instalare cuptor de topire aluminiu tip striko wmhor-t ... mures... · • 10 masini de sablat cu...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

pentru obiectivul

Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in

hala turnatorie

Beneficiar: S.C. CIE MATRICON S.A.

Tg. Mures, str. Gheorghe Doja, nr.155, jud. Mures

-mai 2013 -

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului – S.C. CIE MATRICON S.A. Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures

2 SSSSCCCC MMMMAAAABBBBEEEECCCCOOOO SSSSRRRRLLLL

FOAIE DE PREZENTARE

Denumire lucrare: Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Obiectiv: Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala turnatorie Beneficiar: S.C. CIE MATRICON S.A. Tg. Mures, str. Gheorghe Doja, nr.155, jud. Mures



CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE .................................................................................................... 4 2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................. 14 2.1. Procese tehnologice de producţie ................................................................................ 15 2.2. Activităţi de dezafectare ............................................................................................ 18

3. DEŞEURI ....................................................................................................................... 21 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................................................................ 21 4.1. APA ........................................................................................................................ 21 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ....................................................... 21 4.1.2. Alimentarea cu apă............................................................................................. 21 4.1.2. Alimentarea cu apă............................................................................................. 21 4.1.3. Managementul apelor uzate ................................................................................. 21 4.1.4. Prognozarea impactului ....................................................................................... 22 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 24

4.2. AERUL..................................................................................................................... 33 4.2.1. Date generale .................................................................................................... 33 4.2.2. Surse poluanţi generaţi ....................................................................................... 30 4.2.3. Prognozarea poluării aerului ................................................................................ 33 4.2.3. Prognozarea poluării aerului ................................................................................ 29 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 34

4.3. SOLUL .................................................................................................................... 34 4.3.1. Caracterizarea solului ......................................................................................... 34 4.3.2. Surse de poluare a solurilor ................................................................................. 34 4.3.3. Prognozarea impactului ....................................................................................... 34 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 34 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 34

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ........................................................................................... 33 4.4.1. Caracterizarea subsolului .................................................................................... 33 4.4.2. Impactul prognozat .................................................. Error! Bookmark not defined. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 34

4.5. BIODIVERSITATEA ................................................................................................... 34 4.5.1. Caracterizarea biodiversităţii ................................................................................ 35 4.5.2. Impactul prognozat ............................................................................................ 35 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 35

4.6. PEISAJUL ................................................................................................................ 35 4.6.1. Generalităţi ....................................................................................................... 34 4.6.2. Impactul prognozat ............................................................................................ 35 4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 35

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .................................................................................. 35 4.7.1. Generalităţi ....................................................................................................... 35 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului ......................................................................... 35

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL............................................ 35 4.8.1. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale ........................ 35 4.8.2. Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau aura monumentelor istorice .......................................................................................... 35

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................. 35 5.1. Descrierea alternativelor ........................................................................................... 36

6. MONITORIZAREA ............................................................................................................ 36 7. SITUAŢII DE RISC .......................................................................................................... 36 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ......................................................................................... 43 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .................................................................................. 44 10. BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 45 ANEXE .............................................................................................................................. 45



INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra mediului constitue etapa de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului, parte integranta a procesului de emitere a aprobarii de dezvoltare pentru un proiect.

Aceasta evaluare investigheaza urmatorii factori:

• fiinte umane, fauna si flora;

• sol, apa, aer, clima si peisaj:

• bunuri materiale si patrimoniu cultural,

si interactiunea dintre acestia, avand scopul de a stabili masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor mai sus prezentati, incluzand planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din primele faze ale proiectului de dezvoltare, in vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activitatii preconizate.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este destinat a fi utilizat in decizia de emitere a aprobarii de dezvoltare a unui proiect, pe baza unor argumente obiective prezentate cuantificat si sintetic si insotite de aprobarile specifice eliberate de autoritatile abilitate pe plan national, de drept public sau privat.

In acest scop, in realizarea evaluarii impactului asupra mediului s-au respectat prevederile actelor normative in vigoare pentru obiectivul „Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala turnatorie:

• Legea nr. 265/2006, de aprobare a O.U.G nr. 195/2005, cu modificari, privind protectia mediului;

• H.G. nr. 445/2009, privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului aspra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

• Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, precum si legislatia nationala orizontala aplicabila diferitelor aspecte si factorilor de mediu.

• OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, actualizata, cu modificarile si completarile ulterioare

• ORDIN nr. 756 /1997, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului,

• Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru topitorii si turnatorii;

• Documentul de referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile pentru depozitare.

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

Titularul investiţiei este S.C. CIE MATRICON S.A., loc. Târgu Mureş, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judeţul Mureş, societate înscrisă la Registrul Comertului Mureş sub nr. J26/72/07.03.1991, având Cod Unic de Înregistrare: 1217009/29.11.1992.

Persoana de contact: Dan Constantinescu, în calitate de reprezentant al societăţii.

Tel/fax: 0372-659700 / 0265-264438.

E-mail: [email protected]

Web: http://www.matricon.ro/



Profilul de activitate al companiei, în prezent:

• Turnarea metalelor neferoase uşoare – cod CAEN 2453

• Operaţiuni de mecanică generală - cod CAEN 2562

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Autorii Studiului de Evaluare a impactului asupra mediului si al Raportului la acest studiu sunt:

• Mihaela BEU, inscrisa in registrul national al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 487 si

• Isaia MAGHEAR, inscris in registrul national al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 315,

ambii angajati ai SC MABECO SRL, cu urmatoarele coordonate:

� Sediul social: str. Octavian Goga, nr. 38, Cluj-Napoca, judeţul Cluj;

� Persoana de contact: Ing. Mihaela Beu;

� Tel/fax: 0749/064.067; 0378/105.406

1.3. Denumirea proiectului;

„Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala turnatorie.”

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

1.4.1. Descrierea caracteristicilor tehnico-constructive ale proiectului de extindere

SITUATIA EXISTENTA SI PROPUSA:

Obiectul principal de activitate al S.C. CIE MATRICON S.A. il reprezinta topirea lingourilor de aluminiu si turnarea sub presiune, in masini de turnare a aluminiului topit, pentru obtinerea pieselor pentru industria auto. O parte din piese se livreaza sub forma bruta turnata, altele se prelucreaza mecanic. Societatea are dotarile si capacitatea de a produce matritele de injectie, stantele de debavurare, dispozitivele de prelucrare, dispozitivele de asamblare si control. Produsele finite obtinute constau in diverse piese destinate industriei auto, executate pe baza de contracte şi comenzi. Cantitatea anuala produsa in prezent, fara extinderea propusa, este de cca. 2500 to/an.

In cadrul prezentului proiect compania intentioneaza sa-si mareasca capacitatea de productie prin instalarea unui nou cuptor de topire a lingourilor de aluminiu, ajungand la o capacitate totala instalata de topire de 5,7 tone/ora. Se estimeaza ca instalarea unui nou cuptor, concomitetnt cu trecerea in conservare a unuia din cele 3 cuptoare existente (cuptorul Striko- cu capacitate de topire de 750 kg/h), va conduce la o capacitate de productie instalata de peste 20 tone/zi, obiectivul incadrandu-se astfel sub incidenta OUG 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. (anexa 1, punctul 2.5, b)

Activitatea se desfasoara pe amplasamentul din localitatea Târgu Mureş, Str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures, unde se afla si sediul social, suprafata totala a amplasamentului fiind de 67033,84 mp (incluzând spaţiile închiriate) din care, strict activitatile companiei se desfasoara pe 49585 mp. Amplasamentul este format din clădiri, căi de acces, zonă uzinală şi spaţii verzi, conform CF aferent imobilului.

In prezent pe amplasament exista urmatoarele dotari importante:

• 3 cuptoare de topit lingouri de aluminiu:

o 1 cuptor Horno Guinea 4000 – cu capacitate de topire 2 t/h, 4 arzatoare, cu putere calorica de 503000 kcal/h fiecare, cu ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora si tubulatura de evacuare a gazelor arse (1 m peste acoperis) si hota de captare a pulberilor

o 1 cuptor Horno Guinea 2000 - cu capacitate de topire de 1,2 t/h, 3 arzatoare cu capacitate 503 kcal/h fiecare, cu ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora, cu



ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora si tubulatura de evacuare a gazelor (1 m peste acoperis) arse si hota de captare a pulberilor

o 1 cuptor Striko- cu capacitate de topire de 750 kg/h - in conservare

• Instalatie de degazare automata cu butelie de azot

• Masini de turnat aluminiu sub presiune de tip Buhler, Italpresse, Idra, Weingarten, Pretransa (cu capacitate de injectie intre 320-1650 tone), cu cuptor electric de mentinere a topiturii si presa debavurare, robot manipulator, masina de slefuit piese turnate debavurate: 22 bucati

• 10 masini de sablat cu alice.

• Utilaje si masini unelte pentru prelucrari mecanice (strunguri cu comanda numerica EEN, centre de prelucrare cu comanda numerica, CHIRON, MITHSUI,O’CLOCK), leak test, fierastraie alternative, panglica, ghilotina, strunguri conventionale, centre de prelucrare orizontale si verticale in 3 axe, masini de rectificat etc.

• O sectie matriterie unde se produc matritele de injectie, stantele de debavurare, dotata cu strunguri conventionale si CNC, freze conventionale si cu comanda numerica, centre de prelucrare orizontale si verticale in 3 axe; masini de rectificat plan, rotund, filete, profile, intre centre, in coordonate, de urmatoarele tipuri:

• Un atelier de tobuire cu 3 masini de tobuit rotative prin vibratie

• Atelier electric si automatizari (cu polizor, masini de gaurit, aparate de masura si control pentru curent electric);

• Linii dotate cu roboti industriali pentru verificare produs finit, ambalare

• Laboratoare masuratori, metrologie;

• Instalatie de control nedistructiv X, tip cabinet MU 2000, format din cabina de expunere, system de raze X MG 165

• 2 camere compresoare (la sectiile Turnatorie si Scularie)

• Instalatie de preepurare ape uzate tehnologice

• Instalatie racire – recirculare apa racire (doua module, fiecare fiind format din: 2 turnuri de racire-amplasate in exterior, rezervor de apa metalic cu volum de 26 mc, instalatie de dedurizare apa)

• Rezervor de inmagazinare apa industriala si asigurarea rezervei intangibile de incendiu cu volum de 200 mc.

• 4 microcentrale termice - cu combustibil gaz natural. (În clădirea comună cu hala Turnătorie, Prelucrări mecanice, logistică, sunt 4 centrale termice pe gaze, una de 100 kw, 2 de 42 kw şi una de 224 kw care deservesc birourile, vestiarele, magaziile şi laboratoarele)

• Mijloace de transport: automobil Renault Megane = 1buc.;Dacia Logan utilitara -1 buc., Opel Zafira -1 buc., IFRON, motostivuitoare = 2 buc.; electrostivuitoare = 5 buc.

• 3 posturi trafo

Prin proiect se propune cresterea capacitatii de productie prin instalarea a inca unui cuptor de topire suplimentar, fata de cele 3 existente, de tip Striko WMHORT 10000/2500, cu capacitate de productie de 2,5 tone/ora si capacitate de mentinere de 10 tone.

Acest cuptor nou se va instala in incinta sectiei de turnatorie a SC CIE MATRICON SA, intr-o hala amenajata, betonata. Cuptorul se va instala pe o fundatie existenta si 3 piloni paralelipipedici din beton, asezati in forma de triunghi, cu dimensiunile: 1100 x 1100 x1000, deasupra cotei 0. Aceasta structura nu afecteaza retelele de utilitati existente in zona, nu se sprijina de peretii cladirii si nu afecteaza structura de rezistenta a cladirii.

Cuptorul este metalic, cu camera piramidala de ardere si este captusit cu caramida refractara. Cuptorul este de tip vatra cu camera de topire si mentinere a topiturii.



Capacitatea zilnica a cuptorului va fi de 25 t/zi, daca se va lucra la capacitate. Aceasta va ridica capacitatea zilnica de topire la cca 57 t/zi, in situatia in care se va lucra la capacitate. Capacitatea totala de productie va fi de 14360 t/an, luand in considerare 252 zile de lucru.

Cuptorul se va racorda la instalatia de gaz si curent electric, functionarea acestuia fiind pe gaz natural. Nu este necesara racordarea cuptorului la instalatia de alimentare cu apa sau la reteaua de evacuare ape uzate in canalizare, deoarece cuptorul nu foloseste apa in procesul tehnologic.

1.4.2. Lucrări de demontare / dezafectare / închidere / postînchidere a amplasamentului

Nu sunt prevăzute lucrări de demontare sau dezafectare a unor construcţii şi nu se prevede o dată limită pentru închiderea sau postînchiderea amplasamentului.

Cuptorul va functiona pe o perioada nelimitata de timp, inlocuind dealtfel cuptorul cu capacitate de 750 kg/ora, care va ramane in conservare, pe acelasi amplasament.

O eventuala dezafectare se va realiza prin dezasamblarea partilor componente si o demolare a strcturii de beton. Conform graficului de eşalonare a lucrărilor, procesul de instalare a cuptorului de topire aluminiu de tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala de turnatorie se va derula pe o perioadă de maxim 30 zile.

1.5. Durata etapei de funcţionare

In etapa de exploatare noul cuptor va functiona conform cerintelor productive, in paralel cu celelate 2 cuptoare sau in mod individual. Programul de lucru obisnuit va fi de 3 schimburi/zi; 7 zile/saptamana; 252 zile/an.

Nu se preconizează o eventuală dată cu termen limită care să ducă la închiderea cuptorului. Prin urmare, nu se preconizează demontarea sau dezafectarea folosinţei cu reecologizarea zonei şi redarea acesteia cadrului natural la parametrii iniţiali ai ecosistemului.

1.6. Informaţii despre producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Pentru obtinerea produsului finit (in principal piese pentru industria auto) materia prima folosita este reprezentata de aluminiul sub forma de lingouri cu greutate de pana la 13 kg/buc. Lingourile se aprovizioneaza din tara, dar exista si posibilitatea de a fi importate.

Combustibilul utilizat pentru topire este gazul metan si se asigura de catre E-On gaz. Pentru actionarea si monitorizarea procesului de productie este nevoie si de energie electrica. In procesul de topire nu se foloseste apa, deci noul cuptor nu necesita racordarea la instalatia de alimentare cu apa sau canalizare.

Zona unde se realizeza topirea lingourilor este compusa din doua cuptoare de topire tip HORNO GUINEA 4000 si 2000. In zona cuptoarelor de topire mai exista un cuptor de topire STRIKO 750, in prezent in conservare. Prezenta documentatie are ca scop evaluarea impactului asupra mediului, ca urmare a instalarii unui nou cuptor, intr-o hala adiacenta zonei unde se afla celelalte 3 cuptoare de topire.

Prin noul proiect se propune creşterea capacităţii de producţie cu încă un cuptor de topire de tip Striko, WMHORT 10000/2500, cu capacitate de productie de 2,5 tone/ora si de mentinere de 10 tone.

Total capacitate de productie:

Cuptor STRIKO WMHOR-T-10000/2500 (nou): 2,5 tone/h = 25 tone/zi Cuptor Horno GUINEA 4000 (existent) : 2 tone/ora =20 tone/zi Cuptor HORNO GUINEA 2000 (existent): 1,2 tone/ora = 12 tone/zi Cuptor Striko 750 (existent): in conservare: 750 kg/ora

TOTAL CAPACITATE INSTALATA : 5,7 tone/ora = 57 tone/zi = 14360 tone/an

Capacitatea de productie va creste astfel de la cca 4 tone/h la 5,7 tone/h (cuptorul Striko de 750 kg/h va fi trecut in conservare).

Intregul proces tehnologic de producere a pieselor turnate, in care topirea aluminiului in cuptoare constituie o etapa, consta in urmatoarele:



� Aprovizionarea cu materii prime si auxiliare (lingouri de aluminiu, otel laminat aliat, laminate neferoase, acetilena, argon, agenti de curatare, lichid de racire, azot, uleiuri (pentru utilaje, hidraulice, de ungere), emulsii, reactivi pentru epurarea apelor uzate etc).

� La sectia de prelucrari mecanice se realizeaza operatiuni de prelucrari mecanice prin operatii complexe de strunjire, frezare, gaurire,filetare cu masini cu comanda numerica.

� La sectia de matriterie se produc matritele de injectie, stantele de debavurare si dispozitivele asamblare si control cu masini unelte clasice (strunjire, frezare, rectificare, gaurire, eletroeroziune) si cu comanda numerica in trei si cinci axe.

� La atelierul de turnatorie se realizeaza topirea lingourilor de aluminiu in cele doua cuptoare de topire tip HORNO GUINEA 4000 si 2000. Cel de-al treilea cuptor existent pe amplasament, cuptorul de topire STRIKO 750, este in conservare. Se intentioneaza marirea capacitatii de productie prin montarea a inca unui cuptor de topire de tip Striko, WMHORT 10000/2500, cu capacitate de productie de 2,5 tone/ora si de mentinere de 10 tone. Lingourile de aluminiu se topesc in cele 3 cuptoare la o temperatura de aproximativ 7700 C (realizata de arderea gazului natural in arzatoarele din dotarea cuptoarelor), rezultand aluminiu lichid. De doua-trei ori pe schimb se dezgurifica aluminiul lichid din zona de mentinere a cuptorului, utilizandu-se un praf dezgurifiant special. Zgura se indeparteaza prin ridicarea usilor laterale ale cuptoarelor cu actionare hidraulica, iar cu ajutorul unei scule speciale se trage zgura produsa in containere speciale. Dupa racire, aceasta zgura se aduna intr-un container mare special si se elimina prin operatori autorizati.

In anul 2011, cu cele 3 cuptoare existente in functiune, compania a realizat o productie de 6800 tone de aluminiu topit (in medie 18,5 tone/zi) si 2882 tone de piese turnate.

Utilitati:

Gaz natural: Cuptorul nou va avea pentru partea de combustie-topire 3 arzatoare si 2 arzatoare pentru partea de mentinere a topiturii, iar consumul de gaz pe cuptor, la functionarea la capacitate va fi de 212 mc/ora. Arzatoarele de topire vor avea un consum de 50 mc/ora, iar cele de mentinere 31 mc/ora.

Energie electrica: Pentru functionarea cuptorului se va folosi energie elecrica pentru actionarea:

o unui ventilator pentru arzatoarele de gaz (11 KW) o unei pompe hidraulice 15 KW (pentru deschiderea usii cuptorului) o unui ventilator evacuare gaze arse (17 KW) o actionare si monitorizare cuptor

Apa: nu se utilizeza apa in procesul tehnologic de topire

Figura 1.6.1 Imagine cu cuptorul de topire Striko ce urmeaza a fi instalat



Tabelul nr. 1.6.1-Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

Topire lingouri de aluminiu si scrap cuptor nou propus a fi instalat prin proiect

Maxim estimat, conform capacitatii de productie 6300 tone

Gaze naturale 1282176 mc E.ON Gaz Romania Energie electrica

Nu s-a estimat SC ELECTRICA SA

Topire in cele 3 cuptoare ce vor fi in functiune (cuptorul Striko 750 nu este luat in considerare)

Maxim estimat, conform capacitatii de productie 14360 tone

Gaze naturale 2022547 mc E.ON Gaz Romania Energie electrica

Nu se poate aprecia, se va calcula la punerea în funcţiune a instalaţiei. Consumul prezent de energie electrica, fara noul cuptor este de cca 9593743 kW/an la sectia turnatorie 9include si masinile de turnare si cuptoarele)

SC ELECTRICA SA

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Asa cum se arata si in capitolul anterior, pentru obtinerea produsului finit (in principal piese pentru industria auto) materia prima folosita este reprezentata de aluminiul sub forma de lingouri cu greutate de pana la 13 kg/buc, care se supun in prima faza procesului de topire in cuptoarele de topire.

In anul 2011 s-au topit 6800 tone de materii prime (lingouri de aluminiu si scrap) si au rezultat cca 2882 tone de piese turnate. Materiile prime au constat in cca 3100 tone de lingouri si cca 3700 tone/an deseu de aluminiu (scrap) rezultat din activitate, fiind asfel realizata o valorificare interna. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lingou si scrap topite in anul 2011.

Tabelul 1.7.1 Cantitati de aluminiu topite in anul 2011 in cuptoarele existente

Aliaj 226 Aliaj 231

Lingou Scrap Lingou Scrap

Total 2,827,255 3,663,333 147,304 162,286.00

Cca 18,6 t/zi (luand in considerare flux continuu 365 zile/an)

In anul 2012 s-au topit 7200 tone de materii prime (lingouri de aluminiu si scrap). Materiile prime au constat in cca 3150 tone de lingouri si cca 4050 tone/an deseu de aluminiu (scrap) rezultat din activitate. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lingou si scrap topite in anul 2012.

Tabelul 1.7.2 Cantitati de aluminiu topite in anul 2012 in cuptoarele existente

Aliaj 226 Aliaj 231

Lingou Scrap Lingou Scrap

Total 3,036,187 3,981,076 122,821 136,686

cca 19,9 t/zi (luand in considerare flux continuu 365 zile/an)

Lingourile se aprovizioneaza din tara, dar exista si posibilitatea de a fi importate. Lingourile de aluminiu sunt de fapt aliaje cu continut variabil de Si, Cu si Ni si Mg, conform buletinului de analiza alturat.

Tabelul nr. 1.7.3 Materii prime si substante chimice folosite

Denumirea materiei prime

Cantitate anuala estimata (tone/an)

Clasificarea si etichetarea substantelor Categorie Periculozitate Fraze de risc

CUPTOR NOU Lingouri aluminiu 3800 - - - Scrap 2500 - - - Dezgurifinat 4 preparat Xi, Xn R22-36/37/38



Azot 0,1 substanta - - Die Lubric Cup 0,01 preparat - Lubrax 0,08 Amestec polimer - - Hydrocor CC 44 MF 0,9 preparat Xn R22 Insoluble 0,4 preparat xn

R-65 R-66

Lubrax Z952/c 0,025 Amestec polimeri - - Queen Flow W2 0,05 preparat Xi, F, N R22-43, R20/22-

41-50 Ulei termic 6 preparat Xi R38

Cerintele BAT de stocare/utilizare a substantelor/preparatelor chimice periculoase

Prevederile documentului de referinta BREF/BAT pentru emisiile de la stocare/utilizare:

� Stocarea scrap-ului trebuie sa se realizeze fara a exista posibilitatea infilrarii apei in scrap. In cazul de fata se foloseste doar scrap rezultat intern, care este stocat corespunzator in containere metalice, in spatiu acoperit, in vederea reutilizarii

� Folosirea in procesul tehnologic de scrap care contine impuritati poate sa determine consumuri suplimentare de energie, emisii nedorite, dar si uzura materialului refractar cu care este captusit cuptorul. In cazul de fata se foloseste doar scrap rezultat din procesul tehnologic, prin urmare cu compozitie asemanatoare celui introdus initial in procesul de topire.

� Chimicalele utilizate in proces trebuie depozitate conform cerintelor fiselor cu date de securitate, pe platforme betonate, cu acces controlat si conform regulilor de stocare separata a materialelor inflamabile, oxidante si toxice. Compania detine substantele chimice si materiile prime in spatii inchise, betonate, cu acces controlat.

� La degazefiere trebuie folosite doar produse care nu contin hexaclor etan, a carui utilizare este interzisa la procesarea metalelor neferoase. Conform fisei cu date de securitate pentru produsul SCOREX 96 se poate observa ca acesta contine carbonat de sodiu (10-15 %) si potasiu alumino florura (<5%)

Aceste cerinte sunt respectate prin functionarea prezenta a intregii instalatii, compania detinand autorizatie de mediu pentru activitatea desfasurata.

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă –

Prin realizarea noului cuptor sursele de poluare fizica sunt determinate de ventilatoarele de exhaustare si sistemul de transport, respectiv incarcare descarcare a materiei prime si produsului finit.

Tabelul nr. 1.8.1

Tipul poluării Sursa de poluare

Nr. surselor de poluare

Poluare maximă perm

isă

pentru om şi mediu

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie /

restricţie aferente

obiectivului conform

legislaţiei în vigoare Pe zone rezidenţiale de

recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Fără măsuri de eliminare

/ reducere a poluării

Cu măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Poluare fonică

ventilator exhaustare 2

Lech 65dB(A) Cz= 60

în hală alăturată activitati similare Lech=80 dB(A) Cz=65

Lech =70dB (A) Cz=65

90dB conform

legislaţiei de protecţie a muncii

nu este cazul,

amplasamentul are destinatie industriala

activităţile se desfăşoară în hală

închisă nu este cazul

se vor lua doar măsuri interne de protecţie a personalului

Sistem de transport

1 Lech 65dB(A)

în hală alăturată

Lech= 75-80

90dB conform

nu este cazul,

activităţile se desfăşoară în hală

se vor lua doar măsuri



Tipul poluării Sursa de poluare

Nr. surselor de poluare

Poluare maximă perm

isă

pentru om şi mediu

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie /

restricţie aferente

obiectivului conform

legislaţiei în vigoare Pe zone rezidenţiale de

recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Fără măsuri de eliminare

/ reducere a poluării

Cu măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Cz= 60 activitati similare Lech=80 dB(A) Cz=65

dB(A) Cz=65

legislaţiei de protecţie a muncii

amplasamentul are destinatie industriala

închisă nu este cazul

interne de protecţie a personalului

Pot apărea efecte semnificative asupra mediului când:

- instalaţia de exhaustare nu funcţionează → vor apărea depăşiri ale limitelor admise de poluanţi în aer, în spaţiul de lucru cu efecte asupra muncitorilor (pulberi respirabile), cât şi în atmosferă cu efecte asupra mediului înconjurător (pulberi, SO2, NOx, CO);

Unitatea monitorizeaza zgomotul in incinta unitatii. Avand in vedere caracterul industrial al zonei si faptul ca amplasamentul se afla in zona unei artere de circulatie importante, precizam ca rezultatele analizelor de zgomot nu sunt de natura a avea impact asupra mediului.

Având în vedere că:

- amplasamentul obiectivului se află în zonă industrială;

- activitatea, prin specificul ei se desfăşoară în hală închisă;

- se realizeza conducerea corectă a operaţiilor tehnologice si verificarea tehnica periodica;

concluzia care se desprinde este următoarea:

- în timpul funcţionării instalaţiei nu vor fi generate zgomote şi vibraţii de natură să perturbe mediul inconjurator.

Conform informaţiilor şi documentării făcute şi preluată din cap. 9 „Enviromental impact assessment” (EIA) ediţia a II a Larry W. Carter domeniul de zgomot aferent ventilatoarelor de exhaustare situate la o distanţă de cca. 10 m faţă de sol, precum şi a instalatiei de transport este cel din tabelul nr. 1.3

Conform STAS10.009/88 nivelul echivalent de zgomot admisibil este:

• pentru zone locuite= 50 dB(A), Cz= 45

• stradă din incinta de deservire locală categoria IV= 60 dB(A), Cz=55

• stradă de categorie tehnică I magistrală= 75 dB(A); Cz=70

• pentru limita incintei industriale= 65 dB(A), Cz=60

În zona locului de muncă expunerea permisă este cea indicată de normele de protecţia muncii şi de cele sanitare (max. 90 dB).

Luând în considerare tabelul nr.1.3 nivelul general de zgomot în hala este de cca. 70 dB(A); Cz=65.

Pentru calculul teoretic al nivelului de zgomot din secţie se utilizează relaţia:

∑=

=N

i

i

i

LT

TLeq

1 10)10(

1log10 ;

În care:

Li=leq pentru fiecare fază:



Ti= durata de timp pentru fiecare fază

T=timpul total de la începerea la finalizarea lucrărilor

N=numărul fazelor

• instalatie de transport Leq= 75 - T= 12 h/3 schimburi

• ventilatoare exhaustare Leq= 70 dB, T= 24 h/3 schimburi

• timp total= 24 ore (3 schimburi)

( )10/7010/80 1024101224

1log10 ×+×=Leq

Leq= 77,78

Pentru a calcula Leq la o anumită distanţă x de locul unde se produc zgomotele (în cazul nostru zona rezidenţiala, am utilizat relaţia:

ADJ= -20 log (x+250)+48, în care x=2 km

ADJ= -20 log (2000+250)+48= -19,04

Poluarea fonică astfel pe acest amplasament este mai mică decât poluarea de fond de 60 dB, Cz = 55, de pe strada de intrare în obiectiv. În mod cert, din calculul teoretic, rezultă că ea este imperceptibilă. Rezultă astfel că activitatea, desfăşurându-se într-o hală închisă, pe un amplasament industrial, nu poate fi considera cu impact negativ din punct de vedere al zgomotului.

Pentru a analiza în continuare impactul produs, se vor identifica receptorii sensibili şi se va face clasificarea sensibilităţii la zgomot conform tebelului de mai jos.

Tabel 1.8.2 Impact produs/zgomot

Sensibilitate la zgomot Nivelul maxim de zgomot

Folosinţa zonei conf. EIA

conf. standardului românesc

mare 85 75 zone industriale, utilităţi, şosele, autostrăzi

moderată 75 - facilităţi industriale

scăzută 65 50 zone rezidenţiale, spitale, şcoli

În cazul obiectivului studiat, distanţele faţă de receptorii sensibili şi nivelul de zgomot aproximat, se prezintă astfel:

Tabel 1.8.3 Distante fata de receptori sensibili

Receptor sensibil la zgomot sensibilitate

Distanţa minimă m

Nivel calculat dB

Nivel admisibil

Receptor cu sensibilitate moderată (75dB) secţii din incintă

20 - 40 m 77,8 75

Receptor cu sensibilitate scăzută (85dB) şosele, parcări

150 - 200 m 66 75

Receptor cu sensibilitate mare (50dB) zone rezidenţiale 2000 m -19,04 50

Prin urmare, nivelul de zgomot calculat pentru zona rezidenţială produs de activitatea halei de turnatorie este imperceptibil.

Referitor la poluarea biologică, se face precizarea ca zona de functionare a cuptorului, utilizând doarlingouri de aluminiu si scrap, energie termica si electrica, nu va produce o poluare biologică, virusologică sau parazitologică.

Cerinte BAT pentru minimizarea zgomotului produs de instalatie:

BAT este identificarea surselor semnificative de zgomot si a tintelor potentiale din comunitatea locala. BAT este reducerea zgomotului acolo unde impactul va fi unul considerabil prin aplicarea unor masuri corespunzatoare de control:



• exploatarea eficienta a instalatiei prin:

- inchiderea usilor halei;

- livrarile cu mijloace de transport pot avea, de asemenea, un impact local, putand fi administrate prin reducerea livrarilor si /sau buna gestionare a perioadei de livrare;

- verificari periodice ale instalatiei de exhaustare (ventilatoare)

Reducerea zgomotului se poate realiza prin masuri tehnice de control al zgomotului, atunci cand este necesar, cum ar fi instalarea amortizoarelor de zgomot la ventilatoarele mari, utilizarea inchiderilor acustice, atunci cand este posibil. Nu este cazul in aceasta situatie.

Nivelul de zgomot exterior instalatiei este redus prin montarea utilajelor in hale si prin efectuarea livrarilor in timpul zilei. Zona locuita nu este influentata prin functionarea noului cuptor.

OBSERVATIE:

Sursele de radiatii

Pe amplasament se va utiliza un laborator de control radioscopic autorizat de CNCAN cu nr. CI AI 1657/2012, care a fost cuprins in autorizatia de mediu si nu face obiectul acestei evaluari a impactului.

Model : Instalatie de control nedistructiv X, tip cabinet MU 2000, format din cabina de expunere, system de raze X MG 165, cu potential de 160 KW, sistem de amplificare a imaginii, sistem de manipulare cu tubul de radiatii X, surse de putere MGP 40, unitate de comanda, unitate de climatizare. Intensitatea curentului radiogen este de 11, 25 mA.

Singura componenta care ar putea prezenta un risc din punct de vedere al securitatii radiologice sau radioprotectie este generatorul de raze X .

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.

Generatorul de raze X este amplasat in incinta de protectie, care asigura ecranarea radiatiilor X pana la obtinerea in exterior a fondului natural si care este prevazuta cu sistem de siguranta care intrerupe emisia de raze X la orice incercare de patrundere in interior.

Capul de masurare cu tubul radiogen este amplasat in interiorul unei camera de masurare, ecranate, care asigura in orice punct de la suprafata exterioara a instalatiei un debit de doza care nu depaseste fondul natural de radiatii

Accesul persoanelor la fasciculul de radiatii este imposibil, intrucat instalatia este prevazuta cu elemente de interconditionare care intrerup emisia de raze X la deschiderea oricarei usi de acces in camera de masurare.

Aparatul este comandat prin calculator iar soft-ul utilizat este conceput astfel incat emisia de raze X sa se intrerupa imediat ce apare o anomalie in functionarea aparatului.

Inlocuirea unor component defecte sau expirate din instalatia radiologica se va face numai de catre unitatea autorizata care asigura service-ul.

Modul de utilizare a unei instalatii radiologice este documentat prin manualul de operare/utilizare care insoteste instalatia respective si daca este necesar pe instructiuni de lucru specific

Manualul de operare va fi tradus in romana si se va gasi in permanenta la indemana personalului operator dar acesta poate executa si din memorie manevrele de operare.

In afara de operare, toate procesele de exploatare a IR sunt realizate de unitati externe, specializate si autorizate.

Actiunile si responsabilitatile referitoare la radioprotectie si securitate radiologica vor fi documentate in Instructiuni de radioprotectie.

Dezafectarea IR se va executa numai de catre o unitate autorizata si consta in dezmembrarea instalatiei radiologice, demontarea si distrugerea fizica a tubului radiogen



Dupa dezafectare, titularul activitatii transmite la CNCAN o notificare cu incetarea activitatii de utilizare a instalatiei radiologice, insotita de documentele de casare a IR si cele intocmite de unitatea executanta dupa dezafectare.

1.8. Protectia impotriva vibratiilor

Pentru atenuarea acestora, cuptorul este amplasat pe o fundatie dimensionata prin proiectul de specialitate, functie de greutatea acestuia.

1.9. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant

De la cuptorul de topire nou instalat, la fel ca de la celelalte 2 cuptoare care vor functiona, pot sa rezulte gaze de ardere a caror temperatura este de cca 200 0C.

1.10. Alternative studiate prin proiect

In alegerea amplasamentului titularul a ales amplasarea cuptorului in aceasta zona deoarece prezenta potentialul dorit pentru restul operatiilor tehnologice desfasurate pe amplasament.

In acest context titularul nu a propus amplasamente alternative pentru proiect.

Amplasarea si functionarea cuptorului se incadreaza in planul generalal companiei, fata de care s-au analizat diferitele cerinte:

� cerintele privind procesele tehnologice similare: in zona aleasa, in vecinatate se afla si celelalte cuptoare;

� cerintele de distante de siguranta: nu e cazul

� cai de acces, transport: sunt asigurate de infrastructura existenta in fabrica

� cai de interventie in cazul unei situatii deosebite: sunt asigurate de infrastructura fabricii

� diminuarea riscurilor: noul cuptor va fi amenajat conform celor mai bune tehnici din domeniu, fiind astfel indeplinite cele mai bune masuri de reducere a impactului asupra mediului.

� Alta tehnologie utilizata: Beneficiarul a considerat ca tehnologia folosita este una dintre variantele care asigura un echilibru corect intre protectia mediului si beneficiile economice.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare

In general trecerea unui metal din stare solidă în stare lichidă se realizează cu un consum de căldură, care depinde de temperatura de topire, capacitatea calorică specifică şi căldura latentă de topire a metalului.

Metalele pure se topesc la temperaturi constante. După valoarea temperaturii de topire, metalele se pot clasifica în următoarele grupe:

� metale uşor fuzibile, cu temperatura de topire până la 500 oC (plumb, cadmiu, zinc, sodiu, litiu, etc);

� metale cu temperatură de topire medie, cuprinsă între 500 – 1000 oC (magneziu, aluminiu, calciu, stibiu etc);

� metale cu temperatură de topire ridicată, cuprinsă între 1000 – 1500 oC (nichel, aur, cupru, mangan, etc);

� metale greu fuzibile, cu temperatura de topire peste 1500 oC (fier, cobalt, vanadiu, platină, molibden, titan, etc);

Pentru asigurarea unor condiţii optime de topire, turnare şi umplere corectă a formelor, este necesar ca metalele şi aliajele neferoase să se supraîncălzească cu 10 – 20% peste temperatura de topire, respectiv cu 100 – 200 oC. În general, în agregatele de elaborare şi menţinere a topiturii, există, înainte de turnare, un gradient de temperatură pe adâncimea băii metalice.



Pentru metalele cu conductibilitate termică ridicată (argint, cupru, aluminiu etc) gradientul de temperatură are o valoare medie de 30 oC.

Condiţiile pentru ca un cuptor să asigure o topire corespunzătoare cu pierderi prin oxidare minime, sunt:

� încălzirea rapidă a cuptorului şi metalului, deoarece oxidarea este cu atât mai mare, cu cât este mai mare durata de încălzire (arzător puternic);

� topirea să fie realizată la o temperatură cât mai apropiată de temperatura de topire, pentru a evita oxidarea prin supraîncălzire;

� suprafaţa băii de metal topit să fie cât mai mică, astfel încât contactul cu oxigenul din aer să fie cât mai mic;

Aluminiu se topeste in general în diverse cuptoare, care, după formă se pot clasifica astfel:

� cuptor rotativ cu tambur;

� cuptor cu cuvă (vatra);

� cuptor basculant;

� cuptor cu creuzet;

� cuptor cu antecreuzet.

Obiectul principal de activitate al S.C. CIE MATRICON S.A. il reprezinta topirea lingourilor de aluminiu si turnarea sub presiune, in masini de turnare, a aluminiului topit, pentru obtinerea pieselor pentru industria auto. Produsele finite obtinute constau in diverse piese destinate industriei auto executate pe baza de contracte şi comenzi. In prezent cantitatea anuala de materii prime si auxilare topita este de cca 6800 t (2011) si 7200 t (2012). Datorita trecerii in conservare a cuptorului Striko 750 si punerii in functiune a noului cuptor Striko 2500, se estimeaza o crestere a productie la cca. 5,7 t/ora, respectiv la cca 50 t/zi. Cantitatea de materie prima topita, daca se va lucra la capacitate va fi de cca 14360 tone/an.

In cazul proiectului propus lingourile de aluminiu si scrap-ul se topesc in cuptorul nou instalat la o temperatura de aproximativ 7700 C (realizata de arderea gazului natural in arzatoarele din dotare), rezultand aluminiu lichid.

Lingourile de aluminiu au o greutate de pana la 13 kg/buc. Lingourile se aprovizioneaza din tara, dar si din import. Lingourile sunt de fapt aliaje de aluminiu cu continut variabil de Si, Cu si Ni si Mg.

Combustibilul utilizat pentru topire este gazul metan.

Dupa topirea propriu-zisa, de doua trei ori pe schimb, aluminiul lichid din zona de mentinere a cuptorului se dezgurifica utilizandu-se un praf dezgurifiant special (Scorex 96). Zgura se indeparteaza prin ridicarea usilor laterale ale cuptoarelor cu actionare hidraulica, iar cu ajutorul unei scule speciale se trage zgura produsa in containere metalice speciale. Dupa racire, aceasta zgura se aduna intr-un container mare special si se elimina prin operatori autorizati.

Aluminiul lichid este deversat printr-un filtru ceramic in creuzetul de transport si se supune operatiei de degazare (cu ajutorul unei instalatii automate care functionaeaza pe baza de azot lichid, stocat in butelii care se schimba periodic) si este transportat cu stivuitoare la cuptoarele de mentinere ale celulelor de turnare.

Instalatia de degazare nu face subiectul acestei evalauari a impactului aceasta fiind cuprinsa in autorizatia de mediu.

Conform celor mai bune practici in domeniu, pentru topitoriile mici care recuperează si deşeuri de aluminiu şi aliaje de aluminiu, sunt recomandate cuptoarele cu vatra cu capacitatea de maxim 2 to, datorită următoarelor avantaje:

� manevrabilitate uşoară datorită soluţiei constructive;

� posibilitatea efectuării reviziilor şi reparaţiilor cu personal propriu;

� piese de schimb şi materiale uşor de aprovizionat;

� preţul accesibil.



Figura 2.1.1.1 Imagine cu cuptorul tip vatra (din documentul de referinta BREF/BAT pagina 44, capitolul 2.4.6)

Procesul tehnologic de topire a lingourilor de aluminiu se referă la următoarele activităţi:

a. Incarcarea materiei prime in cuptor – lingourile si scrap;

b. Topirea lingourilor în cuptor;

c. Mentinerea topiturii;

d. Eliminarea zgurei;

e. Descarcarea aluminiului topit in carucioare de transport

f. Degazeifierea aluminiului topit la instalatia cu azot (pentru eliminarea hidrogenului din topitura).

g. Transportul aluminiului topit la instalatiile de turnare.

Daca ne referim strict la noul cuptor, produsul finit il reprezinta aluminiul topit, care este utilizat apoi in etapa urmatoare a procesului tehnologic, deja reglementata prin autorizatia de mediu, respectiv in procesul de turnare. Prin urmare, etapa de turnare nu face obiectul prezentei evaluari, aceasta etapa a procesului tehnologic fiind deja cuprinsa in autorizatia de mediu existenta.

2.1.2 Aspecte generale si probleme de mediu desprinse din documentul de referinta (cap. 2) privind topirea aluminiului

Având în vedere gama largă de capacități de cuptoare folosite la topirea metalelor neferoase si datele existente in literatura, observam ca nu sunt oferite date consistente de consumuri pentru toate tipurile de cuptoare. Nivelurile de consum depind foarte mult de capacitatea cuptorului si conditiile de exploatare, cum ar fi temperatura metalului si densitatea incarcaturii.

Prevederile BREF/BAT pentru topirea aluminiului se refra la urmatoarele aspecte:

Conform BREF/BAT, cap. 3.3.1, utilizarea unei materii prime suficient de pure și folosirea cuptoarelor electrice sau a gazelor naturale sunt principalele conditii pentru un nivel scăzut de emisii la faza de topire. Datorită preocuparii mici in cadrul sectorului cu privire la calitatea gazelor reziduale, informațiile cu privire la compoziția gazelor de ardere sunt destul de limitate.

În operatia de topire a aluminiului nu există nicio generare de emisii de metal si singura cale de pierdere de metal este atunci când are loc formarea zgurii. Acest tip de pierderi sunt adesea numite pierderi de ardere si procesul este de fapt o oxidare a aluminiului topit. Pierderile sunt astfel, direct proportionale cu cantitatea de zgură formata si sunt provocate de intrarea excesului de aer in cuptor sau de functionarea defectuoasă a arzătorului.

Costurile pentru aceaste pierderi pot fi foarte mari, uneori chiar mai mari decât costurile de energie. [BREF/BAT/148, Eurofine, 2002]

In tabelul de mai jos sunt precizate cerintele de baza pentru functionarea cuptoarelor cu vatra.



Tabelul nr. 2.1.2.1 Cerinte BREF/BAT cuptoare cu vatra

Parametru (unitatea de masura)

cerinte Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Energia Gaze naturale Gaze naturale sau electricitate

Gaze naturale sau electricitate

Cerinta specifica energetica (KWh/t Al)

1000 975-1150 975-1150

Functionare sarja sarja sarja Capacitate (tone) 2,5 0,5-30 0,5-30 Capacitate mentinere 10 n.d n.d Timp de mentinere (ore) 2-4 3-4 3-4 Pierderi de ardere % n.d n.d n.d Generare de praf (kg/t Al) 0,138 <1 <1 NOx (kg/t Al) 3,25 <1-6 <1-6 Costuri de intretinere (mii Euro) n.d. n.d n.d Tehnici de conformare Nu exista dotari, dar

se va studia printr-un proiect separat, in caz de neconformare la valorile limita de emisie

Saci filtru pentru instalatiile mari


Exista de cuptoare tip vatra în diferite dimensiuni și forme. Tipul de cuptoare cu vatra mare permit topirea rapidă, iar materialul încărcat poate fi voluminos, dar contactul direct între flacără si material poate duce la pierderi mari de metal, oxidarea acestuia fiind astfel considerabilă. Controlul temperaturii poate fi, de asemenea, dificil. Acest tip de cuptor este folosit mai putin, datorită eficienței sale relativ scăzute din punct de vedere termic (în jur de 1100 kWh / tonă). Conform BREF/BAT, tipul de cuptor cu vatră este totusi recomandat pentru topirea de aliaj de cupru si aluminiu.

In documentul de referinta BREF/BAT pagina 116, capitolul 3.3.5 este prezentat un tabel care oferă date privind emisiile pentru un cuptor de topire aluminiu, tip vatra, cu o capacitate de 450 kg/h, cu combustibil lichid, care lucrează fără un sistem de tratare a gazelor de ardere.

Tabelul 2.1.2.2 Cerinte emisii cuptor cu vatra 450 kg/h, combustibil lichid

compusi Limita de emisie (mg/Nmc)

Debit (g/h)

O2 (%) 17,6% CO2 (%) 2,2% CO <4 <24 NOx 45 270 SO2 13 78 particule 1 6 TOC 5 30 Al 0,092 0,552 Debit: 6000 Nmc/ora, 1852 ore/ an timp de operare

Tabelul 2.1.2.3 Cerinte emisii BREF/BAT, asa cum sunt prevazute in capitolul 5.3.1 al documentului de referinta

Cuptor cu vatra/parametru Limita de emisie (mg/Nmc) CO 5-150 NOx 50-120 SO2 13 TOC 5-150 clor 3 pulberi 5-20 (din BREF/BAT neferoase)

Avand in vedere principiul asemanator de functionare al cuptorului nou cu cel al cuptoarelor existente si conform analizelor de laborator efectuate pentru cuptoarele T4000 si T2000 si Striko 750, asa cum rezulta din tabelul de mai jos, cuptorul nou se va incadra in cerintele BREF/BAT.

Tabelul 2.1.2.3 Rezultate masuratori cuptoare existente

[mg/Nmc] T4000 T2000 Striko 750 O2 (%) 15,8 19 17,1 CO2 (%) 0,44 0,6 2,2



CO 44 11 49 NOx 5,2 38 69 SO2 8 12 4 Pulberi 9,2 15,4 26,8 TOC (ppm) 14,1 4,22 clor <0,3

Documentul de referinta BREF/BAT (4.2.8.1, pagina 185) recomanda de asemenea folosirea in procesul de degazeifiere a unui sistem cu rotor de indepartare a hidrogenului din topitura cu azot. Asa cum se arata si mai sus, compania foloseste deja in cadrul procesului tehnologic existent aceasta solutie. Folosirea de amestecuri de Ar/SF6 sau hexaclorethan pentru degazeifiere este nerecomandata avand in vedere faptul ca SF6 intra sub incidenta protocolului de la Kyotoa (gaz cu efecet de sera)

Reducerea cantittaii de zgura generata, conform BREF/BAT (4.9.3) prevede:

o Utilizarea de materie prima curata o Folosirea temperaturilor de ardere potrivite si evitarea supraincalzirii topiturii o Evitarea depasirilor temporare de temperatura o Utilizarea de captuseala refractara adecvata cu tipul de metal topit.

2.2. Activităţi de dezafectare

Nu se preconizează demontarea sau dezafectarea folosinţei.

În situaţia încetării activităţii secţiei, dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face în conformitate cu OUG 195/2005 privind protecţia mediului (aprobată prin Legea nr. 265/2006cu modificarile si completarile ulterioare).

La încetarea activităţii se vor efectua următoarele operaţii:

� golirea completă a cuptorului;

� întreruperea alimentării cu energie electrică şi dezafectarea instalaţiei de alimentare;

� întreruperea alimentării cu combustibil şi dezafectarea reţelei de alimentare;

� valorificarea integrală a zgurilor din stocul temporar;

� valorificarea celorlalte deşeuri din containere;

� demolarea zidăriei cuptoarelor, recuperarea şi valorificarea materialului de construcţie şi transportul molozului la rampa de deşeuri a oraşului;

� valorificarea scoarţelor de aluminiu de pe vatra cuptorului;

� dezasamblarea tuturor corpurilor metalice, a tubulaturii, a motoarelor, arzătoarelor şi valorificarea lor;

� demolarea fundaţiilor, inclusiv a celei a cuptorului şi transportul deseurilor la rampa de deşeuri a oraşului;

� refacerea podelelor şi pereţilor.

Ulterior închiderii activităţii, se va monitoriza starea clădirii în care a funcţionat cuptorul topire şi modul de evoluţie a reparaţiilor.

Deoarece activitatea nu a afectat solul şi subsolul, deci nici apele subterane, nu vor fi necesare alte lucrări de reabilitare pentru amplasamentul pe care s-a desfăşurat activitatea de topire lingouri de aluminiu. Nu se utilizeaza si nu vor rezulta din dezafectare materiale pe baza de azbest.

2.3. Masuri de prevenire a poluarii inca din faza de proiectare

Inca din faza de proiectare a obiectivului au fost luate in considerare aspecte care sa elimine poluarea la incetarea activitatii:

− nu se vor folosi materiale pe baza de azbest



− utilizarea conductelor subterane pe sub cuptor este evitata (montate subteran sunt numai utilitatile: apa potabila, canalizarea menajera, pluviala si tehnologica si nu in zona cuptorului);

− este prevazuta posibilitatea curatarii cuptorului inainte de demontare;

− utilizarea pe cat posibil a tehnologiilor ecologice;

− utilizarea de straturi de protectie (suprafete betonate).

2.4. Planul de inchidere a instalatiei

Structuri subterane

Nu e cazul.

Activitati de dezafectare

In cazul incetarii definitive a activitatii intregii instalatii sau a unor parti din instalatie, titularul activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Dezafectare, demolarea instalatiei si a constructiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare sau demolare.

Echipamentele

Demontarea echipamentelor se va face de catre firme specializate.

Dupa gradul de uzura, acestea vor fi vandute sau demontate si vandute ca fier vechi, dupa ce in prealabil au fost golite de materialele ce pot fi valorificate etc.

Materiile prime ramase neutilizate vor fi folosite la celelalte cuptoare sau in cazul unei inchideri definitive vor fi valorificate la firme similare.

Deseurile solide existente pe amplasament (zgura de topire), vor fi eliminate conform codului deseului si contractelor firmei cu societati specializate, smilar cu procedeele utilizate in perioada de functionare.

Cablurile vor fi demontate stocate pe categorii de materiale si transportate la unitatile specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.

Fundatiile, structurile metalice, captuseala cuptorului etc vor fi demolate cu utilaje speciale si recuperate partile metalice. Molozul va fi depozitat in depozitele de deseuri inerte autorizate.

Sistemul constructiv al halei este: structura metalica, acoperita cu tabla. Partile metalice sunt recuperabile.

Retelele de apa si canalizare, rezerva de incendiu, pot fi mentinute.

3. DEŞEURI

Deşeurile rezultate din procesul tehnologic al SC CIE MATRICON SA sunt prezentate in autorizatia de mediu, dupa cum urmeaza:

� Zgura din procesele tehnologice de turnare, cod 10 10 03 - cca 160 tone/an – valorificare prin AS METAL sau alti agenti autorizati

� Span feros, cod 12 01 01 - cca 30 tone/an – valorificare prin Feier Impex;REMAT Tg. Mures sau alti agenti autorizati

� Span de aluminiu, cod 12 01 03 - cca 100 tone/an – valorificare prin Feier Impex;AS METAL sau alti agenti autorizati

� Ulei emulsionabil, cod 12 01 09* - cca 100 tone/an valorificare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures

� Ambalaje de plastic, cod 15 01 02 – cca 1 tona/an - valorificare prin Ormatin Cristesti

� Deseu de lemn, cod 15 01 03 – cca 2 tone/an - valorificate prin Feier Impex sau alti agenti autorizati

� Ambalaje contaminate (15 01 10*) - cca. 100 kg/an valorificare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures



� Absorbanti contaminati, cod 15 02 02* - cca 0,5 tone/an – eliminate prin valorificare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures

� Deseu echipament protectie, cod 15 02 02* - cca 0,5 tone/an - eliminare prin valorificare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures

� Deseu de aluminiu, cod 16 01 18 - cca 2120 tone/an – valorificare interna

� DEEE-uri, cod 16 02 14 - cca 0,02 tone/an agenti autorizati

� Deseuri metalice, cod 17 04 05 - cca 25 tone/an agenti autorizati

� Deseu pamant contaminat cu substante periculoase, cod 17 05 03* - cca 55 tone - eliminare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures ca urmare a unei poluari accidentale

� Namol de la statia de epurare, cod 19 02 09 – cca 6,5 tone - eliminare prin Api Sorelia Piatra Neamt sau Recycling Prod

� Hartie si carton, cod 20 01 01 – cca 2 tone – valorificare prin Feier Impex sauagenti autorizati

� Fier si otel, cod 20 01 40 – cca 181 tone – valorificare prin Feier Impex sau agenti autorizati

� Deseu menajer, cod 20 03 01 – cca 500 mc – eliminare prin Salubriserv.

Strict in cadrul activitatii de topire, din procesul tehnologic rezulta ca deseu zgura de la cuptorul de topire. Cantitatea de zgura rezultata in cazul functionarii noului cuptor de topire (la functionarea la capacitate), va fi de circa 60-80 tone/an, aceasta conducand la un total de cca 350 t/an zgura generata prin functionarea celor 3 cuptoare.

3.1. Deseuri stocate temporar

Din procesul tehnologic al noului cuptor de topire va rezulta ca deseu, doar zgura de aluminiu, care se va stoca temporar in container transportabil si va fi valorificata prin Sinef Impex, cu care momentan compania are contract.

Tabel 3.1.1 Deseuri rezultate

Nr. crt.

Cod deşeu conform HG 856/2002

Denumire Cantitate (t/an)

Stare fizică

Mod de depozitare

1. 10 10 03 Zgura de aluminiu 60 Solida Platforma betonata-depozit zgura

Managementul deşeurilor

In faza de constructie:

Deşeurile generate în faza de construcţie vor fi eliminate prin agenţi autorizaţi. Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării lucrărilor de construire, se vor transporta la un depozit de deşeuri autorizat.

Activitatea de management al deşeurilor presupune:

� încheierea unui contract cu o societate de salubritate locala pentru colectarea, sortarea, transportul si depozitarea deşeurilor menajere in locuri special amenajate –activitate reglementata deja prin autorizatia de mediu

� pentru deşeurile de tip industrial rezultate din activitate, responsabilitatea depozitarii si recuperării sau valorificării revine in totalitate titularului activităţii, pentru care este necesar să încheie contracte cu firme specializate in valorificarea sau distrugerea anumitor tipuri de deşeuri.

In faza de functionare:

Societatea va asigura minimizarea cantitatilor de deseuri prin urmatoarele actiuni:

� valorificarea deseurilor de zgura



� conducerea procesului tehnologic astfel incat cantitatile de zgura generate sa fie cat mai mici

Minimizarea producerii deseurilor

Minimizarea deseurilor inseamna: “o abordare sistematica a reducerii deseurilor la sursa, prin intelegerea si schimbarea proceselor si activitatilor in vederea prevenirii si reducerii deseurilor”. Operatiunile cheie ale minimizarii deseurilor sunt:

� Identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii deseurilor.

� Participarea activa si angajamentul personalului la toate nivelele, inclusiv sugestii din partea personalului.

� Monitorizarea consumurilor de energie si gaz si a utilizarii materialelor si raportarea acesteia fata de masurile cheie de performanta. Operatorul trebuie sa analizeze utilizarea materiilor prime, sa evalueze oportunitatile de reducere si sa puna la dispozitie un plan de imbunatatiri utilizand urmatorii trei pasi esentiali:

o schitarea procesului,

o balanta de masa a materiilor,

o planul de actiune

� Reciclarea deseurilor in proces, sau tratare in instalatii de recuperare a metalelor

Cea mai serioasa problema din punct de vedere al deseurilor o reprezinta minimizarea cantitatilor de zgura provenite de la topire. Asa cum aratam si mai sus, conform documentului de referinta BREF/BAT pentru reducerea cantitatilor de zgura este necesara conducerea procesului tehnologic astfel incat sa se realizeze urmatoarele:

o Utilizarea de materie prima curata o Folosirea temperaturilor de ardere potrivite si evitarea supraincalzirii topiturii o Evitarea depasirilor temporare de temperatura o Utilizarea de captuseala refractara adecvata cu tipul de metal topit.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Orice activitate antropică, în special din domeniul industrial, produce un impact mai mult sau mai puţin semnificativ negativ asupra componentelor de mediu. Impacturile pozitive ale investitiilor se fac simţite în domeniul social-economic.

Referitor la impactul potenţial transfrontieră se precizează că noul cuptor de topire, prin poziţionarea fizico-geografică şi prin emisiile specifice în aerul atmosferic cât şi în apa (nu e cazul), nu poate creea un impact cu posibilităţil de extindere transfrontieră. Singurul impact creat - însă în limite legale, va fi doar cel local si in special pentru factorul de mediu aer.

Impactul asupra componentelor mediului în perioada de construcţie si functionare

În perioada de derulare a lucrãrilor de construire, nu exista posibilitatea afectarii reale a factorilor de mediu, intreaga activitate de construire desfasurandu-se intr-o hala existenta inchisa. Solul nu poate fi afectat în urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite, avand in vedere faptul ca amplasamentul este integral betonat.

Din punct de vedere al calităţii aerului, în perioada de construire, există emisii provenite de la utilajele folosite pentru transportul diverselor materiale de constructie, dar şi pulberi ca urmare a lucrărilor de construire propriu-zise. Având în vedere durata limitată a acestor lucrări, impactul este redus.

Desigur, funcţionarea obiectivului poate avea un impact asupra componentelor de mediu - în special asupra aerului atmosferic - însă prin măsurile de prevenire a poluarii si aplicarea BAT/BREF, riscul unor impacturi negative semnificative se va reduce simţitor.

Tehnologia adoptata pentru noul cuptor prevede:



• Realizarea unui sistem eficient de ventilare generală a halei.

• Folosirea gazului natural pentru topirea aluminiului

• Controlarea procesului de ardere astfel incat sa se evide formarea unei cantitati mari de zgura

• Consumurile de aliaj de aluminiu, scrap, energie si gaze naturale sunt monitorizate in permenta astfel incat sa se evite pierderile

• Evacuarea gazelor de ardere, precum si a emisiilor de praf de zgura de la usa de evacuare a cuptorului se va face printr-un sistem de ventilatie, hota si un cos de dispersie.

• Calitatea materiei prime (lingori si scrap) este atent controlata.

Din analiza ciclului de productie se poate elabora o matrice a aspectelor de mediu asociate fiecarei faze a procesului si a activitatilor care pot avea impact asupra mediului. Pentru evaluarea aspectelor si impactelor de mediu semnificative s-a facut referinta la o clasificare a aspectelor de mediu semnificative, dupa cum urmeaza:

N = nesemnificativ PS = putin semnificativ

S= semnificativ P=prioritar

Aspecte/imapcte de mediu semnificative (limiile marcate gri, corespund proiectului actual)

Indici de semnificatie pentru fiecare Aspect privind Mediul (IS)

Faza/Zona Energie Apa (cons.)

Materii prime

Emisii Deversari Sol Deseuri Zgomot Trafic

Birouri de servicii N N N N N N N N N

Logistica PS N N N N N PS PS N

Magazie materii prime N N N N N N N N N

Magazie produse finite N N N N N N N N N

Cuptor Topire S N PS S N N PS N N

Degazeifire N N PS PS N N N N N

Depozit temporar de deseuri N N N N N N PS N N Probleme legate de transport N N N PS N N N PS N

4.1. APA

4.1.1 Date de hidrogeologie

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul apartine unei zone de podis care face parte din bazinul Transilvaniei.

Bazinul Transilvaniei este alcatuit dintr-un fundament cristalin si petice ale unei cuverturi sedimentare, mezozoice, peste care urmeaza umplutura sedimentara propriu-zisa formata din doua cicluri sedimentare distincte: paleocen-miocen inferior si miocen superior-pliocen. Formatiunile miocenului superior si a pliocenului au o larga extindere, fiind formate din marne, gresii, conglomerate, nisipuri, tufuri, sare.

Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:

• la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1, 7 m-1,75 m

• argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m

• argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m

• nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m

• pietris cu nisip, grosime 0,9 m

Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind identificat in foraje executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact – Linie turnare sub presiune aliaje neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002, CPP).



Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.

Ape de suprafata: Amplasamentul SC CIE MATRICON SA se afla in bazinul hidrografic al raului Mures, la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai apropiat curs de apa sunt este raul Roka - la nord si paraul Bega.

Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.

In zona nu se afla obiective protejate sau arii naturale de interes comunitar la o distanta mai mica de 1000 m de amplasament.

4.1.2. Alimentarea cu apă; Evacuarea apelor uzate

Activitatea SC CIE MATRICON SA este regelementată în prezent de următoarele acte:

• Autorizaţia de mediu nr. 50/13.03.2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Târgu-Mureş (anexata prezentei documentatii)

• Notificarea de functionare nr. 3/1.02.2012 emisa de AN Apele Romane, Administraţia Bazinală de Apă Mureş (în anexă)

• Avizul de gospodarire a apelor nr. 158/16.10.2012 pentru noul cuptor de topire

Pentru funcţionarea prezentă a activitatii companiei, conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisă de ANAR, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, sunt reglementate următoarele debite de apă:

Cerinta de apa 100 mc/zi:

• Cerinţa de apă pentru scopuri igienico-sanitare: Qzi med =25 mc/zi

• Cerinţa de apă folosită în scop tehnologic (răcirea utilajelor):Qzi med =75 mc/zi

Gradul de recirculare R=cca 90% (se recircula apa necesra procesului de racire a utilajelor, matritelor, inainte de folosire fiind trecuta printr-un sistem de dedurizare, apoi printr-o instalatie de filtrare cu nisip cuarţos), dar nu are legatura cu functionarea cuptorului nou ce urmeaza a fi instalat.

Apa necesară consumului igienico sanitar şi procesului tehnologic (pentru răcire utilaje) este preluată din reţeaua oraşului, conform contractului 2210/10.09.2007 (anexat prezentei documentaţii) încheiat cu SC Compania Aquaserv SA Târgu Mureş, cerinţa de apă fiind de 100 mc/zi.

Cuptoarele de topire nu folosesc apa in procesul tehnologic, prin urmare instalarea noului cuptor nu va conduce la utilizarea unor debite suplimentare de apa pentru acest proces, fata de cele reglementate si nici a unor debite de apa evacuate, suplimentar fata de situatia existenta.

4.1.3 Managemntul apelor uzate

Referitor la managementul apelor uzate trebuie precizat faptul că din activitatea de productie realizata prin instalarea noului cuptor nu vor rezulta ape uzate suplimentare.

Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC CIE MATRICON SA sunt evacuate in canalizarea oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu Mures, dupa cum urmeaza:

1. Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional curate de la racirea utilajelor sunt evacuate gravitational in canalizarea oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.

2. Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate in canalizarea oraseneasca.

3. Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt colectate de reteaua interna de ape tehnologice, trecute prin 2 separatoare de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de preepurare, dupa care sunt evacuate la canalizarea oraseneasca. Instalatia de preepurare este



formata din: bazin de pompare, filtru tambur, bazin de omogenizare (cu mixer, sistem de aerare si pompa submersibila), unitatea de flotatie cu aer dizolvat, instalatie de deshidratare namol, bazin de stocare namol.

Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in tabelul de mai jos:

4.1.4 Prognozarea impactului

In faza de realizare a investitiei nu prognozam manifestarea vreunui impact negativ asupra calitatii apelor de suprafata sau subterane, deoarece nu se utilizeaza apa decat in scop igienico-sanitar si potabil pentru angajatii din constructii. Mentionam faptul ca lucrarile de realizare a proiectului vor avea loc in interiorul halei.

In faza de functionare a cuptorului, desi nu are relevanta, cateva elemente ale posibilului impact al activitatii desfasurate in prezent de companie asupra apelor sunt prezentate mai jos:

� SC CIE MATRICON SA isi desfasoara activitatea intr-o zona reglementata din punct de vedere urbanistic, asa cum se specifica si in certificatul de urbanism, atasat prezentei documentatii.

� Zona dispune de canalizare oraseneasca, apele uzate de tip menajer si tehnologic, rezultate de pe amplasament, fiind evacuate in canalizarea oraseneasca. Apele pluviale de pe platforma sunt de asemenea colectate si evacuate in canalizare. Compania dispune de o statie de preepurare pentru apele uzate generate si separatoare de produse petroliere inainte de intrarea in statia de preepurare.

� Din punct de vedere al influentei asupra apelor subterane, se poate mentiona ca pe amplasament exista un put din care compania preleveaza periodic ape pentru analiza. Ultimele analize efectuate, atasate prezentei documentatii nu indica afectari ale freaticului in zona. Compania nu utilizeza in prezent apa din sursa subterana.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

4.1.5.1. Alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a zonelor de mal ale acestora

Prin realizarea noii investitii nu există nici un impact potenţial asupra calităţii apei Raului Mures sau canalizarii orasenesti. Activitatea intregii fabrici din punct de vedere al impactului asupra apelor este monitorizata, iar masuratorile efectuate la evacuarea la deversarea in canalizarea oraseneasca, in general, se inscriu in limitele impuse de NTPA 002 pentru evacuarea apelor in retele de canalizare. Accidental, datorita unor probleme de functionare temporare ale canalizarii menajere sau statiei de epurare, pot sa apara depasiri la NH4+, suspensii, CCOCr.

4.1.5.2. Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică

Nu e cazul.



4.1.5.3. Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor

Prin realizarea noii investitii nu se pune problema realizarii de masuri suplimentare de prevenire a poluarilor accidentale pentru ape.

Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC CIE MATRICON SA sunt evacuate in canalizarea oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu Mures, dupa cum urmeaza:

� Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional curate de la racirea utilajelor sunt evacuate gravitational in canalizarea oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.

� Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate in canalizarea oraseneasca.

� Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt colectate de reteaua interna de ape tehnologice, trecute prin 2 separatoare de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de preepurare, dupa care sunt evacuate la canalizarea oraseneasca. Instalatia de preepurare este formata din: bazin de pompare, filtru tambur, bazin de omogenizare (cu mixer, sistem de aerare si pompa submersibila), unitatea de flotatie cu aer dizolvat, instalatie de deshidratare namol, bazin de stocare namol.

Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in tabelul de mai jos.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

4.2.1.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă

Zona orasului Targu Mures are o clima placuta, de tip continental moderata cu veri calduroase si ierni aspre. Este influentata de vecinatatea Muntii Gurghiu, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice de la vest.

Trecerea de la iarna la primavara se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamna la iarna in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de viscole.

4.2.1.2. Informaţii despre temperatură, precipitaţii etc.

Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 grade Celsius. Temperatura medie in ianuarie este de - 3 grade Celsius, iar cea a lunii iulie, de 19 grade Celsius. Temperatura minima absoluta a fost de - 34,5 grade Celsius, fiind inregistrata in ianuarie 1963, iar maxima absoluta, de 38,5 grade Celsius a fost inregistrata in august 1952.

Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină.



4.2.1.3. Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în zonă

Amplasamentul obiectivului se află în partea de sud a localităţii Tîrgu-Mureş pe o platformă industrială existentă, cu următoarele vecinătăţi:

� La sud: str. Bega; � La sud-vest: SC Transport Local, str. Bega; � La vest: SC Industria Laptelui, Dafcochim � La est: SC Iseco; � La nord: str. Gheorghe Doja; � La nord-vest: Hotelul Perla;

Alte firme invecinate cu amplasamentul sunt: SC TANSPORT LOCAL SILETINA SA, ITALOSTIL CONFECTIA SRL, SC SURTEC SRL, SC JORE SRL, SC PLASMATERM SRL.

Prin urmare sursele de poluare ale zonei sunt reprezentate in general de:

Circulatia rutiera in zona (inclusive cea determinate de mijlaocele care auto care realizeaza aprovizionare/distributia pentru obiectivele din zona)

-poluanti emisi de vehiculele rutiere sunt:

o Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC - alcani, alchene, alchine, aldehide, cetone, cicloalcani, compusi aromatici)

o Gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O) o Substante acidifiante (NH3, SO2) o Particule materiale (PM) o Substante carcinogene (PAH - hidrocarburi aromatice policiclice incluzand: indeno(1,2,3-cd) pirene, benzo(k)fluoranthene, benzo(b)fluoranthene, POP- compusi organici persistenti: benzo(g,h,i)perilene, fluoranthene, benzo(a)pirene)

o Substante toxice (dioxine - dioxine dibenzoclorinate - PCDD si furane - dioxine dibenzoclorinate - PCDD)

o Metale grele - Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, SE, Zn

Activitatea desfasurata de companie. Caracteristic procesului tehnologic de obtinere a pieselor turnate prin topirea aluminiului sunt emisiile in atmosfera de pulberi si gaze de ardere (de la cuptoarele de topire), emisii fugitive de la masinile de turnare (existente), cum ar fi COV, cloruri.

4.2.2. Surse poluanţi generaţi

In faza de realizare a investitiei, emisiile provin in general de la lucrarile de manipulare/transport a materialelor, de la utilizarea utilajelor si echipamentelor mobile rutiere si nerutiere si de la functionarea instalatiei (la actuala capacitate).

In faza de functionare a noului cuptor emisiile constau in:

Gazele de ardere de la cuptorul de topire si pulberi (acestea fiind si problemele cheie identificate de documentele de referinta pentru instalatiile de topire neferoase)

Emisiile difuze de la degazeificarea aluminiului topit

4.2.2.1. Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici ai obiectivului

Cele doua cuptoare de topire existente pe amplasament si functionale respectiv HG 4000 si HG 2000 au 4 respectiv 3 arzatoare care consuma fiecare 58 mc/h. Aceasta inseamna 58x7=406 mc. Puterea calorifica superioara a gazului care variaza lunar fiind de cca 10,4 KW, rezulta 406x10,4=4222 kw sau 4,2 MW, ceea ce face ca CIE MATRICON sa nu fie listata in activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in anexa 1 a Ordinului 3420/2012.

Prin instalarea noului cuptor vor mai exista inca 3 arzatoare pentru topire si doua pentru mentinere, ceea ce va duce la un consum suplimentar de 212 mc/ora, rezulta 212X10,2 =2162,4 KW sau 2,16 MW ceea ce face ca CIE MATRICON sa nu intre in continuare in activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in anexa 1 a Ordinului 3420/2012



Emisiile de la cuptoarele de topire existente:

• Cele rezultate in timpul topirii de la manipularea zgurii (pulberi) - sunt captate printr-o hota aferenta fiecarei usi de cuptor si evacuate prin tubulatura cu diametrul de 300 mm

• Cele rezultate din cuptor (gaze de ardere, pulberi) - sunt dirijate in atmosfera, prin intermediul unor tubulaturi de exhaustare, la cosurile de disperie a gazelor.

Fiecare cuptor de topire este racordat la cate o tubulatura de exhaustare cu diametru D= 500 mm. Inaltimea cosurilor de dispersie este de 12 m. Gazele de ardere de la cele 2 cuptoare sunt dispersate in atmosfera prin 2 cosuri, fiecare cu inaltimea de 12 m de la sol (3 m de la acoperis). Pe cosuri sunt realizate gauri pentru prelevare probe.

Cuptorul Striko 750 existent este in conservare.

Cuptorul nou va fi, de asemenea, racordat la tubulatura de exhaustare a gazelor de ardere cu D= 500 m, iar inaltimea cosului va fi de 15 m. Pentru captarea pulberilor de la evacuarea de zgura va fi prevazuta o hota de exhaustre, similara celor existente la celelate cuptoare, cu tubulatura de exhaustare pe acoperis printr-un cos cu inaltimea de 15 m de la sol.

Analizele efectuate in anul 2011 si 2012 la cosurile cuptoarelor de topire, ca urmare a solicitarilor din autorizatia de mediu, reflecta mici depasiri la indicatorul pulberi, restul indicatorilor fiind in limitele prescrise de autorizatia de mediu.

Tabelul 4.2.2.1.1 Analize cuptoare topire

[mg/Nmc] 2012 – T4000 2012 –T2000 2011 – T4000 2011 – T2000 pulberi 9,2 3,9 13,8 15,4 CO 44 96 70 11 SO2 64 328 8 12 NO2 5,2 - 50 38 O2 (%) 17,8 - 15,8 19 CO2 (%) 0,44 - 2,9 0,6 NO 219 - 94 64 NOx 222 159 150 102 TOC (ppm) 14,1 4,22 - - TOC (mgC/Nmc) 22,6 6,78 - - COV - - Clor mg/mc <0,3 <0,3 - -

Temperatura gazelor arse evacuate prin cos(C0):180-200

Viteza gazelor prin cos (m/s):3,7 5.

Debitul gazelor prin cos (m3/ora) :2500.

Coordonatele surselor de poluare (incluzand cuptorul Striko in conservare si noul cuptor) sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Sursa 4 reprezinta noul cuptor ce urmeaza a se instala, iar sursa 1-3-cuptoarele existente.

Masinile de turnare existente sunt dotate cu sisteme de captare, evacuare vapori din procesul de turnare. Mentinerea la temperatura a aluminiului lichid se face electric, in aceasta etapa a procesului tehnologic nu se consuma gaz.



În clădirea comună cu hala Turnătorie, Prelucrări mecanice, logistică, sunt 4 centrale termice pe gaze, una de 100 kw, 2 de 42 kw şi una de 224 kw care deservesc birourile, vestiarele, magaziile şi laboratoarele.

Tabelul 4.2.2.2.2 Instalatii pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu propuse in cadrul noului proiect

Sursa de poluare Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat

Caracteristici instalatie de evacuare poluanti

Cuptor nou

24°32'39.80" (longitudine) 46°31'26.31" (latitudine)

CO, SO2, NOx, CO2

Ventilator si Cos disperise

H 15 m Dcos = Ǿ 500mm

pulberi Hota si Cos dispersie


Instalatie de degazeificare

- H2, NOx Emisii difuze, fara sisteme de evacuare

-

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Cuptorul va avea pentru partea de combustie-topire 3 arzatoare si 2 arzatoare pentru partea de mentinere a topiturii, iar consumul de gaz pe cuptor, la functionarea la capacitate va fi de 212 mc/ora. Arzatoarele de topire vor avea un consum de 50 mc/ora, iar cele de mentinere 31 mc/ora.

Pulberi 212X47/1000=9,964 g/h

CO 212X520/1000=110,24 g/h

SOX 212X8,7/1000=1,85g/h

NOX 212X223/1000=47,27 g/h

Concentratii de pulberi emise

V gaze arse = V gaz metan consumat x 12,298 (coeficient de aer 1,05) = 212 mc/h x 12,298 = 2607,17 m3/h

Pulberi 9,964X1000/2607,17=3,82 mg/Nmc

CO 110,24x1000/2607=42,28 mg/Nmc

SOX 1,85x1000/2607=0,71 mg/Nmc

NOX 47,27x1000/2607=18,13 mg/Nmc

Poluantii proveniti din arderea gazului metan de la noul cuptor de topire sunt captati printr-un cos, montat deasupra cuptorului, cu iesire pe acoperisul halei noi. Cosul are inaltimea de 12 m si diametrul ø500 mm.

Emisiile poluante evacuate in atmosfera, stabilite pe baza de calcul, sunt prezentate in tabelul urmator:

Poluant Debit masic (mg/Nm3)

Concentratia (mg/Nm3)

Limite maxime admise cf. Ord 462/93 (mg/Nm3)

Prag de alerta VLE BREF/BAT

CO 100,24 42,28 - - 5-150 SOx 1,85 0,71 500 350 15-50 NOx 472,76 18,13 500 350 50-120 Pulberi 9,964 3,82 50 35 5-20

Concentratiile calculate se incadreaza in limitele admise de Ord. 462/93 al MAPPM, fiind in limitele prevazute de BREF/BAT pentru toti indicatorii. In vederea mentinerii nivelului emisiilor sub limitele admise prin Ord. 462/93 si BREF/BAT s-au luat urmatoarele masuri:

- Aprovizionarea cu lingouri de calitate corespunzatoare; - Controlul functionarii arzatoarelor cuproarelor. -



4.3. Dispersia in atmosfera Metodologia de calcul a dispersiei

Calculul dispersiei pentru poluantii emisi de la cuptorul de topire de la SC CIE MATRICON SA Targu Mures s-a facut pe baza datelor meteorologice furnizate de pe site-ul: http://www.ncdc.noaa.gov/IPS/mcdw/mcdw.html;jsessionid=D588BA5716BEC8B6A86D5D7C451AC4BA, cu ajutorul programului Austal. Pentru verificare s-a aplicat si programul de disperise AEROMOD.

Calculele au fost efectuate in modul urmator:

1. S-a considerat o retea uniforma de receptori cu originea coltul dinspre hala de sectiei de productie. Aceasta reta are o distanta intre receptori de 100 m si s-a intins in toate directiile pe o distanta de 1 km.

2. S-a calculat concentratia medie zilnica in fiecare punct al retelei de receptori si s-a considerat maxima acestei concentratii.

Concentratia poluantilor in emisie utilizata la programul de dispersie AERMOD au fost

• la cuptoarele existente cele rezultate din masuratori

• la cuptorul nou cele obtinute din calcule (consum de gaz si factorii de emisie)

• la functionarea celor trei cuptoare s-au luat in lucru concentratiile rezultate din masuratori (cuptoare existente) si din calcule (cuptorul nou)

Concentratiile maxime rezultate prin derularea programului de dispersie sunt cele din tabelul de mai jos si sunt figurate pe desen cu:

• galben concentratia maxima a poluantului la cuptoarele existente (NOx -0,00488 µg/mc )

• verde concentratia maxima a poluantului la cuptorul nou (NOx -0,00081 µg/mc )

• rosu concentratia maxima a poluantului la functionarea celor trei cuptoare (NOx -0,00569 µg/mc )

Tabelul 4.3.1 Valorile indicatorilor pentru aer/imisii

indicatori Cuptor 1 si 2 (Horno Guinea)

Cuptor nou Cuptor 1, 2 si3 (Horno Guinea si Striko nou)

Observatii (legea 104/2011)

Pulberi 0,0004 µg/mc - 0,0004 µg/mc 50 µg/mc la 24 ore, nenormata la 1 ora

CO 0,00129 µg/mc 0,00011 µg/mc 0,0014 µg/mc 10 µg/mc, valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

SO2 0,00086 µg/mc 0,00 µg/mc 0,00087 µg/mc 125 µg/mc, valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

NO2 0, 00086 µg/mc - 0,00086 µg/mc 200 µg/mc la 1 ora CO2 0,000086 µg/mc 0,00033 µg/mc 0,00154 µg/mc NO 0,00388 µg/mc - 0,00388 µg/mc NOX 0,00488 µg/mc 0,00081 µg/mc 0,00569 µg/mc TOC 0,00 µg/mc - 0,00 µg/mc N2O - 0,00001 µg/mc 0,00001 µg/mc NMVOC - 0,00033 µg/mc 0,00033 µg/mc

Datele meteorologice au fost din ora in ora si au cuprins viteza si directia vantului, temperatura aerului, gradul de stabilitate al atmosferei si inaltimea de dispersie a poluantilor.

In anexe sunt prezentate graficele de dispersie (cate doua pentru fiecare poluant).

Concentratia poluantilor se incadreaza in limitele admisibile (conform STAS 12574-87).


4.2.4.1. Soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului

Perioada de construire: nu e cazul

Perioada de funcţionare a investiţiei:



Cerintele BREF/BAT pentru topitorii de aluminiu referitoare la factorul de mediu aer

Tabelul nr. 4.2.4.1.1 Cerinte BREF/BAT cuptoare cu vatra

Parametru (unitatea de masura)

cerinte Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Energia Gaze naturale Gaze naturale sau electricitate

Gaze naturale sau electricitate

Cerinta specifica energetica (KWh/t Al)

1000 975-1150 975-1150

Functionare sarja sarja sarja Capacitate (tone) 2,5 0,5-30 0,5-30 Capacitate mentinere 10 n.d n.d Timp de mentinere (ore) 2-4 3-4 3-4 Pierderi de ardere % n.d n.d n.d Generare de praf (kg/t Al) 0,138 <1 <1 NOx (kg/t Al) 3,25 <1-6 <1-6 Costuri de intretinere (mii Euro) n.d. n.d n.d Tehnici de conformare Nu exista dotari, dar

se va studia printr-un proiect separat, in caz de neconformare la valorile limita de emisie



Conform documentului de referinta BREF/BAT pentru topitorii si turnatorii, capitolul 4.2.8.1, degazeifierea reprezinta procesul prin care se elimina hidrogenul din metalul topit. Cea mai recomandata metoda, conform documentului de referinta, este utilizarea azotului intr-o instalatie de degazeifiere, acesata inlocuind astfel degazeifierea cu hexacloretan sau amestec de Ar/SF6 (substante supuse protocolului de la Kyoto)

4.2.4.2. Instalaţii propuse pentru controlul emisiilor

Tabelul 4.2.4.2.1 Instalatii pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu propuse in cadrul noului proiect

Sursa de poluare Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat

Caracteristici instalatie de evacuare poluanti

Cuptor nou

24°32'39.80" (longitudine) 46°31'26.31" (latitudine)

CO, SO2, NOx, CO2

Ventilator si Cos disperise


pulberi Hota si Cos dispersie


Instalatie de degazeificare

- H2, NOx Emisii difuze, fara sisteme de evacuare

-

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracterizarea solului

Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lacovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.

Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, emisiile autovehiculelor.

Din punct de vedere al poluarii istorice, mentionam ca la realizarea bilantului de nivel II, in anul 2011, au fost realizate investigatii ale solului. Poluantii invederati a influenta calitatea solului si a apelor subternate in zona sunt: sulfatii, clorurile, metalele grele (Zn si Cr). Analizele realizate cu ocazia bilantului de nivel II la autorizarea activitatii au pus in evidenta prezenta



cromului si zincului in concentratii ce depasesc fie prgaurile de alerta, fie cele de interventie, conform datelor precizate in tabelele de mai jos (capitolul 4.3.1.5)

In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, se constata o poluare istorica a solului cu zinc si crom. Compania functioneaza pe acest amplasament din anul 1952, cand a fost fondat primul atelier care a produs piese de schimb pentru industria textila, in anul 1956, compania extinzandu-si gama de produse sub numele de Metalotehnica. Inainte de anul 1989, nu au fost realizate investigatii de mediu, primele investigatii fiind realizate cu ocazia Bilantului de nivel II realizat in anul 2001. Prin urmare, este greu de apreciat daca poluarea istorica este generata de functionarea prezenta a companiei.

4.3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante

4.3.1.2. Condiţiile chimice din sol

Din analiza concentratiilor determinate la realizarea Bilantului de nivel II (prezentatae in tabelul de mai jos), prin comparare cu prevederile Ordinului 756/1997, rezulta urmatoarele:

� Valorile continutului de sulfati solubili sunt reduse, cu mult sub valorile pragurilor de alerta � Continutul de clor solubil este foarte redus, in domeniul de fond al solurilor � Continutul de zinc depaseste pragul de alerta, pentru tipul de folosinta sensibila, dar nu si pentru tipul de folosinta mai putin sensibila (unde de fapt se incadreaza solul din incinta SC CIE MATRICON SA).

� Continutul de crom depaseste pragul de alerta pentru tipul de folosinta sensibila (la 25-30 cm) si mai putin sesnsibila (la 0-5 cm).

4.3.1.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante

Amplasamentul are destinatie strict industriala.

4.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv

Zona este excluziv industriala.

4.3.1.5. Poluarea existentă: tipuri şi concentraţii de poluanţi

Tabelul 4.1.4. 1 Continutul de metale grele al probelor de sol recoltate din incinta SC CIE MATRICON SA, comparativ cu valorile pragului de alerta (PA) si pragului de interventie (PI) (Ordinul MAPPM 756 din 03.11.1997)



Tabelul 4.1.4.2: Date probe de sol incinta SC CIE MATRICON SA (sursa: Bilant de nivel II, centrul de prevenire a poluarii)

4.3.2. Surse de poluare a solurilor

4.3.2.1. Surse de poluare a solului, fixe sau mobile

Sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor pot fi:

• Pulberile cu metale grele, care în urma depozitarii necorespunzatoare sau din aer , difuzeaza în sol ducând la degradarea chimica a solului.

• Deseuri depozitate necorespunzator

• Hidrocarburile provenite din eventuale scurgeri care pot aparea la transportul si manipularea produselor petroliere. Prezenta hidrocarburilor în sol determina o puternica degradare chimica

4.3.3. Prognozarea impactului

Prin executarea lucrarilor în faza de constructie nu se va produce o afectare a suprafetelor de sol, avand in vedere amplasarea noului cuptor intr-o hala deja existenta, betonata, in care chiar si accidental daca ar exista deversari, acestea ar putea fi localizate si luate masuri de colectare si evacuare controlata ca deseuri.

In timpul functionarii cuptorului, se estimeaza ca impactul asupra solului va fi de asemenea neglijabil, avand in vedere concentratiile poluantilor in imisie determinati la capitolele anterioare. Concentratiile mici de poluanti in atmosfera sunt favorizate si de folosirea gazului natural pe post de combustibil, considerat cel mai nepoluant combustibil.



Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate astfel incat sa se puna problema unor infiltratii in sol.


4.3.4.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Nu e cazul, noul cuptor se monteaza intr-o hala existenta betonata.

4.3.4.2. Măsuri de diminuare a poluării şi impactului

� apele uzate sunt colectate si epurate (desi strict pentru functionarea cuptorului nu se foloseste apa si nu se evacueaza apae uzate)

� poluantii gazosi sunt evacuati prin cos de dipsersie

� platformele si interiorul halei de productie sunt betonate,

� apele puviale cu continut de hidrocarburi sunt epurate

� magaziile si depozitele de chimicale sunt amplasate amplasate in spatii inchise, in interiorul si exteriorul halelor de productie, iar transportul materiilor prime si a materialelor se face pe caile de acces impermeabilizate corespunzator.

Analizând posibilităţile de poluare a solului pentru noul cuptor, trebuie precizat faptul că o posibilă poluare este exclusă, deoarece:

� Întreaga hală în care se desfăşoară procesul tehnologic de topire are radierul betonat.

� Procesul tehnologic se desfăşoară în hală închisă, neavând vreun contact cu solul.

� Căile de acces şi platformele din jurul halei sunt betonate.

În aceste condiţii nu se poate prognoza vreun impact asupra solului şi practic nici nu există vreun risc în acest sens. De asemenea, nu se vor face propuneri pentru diminuarea impactului, întrucât nu este cazul.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizarea subsolului

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:

• la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1, 7 m-1,75 m

• argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m

• argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m

• nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m

• pietris cu nisip, grosime 0,9 m

Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind identificat in foraje executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact –Linie turnare sub presiune aliaje neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002).

4.4.1.2. Structura tectonică, activitatea neotectonică, activitate seismologică

Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in grupa seismica D, cu Tc= 1,5 s.

4.4.1.3. Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane

Nu e cazul.

Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.



4.4.1.4. Resursele subsolului

Nu face obiectul prezentului proiect.

4.4.1.5. Procese geologice

4.4.2. Impactul prognozat

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

Nu e cazul


4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului

Nu e cazul.

4.5. BIODIVERSITATEA

Amplasamentul analizat este situat in intravilanul localitatii Targu Mures, zona destinata activitatilor industriale. In zona nu s-au identificat specii protejate de flora si fauna.

În ceea ce priveste vegetatia din zonele de amplasament a obiectivului supus analizei, se fac urmatoarele precizari:

• în împrejurimile amplasamentului se gasesc, pe toate directiile arbori ornamentali.

• cantitatile de poluanti emise nu vor determina riscuri asupra conditiilor de mediu la nivel local.

Grădina Zoologică din Platou reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată astfel de instituție din România. În prezent sunt în jur de 500 de animale aparținând la 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul.

În zona amplasamentului nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura.

Obiectivul fiind localizat in zona industriala ecosistemele nu pot fi afectate de activitatea desfasurata.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Generalităţi

Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității. Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte (http://www.tirgumures.ro/)

4.6.1.1. Informaţii despre peisaj

Târgu Mureș este amplasat la intersecția a trei zone geografice: Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului și Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația din mai 1970. https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

4.6.1.2.Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament

Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe partea stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului.



4.6.1.3. Caracteristicile reţelei hidrologice

Apa subterana: Amplasamentul studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.

Ape de suprafata: Amplasamentul SC CIE MATRICON SA se afla in bazinul hidrografic al raului Mures, la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai apropiat curs de apa sunt este raul Roka - la nord si paraul Bega.

Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.

Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea Canalului de Turbină și amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare. Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitate. În prezent Aquaserv este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte din fonduri europene. (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

Pokloș-ul (în maghiară Poklos patak) derivă din unirea pârâurilor din Sânișor și Corunca. Străbătând orașul ajunge la Canalul Turbinei, apoi în râul Mureș. Denumirea română provine de la numele maghiar al pârâului, care este defapt un adjectiv și înseamnă lepros, infectat. Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte un miros specific. Lângă Poklos în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpele (în maghiară Róka patak) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul din Budiul Mic. (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

4.6.1.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului

Cea mai întinsă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității, este alcătuit din stejar și carpen. Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.

4.6.2. Impactul prognozat

Nu e cazul.


Nu e cazul.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Din punct de vedere social, existenta fabricii are un impact pozitiv asupra populatiei prin oferirea de locuri de munca, pentru locuitorii din zona.

Cladirea se incadreaza in prevederile PUG Targu Mures si a certificatului de urbanism urmarind directiile de dezvoltare ale municipiului si de protectie a asezarilor umane si a obiectivelor de interes public.

Dinamica forţei de muncă nu va cunoaşte un real ascendent prin instalarea noului cuptor. Cu toate acestea, în viitorul apropiat se prognozează un impact cu efect pozitiv din punct de vedere social-economic, ceea ce nu impune luarea unor măsuri pentru diminuarea impactului.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

În zona analizată nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. Singurele obiective de patrimoniu cultural şi obiective istorice sunt situate în oraşul Targu-Mures situate însă la o distanţă > 1 km faţă de obiectiv.

Ca atare activitatea realizata nu va avea nici un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Descrierea alternativelor

Nu au fost luate in considerare alte alternative.

6. MONITORIZAREA

6.1. Monitorizarea factorului de mediu: apa

Prin instalarea noului cuptor nu se pune problema unor monitorizari suplimentare, fata de cea prevazuta in Notificarea de gospodarire a apelor.

6.2. Monitorizarea factorului de mediu: aer

Se propune monitorizarea urmatorilor indicatori pentru cele 3 cosuri de disperise:

[mg/Nmc] T4000 T2000 Striko cuptor nou Frecventa pulberi X X X anual CO X X X SO2 X X X NOx X X X TOC (ppm) X X X TOC (mgC/Nmc) X X X COV X X X Clor mg/mc X X X

6.3. Monitorizarea factorului de mediu: sol

Se propune urmarirea urmatorilor indicatori pentru sol:

Nr.

crt. Indicator Frecventa de monitorizare

1 Zinc

anual 2 Nichel

3 Crom

Monitorizarea solului se realizeaza de catre laboratoare acreditate.

6.4. Deşeuri

Monitorizarea deseurilor se va realize lunar, pe tipuri de deseuri generate, in conformitate cu prevederile HG 856/2003 privind evidenta gestiunii dseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprind deseurile, inclusive deseurile periculoase.

Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii:

- Tipul deseului - Codul deseului - Instalatia producatoare - Cantitatea produsa - Data evacuarii deseului din instalatie - Modul de stocare - Data predarii deseului - Cantitatea predate catre transportator - Date privind expeditiile response - Date privind orice amestecare a deseurilor

Se vor respecta prevederile impuse prin Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.

Vor fi pastrate inregistrari privind transportul de deseuri: numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare.

Transportul deseurilor, se va realiza in conformitate cu HG 1061/2008 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.



6.5. Zgomot

Monitorizarea zgomotului nu a fost impusa prin autorizatia de mediu si prin functionarea noului cuptor nu se va aduce un aport semnificativ zgomotul produs deja de activitatea de pe amplasament.

6.6. Alte obligaţii privind monitorizarea

Se vor monitoriza consumurile de materii prime (aluminiu si scrap), energie, gaz, calitatea materiilor prime.

7. SITUAŢII DE RISC

Unul dintre aspectele importante abordate în legislaţia românească ce are în vedere stabilirea unor politici de mediu ce să asigure o dezvoltare durabilă este şi managementul riscului de mediu.

În esenţă acesta constă în identificarea eventualelor riscuri de poluări, stabilirea probabilităţilor de apariţie, factorii de mediu susceptibili a fi afectaţi, precum şi modalităţi de prevenire şi control pentru aceste riscuri.

Ca orice procedeu de estimare ce ţine de sfera probabilităţilor şi evaluarea riscului prezintă un grad de eroare sistematic introdusă considerată a fi în genere de maxim 3%.

Cele mai mari surse ale acestori erori sistematice sunt însăşi modelele matematice aplicate, respectiv nivelul acestora de încredere (confidenţă).

Managementul integrat al riscului impune o coroborare a ponderilor influenţelor sau determinărilor unor faze precum localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi instituţionalizarea.

Metodologia de identificare a riscului descrisă în literatura de specialitate cuprinde în general trei categorii din care fac parte:

� metode comparative

� metode fundamentale

� metode bazate pe diagrame logice

În situaţia de faţă abordarea a fost făcută printr-o metodă de tip fundamental ce poartă denumirea uzuală "Analiza WHAT IF?" (ce se întâmplă dacă?).

În această tehnică, identificarea riscului se leagă de localizarea şi caracterizarea surselor de poluarei şi estimarea frecvenţei se face în baza unor date statistice din situaţii similare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o clasificare a dezastrelor în care acestea sunt separate după originea lor:

� grupa celor naturale (ex: inundaţii catastrofale ce duc la cedarea unor baraje, alunecări masive de teren; cutremure, procese vulcanice, uragane, incendii masive de păduri prin aprindere etc.)

� grupa celor antropic provocate (din nefericire lista ar cuprinde probabil mult mai mult decât volumul acestei lucrări)

Dată fiind natura activităţii şi dimensiunea acesteia pe amplasament, o încadrare realistă a unor evenimente cauzatoare de poluări ar fi în categoria "incidentelor sau accidentelor tehnologice". Termenul se traduce în practică în cazul de faţă prin eliminarea necontrolată în mediu a unor substanţe ca urmare a unor accidente locale sau nefuncţionarea corespunzătoare a staţiilor şi instalaţiilor de epurare.

Hazardul se identifică ca orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact negativ semnificativ asupra mediului ambiant.

Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravităţii şi a probabilităţii de apariţie a riscului:



+∞

+∞

Risc

Măsuri de securitate

PROBABILITATEA VALORI CUANTIFICATE GRAVITATE redusă 1 mică medie 2 medie mare 3 majoră

De asemenea, între nivelele de risc şi cele de securitate există un raport de inversă proporţionalitate, conform modelului de mai jos:

nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare

maxim

Nivel de securitate (S) maxim

foarte mare

mare mediu mic foarte mic minim

La modul general, un sistem va fi cu atât mai puţin poluant, mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic. Relaţia poate fi reprezentată ca în graficul alăturat.

Dacă analizăm dependenţa riscului de frecvenţa şi gravitatea evenimentelor, această relaţie poate fi reprezentată schematic astfel:

+∞

+∞

Frecvenţă medie

Consecinţe

RIS

Frecvenţă mică

Consecinţe

Frecvenţă mare

Consecinţe

R = F x



Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putând fi reprezentate ca in diagram de mai jos:

După Alvin Toffler şi Al. Ozunu (Elemente de hazard şi risc - Ed. Accent, 2000), se disting două categorii de analize de identificare şi caracterizare a riscului (HAZID).

1. Analize calitative (HAZard Operability Study)

2. Analize cantitative (PQRA - Process Quantitative Risk Analysis)

Decizia privind alegerea unei anumite analize şi gradul de aprofundare este legată de scara probabilistică de toleranţă a riscului.

Evaluarea cuantificată a riscului este un proces probabilistic, cu posibilitatea introducerii unor erori de ±3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt de menţionat modelele matematice de estimare a concentraţiilor şi accidentelor majore.

Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de gestionare: localizare, prevenire, diminuare, protecţia şi elementul instituţional pot fi explorate într-un mod holistic şi complementar, astfel ca resursele procesului de gestionare a risului să fie optimizate. Deşi evaluarea şi gestionarea integrată a riscului ecologic necesită luarea în considerare a tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere în fiecare caz în parte poate varia în funcţie de priorităţile prestabilite

IDENTIFICAREA

RISCULUI

ANALIZA

CONSECINŢELOR

CUANTIFICAREA

RISCULUI

LUAREA

DECIZIILOR

REDUCEREA

RISCULUI

Ce se poate întâmpla?

Care sunt consecinţele?

Care este frecvenţa?

Schemă de procedurală pentru evaluarea riscului cantitativ

PPrreezzeennttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii

IIddeennttiiffiiccaarreeaa hhaazzaarrdduulluuii

EEssttiimmaarreeaa ccoonnsseecciinnţţeelloorr

EEssttiimmaarreeaa ffrreeccvveennţţeeii ddeeffeeccţţiiuunniilloorr

CCrriitteerriiii ddee eevvaalluuaarree

HHAAZZOOPP ;; FFMMEEAA NNiivveelluurrii ddee rriisscc rreezzuullttaattee

EE vv aa ll uu aa rr ee aa rr ii ss cc uu ll uu ii



Analizând posibilitatea apariţiei unei noi situaţii de risc datorate unor fenomene naturale trebuie precizate următoarele: Probabilitatea apatiţiei acestora este practic minimă, aşa încât nivelul de securitate (S) este maxim.

Inundaţiile catastrofale în amplasament nu se pot produce datorită sa spunem raului Mures; albia minoră este bine calibrată şi situată la o cotă inferioară faţă de obiectivul analizat. Debitele maxime cu asigurare nu constituie un risc pentru amplasamentul SC CIE MATRICON SA.

În zona analizată nu există riscul unor alunecări de teren.

Cutremurele din zona seismică D în care coeficientul de seismicitate este Tc= 1,5 s nu pot afecta instalaţia cu urmări grave şi impact asupra mediului.

Din grupa activităţilor antropice ce se vor desfăşura în incinta secţiei de topitorie-turnatorie acestea vor implica însă manevrarea, depozitarea şi prelucrarea unor materiale şi substanţe care în anumite condiţii pot reprezenta un risc de poluare în special pentru factorii de mediu aer (deseul de zgura, aluminiul sub forma de topitura).

Factorii de mediu cu probabilitatea cea mai mare de impact în cazul apariţiei unor factori de risc sunt însă aerul atmosferic. Nu trebuie exclus factorul uman (respectiv personalul deservent al secţiei) care în cazul unor accidente poate avea urmări importante.

Ca posibile riscuri pentru factorii de mediu, pe amplasamentul halei unde se instaleaza cuptorul nou amintim:

defecţiuni apărute la sistemul de exhaustare a gazelor de ardere sau emisiilor de la hota din zona de evacuare a zgurii.

deversari accidentale de aluminiu topit

în zonele de depozitare a deseurilor (zgura), prin manevrări neglijente, pot apărea deversari accidentale cu degradări ale protecţiilor de beton (fisurări etc.) care să permită în anumite condiţii infiltrarea în sol a variatelor substanţe cu caracter poluator.

Prin depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice existente în stoc chiar în hala de topire (şi nu într-un spaţiu separat gen magazie chimicale cu măsuri de securitate şi protecţie a mediului) există riscul unor accidente sau manevre greşite, neglijente, care ar duce la scurgerea substanţelor chimice (cu reacţii şi emisii de poluanţi toxici) în atmosfera interioară a halei de lucru şi apoi prin exhaustare a aerului atmosferic.

SURSĂ CALE RECEPTOR

Zona cuptorului

de topire

- aer

-angajatii

-mediul inconjurator



Conform tabelului Tabelul nr. 7.1 , frazele de risc ale acestor substante/preparate chimice sunt:

Tabel 7.1 fraze de risc ale chimicalelor folosite

Denumirea materiei prime

Cantitate anuala estimata (tone/an)

Clasificarea si etichetarea substantelor Categorie Periculozitate Fraze de risc

Dezgurifinat 4 preparat Xi, Xn R22-36/37/38 Azot 0,1 substanta - - Die Lubric Cup 0,01 preparat - Lubrax 0,08 Amestec polimer - - Hydrocor CC 44 MF 0,9 preparat Xn R22 Insoluble 0,4 preparat xn

R-65 R-66

Lubrax Z952/c 0,025 Amestec polimeri - - Queen Flow W2 0,05 preparat Xi, F, N R22-43, R20/22-

41-50 Ulei termic 6 preparat Xi R38

prin nerespectarea unui regim de lucru proiectat a unor instalaţii cu emisii în aer, se pot ivi situaţii în care să se ajungă la evacuări de poluanţi în aer care să depăşească limitele legal acceptate


degradări ale ambalajelor,

manevre neglijente, accidente

involuntare asupra ambalajelor

deversari de zgura

scurgere pe radier betonat

din hală si emisii in aer

- sol si aer

- personalul deservent


substanţe chimice

depozitate

necorespunzător în hala

de lucru

- scurgeri - accidentale

manevre greşite

- deteriorare ambalaje

- atmosfera interioară din hală - personalul deservent prin inhalare

sau contact direct


-emisii sub formă de gaze de

ardere si pulberi

-lipsa unor sisteme de control

pentru evacuările în aer

coşurile de evacuare sau

gurile de exhaustare ale

aerului viciat din hala de

lucru

- aer atmosferic

- sol (prin depunerea unor

poluanţi din aer)



Sintetic sursele unor riscuri de poluare se prezintă gradual astfel:

PROBABILITATEA VALORI CUANTIFICATE GRAVITATE

redusă 1 mică

medie 2 medie

mare 3 majoră

nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare

maxim

Nivel de securitate (S) maxim

foarte mare

mare mediu mic foarte mic minim

Sursa riscului de poluare Factor de mediu posibil afectat

Probabilitatea producerii

Gravitatea poluării

Nivelul de risc (N)

defecţiuni apărute la sistemul de exhaustare a gazelor de ardere sau emisiilor de la hota din zona de evacuare a zgurii

Aer 2 Medie Mediu NII Sol 0 0 Foarte micN0 Subsol 0 0 Foarte micN0 Freatic 0 0 Foarte micN0

Apa de suprafaţă 0 0 Foarte micN0 Personal deservent 3 mare Mare NIII

în zonele de depozitare a deseurilor (zgura), prin manevrări neglijente, pot apărea deversari accidentale cu degradări ale protecţiilor de beton (fisurări etc.) care să permită în anumite condiţii infiltrarea în sol a variatelor substanţe cu caracter poluator.

Aer

0 0 foarte mic N0

Sol 1 mic mic NI

Subsol 1 mic Mic NI

Freatic 1 mic Mic N I

Apa de suprafaţă 0 0 foarte mic N0

Depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice. Scurgeri accidentale, accidente involuntare, manevrări neglijente, etc.

Aer 2 medie mediu NII Sol 0 0 foarte mic N0 Subsol 0 0 foarte mic N0 Freatic 0 0 foarte mic N0

Apa de suprafaţă 0 0 foarte mic N0

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului – S.C. CIE MATRICON S.A. Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures 2013

S.C. MABECO S.RL.

MATRICEA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS PRIN FUNCŢIONAREA CUPTORULUI DE TOPIRE

Total medie matrice = - 0,5

Notă:

- în calculul valorilor medii de impact nu s-au luat în rubricile accidente şi încetarea activităţi, ci numai fazele din procesele tehnologice desfăşurate

Valoare Explicaţie +3 Efecte pozitive puternice +2 Impact pozitiv vizibil +1 Impact pozitiv uşor cu îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu 0 Calitate neschimbată a factorilor de mediu; calitatea iniţială -1 Uşor impact negativ cu afectarea factorilor de mediu în limite acceptabile -2 Impact sensibil negativ cu efecte reversibile -3 Impact major negativ ce necesită operaţiuni de reabilitare sau reconstrucţie

ecologică

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul documentării în teren şi redactării studiului de evaluare a impactului asupra mediului nu s-au întampinat dificultăţi demne de semnalat.

Singurele dificultăţi de natură minoră care nu au prejudiciat realizarea studiului, au fost legate de o serie de date tehnice, dar care pe parcurs s-au rezolvat prin consultarea angajatilor de specialitate ai societatii.

Trebuie menţionat faptul că de un real ajutor ne-au fost:

� Memoriul tehnic � Completarile puse la dispozitie de titular � Discutiile avute cu personalul angajat al SC CIE MATRICON SA pe parcursul elaborarii studiului de evaluare a impactului cu privire la forma finala a proiectului

� informatiile furnizate de documentele de referinta adiacente sectorului

FACTORI DE MEDