplaseaz punctul termic trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :

s nu prezinte pericol de incendiu ; s fie protejat contra îngheului ; s nu aibe umiditatea interioar peste 70 % ; s fie iluminat natural i/sau artificial ; s asigure spaiul necesar pentru exploatarea normal i în siguran a echipamentelor precum i

pentru montaj, întreinere i reparaii ; s permit un acces uor i direct, din “spaiile comune” ale imobilului.

11.19. În cazul amplasrii punctului termic în vecintatea unor încperi sensibile la zgomot, vibraii sau exces de temperatur se vor lua msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se depi limitele de zgomot i temperatur, admise potrivit destinaiei încperilor respective.

11.20. Punctele termice de imobil pot fi amplasate i în încperi cu alte destinaii în situaia în care se îndeplinesc urmtoarele condiii:

punctul termic s fie realizat în varianta constructiv monobloc; destinaia încperii în care se monteaz punctul termic s fac parte din “spaiile comune” ale

imobilului: holuri, casa scrii (sub scar), subsol tehnic etc. ; spaiul în care se monteaz puctul termic s fie delimitat i separat de încpere printr-o împrejmuire

care se poate închide.

11.21. Ua de acces a punctului termic va avea deschiderea în afar.

Dimensiunile uii se aleg astfel încât s permit accesul normal al personalului i s asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.

Ua se prevede cu încuietoare.

11.22. În încperea punctului termic nu este permis accesul persoanelor neautorizate.

La intrarea în punctul termic se va afia inscripia: “Punct termic. Interzis accesul persoanelor neautorizate”.

11.23. Punctele termice complet automatizate, care nu necesit supraveghere permanent, se vor prevedea cu instalaie de semnalizare antiefracie.

11.24. Punctele termice se prevd cu punct de alimentare cu ap i cu sifon de pardoseal legat la canalizare.

11.25. Punctele termice se prevd cu urmtoarele instalaii electrice:

instalaii electrice de iluminat ; instalaii electrice de for, comand ; instalaii electrice de protecie ; instalaii electrice de detecie i semnalizare .

În punctul termic se va prevedea o priz cu tensiune nepericuloas pentru lamp portabil.

11.26. Organizarea spaiilor i amplasarea utilajelor în încperea punctului termic se face astfel încât s se asigure funcionarea normal a echipamentelor, precum i o exploatare uoar i în siguran.

Se asigur, dup caz, spaiul necesar pentru revizii, reparaii i control.

11.27. În jurul schimbtoarelor de cldur de înclzire i de ap cald de consum se las un spaiu liber, a crui lime va fi stabilit în funcie de necesitile de exploatare, întreinere i curire, inând seama i de recomandrile productorului, dar nu mai puin de 0,8 m.

Page 42 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 43: instalatii de incalzire centrala

11.28. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaiului necesar se face inând seama de construcia pompelor (cu ax vertical sau orizontal) de modul de îmbinare (cu flane sau filet) i de faptul dac sunt pompe simple sau gemene.

11.29. În jurul rezervoarelor cu ap se prevd spaii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaii pot fi micorate pân la 0,20 m, pe cel mult dou laturi, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i reparaii.

11.30. Distana minim între partea superioar a utilajelor (rezervoare, schimbtoare de cldur, pompe) i elementele de construcie ale încperii (plafon) este de 0,6 m.

11.31.Traseele conductelor de legturi la utilaje se aleg astfel încât s nu se împiedice demontarea armturilor i diferitelor pri ale aparatelor.

11.32. Armturile de închidere pentru separarea aparatelor sau a unor poriuni din instalaii se monteaz în locuri accesibile.

11.33. Se va prevedea posibilitatea de acces pentru intervenie la separatoarele de impuriti.

11.34. Spaiile necesare pentru montarea în instalaii a contoarelor de ap i de energie termic vor fi adoptate conform indicaiilor productorilor.

Se va avea în vedere asigurarea unui acces uor pentru citirea contorului i pentru control i revizii.

11.35. În punctul termic se va afia permanent schema funcional i instruciunile de exploatare ale punctului termic.

[top]

12. REELE TERMICE

Prevederi generale

12.1. Reelele termice servesc la transportul agenilor termici (ap cald, ap fierbinte sau abur) de la centralele i punctele termice la instalaiile interioare de înclzire.

12.2. Prevederile din prezentul normativ se aplic la:

reelele termice exterioare, de la centralele termice i punctele termice la cldirile alimentate cu cldur ;

reelele termice interioare, de la centralele termice, de imobil i punctele termice de imobil la instalaiile interioare de înclzire (reea de distribuie interioar) .

Pentru reelele termice primare de ap fierbinte, de la centrala electric de termoficare la punctele termice sau direct la consumatori (reele de termoficare), se vor aplica prevederile cuprinse în “Normativul privind proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic”.

12.3. Reelele termice se compun din:

conductele propriu-zise (de regul metalice) i fitingurile aferente (coturi, curbe, ramificaii, reducii etc.) ;

termoizolaia conductei i protecia acesteia ; elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) ; armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire ; elemente de susinere (suporturi fixe i mobile) ; sistemul de msur, control i localizare a avariilor, dup caz ; elemente auxiliare de construcie (canale termice, cmine, estacade) .

Page 43 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 44: instalatii de incalzire centrala

Configuraia i traseul reelelor

12.4. Stabilirea configuraiei i traseului reelei termice se face pentru a se asigura transportul i distribuia energiei termice în condiii de eficien, siguran i economicitate.

12.5. Se pot adopta urmtoarele tipuri de scheme de distribuie:

schema ramificat (radial) ; schema inelar .

Alegerea tipului de schem de distribuie se face în funcie de amplasarea, mrimea i importana consumatorilor, de constrângerile impuse de teren i de celelalte reele, urmrindu-se asigurarea unei bune echilibrri hidraulice a reelei i a unor costuri de investiie i consumuri de materiale reduse.

12.6. Se recomand folosirea schemei de distribuie ramificate.

Schema de distribuie inelar se adopt atunci când, cu o alt soluie, nu se poate obine echilibrarea i stabilitatea hidraulic necesare sau când configuraia inelar este mai economic.

12.7. La stabilirea traseului reelei termice se va urmri obinerea unor lungimi minime de conducte, avându-se grij s rezulte un numr cât mai redus de intersecii cu celelalte reele i cu cile de circulaie.

12.8. Amplasarea reelei termice va fi fcut de preferin în spaii verzi, urmrindu-se, ca prin traseul ales, s se realizeze compensarea natural a dilatrilor conductelor.

12.9. Amplasarea reelei termice în zona carosabil a drumurilor publice nu va fi fcut decât dac nu exist alte posibiliti de amplasare (în spaii verzi etc.) i dac se are în vedere necesitile pozrii pe acelai traseu i a altor reele subterane.

12.10. În cazul pozrii de-a lungul unui drum public, traserul reelei se fixeaz, de regul, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri).

12.11. Ramificaiile din reelele termice vor fi fcute, de regul, prependicular pe conducta principal.

12.12. Reelele termice de distribuie se pot amplasa în subsolurile cldirilor în urmtoarele condiii:

s fie pozate în spaii de folosin comun ; s fie destinate pentru alimentarea cu cldur a instalaiilor de înclzire aferente cldirii respective,

nefiind permis tranzitarea subsolurilor cu reele termice care alimenteaz alte cldiri.

Condiii de pozare i montaj

12.13. Amplasarea reelelor termice se poate face:

subteran, în canal termic ; subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic) ; aerian în exteriorul cldirilor, pe estacade, sau în interior, pe elementele de construcie ale cldirii .

12.14. Reelele termice exterioare se monteaz, de regul, subteran.

Montarea suprateran (aerian) a reelelor termice exterioare este admis în urmtoarele situaii:

în incintele i pe platformele industriale ; în afara ansamblurilor de cldiri civile ; în situaia unui nivel pemanent ridicat al apelor freatice ; în cazul unor condiii locale speciale .

12.15. Amplasarea reelelor termice exterioare se va realiza în corelare cu celelalte reele i construcii din

Page 44 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 45: instalatii de incalzire centrala

zon, existente sau proiectate, inând seama de prevederile standardului SR 8591.

Reelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea faade fundaiile cldirilor distanele prescrise de “Normativul pentru proiectare i executarea construciilor fundate pe pmânturi sensibile la umezire” P 7.

12.16. Reelele termice subterane se monteaz, de regul, la adâncimi cuprinse între 0,6 m i 2,5 m, urmrindu-se realizarea unor soluii constructive rezistente, durabile, funcionale i economice.

12.17. Adâncimile minime de pozare, pentru reelele termice subterane sunt:

- reele în canal termic (distana dintre partea superioar a elementului de acoperire a canalului termic i suprafaa solului sau suprastructura drumului):

0,5 m în spaii verzi

0,8 m în zone carosabile

- reele termice pozate direct în sol (distana de la partea superioar a mantelei de protecie a termoizolaiei conductei i suprafaa solului sau suprastructura drumului):

0,6 m în spaii verzi (cu luarea unor msuri de protecie, conform recomandrilor furnizorilor)

1,0 m în zone carosabile

12.18. În cazul adoptrii unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de înghe se vor adopta msuri pentru evitarea îngherii apei în conducte (termoizolri suplimentare, asigurarea circulaiei permanente a apei, golirea conductei în caz de oprire accidental a circulaiei etc.)

12.19. La amplasarea în teren a reelelor termice subterane montate în canale vor fi respectate distanele minime, între feele exterioare ale canalelor i alte reele sau construcii, indicate în tabelul 12.1.

12.20. La intrarea reelelor termice în cldiri canalul termic va fi prevzut cu un canal vertical de ventilare natural, alipit cldirii. Trecerea conductelor prin peretele cldirii se face, pe cât posibil la o cot superioar celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, msuri de etanare la intrarea conductelor din canal în cldire, în vederea evitrii ptrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate i a evitrii inundrii subsolului.

Tabelul 12.1.

1. Distane pe orizontal la trasee paralele m

a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 2,0

b. pân la conducta de ap 0,6

c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6

d. pân la conducta de gaz metan, având : - presiunea joas, intermediar, redus - presiune medie

1,5 2,0

e. pân la un cablu electric subteran, având tensiunea : - între 1 i 35 KV ; - între 35 i 110 KV ; - peste 110 KV .

1,5 2,0 4,0

f. pân la blocul de canalizaie telefonic 0,6

Page 45 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 46: instalatii de incalzire centrala

12.21. Canalele reelelor termice subteran sunt de tip vizitabil, necirculabile.

12.22. Se pot folosi i canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ i alte reele, când pozarea în comun a mai multor reele este mai avantajoas din punct de vedere economic decât pozarea separat, cu condiia respectrii prevederilor din normativele de specialitate specifice reelelor montate în canal comun.

Dimensiunile minime ale spaiului de circulaie în canale sunt: 0,60 m pe orizontal i 1,8 m pe vertical - la canalele circulabile i 0,50 m pe orizontal i 1,40 m pe vertical - la canalele semicirculabile.

12.23. Pozarea conductelor în canalele termice necirculabile i stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu respectarea distanelor minime indicate în tabelul 12.2.

12.24. Montarea conductelor reelelor termice direct în sol (conducte preizolate termic i hidrofug) se recomand în situaiile în care soluia este mai economic decât cea cu canal termic, iar condiiile tehnice de realizare asigur sigurana i funcionalitatea reelei.

Tabelul 12.2.

g. pân la cminele altor reele (ap, canalizare etc.) 0,5

h. pân la stâlpii de iluminat exterior sau de susinere a conductoarelor pentru liniile de tramvai sau troleibuz

1,5

i. pân la un arbore sau pân la axul irului de arbori 1,5

j. pân la marginea fundaiei cldirii - în terenuri normale ; - în terenuri sensibile la umezire

0,6 1,5

2. Distane pe vertical la intersecii

a. pân la talpa inei de tramvai (cu prevederea de pod de sprijinire a inei i cu luarea de msuri de micorare a vitezei pe timpul execuiei)

0,5

b. pân la talpa inei de cale ferat uzinal (cu prevederea de pod de sprijinire a inei i cu luarea de msuri de micorare a vitezei pe timpul execuiei)

1,0

c. pân la o conduct de ap 0,3

d. pân la blocul de canalizaie telefonic 0,3

e. pân la cablurile electrice subterane având tensiunea de pân la 110 KV (cu luarea de msuri speciale de protecie termic)

0,5

f. pân la conducta de gaz metan 0,3

Diametrul nominal al conductei

(mm)

Distana minim (mm)

De la suprafaa izolaiei pân la peretele canalului

Între suprafeele izolaiei a

dou conducte învecinate

De la suprafaa izolaiei pân la planeul canalului

De la suprafaa izolaiei pân la radierul

canalului

sub 65 70 100 30 90

Page 46 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 47: instalatii de incalzire centrala

12.25. Conductele preizolate care înlocuiesc reele termice existente montate în canale termice vor fi pozate în sol, în canalul existent, la care se înltur capacul.

În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depete spaiul disponibil în canalul termic, o parte din conducte vor fi montate îngropate în sol, lâng canal, dup demolarea unui perete al canalului termic, de regul cel opus cldirii.

12.26. Distanele minime de la conductele preizolate ale reelelor termice montate direct în sol la construcii sau alte reele sunt indicate în tabelul 12.3.

12.27. Distanele minime dintre suprafeele exterioare ale conductelor preizolate montate direct în sol sunt:

0,15 m - pentru diametre ale conductelor de pân la 200 mm ; 0,25 m - pentru diametre ale conductelor de peste 250 mm .

Tabelul 12.3.

12.28. La pozarea în sol a conductelor preizolate i la realizarea reelelor termice cu astfel de conducte se vor respecta prevederile Normativului de proiectare i execuie pentru reele termice cu conducte preizolate

65...150 85 110 30 100

200...250 100 125 40 110

300...450 110 140 60 140

500...6000 110 220 60 200

700...800 120 350 70 200

1. Distane pe orizontal la trasee paralele m

a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 1,2

b. pân la conducta de ap 1,2

c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6

d. pân la conducta de gaz metan (presiune joas, intermediar, redus sau medie) conducte din oel

0,6

e. idem, conducte din polietilen 1,0

f. pân la cablurile electrice subterane, având tensiunea de pân la 110 KV

0,6

g. pân la marginea fundaiei cldirii - în terenuri normale ; - în terenuri sensibile la umezire ; - idem, în cazul conductelor preizolate prevzute cu fir însoitor pentru semnalizarea avariilor .

0,6 3,0 1,5

2. Distane pe vertical la intersecii

a. pân la conductele reelelor de ap, canalizare, gaze i blocurile canalizaiilor telefonice

0,2

b. pân la cablurile electrice, având tensiunea de pân la 110 KV 0,5

Page 47 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 48: instalatii de incalzire centrala

montate în sol utilizate la transportul agentului termic de înclzire i a apei calde de consum - NP 029.

Susinerea reelor termic

12.29. Pentru susinerea conductelor reelelor termice montate subteran, în canal termic sau aerian se folosesc suporturi metalice care transmit elementelor de construcii eforturile primite.

La proiectarea suporturilor metalice i a elementelor de construcii care susin reeaua termic se va ine seama de eforturile care se nasc în conducte, pe baza crora se elaboreaz calculul mecanic al reelei.

12.30. Suporturile conductelor reelelor termice sunt de tip mobil i de tip fix. Se recomand utilizarea suporturilor realizate conform detaliilor tip de instalaii.

12.31. Suporturile mobile permit deplasarea liber axial a conductelor. Pentru a limita deplasrile transversale ale conductelor se folosesc suporturi mobile cu ghidaj.

12.32. Alegerea tipului de suport mobil se recomand s se fac în funcie de diametrul conductei i condiiile de amplasare, astfel:

suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 150 mm amplasate aerian i pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 500 mm amplasate subteran în canale nevizitabile ;

suporturi mobile cu role, pentru conducte cu diametrul peste 150 mm amplasate aerian sau subteran în canale vizitabile ;

suporturi cu suspensie (articulaie i arc), în situaii speciale pentru trasee de reele cu configuraie spaial .

12.33. Distana dintre dou suporturi mobile succesive ale conductei se stabilete astfel încât s nu apar eforturi inadmisibile în conduct i abateri de la orizontalitatea traseului.

12.34. În cazul susinerilor comune pentru mai multe conducte, distana dintre suporturile mobile este impus de conducta cu diametrul cel mai mic din pachetul de conducte.

12.35. Distanele maxime recomandate între suporturile mobile ale conductelor reelelor termice montate în canal termic sau aerian sunt indicate în tabelul 12.4.

Tabelul 12.4.

DISTANE ÎNTRE SUPORTURILE MOBILE ALE CONDUCTELOR REELELOR TERMICE

Diametrul interior al conductei

(în oli sau mm)

Distana dintre dou suporturi mobile succesive (mm)

1 3,0

1 1/4 4,0

48...57,5 4,6

64...70 5,1

76...82 5,7

88...95 6,0

100...125 6,5

Page 48 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 49: instalatii de incalzire centrala

12.36. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizeaz conductele reelei termice.

12.37. Se recomand alegerea unor tipuri constructive de suporturi fixe care conduc la dimensionarea economic a construciei portante.

12.38. Elementele de construcii care susin suporturile fixe (pereii i radierul canalelor termice, stâlpii i grinzile cldirilor etc.) trebuie s aib capacitatea de a prelua eforturile transmise de suporturi.

12.39. Suporturile fixe trebuie s fie prevzute cu posibilitatea înlocuirii conductelor, fr deteriorarea construciei portante a suportului fix.

12.40. Distanele maxime recomandate între dou suporturi fixe consecutive sunt date în tabelul 12.5.

Tabelul 12.5.

131...150 7,5

200...250 9,0

300...400 12,0

500...600 14,0

700...800 16,0

DISTANE MAXIME RECOMANDATE ÎNTRE SUPORTURI FIXE ALE CONDUCTELOR

Distana între suporturi fixe (m)*

Diametrul nominal al conductei

(mm)

pozarea aerian sau în canale pozare îngropat direct în sol

compansator axial

compensator tip U

compensator axial

40 - 45 -

50 - 50 -

65 - 55 -

80 - 60 -

100 - 65 40

125 - 70 45

150 - 75 50

175 - 80 55

200 60 90 60

250 70 100 65

300 80 115 70

Page 49 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 50: instalatii de incalzire centrala

Armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire

12.41. Armturile de închidere i reglare se prevd :

pe conductele de plecare i sosire ale distribuitoarelor i colectoarelor din centralele termice, punctele termice i punctele de distribuie;

pe conductele racordurilor termice ale cldirilor sau ale prilor de cldiri cu distribuii independente ; pe ramificaiile de orice diametru i lungime, în cazul când, în reeaua respectiv, exist consumatori

care impun condiii speciale de continuitate în alimentarea cu cldur.

12.42. Pe conductele principale ale reelelor termice se prevd armturi de secionare.

Distanele dintre armturile de secionare se stabilesc în funcie de:

configuraia reelei ; gruparea consumatorilor i caracterul lor ; necesitatea subtraversrii unor obstacole ; natura terenului (terenuri alunectoare, sensibile la umezire etc.); gradul de seismicitate al zonei respective ;

La amplasarea armturilor de secionare se ine seama în mod deosebit de condiiile de alimentare, în caz de avarie, a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu cldur.

12.43. Armturile de secionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu acionare mecanic (electric).

12.44. În punctele cele mai joase ale reelelor cu ap se prevd robinete pentru golirea apei din tronsonul respectiv; în punctele înalte ale reelelor se prevd dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire).

Diametrele armturilor de golire se aleg potrivit indicaiilor din tabelul 12.3. în care, pentru diferite valori ale diferenei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conduct i robinetul de golire, sunt date debitele de golire, în litri/or; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15...30 minute.

În cazul în care evacuarea apei se face la o reea de canalizare, debitul evacuat nu va depi debitu, nominal al canalizrii

Diametrele armturilor de evacuare a aerului se aleg în funcie de diametrele conductelor, conform tabelului 12.4.

Tabelul 12.6.

350 90 130 80

400 100 145 90

450 120 160 100

* Distanele sunt date pentru agent termic cu temperatura maxim de

1500C. Pentru ageni termici cu alte temperaturi maxime distanele se vor obine prin aplicarea urmtorilor coeficieni de amplificare : 1,20 pentru temperatura de 130 0C ; 1,30 pentru temperatura de 110 0C ; 1,50 pentru temperatura de 95 0C ; 1,65 pentru temperatura de 85 0C .

DATE PRIVIND DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

Page 50 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 51: instalatii de incalzire centrala

Tabelul 12.7.

Prevederi specifice instalaiilor de abur

12.45. În instalaiile de înclzire cu abur se face, de regul, recuperarea condensatului. Se pot excepta:

consumatorii de la care condensatul iese impurificat ; consumatorii cu debite nominale mici (sub 15 KW) aflai la distane relativ mari (peste 50 m), care ar

necesita întoarcerea pompat a condensatului.

Se urmrete recuperarea, la consumatori, a cldurii din condensat.

12.46. Intoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin cdere liber sau prin presiunea remanent a condensatului. In cazul când aceste soluii nu sunt posibile datorit configuraiei terenului i a regimului de presiuni din conducta de condensat, întoarcerea se face prin pompare.

12.47. Colectarea condensatului din instalaiile de abur de joas presiune i întoarcerea lui la sursa de abur se face, de preferin, prin conducte înecate i rezervoare închise, pentru evitarea pierderilor de cldur

prin evaporarea secundar.

12.48. Pe conductele de abur se prevd separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în punctele de evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în funcie de modul de pozare al conductei de abur :

- în cazul alternanei de pant i contrapanta sau ruperi de pant, în punctele cele mai joase ale conductei ;

- la anumite distane atunci când panta este continu :

la distane de maxim 300 - 500 m, în cazul curgerii condensatului în acelai sens cu aburul ;

Nivelul mediu al apei în raport cu robinetul de golire,

Debitul de golire, litri/or, pentru un robinet cu Dn

M 15 20 25 32 40 50 60

0,10 400 700 1100 2000 3000 4000 7500

0,15 450 850 1400 2500 3500 4900 9300

0.20 500 1000 1600 3000 4000 5700 10700

0,25 600 1150 1800 3500 4500 6500 12000

0,30 700 1300 2000 4000 5000 7000 13000

ALEGEREA ARMATURILOR DE EVACUARE A AERULUI

DIAMETRUL, mm

Armtura de evacuare aer Conducta

Dn 10 Dn < 125

Dn 15 125 < Dn < 250

Dn 20 Dn >250

Page 51 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 52: instalatii de incalzire centrala

la distane de maxim 200 - 300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul.

Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distanele maxime se reduc corespunztor.

12.49. Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pant continu se racordeaz la scurte tronsoane cu diametrul mrit, montate pe conducta de abur, astfel încât generatoarea superioar a conductei de abur s rmân continu.

12.50. Atunci când conducta de abur alimenteaz consumatori care nu permit întreruperi în funcionare, separatoarele de condensat se prevâd cu armturi de închidere în amonte i în aval i cu o conduct de ocolire pe care se monteaz, de asemenea, o armtur de închidere.

12.51. În cazul amplasrii mai multor conducte de abur pe acelai tronson se prevd separatoare de condensat proprii pe fiecare din conductele de abur.

12.52. În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prevd robinete de golire, diametrul acestora alegându-se potrivit indicaiilor din tabelul 12.6.

12.53. În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prevd armturi de evacuare a aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului 12.7.

[top]

13. MASURI PENTRU PRELUAREA DILATARII CONDUCTELOR

13.1. Compensarea dilatrii conductelor reelelor termice se pot realiza prin:

adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spaiale) pentru compensarea natural a deplasrilor ; amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare tip U (lir), Z, L i lenticulare ; alegerea corect a tipului constructiv i a poziiei de amplasare a suporturilor fixe i mobile ; pretensionare.

13.2. Dilatrile conductelor instalaiilor de înclzire central se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z).

13.3. Pe trasee drepte se prevd compensatoare din evi în forma de U sau compensatoare axiale, de regul lenticulare.

Pentru conducte cu diametrul pân la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane i pentru conductele de orice diametru, montate aerian, se prevd, de regul, compensatoare tip U; se pot utiliza compenstoare axiale în cazul lipsei de spaiu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U.

Pentru reelele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale, montate conform instruciunilor tehnice ale productorului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate în conformitate cu prevederile Normativului NP-029.

13.4. Compensatoarele axiale se amplaseaz în vecintatea suporturilor fixe, de preferin dou, de o parte i de alta a acestora; ele se monteaz în locuri accesibile pentru intervenii.

13.5. Compensatoarele de tip U se amplaseaz în axul câmpului (la jumtatea tronsonului de reea) compensat. In cazuri obligate, amplasarea poate fi dezaxat, îns numai în treimea mijlocie a câmpului.

13.6. Coloanele verticale ale instalaiilor de înclzire realizate din eav de oel se prevd cu suporturi fixe la mijlocul înlimii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul coloanei i suporturi fixe la mijlocul poriunilor de coloan separate prin compensator, conform indicaiilor din tabelul 13.1. De la aceste prevederi, pentru poziia suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m.

Page 52 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 53: instalatii de incalzire centrala

Compensatoarele de dilatare se monteaz pe aceiai perei cu corpul de înclzire, fiind, în msura posibilului, mascate de acesta.

Tabelul 13.1.

13.7. Racordarea coloanelor verticale din evi de oel la conductele de distribuie se face prin poriuni orizontale, având panta corespunztoare prelurii dilatrii poriunii verticale de coloan situat sub punctul fix (în cazul distribuiei inferioare) sau deasupra acestuia (la distribuia superioar).

Lungimea minim a acestor poriuni orizontale se alege din tabelul 13.2.

Pe poriunile orizontale ale coloanelor nu se monteaz dispozitive de susinere-fixare la distane mai mici decât cele indicate în tabelul 13.2. msurate de la verticala coloanelor câtre punctul de racordare a acestora la distribuie.

13.8. Lungimea conductelor de legtur curbate din evi de oel la corpurile de înclzire se determin în funcie de diametrul legturii i de dilatarea poriunii de coloan cuprins între punctul de racordare a legturii la coloan i suportul fix. Distana minim de la coloan pân la corpul înclzitor se alege din tabelul 13.3.

În cazul racordrii corpurilor de înclzire prin legturi drepte, fr curbe, distana minim între coloan i corpul înclzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea corespunztoare din tabelul 13.3.

Pe legturile corpurilor de înclzire nu se prevd brri situate, fa de coloan, la distane mai mici decât cele indicate în tabelul 13.3.

Tabelul 13.2.

ÎNLIMEA MAXIM A COLOANELOR INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE DIN EVI DE OEL

Temperatura nominal a

agentului termic din conduct 0C

Înlimea coloanei (m)

cu suport fix i fr

compensator de dilatare

cu un compensator de dilatare i dou suporturi fixe

65 16,0 - 32,0 32,0 - 64,0

75 13,5 - 27,5 27,5 - 55,0

85 12,0 - 24,0 24,0 - 48,0

95 10,5 - 21,5 21,5 - 43,0

115 9,0 - 18,0 17,5 - 35,5

130 7,5 - 15,5 15,5 - 31,0

150 6,5 - 13,5 13,5 - 27,0

Not: înlimile coloanei corespund amplasrii suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare conform prevederilor art.13.6.

LUNGIMEA MINIM A PORIUNILOR ORIZONTALE ALE COLOANELOR INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE DIN EVI DE OEL

Diametrul conductei Lungimea minim a poriunilor

Page 53 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 54: instalatii de incalzire centrala

Tabelul 13.3.

13.9. În afara cazului meniont la art.13.6. se mai prevd suporturi fixe :

în punctele de ramificaie a reelelor, când nu poate fi admis deplasarea nodului ; în vecintatea armturilor de secionare sau închidere i a compensatoarelor axiale.

13.10. Suporturile fixe se amplaseaz pe conducta principal de distribuie de ducere în amonte, iar pe conducta de întoarcere în aval, fa de ramificaii, armturi de secionare sau închidere. Suporturile fixe se amplaseaz astfel încât, între dou fixri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau posibilitate de compensare a dilatrii conductei.

13.11. În cazul folosirii, pentru conductele instalaiei de înclzire, a evilor din materiale plastice se va acorda o atenie deosebit soluionrii problemei prelurii dilatrii conductelor, alungirile rezultate din dilatare fiind mult mai mari decât cele ale conductelor din oel.

orizontale (m)

3/8” 0,85

1/2” 1,00

3/4” 1,10

1” 1,25

1 1/4” 1,40

1 1/2” 1,50

Not: lungimile corespund unei dilatri maxime de 1,2 cm a poriunii verticale a coloanelor, msurate pân la suportul fix.

DISTANA MINIM ÎNTRE COLOAN I COPRUL DE ÎNCALZIRE PENTRU TEVI DE OTEL

Diametrul

legturii

Dilatarea poriunii de coloan cuprins între

punctul de racordare a legturii la coloan i suportul fix (cm)

sub 0,4 0,4 - 0,8 0,8 -1,2

Distana minim între coloan i corpul de

înclzire (m)

3/8” 0,40 0,64 0,80

1/2” 0,45 0,70 0,90

3/4” 0,55 0,80 1,00

1” 0,70 0,95 1,15

1 1/4” 0,75 1,05 1,30

1 1/2” 0,85 1,15 1,40

Page 54 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 55: instalatii de incalzire centrala

Ori de câte ori este posibil se vor adopta trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 900 sau trasee erpuite.

În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilatrii conductei între dou puncte fixe succesive se face cu compensatori de dilatare U, Ω , tip spir sau compensatori axiali specializai.

Soluiile adoptate pentru preluarea dilatrii conductelor vor respecta în mod obligatoriu indicaiile productorilor referitoare la condiiile de montaj i de funcionare normal la variaii de temperatur.

[top]

14. CONDIII DE MONTARE

Reele interioare

14.1. Conductele instalaiilor interioare de înclzire cu ap se monteaz cu pant, asigurând golirea i dezaerisirea centralizat sau local a instalaiei, printr-un numr minim de dispozitive i armturi.

Panta normal a conductelor instalaiilor de înclzire cu ap este de 3 ‰. În cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 ‰.

14.2. Conductele de abur se monteaz astfel încât sensul de circulaie al aburului i condensatului în conducte s fie acelai. Pe poriuni de traseu în care nu este posibil evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel puin egal cu pierderea unitat de sarcin la debitul maxim (cel puin 5 ‰) sau se mrete diametrul conductei, luându-se msurile corespunztoare pentru evacuarea condensatului.

14.3. Pe trasee comune, conductele instalaiilor interioare se grupeaz în plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la pozarea pe perei sau stâlpi, astfel încât s permit folosirea unor suporturi comune.

14.4. Distana minim între conducte paralele neizolate termic sau între acestea i feele finite ale elementelor de construcie adiacente din materiale necombusitibile (perei, planee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distana între feele exterioare ale izolaiei finite sau între acestea i suprafaa finit a elementelor de construcie vecine este de cel puin 4 cm.

14.5. Distanele minime între conductele neizolate termic ale instalaiilor de înclzire i elementele de construcie executate din materiale combustibile se stabilesc în raport cu temperatura superficial a conductei, conform tabelului 14.1. În cazul conductelor izolate termic, se ia în considerare temperatura superficial a izolaiei finite, iar protecia termoizolaiei se prevede din materiale rezistente la eventuale ocuri mecanice.

Tabelul 14.1.

14.6. Între conductele reelei de înclzire i conductele de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele

DISTANE MINIME (cm) ÎNTRE CONDUCTELE INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE I ELEMENTELE DE CONSTRUCIE DIN

MATERIALE COMBUSTIBILE

Elementul de construcie

din materiale combustibile

Temperatura nominal a agentului termic, din conducte, în oC

≤ 75 76-95 96-115 116-150

Perei i planee 3 5 10 20

Pardoseli 3 5 5 10

Page 55 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 56: instalatii de incalzire centrala

electrice, se vor prevedea distane minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 i, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.”, I 7.

14.7. Distana între flanele armturilor a dou conducte apropiate, respectiv distana între flana armturii i conducta apropiat sau izolaia finit a acesteia, este cel puin 3 cm.

14.8. La trecerea prin perei i planee, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene) se vor monta în tuburi de protecie sau piese speciale, care s permit micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s asigure protecie mecanic a conductelor izolate.

În funcie de rolul de protecie la foc al elementelor de construcii se va alege ansamblul (construcii i instalaii) trecerii, inând seama, obligatoriu, de reglementrile de siguran la foc.

Partea superioar a manoanelor montate pe pardoseala încperilor dotate cu instalaii sanitare (de ex.: bi, buctrii) va depi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.

Manoanele de protecie ale legturilor corpurilor de înclzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legturii la dilatarea coloanei verticale.

Se recomand ca tuburile de protecie s se mascheze prin rozete, cel puin în camerele cu cerine estetice mai ridicate (camere de locuit, bi, buctrii) i cel puin în acele poziii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin perei a legturilor la corpurile de înclzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.).

14.9. Pe poriunile de conducte ce traverseaz perei sau planee nu se fac îmbinri. Pe conductele montate în anuri, în perei sau planee, numrul îmbinrilor se reduce la minimum.

14.10. La intrarea i ieirea din cldiri a racordurilor la reele exterioare se va ine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. i art.12.20.

Compensarea de dilatare

14.11. Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin sudur. Nu este admis îmbinarea prin flane sau mufe.

14.12. Compensatoarele elastice se monteaz în starea pretenioas prescri prin proiect (de regul, 50 % din alungirea maxim corespunztoare condiiilor nominale de funcionare).

14.13. În apropierea compensatoarelor tip U, se prevd suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele pri ale compensatorului. Pe compensatoarele în form de U nu se prevd suporturi fixe.

Armturi pentru închidere, secionare, reglare, golire i dezaerisire

14.14. Robintele cu ventil, armturile cu clapet sau ventil de reinere, supapele de siguran etc., se monteaz în poziii corespunztoare funcionrii normale.

Armturile grele de pe conducte se monteaz pe suporturi proprii, evitându-se încrcarea suplimentar a conductelor.

14.15. Poziionarea armturilor se face astfel încât s permit manevrarea, deplasarea prilor mobile i demontarea parial sau total, în vederea întreinerii i reparaiilor.

Corpuri de înclzire

14.16. Corpurile de înclzire se racordeaz prin îmbinri demontabile.

În cldirile industriale la care armturile de închidere-reglare sunt prevzute pe conductele de alimentare comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de înclzire, racordarea conductelor la corpurile de înclzire din oel poate fi nedemontabil (îmbinare prin sudur).

Page 56 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 57: instalatii de incalzire centrala

14.17. Corpurile de înclzire se monteaz în paralel cu pereii finisai, la distanele stabilite prin standardele, instruciunile tehnice sau normele de produs.

14.18. Distanele minime între corpul înclzitor i elementele de construcii ale pereilor se stabilesc în funcie de temperatura agentului termic, astfel :

5 cm , pentru temperaturi pân la maximum 95 oC ;

10 cm, pentru temepraturi între 96 i 150 oC.

14.19. Distana între corpurile de înclzire i pardoseal este, de regul, de 12 cm. In cazuri excepionale se poate reduce acest distan pân la 8 cm, dac temperatura agentului termic nu depete 95 oC, sau pân la 10 cm, dac temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea coreciei necesare la calculul suprafeelor de înclzire.

14.20. Distaneele între aparatele de înclzire i elemetnele instalaiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din “Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.c.” I 7.

14.21. În cazul montrii corpurilor de înclzire în nie, potrivit prescripiilor art.6.10. sau în cel al acoperirii lor cu mti, potrivit prescripiilor art.6.13, 6.14., distanele laterale pân la pereii niei sau ai mtii se stabilesc astfel încât s permit montarea i manevrarea normal a armturilor.

14.22. Distana frontal între corpul înclzitor i masc este de cel puin:

2 cm, la mti cu goluri (obinuite), cu excepia cazului în care masca este confecionat din materiale combustibile i temperatura agentului termic depeete 95oC, pentru care distana minim este de 5 cm ;

5 cm, la mti pline.

Fac excepie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de înclzire. Elementul frontal al mtilor va fi demontabil, permiând accesul la corpul de înclzire, în vederea întreinerii.

Amenajri constructive pentru instalaiile de înclzire

14.23. Trecerea conductelor prin elementele de construcii (fundaii, perei, planee) se va face prin goluri anume prevzute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. i 14.8.

Dimensiunile minime ale golurilor i anurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme indicaiilor din tabelul 14.2.

Se pot executa goluri i anuri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul 14.2. dac ele se justific, în funcie de poziia de montare, necesitatea i modul izolrii termice a conductelor îngropate, tehnologia de prefabricare în atelier i de montare pe antier etc.

14.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cldirii, se realizeaz astfel încât s permit preluarea tasrilor fr a se periclita buna funcionare a instalaiilor, inând seama i de prevederile art. 5.34.

În cazul existenei în zon a unei reele de distribuie a gazelor naturale, la ptrunderea reelei exterioare în subsol i la trecerea instalaiei interioare de înclzire central prin planeele aflate sub nivelul terenului, se vor lua msurile prevzute la art. 5.40.

14.25. Pentru întreinerea i manevrarea diferitelor armturi i aparate ale conductelor pozate în canale necirculabile se amenajeaz cmine de vizitare, cu guri i scri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mrimea armturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru.

Canalele circulabile se prevd cu posibiliti de acces în canal pentru intervenii în caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomand dotarea cu mijloace de semnalizare i comunicare a avariilor.

Page 57 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 58: instalatii de incalzire centrala

14.26. Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate montrii elementelor instalaiilor de înclzire din interiorul cldirilor se asigur prin scri i ui cu gabarit corespunztor necesitilor controlului i întreinerii instalaiilor.

14.27. Se asigur la subsol spaiul necesar accesului i manevrelor - în timpul exploatrii - la organele de închidere i reglare, precum i cel necesar accesului la contoarele care msoar consumul de cldur.

14.28. Pentru evacuarea cldurii degajate de conducte, aparate i armturi, subsolurile i etajele tehnice se prevd cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i închidere.

Pardoseala subsolului i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de ap.

Tabelul 14.2.

[top]

15. IZOLAREA TERMIC A INSTALAIILOR PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

15.1. Agregatele, aparatele, conductele, compensatoarele de dilatare ale instalaiilor de înclzire, precum i armturile reelelor exterioare aeriene se izoleaz termic, conform prevederilor din prezentul normativ.

15.2. Grosimea izolaiei termice se stabilete pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se iau în considerare urmtoarele:

pentru reelele termice de ap cu reglaj calitativ - temperatura medie anual a agentului termic i debitul nominal de agent termic ;

pentru reelele de ap cu reglaj cantitativ - temperatura agentului termic i debitul mediu anual de agent termic.

Temperatura mediului ambiant se consider:

la pozarea aerian (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada de funcionare a reelei;

la pozarea direct în sol fr canal - temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada de funcionare a reelei.

Grosimea izolaiei termice - determinat prin calculul de optimizare - trebuie s conduc la o eficient a termoizolaiei de minimum 80 %. Eficiena termoizolaiei se determin conform art.17.22.

15.3. La proiectarea i executarea izolaiilor termice i învelitorilor de protecie ale acestora, se vor respecta

DIMENSIUNI MINIME ALE STRPUNGERILOR I ANURILOR ÎN PEREI

Elementul de instalaie Strpungeri la

montare aparent (cm)

anuri la montare îngropat (cm)

Coloan bitubular cu diametrul pân la 50 mm 15 x 10 20 x 13

Coloan monotubular cu diametrul pân la 50 mm 10 x 10 12 x 10

Legturi la corp înclzire 5 x 10 6 x 6

Page 58 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 59: instalatii de incalzire centrala

prevederile cuprinse în:

“Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor elementelor de instalaii”, indicativ C 142 ;

“Detalii, elemente i subansambluri prefabricate de instalaii - Detalii comune DC, volumul 4 - Grupa DC 4 - “Subgrupa izolarea termic a conductelor i Subgrupa izolarea termic a aparatelor”.

15.4. Izolarea termic a conductelor i aparatelor se aplic numai dup curirea la luciu metalic i protejarea lor cu straturi anticorozive.

15.5. Rmân neizolate termic numai conductele amplasate în spaii închise, ale cror cedri de cldur se utilizeaz pentru înclzirea încperilor în care sunt montate.

15.6. Izolaia termic a armturilor, compensatoarelor cu presetup i a îmbinrilor cu flane se realizeaz demontabil.

15.7. Izolaia termic trebuie s se realizeze din materiale incombustibile sau greu combustibile, hidrofuge sau protejate hidrofug, având un coeficient de conductivitate termic redus i care îi pstreaz proprietile de izolare termic în timpul exploatrii.

15.8. La izolarea termic a elementelor instalaiilor termice nu este permis folosirea de materiale termoizolante putrescibile, a celor care, datorit înclzirii, se înmoaie, îi pierd capacitatea de izolare termic sau degaj sulf, noxe, etc.

15.9. Conductele montate mascat (în ghene, sub rabi etc.) se pot izola individual sau în comun (ducere i întoarcere), fr protecie special în exterior.

15.10. Conductele pozate în subsoluri tehnice i canale subterane - interioare sau exterioare - se prevd cu înveli protector al termoizolaiei.

În canalele pentru conducte se prevede protejarea termoizolaiei, de regul, cu carton asfaltat, cu rosturile îmbinate prin vopsirea cu bitum sau alte înveliuri de protecie.

15.11. Conductele montate aparent, în alte niveluri ale cldirii decât cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri care au i alt destinaie decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prevd cu înveli protector, stabilit în concordan cu rolul funcional al nivelului respectiv.

15.12. Izolaia conductelor termice montate în exterior pe supori, stâlpi sau pe faa exterioar a pereilor cldirilor se prevede cu înveli de protecie contra intemperiilor, conform prevederilor “Instruciunilor tehnice” C 142.

15.13. Conductele pentru reelele termice montate direct în sol vor avea materialele componente, inclusiv termoizolaia, conform SR EN 253; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de îmbinare dintre conducte sau dintre acestea i fitinguri se vor termoizola local conform prevederilor Normativului NP 029 i a indicaiilor productorilor.

15.14. Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile vor fi dotate cu sisteme de control, depistare i localizare a avariilor compuse din conductoare electrice înglobate în termoizolaia conductelor i aparate de msur i avertizare.

15.15. Toate conductele instalaiilor de înclzire, indiferent de locul de montaj i de caracteristicile agentului termic, precum i schimbtoarele de cldur, vasele de expansiune i rezervoarele de orice fel utilizate în instalaiile de înclzire, se protejeaz împotriva coroziunii printr-un strat de baz anticoroziv, aplicat pe suprafaa evilor i aparatelor.

Stratul de baz pentru protecia anticoroziv se execut din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat dup curirea de rugin a suprafeelor protejate.

15.16. La conductele montate aparent, neizolate termic, în spaii cu cerine estetice i igienic-sanitare (de ex.: cldiri de locuit, social - culturale etc.) se aplic, peste stratul anticoroziv de baz, dou straturi de vopsea i

Page 59 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 60: instalatii de incalzire centrala

unul de lac rezistent la temperatur.

15.17. La pozarea fr canal a reelelor termice se va analiza oportunitatea prevederii unei protecii electrice a conductelor împotriva coroziunii, provocate de agresivitatea solului i a apelor freatice, precum i de curenii vagabonzi.

Stabilirea necesitii prevederii proteciei, se va face potrivit indicaiilor din “Normativul pentru protecia contra coroziunii a construciilor metalice îngropate”, indicativ I 14, STAS 10128, STAS 10166/1, STAS E10702/2, SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protecia împotriva coroziunii a construciilor metalice i a conductelor subterane i supraterane.

[top]

16. APARATE DE MSUR, AUTOMATIZARE, CONTORIZARE

16.1. Pentru cunoaterea parametrilor funcionali ai instalaiilor de înclzire (temperatur, presiune, debit etc.) este obligatorie prevederea aparaturii de msur i control.

Aparate de msur

16.2. La instalaiile de înclzire cu ap fierbinte (peste 115 oC) sau abur de medie presiune (peste 0,7 bar) se va prevedea aparatur de msur, control i reglare conform instruciunilor ISCIR C 1 - pentru cazane i MEE-PE 502-8 - pentru puncte termice.

16.3. La instalaiile de înclzire cu ap sau abur, indiferent de parametrii agentului termic, se va prevedea aparatura adecvat în funcie de specificul i mrimea instalaiei lsându-se, eventual, loc pentru îmbuntirea acestei echipri în viitor. În mod obligatoriu se va prevedea dotarea iniial cu aparatur i amenajrile indicate în articolele 16.4, 16.5, 16.7. .... 16.12.

16.4. Se vor prevedea termometre indicatoare :

la cazanele de ap cald pe conductele de ieire ; la schimbtoarele de cldur : în cazul unui singur aparat - pe intrarea i ieirea circuitelor primar i secundar ; în cazul mai multor aparate, montate alturat i racordate în paralel - câte un singur termometru pe

circuitele principale primar i secundar i câte un termometru pe ieirea circuitelor primar i secundar din fiecare aparat ;

în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe circuitele primar i secundar - înainte i dup fiecare aparat ;

pe distribuitoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald sau fierbinte ; pe toate ramurile care intr în colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald sau fierbinte, precum i pe ieirea general din colectoare ;

pe conductele care intr i care ies în i din butelia de egalizare a presiunilor ; la intrrile i ieirea în i din dispozitivul de amestec prin care se regleaz temperatura agentului termic

(robinete cu 3 ci etc.) ; pe rezervoarele de condensat ; pe ieirea din reductoarele de presiune.

Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire direct va fi de ± 0,5 0C.

16.5. Se va prevedea câte o teac metalic pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul reglrii i controlului ocazional al instalaiilor:

pe conductele de alimentare cu ap cald sau fierbinte a cldirilor, la intrarea i ieirea acestora ; pe ramurile principale (ducere i întoarcere) ale reelelor exterioare sau interioare de distribuie de ap

cald sau fierbinte;

Page 60 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 61: instalatii de incalzire centrala

la intrarea i ieirea apei calde sau fierbini la aparate consumatoare mari (baterii de înclzire, aeroterme .a.).

În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al funcionrii instalaiilor respective, se pot monta termometre permanente, cu condiia prevederii msurilor de protecie a acestora.

16.6. Se recomand prevederea unei bucle de semnalizare acustic i, eventual optic a atingerii temperaturii maxime admisibile la cazanele de ap cald, respectiv pe circuitul secundar al schimbtoarelor de cldur, ce produc ap cald pentru înclzire sau pentru consum.

16.7. Se vor prevedea manometre indicatoare:

- pe distribuitoarele i colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cu circulaie prin pompe (în cazul când distribuitoarele sau colectoarele se afl în imediata aproiere a pompelor de circulaie i sunt legate direct de acestea, montarea manometrelor nu este obligatorie);

pe aspiraie i refularea pompelor de circulaie, adaos, amestec etc. ; pe conductele de ducere de la cazanele de ap cald sau ap fierbinte ; la cazanele de abur de joas presiune ; la intrarea i ieirea în i din reductoarele i regulatoarele de presiune ; pe distribuitoarele de abur ; pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat, expandoare, vase de

expansiune închise etc.) ; înainte i dup separatoarele de impuriti.

16.8. Clasa de precizie a manometrelor i limitele maxime de lucru vor fi conform STAS 3589.

16.9. în scopul verificrii echilibrrii hidraulice a circuitelor de conducte, a cderilor de presiune în aparate cu rezisten hidraulic mare i variabil în timp, precum i pentru msurarea debitului agentului termic, se vor prevedea, fie armturi specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea manometrelor difereniale sau cu citire direct:

pe racordurile punctelor termice la reeaua de transportul cldurii; pe racordurile instalaiilor interioare de înclzire la reeaua termic ; pe conductele de ducere i întoarcere ale grupurilor de distribuie ale instalaiilor interioare ; înainte i dup: schimbtoare de cldur, diafragme pentru msurarea debitului sau pentru echilibrare

hidraulic; - eventual - la baza câte unei coloane principale de la captul fiecrei ramuri de distribuie din instalaiile interioare de înclzire ;

pe conductele de abur la intrarea în cldire.

Se prevd prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor.

16.10. Manometre cu contacte electrice sau presostate se vor prevedea la vasele de expansiune închise pentru pornirea i oprirea pompelor de adaos.

Manometre cu contacte electrice în legtur cu un releu electric i o hup pentru semnalizare acustic (completat, eventual, cu semnalizare optic), se prevd la cazanele de abur, pentru semnalizarea atingerii presiunii maxime.

16.11. Indicatoare de nivel cu tub de sticl se vor prevedea la:

cazanele de abur - în condiiile prescripiilor tehnice ISCIR-C1 ; rezervoarele de condensat ; vasele de expansiune închise ; rezervoarele de acumulare de pe lâng vasele de expansiune închise.

La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se va prevedea un indicator de nivel cu plutitor care s poat fi citit dintr-un loc accesibil.

Page 61 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 62: instalatii de incalzire centrala

16.12. Instalaiile de preparare a apei calde de consum vor fi prevzute cu termoregulatoare limitatoare de temperatur, oricare ar fi agentul termic utilizat.

16.13. Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW vor fi prevzute cu câte un aparat pentru analiz chimic a gazelor de ardere i termometre pentru msurarea temperaturii gazelor de ardere.

Automatizare

16.14. Pentru asigurarea proteciei instalaiilor i funcionarea lor în condiii de eficien maxim în limitele parametrilor necesari se prevede automatizarea instalaiilor de înclzire central.

16.15. Automatizarea instalaiilor din centrale termice i puncte termice se face în confomitate cu “Ghidul pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din centrale i puncte termice” - indicativ I 36.

16.16. Automatizarea instalaiilor dintr-o central termic sau punct termic se bazeaz pe o schem tehnologic. Schema tehnologic, completat cu aparatur de automatizare, cuprinde, atât reprezentarea cu ajutorul simbolurilor grafice a procesului tehnologic aferent centralei termice sau punctului termic, cât i reprezentarea simbolic a aparaturii de automatizare precum i interdependena funcional dintre acestea.

16.17. În centralele termice de ap cald se automatizeaz:

reglarea aprocesului de ardere ; protecia cazanelor la supraînclzire, la lipsa circulaiei apei, i la scderea temperaturii apei la intrarea

în cazan sub valoarea limit admis ; reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de înclzire - prin

amestecul apei din conducta de ducere cu ap din conducta de întoarcere - i oprirea/pornirea treptat (“în cascad”) a cazanelor; reglarea se face în funcie de temperatura exterioar i de diagrama de reglaj a instalaiei de înclzire ;

preparare a apei calde de consum i furnizarea ei la temperatura prescris.

16.18. Cazanele centralei termice vor fi dotate, obligatoriu, cu elemente automate de protecie la creterea accidental a temperaturii (supraînclzire).

Se prevd urmtoarele elemente automate de protecie la creterea temperaturii peste valorile admise:

un limitator de temperatur de lucru ( termostat de lucru) ; un limitator de temperatur de siguran (termostat de siguran).

Proiectantul centralei termice va verifica dac în specificaia tehnic a cazanelor sunt cuprinse elementele de protecie la creterea temperaturii; în cazul în care acestea nu sunt cuprinse, ele vor fi prevzute prin proiectul de automatizare al centralei termice.

Instalaia de automatizare pentru protecia cazanelor la creterea accidental a temperaturii va fi completat cu sisteme de avertizare sonor i optic.

16.19. Automatizarea funcionrii arztoarelor, cazanelor se face în conformitate cu Instruciunile ISCIR C 39 “Prescripii tehnice pentru echiparea arztoarelor de combustibil lichid i arztoarelor de gaze. Instalaii de automatizare”.

16.20. În punctele termice se automatizeaz:

- reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de înclzire (agentul secundar) în funcie de temepratura exterioar i de diagrama de reglaj a instalaiilor de înclzire;

prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la o temperatur prescris ; recircularea apei calde de consum din reeaua de distribuie ; protecia schimbtoarelor de cldur la supraînclzire.

16.21. În instalaiile interioare de înclzire central cu ap cald cu distribuie individual de aparatament se

Page 62 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 63: instalatii de incalzire centrala

automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în funcie de temperatura interioar a unei camere pilot (de regul camera de zi).

16.22. Se recomand ca schemele de automatizare s fie concepute astfel încât s permit i dotarea etapizat cu echipamente de automatizare în funcie de prioritate, importan i posibiliti financiare.

Contorizare

16.23. În scopul realizrii economiei de energie i stabilirii unor relaii corecte între distribuitorul i consumatorul de cldur se prevede contorizarea consumului de cldur în instalaiile de înclzire central.

La centralele termice se contorizeaz - obligatoriu - cldura furnizat separat diferitelor categorii de consumatori de cldur: pentru înclzire central, pentru prepararea centralizat a apei calde de consum sau pentru alte scopuri; la o aceeai categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribuie de la sursa termic.

La punctele termice de imobil se contorizeaz - obligatoriu - cldura primit de la sursa de cldur; contorizarea cldurii furnizate va fi fcut la consumatori.

Apa de adaos folosit pentru umplerea i completarea cu ap a instalaiilor din centrale i puncte termice se contorizeaz separat.

16.24. Soluia de contorizare a cldurii în instalaiile interioare de înclzire central se stabilete corelat cu destinaia spaiului înclzit, modul de gestionare al cheltuielilor i schema de distribuie folosit; se poate contoriza consumul de cldur global pe cldire sau parial pentru un tronson din aceasta.

Pentru cldirile de locuit contorizarea se poate face pe cldire, tronson de cldire sau pe apartament (a se vedea art.5.7.), în funcie de cerine i de schema de distribuie adoptat.

Este obligatorie contorizarea separat a consumurilaor de cldur aferente spaiilor cu alt destinaie decât locuirea din cldirile de locuit colective (magazine, birouri etc.).

La consumatorii din alte categorii de cldiri civile se ine seama de necesitatea de contorizare parial în funcie de destinaia spaiului.

16.25. La cldirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizrii consumului de cldur la fiecare consumator.

16.26. Se prevede spaiul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea corespunztoare a echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces uor la contoare. Pentru cldirile de locuit se recomand ca, la contorizarea pe apartamente , citirea s se poat face din afara apartamentelor (de ex: în casa scrii, pe un coridor etc.).

16.27. Montarea i exploatarea contoarelor, condiiile de ampalsare i schemele adoptate vor fi în conformitate cu:

“Soluii i detalii de montaj pentru contoare de ap rece, ap cald i energie termic”, indicativ SC 001 ;

“Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, gaze naturale i energie termic aferente instalaiilor din blocurile de locuine”, indicativ SC 002.

Vor fi respectate prescripiile productorului i reglementrile Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).

16.28. Echipamentul de contorizare utilizat trebuie s fie omologat de ctre Biroul Român de Metrologie Legal (BRML).

16.29. În cazul în care la execuie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu restul instalaiei, se va prevedea spaiul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul crora se va monta ulterior echipamentul de contorizare.

Page 63 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 64: instalatii de incalzire centrala

[top]

17. PREVEDERI PENTRU DIMENSIONAREA INSTALAIILOR

Cazane

17.1. Capacitatea termic (puterea termic) total acoperit de cazanele din centralele termice se determin însumând necesitile orare de cldur, inând seama de simultaneitile în funcionare pentru:

înclzire, conform SR 1907 i cap.3 din prezentul normativ ; ventilare ; prepararea apei calde de consum, inând seama, în cazul consumului cu vârfuri i a celui discontinuu,

de existena i mrimea acumulrii ; consumuri tehnologice, în funcie de cronograma consumurilor de cldur ale aparatelor consumatoare

de cldur ; acoperirea pierderilor de cldur din reelele de transport i distribuie a cldurii.

17.2. Pierderile de cldur din reelele de transport i distribuie au ca efect reducerea temperaturii cu ∆ tp(0C), determinat cu relaia:

∆ tp = q x L (oC)

în care L = distana între sursele de cldur i punctul de consum, în km;

q = indicele reducerii de temperatur a agentului termic datorit pierderilor de cldur, în oC/km;

Reelele de distribuie a cldurii se izoleaz termic conform prevederilor art.15.2. pentru a nu se depi o valoare maxim q = 0,5 oC/km.

Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominal Tn (0 (oC), pentru care se proiecteaz instalaia de

înclzire central, este necesar ca, la plecarea de la sursa de cldur la cazane, agentul termic s aib temperatura real Tr (

oC) determinat cu relaia:

Tr = Tn + q x L (oC)

17.3. Pentru alegerea numrului de cazane i pentru stabilirea puterii termice a fiecrui cazan se ine seama de prevederile art. 9.19 .... 9.23 din prezentul normativ.

Schimbtoarele de cldur

17.4. Capacitatea termic (puterea termic) a schimbtoarelor de cldur pentru înclzire i prepararea apei calde de consum, folosite în centrale i puncte termice, se determin luând în considerare, dup caz, componentele necesitilor de cldur indicate la art. 17.1.

17.5. Debitul de agent termic primar necesar schimbtoarelor de cldur din centrale i puncte termice se determin în funcie de necesitile de cldur, inând seama de caracteristicile termohidraulice ale aparatelor schimbtoare de cldur, de temperaturile nominale ale agenilor termici, de schemele de racordare, de regimul de funcionare i de existena acumulrii.

17.6. La alegerea numrului i tipurilor de aparate schimbtoare de cldur se au în vedere prevederile art.9.37, 9.38 - pentru centrale termice i 11.6, 11.7 - pentru puncte termice.

17.7. La dimensionarea schimbtoarelor de cldur din centrale i puncte termice , se ine seama de valoarea coeficientului de utilizare (de murdrire) a suprafeelor de înclzire prevzut de productor pentru durata de utilizare garantat.

Page 64 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 65: instalatii de incalzire centrala

Pompe

17.8. La stabilirea soluiei generale de echipare cu pompe de circulaie agent termic (ap cald, ap fierbinte) a centralelor i punctelor termice se vor avea în vedere indicaiile de la articolele 9.32, 9.33, 9.34, pentru centrale termice i 11.8, pentru puncte termice.

17.9. Parametrii funcionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de circulaie, debitul de ap i înlimea de pompare, se determin astfel:

debitul de ap - pe baza debitul de cldur transportat i a ecartului nominal de temperatura (tur-retur) ;

înlimea de pompare - pe baza pierderilor de sarcin totale, liniare i locale, pe circuitul hidraulic deservit de pomp (circuitul închis al reelei de conducte între refularea i aspiraia pompei) .

La alegerea pompei se va urmri ca aceasta s funcioneze în zona de randament ridicat i de nivel de zgomot redus.

17.10. Numrul pompelor de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune i poziia de montare se stabilesc conform prevederilor art.9.44.

Parametrii funcionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune se determin astfel:

debitul de ap - se va asigura debitul maxim de ap vaporizat în cazanele alimentate; se va ine seama de faptul c alimentarea cu ap a cazanului poate fi i intermitent, pompa funcionând numai o parte din durata unei ore.

înlimea de pompare - presiunea pompei va asigura suma format din: presiunea nominal a cazanului, pierderea de sarcin total pe traseul de alimentare (rezervor de condensat sau ap tratat - pomp - cazan), diferena de înlime între nivelul maxim al apei din cazan i axul orizontal al racordului de aspiraie al pompei, precum i o rezerv de 0,1 bar.

Alte elemente din centrale i puncte termice

17.11. Dimensionarea dispozitivelor de siguran se va face potrivit prevederilor STAS 7132 i Instruciunilor ISCIR C 37.

17.12. Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau pri de instalaii se stabilesc în funcie de volumul de lichid ce trebuie evacuat, de înlimea medie a acestui volum i de numrul de organe de golire deschise concomitent, astfel încât timpul de golire s fie de maximum 1 or.

Dimensionarea dispozitivelor de golire se coreleaz cu debitul nominal al conductei de canalizare care colecteaz apele de golire.

Debitele de golire pentru instalaiile interioare de înclzire cu ap cald sunt indicate, informativ, în tabelul 17.1.

Pentru cldirile de locuit i social - culturale volumul de ap din instalaia de golit se determin pe baza indicelui volumului de ap coninut în instalaie V (l/kW), specific tipului corpului de înclzire folosit; astfel, orientativ se pot folosi valorile:

V = 10,8...11,2 l/kW la radiatoare din font, STAS 7363

V = 8,6...8,9 l/kW la radiatoare din font, STAS 7364.

Tabelul 17.1.

DATE PENTRU DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

Page 65 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 66: instalatii de incalzire centrala

17.13. Seciunea liber a prizelor de aer de combustie din centrale termice se calculaz pentru o vitez a aerului de 1-2 m/s.

Seciunea canalelor de aer de combustie se calculeaz cu viteze de 1-2 m/s, când aerul este adus la cazane cu ajutorul tirajului natural.

În cazul introducerii pe cale forat a aerului de combustie se folosesc viteze mari pe canale (5 -12 m/s).

Seciunea coului de fum i a canalelor de fum se determin în funcie de sarcina total maxim a tuturor cazanelor racordate. Courile de fum funcionând pe baza tirajului natural se dimensioneaz conform STAS 3417 i STAS 6793.

Corpuri de înclzire; suprafee radiante

17.14. Dimensionarea corpurilor de înclzire se face conform prevederilaor STAS 1797 i prescripiilor tehnice ale productorilor, referitoare la caracteristiciale tehnice, hidraulice i mecanice.

17.15. Radiatoarele de font se limiteaz la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de înclzire lungimea limit este cea prevzut de instruciunile productorului.

17.16. La alegerea tipului i temperaturii suprafeei radiante i la amplasarea acesteia se au în vedere urmtoarele:

meninerea intensitii energiei radiante la nivelul capului ocupanilor în limitele de 12 -14 W/mp pentru temperaturi interioare de 15 - 22 oC (valorile mici corespund temperaturilor mai ridicate) ;

limitarea temepraturii medii admisibile la 25 – 26 oC pentru suprafeele radiant de la pardoseal - în cazul încperilor cu locuri fixe de munc i activitate îndelungat i la 29 oC - în cazul încperilor cu folosin de scurt durat.

Conducte de ap cald i fierbinte

17.17. Circuitele consumatorilor instalaiilor de înclzire se echilibreaz hidraulic, urmrindu-se realizarea unor rezistene hidraulice difereniate cu cel mult 10 % în instalaiile interioare i cel mult 5 % în reelele exterioare.

Echilibrarea hidraulic a circuitelor instalaiilor de înclzire se realizeaz prin msurile indicate la art. 5.4.

17.18. Dimensionarea conductelor se face, dup caz:

pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se va urmri consumarea presiunii disponibile, cu condiia echilibrrii hidraulice, prin trasee economice i cu utilizarea unui numr minim de organe de reglare;

Înlimea între nivelul mediu al apei în instalaie i nivelul de racordare a conductei de golire (m)

Regimul de înlime

corespunztor al cldirii de locuit

Debitul de golire, litri/or, al unui robinet cu Dn:

15 20 25 32 40

0,65 P 650 1500 2400 4000 5500

3,00 P + 2E 1800 3300 5000 9000 12000

5,50 P + 4E 2500 4500 7000 12500 17000

10,50 P + 8E 3000 5500 9000 16000 22000

13,00 P + 10E 3500 7000 10500 19000 26000

Page 66 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 67: instalatii de incalzire centrala

pe baza unei cderi de presiune rezultat dintr-un calcul de optimizare.

În cazul în care nu este dat o presiune disponibil, pentru calculul diametrelor preliminare ale circuitului de conducte se recomand adoptarea vitezelor de circulaie a apei, indicate în tabelul 17.2. i difereniate funcie de tipul reelei (interioare sau exterioare).

Pentru reelele de conducte la care reglajul furnizrii cldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la condiii nominale, viteze de circulaie a apei mai mari decât cele indicate în tabel.

Tabel 17.2.

17.19. Viteza maxim a apei, în limitele presiunii disponibile din reeaua termic, nu va depi:

1,5 m/s - în instalaii interioare din cldiri cu cerine speciale de protecie la zgomot (spitale, sanatorii, sli de lectur etc.) ;

2,0 m/s - pentru cldiri de locuit i social-culturale ; 3,0 m/s - pentru hale industriale ; 4,0 m/s - pentru reele termice de ap cald i ap fierbinte (racorduri i reele de distribuie).

17.20. În instalaiile cu regim hidraulic variabil în timp dimensionarea conductelor se face astfel încât s se asigure stabilitatea hidraulic a instalaiei, ceea ce se obine printr-o valoare cât mai ridicat a raportului dintre pierderea de sarcin a instalaiei consumatorului i cea a reelei.

VITEZE INDICATE PENTRU CIRCULAIA APEI ÎN CONDUCTE DE OEL (m/s)

Diametrul nominal al conductei (în oli sau mm)

Reele

interioare exterioare

3/8 0,20...0,35 -

1/2 0,20...0,40 -

3/4 0,30...0,45 -

1 0,30...0,60 0,40...0,70

1 1/4 0,50...0,65 0,50...0,75

1 1/2 0,50...0,70 0,50...0,80

2 0,50...0,80 0,55...1,00

63...76 0,50...0,90 0,60...1,10

83...95 0,65...1,10 0,70...1,15

102...127 0,70...1,15 0,90...1,35

133...152 0,90...1,35 1,20...1,70

168...219 1,20...1,70 1,40...2,00

247...324 1,50...2,00 1,70...2,40

377...521 - 2,10...2,80

peste 521 - 2,40...3,00

Page 67 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 68: instalatii de incalzire centrala

17.21. Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald cu circulaie forat, în calculul coloanelor verticale se urmrete ca ecartul de presiune disponibil la baza coloanelor s fie cel puin de trei ori mai mare decât presiunea datorat gravitaiei, considerat cu valoarea corespunztoare temepraturii exterioare medii a perioadei de înclzire (a se vedea i art.5.9.).

17.22. Eficiena termoizolaiei conductelor, necesar de obinut conform art.15.2., se determin cu relaia:

riz = (qo - qiz)/qo x 100 (%)

în care qo = pierderea de cldur unitar a conductei neizolate,

qiz = pierderea de cldur unitar a conductei izolate.

Conducte de abur i condensat

17.23. Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 17.3.

Dimensionarea conductelor de condensat cu circulaie natural (cdere liber) se face conform tabelului 17.4. pentru condensat de joas presiune sau tabelului 17.5. pentru condensat de medie presiune.

Conductele de condensat cu circulaie forat se dimensioneaz în mod similar cu conductele de ap cald sau fierbinte cu circulaie forat.

Calcul mecanic al conductelor

17.24. Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru reelele termice de transport i distribuie de ap fierbinte, abur i ap cald.

17.25. Prin calculul mecanic al condcutelor se detemrin :

grosimea peretelui evii ; dimensionarea suporturilor mobile i fixe, precum i stabilirea distanei dintre suporturi ; dimensionarea compensatoarelor de dilatare.

17.26. La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de:presiunea agentului termic, greutatea proprie conductelor pline cu ap i izolate termic, frecarea pe suporii mobili i în compensatoarele cu presgarnitur i forele elastice ale compensatoarelor în form de U, L i Z; în cazul conductelor montate aerian se are în vedere i aciunea vântului, iar în zonele cu aciuni seismice i efectul acestor aciuni.

17.27. În calculul mecanic al reelelor termice se iau în considerare urmtoarele :

coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3 ; coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05 ; coeficientul de suprasarcin datorat tasrii 1,0 ; forele verticale în suporturile fixe i mobile se determin în ipoteza efecturii decalate în timp a

probelor hidraulice ; presiunea interioar din conducte este presiunea nominal, definit conform Prescripiilor tehnice

ISCIR C 15 ; temperatura de calcul a conductei este temperatura maxim a agentului termic.

Tabelul 17.3.

VITEZE MAXIME PENTRU CALCULUL CONDUCTELOR INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU ABUR (în m/sec)

Page 68 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 69: instalatii de incalzire centrala

Tabelul 17.4.

Diametrul nominal al conductei (în oli sau mm)

Abur de joas presiune

Abur de medie

presiune

Aburul în echicurent cu condensatul

Abur în onctracurent cu condensatul

Conducte orizontale

Coloane verticale

Conducte orizontale

Coloane verticale

3/8 11 18 2 3,5 35

1/2 14 20 2,5 4 35

3/4 18 22 3 5 35

1 22 25 4 6 40

1 1/4 25 30 5 7,5 40

1 1/2 30 35 6 9 40

50-75 35 40 8 11 40

75-150 40 50 10 14 50

peste 150 50 60 14 20 70

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDENSAT DE JOASA PRESIUNE CU CIRCULATIE NATURALA (CADERE LIBERA)

Diametrul nominal la

conductei, în mm

Conducte uscate Conducte înecate, orizontale sau verticale, având lungimea:

Orizontale Verticale sub 50 m 50-100 m peste 100 m

Cantitatea de cldur cedat de abur pentru formarea condensatului, în kW

15 5 7 33 21 9

20 17 26 81 52 29

25 33 49 145 93 46

32 79 116 315 205 100

40 120 180 435 290 134

50 250 370 755 510 250

57 365 545 1100 720 365

64 495 735 1450 990 495

70 580 870 1750 1220 580

76 700 1050 2150 1450 700

Page 69 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 70: instalatii de incalzire centrala

Tabelul 17.5.

17.28. Dilatarea liniar (alungirea condcutelor) se determin folosind relaia:

∆ L = α x L x (tmax - tmont)

în care: ∆ L = alungirea conductei (cm) ;

α = coeficientul de dilatare liniar; pentru oel: α = 0,0012 cm/m x grd

L = lungimea conductei compensate (distana între dou reazeme fixe), în (m) ;

tmax = temperatura maxim a agentului termic (oC) ;

tmont = temperatura de montaj a conductei (oC).

17.29. Alegerea tipului de suport mobil i a distanei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomandrile de la art.12.32...12.35.

82 870 1300 2620 1750 870

88 1050 1470 3100 2100 1050

94 1280 1920 3600 2330 1280

100 1450 2150 4100 2800 1450

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDESAT DE MEDIE PRESIUNE CU CIRCULATIE NATURALA (CADERE LIBERA)

Diametrul nominal al condcutei în (mm)

15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200

Panta ** hidraulic Debit de condensat (în kg/h*)

1/100 100 200 400 900 1500 2800 6300 9300 17000 31000 53000 121000

1/200 80 150 300 600 1000 2000 4400 6600 12000 22000 37000 86000

1/300 50 130 250 500 800 1500 3500 5500 10000 18000 30000 70000

1/400 45 100 200 450 700 1400 3200 4700 8800 16000 26000 61000

1/500 40 90 190 430 650 1200 2900 4200 7700 14000 24000 54000

1/1000 30 60 120 290 450 850 2100 2900 5400 10000 17000 38000

* Valorile din tabel sunt valabile apentru condensat provenit din abur cu presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele de condensat provenit din abur cu presiunea de 1,1-8bar vor avea diametrul imediat superior celui rezultat din tabel. ** Lungimea echivalent a rezistenei locale, considerat la stabilirea pantei hidraulice a conductelor de condensat, va fi egal cu 1 m pentru fiecare pies special (cot, ramificaie etc.) i 5 m pentru fiecare armtur(ventil, clapet etc.).

Page 70 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 71: instalatii de incalzire centrala

17.30 Alegerea tipului de suport fix i a distanei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomandrile de la art.12.37...12.40.

17.31. Alegerea tipului de compensator de dilatare i a condiiilor de montare se fac în conformitate cu recomandrile de la art.13.2...13.5, 14.12, 14.13.

17.32. Conductele instalaiilor interioare de înclzire vor respecta prevederile, referitoare la configurania traseului, preluarea dilatrilor i susineri, de la art.13.6...13.11.

17.33. Prescripiile privind calculul mecanic pentru condutele preizolate termic montate direct în sol se gsesc în Normativul NP 029.

[top]

18. CONDIII DE CALITATE PENTRU MATERIALE, AGREGATE, APARATE

18.1. Materialele, agregatele i aparatele utilizate în instalaiile de înclzire central vor trebui s fac fa cerinelor de calitate impuse de Legea 10/1995 privind calitatea în construcii i s corespund exigenelor speciale de calitate ale lucrrii.

Cerinele de calitate pentru elementele componente ale instalaiilor de înclzire se refer la :

rezisten i stabilitate ; siguran în exploatare ; siguran la foc ; igien, sntatea oamenilor, protecia i refacerea mediului ; economie de energie, izolare termic i hidrofug ; protecia împotriva zgomotului ;

cerine funcionale ; adaptare în utilizare ; durabilitate ; etaneitate ; confort tactil i antropodinamic ; aspect estetic ; faciliti de transport, montare i depozitare ; economicitate.

18.2. Materialele, agregatele i aparatele utilizate la executarea instalaiilor de înclzire vor avea caracteristicile i toleranaele prevzute în standardele de stat sau în prescripiile tehnice ale productorilor -interni sau externi - i vor satisface condiiile tehnice cerute în proiectul instalaiei de înclzire.

Ele vor trebui s fie însoite de:

certificatul de calitate, al furnizorului, care s confirme realizarea de ctre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevzute ;

fie tehnice i specificaii coninând caracteristicile produsului i durata de via în exploatare în care se menin aceste caracteristici ;

instruciuni de montare, probare, întreinere i exploatare ale produsului ; certificatul de garanie specificând perioada de timp în care se garanteaz caracteristicile declarate ;

certificate de atestare a calitii i a performanelor (agremente tehnice MLPAT, avize tehnice, procese verbale de omologare) emise de ctre institute de specialitate, abilitate în acest scop.

Elementele de instalaii care fac obiectul instruciunilor tehnice ISCIR vor trebui s corespund i prevederile

Page 71 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 72: instalatii de incalzire centrala

acestora, iar cele care sunt supuse condiiilor de omologare ale Biroului Român de Metrologie Legal (BRML), s fie însoite de certificatul de atestare.

18.3. Agregatele, aparatele i armturile vor fi astfel alese încât s permit ca în ansamblul instalaiei s se efectueze verificrile i probele prevzute în cap.20.

18.4. Reelele de conducte, interioare i exterioare, se execut folosind evi din oel, din materile neferoase sau materiale plastice, care s corespund condiiilor mecanice, termice i de protecie anticoroziv ale instalaiei.

Aceleai condiii se pun i pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale - pentru anumite pri ale instalaiei sau pentru un anumit material de eav.

18.5. Pentru elementele conductelor folosite în instalaiile care nu permit un control curent (de ex.: în instalaiile sub pardoseal sau montate mascat în plafon sau în perete) se folosesc materiale care s asigure o fiabilitate ridicat garantat.

18.6. La confecionarea compensatoarelor de dilatare de tip U se vor folosi evi din oel fr sudur longitudinal.

18.7. Corpurile de înclzire trebuie s aib certificarea i, dup caz, atestarea caracteristicilor termice i hidraulice, inclusiv curba de variaie a cedrii de cldur în funcie de temperatura i debitul agentului termic i de modul de racordare al corpului de înclzire la instalaie (a se vedea i art. 6.3.).

18.8. Armturile folosite în instalaiile de înclzire se aleg în raport cu funciunea lor i cu parametrii agentului termic.

Armturile de reglare vor fi însoite de certificarea variaiei caracteristicilor de debit i presiune în funcie de gradul de închidere.

Se d preferin utilizrii armturilor pentru care productorul indic numrul de cicluri repetate de acionri la care armtura rezist. Se recomand ca robinetele s reziste la minim 30.000 cicluri.

18.9. Pentru instalaiile cu agent termic ap , se folosesc - de preferin - ca armturi de închidere i reglare, robinetele cu ventil i tij înclinat pentru diametre pân la Dn = 100 mm i robinetele cu sertar pentru diametre peste Dn = 100 mm.

Ca armturi de închidere se recomand utilizarea robinetelor cu bil, pentru diametre pân la Dn = 100 mm i a robinetelor tip fluture, pentru diametre peste Dn = 100 mm.

18.10. Armturile cu funcionare automat, alese în raport cu funciunile lor, vor fi însoite de întregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicaii precise privind elementele care se completeaz) i de certificrile prevzute la art.18.2. i 18.8. pe întregul ansamblu, robinet plus echipamentul de automatizare i acionare.

18.11. Armturile de reglare ale corpurilor de înclzire se aleg în conformitate cu soluia de reglare a sistemului de înclzire respectiv (a se vedea i art. 5.18).

18.12. Aparatele de msur, inclusiv cele pentru msurarea debitului (contoare) de cldur, vor fi însoite de echipamentul auxiliar i vor trebui s fie certificate în conformitate cu art. 18.2.

18.13. Agregatele cu piese în micare (pompele de circulaie a apei i agregatele de înclzire cu aer cald) vor trebui s aib randament ridicat i un nivel redus al zgomotelor i vibraiilor. Ele vor trebui s fie însoite de certificarea caracteristicilor în funcie de turaia motoarelor.

18.14. Schimbtaorele de cldur vor trebui s aib gabarit i greutate reduse. Este necesar certificarea caracteristicilor în funcie de variaia temperaturii i debitelor agenilor termici primar i secundar.

18.15. Cazanele de ap trebuie s corespund prevederilor art.9.17. i s fie însoite de certififcarea

Page 72 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 73: instalatii de incalzire centrala

caracteristicilor lor.

[top]

19. EXECUTAREA LUCRRILOR DE INSTALAII DE ÎNCLZIRE

Condiii generale de execuie

19.1. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire se face numai pe baz de proiect.

Proiectul de execuie va cuprinde toate datele tehnice i economice necesare realizrii instalaiei.

Este obligatoriu ca proiectul dat spre execuie pe antier s fie verificat de ctre un verificator tehnic atestat MLPAT.

19.2. Începerea executrii lucrrilor se va face numai dup ce s-au obinut toate avizele i acordurile necesare, emise de ctre organele abilitate (a se vedea i art.2.7.).

19.3. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central va fi realizat numai de ctre uniti de execuie certificate profesional, în conformitate cu prevederile art.2.8.

19.4. Executarea instalaiilor de înclzire central se va face în coordonare cu celelalte lucrri de instalaii i construcii.

19.5. La executarea lucrrilor se utilizeaz numai materiale, agregate i aparate ce corespund cerinelor proiectului i satisfac prevederile de la cap.18.

Executantul lucrrilor de instalaii se asigur de existena certificatelor menionate la art. 18.2. i de cunoaterea lor de ctre personalul specializat propriu.

19.6. Înaintea punerii în oper, toate materialele i aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata c nu au suferit degradri de natur s le afecteze calitatea i performanele (deformri sau blocri la aparate, starea filetelor, a flanelor, funcionarea armturilor, tuuri deformate sau lips etc.); se vor remedia eventualele defeciuni i se vor înlocui aparatele i materialele care prin remediere nu pot fi aduse în stare corespunztoare.

19.7. Se verific dac recipentele sub presiune (cazane, hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, dac au placa de timbru i cartea tehnic de exploatare aferent.

19.8. La aparatele de msur i control, se verific existena sigiliului i a formelor de atestare a controlului Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).

Depozitare i manipulare

19.9. Pstrarea echipamentelor de instalaii de înclzire se face în magazii sau spaii de depozitare organizate în acest scop, în condiii care s asigure buna lor conservare.

La depozitarea materialelor, agregatelor i aparatelor de instalaii se vor respecta instruciunile furnizorilor i msurile de prevenire i stingere a incendiilor i de protecie a muncii.

19.10. Materialele de instalaii asupra crora condiiile atmosferice nu au, practic, influen nefavorabil pe durata depozitrii se depoziteaz în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitii muncii.

19.11. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de aciunea direct a soarelui (de ex.: radiatoare, armturi, evi din mase plastice, materiale de izolaii) se depoziteaz în magazii închise sau sub oproane, acoperite cu prelate sau foi de polietilen.

Page 73 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 74: instalatii de incalzire centrala

Aparatele de msur i control, echipamentele de automatizare, aparatele cu motoare electrice, se pstreaz obligatoriu în magazii închise, în rastel.

19.12. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitii muncii i în aa fel încât s nu se deterioreze. Se va da o atenie deosebit materialelor casante sau uor deformabile (de ex.: radiatoare, conducte preizolate, ansambluri prefabricate cu aparatura de msur i control montat etc.)

19.13. Materialele, agregatele i aparatura vor fi aduse pe antier, de regul, pe msura necesitilor de punere în oper.

Tehnologii de îmbinare, etanare i fasonare

19.14. Tehnologia de îmbinare a evilor din oel pentru realizarea instalaiilor de înclzire cu ap cald se alege de ctre executant astfel încât s se evite riscul obturrii seciunii evii.

Se recomand ca, pentru evile din oel cu diametre mai mici de 3/4”, s se foloseasc îmbinarea cu fitinguri cu filet.

Pentru evile din oel cu diametrul începând de la 3/4”, îmbinarea se face, de regul, prin sudur, cu luarea msurilor necesare pentru a evita obturarea seciunii conductei.

19.15. Pompele de circulaie, schimbtoarele de cldur, cazanele i recipientele se racordeaz la instalaie prin îmbinri demontabile.

19.16. În instalaiile de înclzire cu ap fierbinte din cldirile industriale, îmbinarea între conducte sau între conducte i corpurile de înclzire se execut, de regul, prin sudur.

19.17. Îmbinarea între conducte i armturi se execut prin flane sau prin filet, dup tipul armturi utilizate.

19.18. Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit înurubarea pieselor cu mâna pân la cel puin jumtate i cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.

19.19. La îmbinrile cu filet etanarea se execut cu fuior de cânep îmbibat cu past de miniu de plumb sau past de grafit amestecat cu ulei de in fiert sau alte soluii de etanare omologate în acest scop.

19.20. La îmbinarea prin sudur a evilor cu diametrul peste 1”, evile cu perei sub 4 mm grosime se sudeaz în “I”, iar cele cu grosime de 4 mm sau mai mare se sudeaz în “V”.

19.21. La evile din instalaiile care fac obiectul instruciunilor tehnice ISCIR îmbinarea se va face conform prevederilor acestora.

19.22. Etanarea îmbinrilor prin flane, pentru temperaturi pân la 100oC se face cu garnituri confecionate din carton - STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. In cazul temperaturilor peste 100oC se vor folosi garnituri de klingherit grafitat (marsit). Se pot folosi i alte materiale care satisfac condiiile necesare de etanare la temperatura respectiv.

Garniturile îmbinrilor cu flane nu vor obtura seciunea de trecere a evii, iar periferia garniturii va ajunge pân la uruburile flanei.

19.23. Schimbrile de direcie ale conductelor din oel se realizeaz:

prin intermediul fitingurilor filetate ; prin îndoirea evilor ; prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat ; prin intermediul teurilor sudate .

Se recomand utilizarea, când condiiile permit, a coturilor din eav STAS 8805...8807.

Soluia se alege de ctre executant, inând seama i de prevederile articolului urmtor.

Page 74 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 75: instalatii de incalzire centrala

19.24. La confecionarea curbelor i coturilor pentru instalaii, având drept agent termic apa cu temperatura peste 115 0C sau abur cu presiunea nominal pste 1 bar, se vor respecta prescripiile din Instruciunile ISCIR C 15, în ceea ce privete felul evilor utilizate, tehnologia de confecionare, razele de curbur etc.

19.25. Pentru toate instalaiile care nu sunt supuse prevederilor Instruciunilor ISCIR C 15, se ine seama de urmtoarele:

- îndoirea la rece se face numai cu ajutorul mainilor-unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru îndoit evi;

atât la îndoirea la rece, cât i la îndoirea la cald a evilor cu sudur longitudinal, custura evii se aeaz pe generatoarea neutr a evii îndoite ;

îndoirea prin cutare la cald i folosirea de curbe din segmeni sudai se face numai în cazuri speciale, când nu se pot folosi celelalte procedee indicate anterior ;

îndoirea prin cutare la cald se face numai în cazul evilor fr sudur i având diametrul minim de 100 mm ;

curbele din segmente se folosesc la evi cu diametrul minim de 100 mm; la confecionarea acestor curbe se evit aezarea în continuare a sudurilor longitudinale din segmentele componente ale curbei ;

evile îndoite nu vor prezenta deformri ale seciunii i subieri ale peretelui peste 0,5 mm.

19.26 Pentru evile din materiale plastice (polietilen, polipropilen), îmbinarea i etanarea se vor face conform instruciunilor specifice (NP 003, GP 043 .a.).

Montarea conductelor

19.27. La punrea în lucru evile se inspecteaz la interior i la exterior, se cur dac este cazul i se protejeaz în timpul montajului împotriva ptrunderii de corpuri strine.

19.28. Conductele se vor monta pe baza prevederilor din proiect referitoare la traseu i pantele de montaj, dup ce în prealabil s-a fcut trasarea lor.

19.29. Este interzis montarea forat a conductelor cu excepia cazurilor de pretensionare.

19.30. Montarea conductelor de ap fierbinte i de abur de medie presiune se va face cu respectarea instruciunilor ISCIR C 15.

19.31. La racordarea evilor cu diametre diferite se asigur:

continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontal, prin care circul ap sau condensat ;

continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal ; coaxialitatea conductelor verticale.

19.32. La schimbrile de direcie ale fascicolelor de conducte montate în acelai plan, curbele se execut:

cu aceeai raz de curbur (corespunztoare evii cu diametrul cel mai mare), în cazul când schimbarea de direcie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se gsete fascicolul de evi ;

cu acelai centru, în cazul în care schimbarea de direcie se face în acelai plan în care se gsete fascicolul de evi.

19.33. evile sudate longitudinal se vor monta astfel încât sudura s fie vizibil pe toat lungimea ei.

19.34. Legturile la aparate se monteaz astfel încât s permit demontarea aparatelor sau a unora din prile lor componente.

19.35. Se vor folosi legturi elastice pentru racordarea conductelor de combustibil lichid la arztoare.

Page 75 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 76: instalatii de incalzire centrala

În scopul împiedicrii transmiterii zgomotului i vibraiilor, se recomand folosirea racordurilor elastice la montarea pompelor în instalaie.

19.36. Armturile, înainte de montare, vor fi curate i verificate în ceea ce privete starea elementelor componente.

Armturile trebuie probate la presiune, la standul de probe al antierului, înainte de montare.

19.37. Toate armturile se monteaz în poziia “închis”.

La montarea armturilor cu flane se asigur paralelismul între flanele conductelor i cele ale armturilor.

19.38. Supapele de siguran cu pârghie i contragreutate se monteaz astfel încât tija s fie vertical i ridicarea contragreutii s se poat face liber, indiferent de poziia ei pe pârghie.

Supapele de siguran se regleaz prin stabilirea poziiei contragreutii, respectiv a arcului, corespunztor presiunii de asigurare prescrise.

Eaparea fluidului la declanarea supapei de siguran nu trebuie s pun în pericol utilizatorii.

Montarea corpurilor de înclzire

19.39. Corpurile de înclzire formate din elemente demontabile i care se livreaz neasamblate, se probeaz dup asamblarea lor i înainte de montarea lor în instalaii la presiunea prescris de productor. Astfel, radiatoarele din font se probeaz timp de 20 minute la o presiune de minimum 10 bar pentru produsele STAS 7363 i de minimum 7 bar pentru produsele STAS 7364.

19.40. Consolele i susintoarele se fixeaz astfel încât corpul de înclzire s fie paralel cu feele finite ale elementelor de construcie, respectând distanele minime indicate în cap.14. - Condiii de montare.

19.41. Adâncimea de încastrare în zidrie netencuit a consolelor i susintoarelor este de minimum 12 cm.

Corpurile de înclzire montate lâng perei uori se fixeaz pe suporturi metalice, sprijinite pe pardoseal.

19.42. Corpurile de înclzire se fixeaz pe poziie, conform instruciunilor de montare ale productorilor, folosind tipul i numrul de console i susintoare indicat de acetia.

19.43. Pentru radiatoarele de font, realizate conform STAS 7363, numrul consolelor i al susintoarelor este cel din tabelul 22.1.

19.44. Pentru corpurile de înclzire formate din evi, la alegerea numrului de console i susintoare se recomand urmtoarele:

la un corp de înclzire se monteaz minimum dou console i un susintor ; o consol suport maximum 700 N ; un susintor corespunde în medie la maximum 1,7 kN.

19.45. Pân la montarea armturilor i a legturilor, toate corpurile de înclzire se prevd cu capace sau dopuri.

19.46. Serpentinele mascate se monteaz cu respectarea riguroas a distanelor prevzute în proiect, fa de suprafaa finit a elementelor de construcie.

Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a altor utilaje

19.47. Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a vaselor de expansiune sub presiune se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în instruciunile tehnice ISCIR (C1, C4, C30, C31), precum i cu instruciunile de montare ale productorilor.

Page 76 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 77: instalatii de incalzire centrala

19.48. La montare se vor respecta urmtoarele condiii tehnice:

pentru utilajele statice se va respecta verticalitatea i orizontalitatea, cu abaterile admise, prin realizarea transmiterii corecte a eforturilor pe reazeme; se va ine seama de necesitatea conformrii antiseismice a suporturilor ;

pentru utilajele la care rezult solicitri dinamice se va efectua, în plus, centrarea acestora, conform prescripiilor din documentaia tehnic a utilajului.

Prevederi finale

19.49. Verificarea calitii execuiei lucrrilor de instalaii de înclzire central se face în conformitate cu:

Normativul pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor, indicativ C 56 - Caietul Instalaii de înclzire ;

Procedura de control a calitii execuiei lucrrilor de instalaii - Capitolul Instalaii de înclzire.

19.50. Se iau msuri ca, dup executarea lucrrilor instalaiei de înclzire, s nu existe nici un risc de rnire prin contact (cu muchii sau coluri tioase, bavuri ascuite) sau de oprire.

19.51. Corpurile de înclzire i echipamentele instalaiilor de înclzire trebuie s aib finisajele rezistente la ap, ageni chimici, zgâriere i curire.

19.52. Toate punctele de exploatare (centrale i puncte termice, gospodria de combustibil lichid, punctele de distribuie, reglare, msurare, golire, dezaerisire etc.) se prevd cu instruciuni de întreinere i exploatare, incluzând scheme pentru principalele operaiuni.

19.53. La distribuitoare - colectoare i pe conducte se prevd etichete indicând destinaia funcional a agentului termic din conductele respective.

19.54. Echipamente care nu sunt în stare de funcionare normal (sunt defecte, sunt în reparaie sau revizie etc.) vor fi semnalizate prin inscripii corespunztoare.

19.55. Pe cile de acces ctre punctele de exploatare se prevd indicatoare care fac îndrumarea accesului.

În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se prevd plci cu indicaiile respective.

Tabelul 19.1.

NECESARUL DE CONSOLE (C) SI SUSINTOARELE (S) PENTRU RADIATOARE STAS 7363

Numrul de

elemente

Tipul de radiator

600/200/3 600/150/2 600/135/2 500/150/2 300/250/3

C S C S C S C S C S

Sub10 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1

10-15 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

16-20 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2

21-25 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2

26-30 4 2 3 2 3 2 3 2 3 2

Page 77 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 78: instalatii de incalzire centrala

[top]

20. CONDIII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL. PROBE.

20.1. Verificarea instalaiilor de înclzire se face pe întreaga instalaie i - eventual - separat pe aparate sau pe pri de instalaie, în ultimele cazuri rmânând obligatorie i verificarea pe întreaga instalaie.

Principala verificare se face prin urmtoarele probe:

proba la rece ; proba la cald ; proba de eficacitate.

Probele în vederea punerii în funciune se fac atât la instalaiile de înclzire noi cât i la instalaiile de înclzire existente, la care s-au efectuat reparaii capitale cu ocazia reabilitrii i modernizrii acestora.

20.2. În completarea probelor de la art. 20.1 se prevd probe de funcionare a echipamentelor.

Probele de funcionare a echipamentelor sunt verificri funcionale specifice fcute asupra utilajelor i aparatajelor componente ale instalaiilor de înclzire, în timpul funcionrii acestora (pompe, cazane, schimbtoare de cldur, staii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automat etc.).

Probele de funcionare a echipamentelor pot fi fcute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau proba de eficacitate.

Proba la rece (de presiune)

20.3. Proba la rece se face în scopul verificrii rezistenei mecanice i a etaneitii elementelor instalaiei de înclzire i const în umplerea cu ap a instalaiei i încercarea la presiune.

Umplerea instalaiei pentru efectuarea probei la rece se face cu ap care îndeplinete condiiile de calitate ca agent termic.

Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaiei - se face având racordate toate echipamentele din centrala termic, reelele de conducte i aparatele consumatoare de cldur (corpuri de înclzire, suprafee radiante, agregate de înclzire cu aer cald etc.)

În cazul când se folosesc corpuri de înclzire a cror rezisten nominal corespunde unei presiuni maxime mai reduse decât a restului instalaiei, proba de presiune la rece a instalaiei se face fr corpurile de înclzire respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de înclzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legturilor de ducere-întoarcere.

20.4. Proba la rece se execut înainte de finisarea elementelor instalaiei (vopsiri, izolri termice etc.), de închiderea acestora în canale nevizitabile sau în anuri în perei i planee, de mascarea i înglobarea lor în elementele de construcii, precum i de executarea finisajelor de construcii.

Proba se execut în perioada de timp în care temperatura exterioar este mai mare de + 5 oC.

20.5. În vedrea executrii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor armturilor de închidere i reglaj, închiderea conductelor de legtur la vasul de expansiune deschis, reglarea armturilor de

31-35 4 2 4 2 3 2 4 2 4 2

36-40 5 3 4 2 4 2 4 2 4 2

Page 78 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 79: instalatii de incalzire centrala

siguran de la cazane i de la vasul de expansiune închis în concordan cu presiunea de prob, verificarea punctelor de racordare a instalaiei la conducta de ap potabil i la pompa de presiune.

20.6. Înainte de proba de presiune la rece instalaia se spal cu ap potabil.

Splarea instalaiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaiei la conducta de ap potabil, umplerea instalaiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaiei la jgheabul de golire la canalizare i meninerea instalaiei sub jet continuu pân când în apa golit din instalaie nu se mai observ impuriti (nmol, nisip etc.) Operaia se repet cu schimbarea sensului de circulaie al apei.

20.7. Presiunea de prob se determin în funcie de presiunea maxim de regim i de modul de execuie al instalaiei, astfel:

o dat i jumtate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaii montate aparent i la cele mascate sub finisaje uzuale ;

dublu presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaiile ce au pri care se mascheaz sub finisaje deosebite ;

presiunea prevzut în caietul de sarcini, pentru prile din instalaii care se înglobeaz în elemente de construcie (serpentine sau conducte în perei, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu evi trase) ;

la presiunile prescrise de instruciunile tehnice ISCIR, pentru prile de instalaii care sunt supuse prevederilor acestor prescripii.

20.8. Verificarea comportrii instalaiei la proba rece poate fi început imediat dup punerea ei sub presiune, prin controlul rezistenei i etaneitii tuturor îmbinrilor.

La îmbinrile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul îmbinrilor prin examinarea cu ochiul liber.

20.9. Msurarea presiunii de prob se începe dup cel puin 3 ore de la punerea instalaiei sub presiune i se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute.

Durata probei este de 3 ore.

20.10. Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare dac, pe toat durata probei, manometrul nu a indicat variaii de presiune i dac la instalaie nu se constat fisuri, crpturi sau scurgeri de ap la îmbinri i presgarnituri.

În cazul constatrii unor scderi de presiune sau a defeciunilor enumerate mai sus, se procedeaz la remedierea acestora i se repet proba.

Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instalaiei.

Dup executarea probei, golirea instalaiei de ap este obligatorie, în cazul în care nu este prevzut executarea succesiv a probei la cald.

Proba la cald

20.11. Proba la cald are drept scop verificarea etaneitii, a modului de comportare a elementelor instalaiei la dilatare i contractare, a circulaiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului de funcionare al cazanelor, care va trebui s corespund datelor indicate în cartea tehnic a fiecrui cazan.

Proba la cald se execut la toate instalaiile de înclzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga instalaie sau pe pri de instalaie care pot funciona separat.

20.12. Proba la cald se efectueaz înaintea finisrii (vopsirii, izolrii), mascrii sau închiderii elementelor instalaiilor în canale nevizitabile sau în anuri, în perei sau planee, cu excepia elementelor înglobate în elementele de construcii (serpentine sau conducte în perei, plafoane sau pardoseli), dar numai dup închiderea complet a cldirii i dup efectuarea probei la rece.

Page 79 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 80: instalatii de incalzire centrala

20.13. Pentru efectuarea probei la cald, instalaiile interioare se alimenteaz, de preferin, cu agent termic de la sursa definitiv; în cazul în care aceasta nu a fost pus în funciune, alimentarea se poate face de la o surs provizorie.

Sursa de cldur va asigura debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalaiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripiilor tehnice specifice unor elemente din instalaie cu cerine speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizat, apa tratat cu inhibitori, în cazul instalaiilor cu radiatoare din oel etc.).

20.14. Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instalaiei.

Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de înclzire se poziioneaz la treptele de reglaj primar (prereglare) prevzute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.

Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaiei la reeaua exterioar, cu ajutorul dispozitivelor prevzute în acest scop în proiect (contoare de cldur, debitmetre, diafragme etc.), efectuându-se reglajul corespunztor.

20.15. Proba la cald comport dou faze.

În faza I-a, dup ce apa a atins în instalaie nivelul corect, se ridic temperatura ei la 50 0C i se menine aceast temperatur în limitele unei variaii de ± 5 0C. Dac instalaia este cu circulaie prin pompe, acestea se vor pune în funciune.

Dup 2 ore de funcionare se face un control atent la toate corpurile de înclzire, constatând cu mâna sau cu un termometru de contact gradul de înclzire (temperatura) la partea superioar i la partea inferioar a corpului de înclzire. Nu se admit diferene mai mari de 5 0C între corpurile de înclzire.

Acelai control se efectueaz i la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a înclzirii se corecteaz prin robinetele de reglaj.

La instalaiile cu pompe de circulaie se controleaz, cu ajutorul a dou manometre montate, unul pe racordul de intrare, cellalt pe racordul de ieire al pompei, dac aceasta dezvolt presiunea necesar.

La instalaiile cu vase de expansiune închise se verific, de asemenea, ca presiunile date de pompe s nu depeasc presiunile admisibile pentru funcionare.

20.16. În faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (în limitele a ± 5 0C) i, dup 2 ore de funcionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la îmbinri, la corpuri de înclzire i armturi.

Se controleaz dac dilatrile se produc în sensul prevzut în proiect, dac ele sunt preluate în bune condiii, astfel încât s nu apar neetaneitii, iar punctele fixe s nu sufere deplasri.

Se verific dac se face o bun dezaerisire a instalaiei.

În timpul funcionrii se urmrete cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele i cum se comport armturile.

La rcirea instalaiei se examineaz din nou toat instalaia spre a se controla etaneitatea.

20.17. Dup terminarea acestei examinri i dup rcirea instalaiei la temperatura ambiant, se reia proba, procedându-se la o nou înclzire (faza I i faza II), fcându-se un control identic cu cel descris mai sus.

Dac nici la a doua înclzire instalaia nu prezint neetaneiti sau înclziri neuniforme i funcioneaz în condiii normale, proba se consider corespunztoare.

Dup efectuarea probei, instalaia se golete dac - pân la intrarea în funcionare - exist pericolul de înghe.

Rezultatele probei se consemneaz într-un proces verbal.

Page 80 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 81: instalatii de incalzire centrala

20.18. La centrale i puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instalaie se face o prob parial, în care se pornete instalaia i se ine sub observaie cel puin o or, verificând în principal:

montarea echipamentului i conductelor astfel încât s se asigure spaiile necesare prevzute pentru exploatare ;

modul de manevrare al armturilor ; dac aparatele i agregatele care au piese în micare (pompe, injectoare, exhaustoare etc.) nu produc

zgomote sau vibraii suprtoare i dac s-au respectat prevederile pentru atenuarea i împiedicarea transmiterii lor la elementele construciei (atenuatoare de zgomot, izolri fonice, straturi antivibraie la postamente etc.);

executarea corect i etaneitatea canalelor de fum, a coului, a uilor de vizitare etc. ; asigurarea aerului necesar arderii; se examineaz, în acest scop, flacra la cazane, trebuind ca ea s

fie vie i s nu produc fum vizibil cu ochiul liber.

Cu ocazia probei pariale pentru centrala termic sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru întreaga instalaie, se recomand s se fac i probele de funcionare a echipamentelor (a se vedea art.20.2.).

Proba de eficacitate

20.19. Se efectueaz proba de eficacitate a instalaiei pentru a verifica dac instalaia realizeaz în încperi gradul de înclzire prevzut în proiect.

Ea se execut cu întreaga instalaie în funciune i numai dup ce toat cldirea a fost terminat.

Pentru ca verificarea s fie concludent, se va alege o perioad rece, în care temperaturile exterioare s fie sub 0 oC i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de ± 3 oC fa de temperatura exterioar medie a celor dou zile precedente.

20.20. Pentru proba de eficacitate a instalaiei de înclzire central cu corpuri de înclzire se înclzete cldirea cu cel puin trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se regleaz conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC.

Pe timpul probei instalaia trebuie s funcioneze continuu i toate uile i ferestrele cldirii s fie închise.

20.21. Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu msurtori din or în or.

20.22. Se msoar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de ducere i întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.

20.23. Se citesc temperaturile interioare din încperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încperii, la o înlime de 0,75 m de la pardoseal; în cazul încperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face pe zone cvasiptrate, cu suprafee de maximum 100 mp, tot la înlimea de 0,75 m.

În încperi de locuit msurarea temperaturii se face în cel puin 3 puncte din încpere, la o distan de cel puin 2 m de la peretele încperii i la o înlime de 0,75 m de la pardoseal; în cadrul probei se urmrete stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din încperi pe durata probei.

Dac cldirea este expus însoririi nu se iau în consideraie citirile de temperaturi efectuate între orele 11 i 16.

20.24. Pentru a asigura precizia msurtorilor se recomand alegerea de termometre cu gradaii corespunztoare, i anume:

pentru temperaturi exterioare 1/5 oC

pentru temperaturi interioare 1/5 oC pentru temperaturile agentului termic 1/2 oC

Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul msurtorilor ele vor fi ferite de influene perturbatorii (cureni de aer, radiaii termice, cldur uman etc.).

Page 81 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 82: instalatii de incalzire centrala

20.25. Încperile în care se msoar temperatura interioar, vor fi:

la parter: încperile de col i cele alturate intrrilor neînclzite, în mod obligatoriu; de asemenea, alte camere dup apreciere;

la ultimul nivel: încperile de col, în mod obligatoriu i, alte încperi, dup apreciere; la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, îns cel puin 10 % din numrul lor.

La cldirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel puin câte o msurtoare la fiecare nivel.

20.26. La înclzirea cu aer cald, chiar i în cazul combinrii acesteia cu înclzirea cu corpuri de înclzire, se fac - pe lâng msurtorile de temperatur menionate anterior - msurtori ale vitezei aerului, în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare”- I5.

20.27. Rezultatele probei de eficacitate se consider satisfctoare, dac temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 oC pân la +1oC în cldirile civile i de la -1 oC la +2 oC în încperile de producie.

În cazul în care, mai mult de 10 % din rezultatele msurtorilor de temperatur nu se încadreaz în aceste limite, proba se consider necorespunztoare i va trebui s fie reluat, dup efectuarea remedierilor

Rezultatele probei de eficacitate a instalaiei de înclzire central se consemneaz într-un proces verbal.

20.28. Probele instalaiilor de înclzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la rece) se fac în prezena reprezentanilor executantului (responsabilul tehnic cu urmrirea execuiei lucrrilor), beneficiarului (dirigintele de antier) i proiectantului.

Data i ora începerii probelor sunt anunate în prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele teritoriale ale Inspeciei de Stat în Construcii.

[top]

ANEXA 1

PRESCRIPII UTILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL

1. REGLEMENTARI TEHNICE

Indicator Titlul prescripiei Publicat în:

I 5 - 98 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare

Bul. Constr. nr. 6/1999

I 5/1-94 Instruciuni tehnice de proiectare pentru ventilare sau înclzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontate

Bul.Constr. nr.9/1994

SC 004-2000 Soluii cadru de proiectare a instalaiilor de climatizare la cldiri publice.

Brour

I 6-98 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

Bul.Constr. Nr.14/1997

I 31-99 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL).

Bul.Constr. Nr.2/2000

I 7-98 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pân la1000 V curent alternativ i 1500 V curent continuu

Bul.Constr. Nr.3-4/ 1999

Page 82 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 83: instalatii de incalzire centrala

I 36-01 Ghid pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din centrale i puncte termice.

Brour

I 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare.

Bul.Constr. Nr.1/1996

GP 060-2000 Ghid pentru proiectarea instalaiilor de înclzire perimetral la cldiri.

Brour

I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instalaiilor de înclzire central

Brour

GT 014-97 Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de funcionare i comportrii în exploatare a aerotermelor de perete i tavan.

Bul. Constr. Nr.10/2000

GP 017-96 Ghid pentru calculul consumului de cldur al cldirilor dotate cu sisteme pasive de înclzire solar.

Bul.Constr. Nr.10/1998

NP 031-99 Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor de înclzire prin radiaie de pardoseal

Bul.Constr .Nr.12/2000.

GP 039-99 Ghid pentru calculul necesarului anual de cldur al cldirilor de locuit

Bul.Constr Nr.9/2000

GP 051-2000 Ghid pentru proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici.

Bul.Constr. Nr.6/2001

GP 056-2000 Ghid pentru proiectarea instalaiilor de înclzire/rcire folosind ventiloconvectoare.

Bul.Constr .Nr.12/2001

GP 041-98 Ghid pentru alegerea, proiectarea, întreinerea i exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran din dotarea instalaiilor de înclzire cu ap având temperatura maxim de 115oC

Bul.Constr. Nr.10/2009

GT 017-97 Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcionare i a comportrii în exploatare a generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau gazos.

Bul.Constr. Nr.10/200

NP 058-02 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic (reele i puncte termice).

Brour

GP 066-02 Ghid pentru transformarea punctelor termice alimentate de la industrie în centrale termice pentru ansambluri urbane.

Brour

NP 029-02 Normativ de proiectare, execuie i exploatare pentru reele termice cu conducte preizolate.

Brour

SC 006-01 Soluii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instalaiilor de înclzire din cldiri de locuit

Brour

SC 002-98 Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, gaze i energie termic aferente instalaiilor din blocurile de locuine.

Brour

SC 005-2000 Soluii cadru pentru instalaii interioare de înclzire utilizând noi sisteme de producere a agentului termic.

ME 002-97 Manual de specificaii privind instalarea exploatarea i mentenana schimbtoarelor de cldur din instalaii.

Bul.Constr Nr.11/2000

Page 83 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 84: instalatii de incalzire centrala

2. PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR

ME 005-2000 Manual pentru întocmirea instruciunilor de exploatare privind instalaiile aferente construciilor.

Brour

NP 059-02 Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic (reele i puncte termice).

Brour

C 142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii

Bul.Constr. Nr.9/1985

C 107/1-97 Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit

Bul. Constr. Nr.14/1998

C 107/2-97 Normativ pentru calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile cu alt destinaie decât cele de locuit.

Bul. Constr. Nr.14/1998

C 107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor

Bul.Constr. Nr.13/1998

NP 048-2000 Nomativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de înclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora.

Bul.Constr. Nr.4/2001

NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instalaiilor de înclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora.

Bul.Constr. Nr.5/2001

P 7-2000 Normativ privind fundarea construciilor pe pmânturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare).

Bul.Constr. Nr.7/2001

P 100-92 Normativ pentru protecia antiseismic a construciilor de locuine, social- culturale, agrozootehnice i industriale.

Bul.Constr. Nr.1-2/1992

P 118-99

Normativ de siguran la foc a construciilor. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. Norme generale de protecia muncii.

Brour 1999 M.O. Nr.384/09.10.98 Brour 1998

C 1 Prescripii tehnice pentru proiectarea,execuia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea i verificarea cazanelor de ap fierbinte.

Brour ISCIR

C 4 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune.

Brour ISCIR

C 15 Prescripii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea i verificarea conductelor de abur i ap fierbinte sub presiune.

Brour ISCIR

C 18 Prescripii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur i ap fierbinte.

Brour ISCIR

C 30 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor mici de abur.

Brour ISCIR

C 31 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor de abur de joas presiune i a cazanelor de ap cald.

Brour ISCIR

C 37 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia i încercarea în vederea omologrii supapelor de siguran destinate echiprii

Brour ISCIR

Page 84 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 85: instalatii de incalzire centrala

[top]

ANEXA 2

LISTA STANDARDELOR DE STAT APLICABILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL

1. PRESCRIPII GENERALE

2. TERMOTEHNICA ÎN CONSTRUCII

3. CALCULUL INSTALAIILOR INTERIOARE

cazanelor i recipentelor sub presiune.

C 38 Prescripii tehnice privnd proiectarea i execuia instalaiilor de automatizare care echipeaz cazanele de abur

Brour ISCIR

C 39 Prescripii tehnice pentru echiparea arztoarelor de combustibil lichid i arztoarelor de gaze. Instalaii de automatizare

Brour ISCIR

I 64-85 Cldur. Terminologie i simboluri.

4369-81 Instalaii de înclzire i ventilare. Terminologie

7109-86 Termotehnica construciilor. Terminologie, simboluri, uniti de msur.

6472/2-83 Fizica construciilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori

6472/3-89 Idem. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor.

6472/4-89 Idem. Termotehnica. Comportarea elementelor de construcie la difuzia vaporilor de ap. Prescripii de calcul.

6472/5-73 Idem. Hidrotermica. Principii de calcul i de alctuire pentru acoperiuri ventilate

6472/6-88 Idem. Proiectarea termotehnic a elementelor de construcii cu puni termice.

6472/7-85 Idem. Termotehnica. Calculul permeabilitii la aer a elementelor i materialelor de construcii

6472/9-76 Fizica construciilor. Proiectarea termotehnic a elementelor de construcii cu puni termice cilindrice.

SR 1907-1-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul

SR 1907-2-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi interioare convenionale de calcul

SR 1907-3-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Determinarea necesarului de cldur de calcul al serelor simplu vitrate

SR 4839-97 Instalaii de înclzire. Numrul anual de grade-zile.

Page 85 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 86: instalatii de incalzire centrala

4. CORPURI DE ÎNCLZIRE

5. CENTRALE TERMICE

6. COMBUSTIBILI

SR EN 442/1-2000 Radiatoare i convectoare. Partea 1: Specificaii i condiii tehnice

1676-90 Elemente de radiator din font pentru instalaii de înclzire central. Condiii tehnice generale de calitate

1797/1-79 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea corpurilor de înclzire. Prescripii generale.

1797/2-88 Idem. Dimensionarea radiatoarelor de font.

1797/3-79 Idem. Dimensionarea corpurilor de înclzire din evi netede.

11247/1-79 Instalaii de înclzire central. Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înclzire. Mrimi caracteristice.

11247/2-79 Instalaii de înclzire central. Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înclzire. Determinarea puterii termice.

11247/3-80 Instalaii de înclzire central. Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înclzire. Determinarea pierderii de sarcin.

11247/4-81 Instalaii de înclzire central. Caracteristici termice i hidraulice ale corpurilor de înclzire. Determinarea temperaturii superficiale.

11984-83 Instalaii de înclzire central. Suprafaa echivalent termic a corpurilor de înclzire.

3572-77 Cazane de abur i ap fierbinte. Pri componente - terminologie.

2764-86 Cazane de abur, ap fierbinte i ap cald. Debite, presiuni i temperaturi nominale.

SR EN 247-2000 Schimbtoare de cldur. Terminolgie.

SR EN 305-2000 Schimbtoare de cldur. Definiii ale performanelor schimbtoarelor de cldur.

9270-85 Arztoare de gaze naturale pentru cazane. Condiii tehnice de calitate.

3417-85 Couri i canale de fum pentru instalaii de înclzire central. Prescripii de calcul termotehnic

6793-86 Couri, canale de fum pentru focare obinuite la construcii civile. Prescripii generale.

177-89 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P i tip M.

54-80 Combustibil lichid uor.

240-80 Motorin.

1308/1-90 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor energetice. Reguli pentru verificarea calitii.

Page 86 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 87: instalatii de incalzire centrala

7. REELE DE CONDUCTE

8. PROTECIA CONTRA COROZIUNII

9. DIVERSE ELEMENTE DE PROIECTARE

1308/3-90 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor neindustriale. Reguli pentru verificarea calitii.

3317-67 Gaze combustibile.

66-78 Gaz petrolier lichefiat.

4377-76 Compensatoare de dilataie. Compensatoare plane în form de U, L, Z. Prescripii de calcul.

SR 8591-97 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.

9312-87 Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte. Prescripii de proiectare.

SR EN 253 Sistemul de conducte preizolate pentru reele subterane de ap cald

7335/3-86 Protecia contra coroziunii a construciilor metalice îngropate. Izolarea exterioar cu bitum a conductelor din oel

7335/5-90 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbinri electroizolante cu niplu.

7335/6-98 Idem. Conducte metalice îngropate. Protejarea conductelor la subtraversri de drumuri, ci ferate, ape i la treceri prin cmine.

7335/7-87 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbinri electroizolante cu flane.

10128-86 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediilor agresive.

10702/1-83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiii tehnice generale.

E10702/2-80 Idem. Acoperiri protectoare pentru construcii situate în medii neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie.

185/1-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne i culori convenionale.

185/2-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Fitinguri i piese auxiliare pentru conducte. Semne convenionale.

185/3-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Armturi. Semne convenionale.

185/4-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Obiecte de uz gospodresc, corpuri de înclzire, guri de aer. Semne convenionale

185/5-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare. Semne convenionale

185/6-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale. Aparate de msur i control. Semne convenionale.

Page 87 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 88: instalatii de incalzire centrala

[top]

ANEXA 3

CONINUTUL CADRU AL REFERATULUI DE VERIFICARE A PROIECTELOR DE INSTALAII DE ÎNCLZIRE CENTRAL

REFERAT

privind verificarea de calitate* la cerinele:

A. Rezisten i stabilitate;

B. Siguran în exploatare;

C. Siguran la foc;

D. Igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;

E. Izolaie termic, hidrofug i economie de energie;

F. Protecie împotriva zgomotului;

a proiectului ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Specialitatea: Instalaii de înclzire central

Faza...................................., Nr.proiect.................................

SR CR 12792-99 Ventilarea în cldiri. Simboluri i terminologie.

11050-87 Instalaii de gaze naturale. Terminologie.

6156-86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în construcii civile i social-culturale. Limitele admisibile de zgomot i parametrii de izolare acustic.

10827-87 Recipiente metalice sub presiune pentru instalaii în construcii. Dimensiuni principale.

9448-89 Racorduri elastice pentru reducerera vibraiilor în instalaii.

SR EN 26-2000 Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu arztoare atmosferice utilizând combustibil gazos.

Numele i prenumele verificatorului atestat: .................................................................... .................................................................... Firma........................................ Adres, telefon, fac:.................................... .................................................................... ....................................................................

Nr........Data................ Conform registrului de eviden

Page 88 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 89: instalatii de incalzire centrala

* Verificarea tehnic de calitate a proiectului s-a fcut în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii i cu Ordinul nr.77/N/ din 28.10.1996 al MLPAT, pentru aprobarea “Indrumtorului pentru verificarea tehnic de calitate a proiectelor de construcii i instalaiilor aferente”.

1. Date de identificare

- proiectant general ............................

-proiectant de specialitate ....................

-investitor/beneficiar .............................

- amplasament: jude/sector ............., localitate ...........................str......................................nr......cod potal...........

- data prezentrii proiectului pentru verificare ...................................

2. Caracteristici principale ale proiectului prezentat la verificare: .............................................................. .............................................................. .............................................................. ..............................................................

3. Documente ce se prezint la verificare:

- Tema de proiectare

- Memoriul tehnic (prezentarea soluiilor tehnice adoptate pentru respectarea cerinelor verificate);

- Planele desenate: ...........................

- Caiet de sarcini: ...............................

- Breviar de calcul, program de calcul

- Alte documente; ................................

4. Concluzii asupra verificrii:

a) În urma verificrii se consider proiectul corespunztor, semnându-se i tampilându-se conform dispoziiilor legale.

b) În urma verificrii se consider proiectul corespunztor pentru faza verificat semnându-se conform dispoziiilor legale, cu urmtoarele condiii obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de ctre proiectant:

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

Am primit..........exemplare din Referatul de verificare

Am predat........ exemplare din Referatul de verificare

INVESTITOR/PROIECTANT VERIFICATOR TEHNIC ATESTAT

Page 89 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...

Page 90: instalatii de incalzire centrala

[top]

Page 90 of 90NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D...

01.04.2005mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative...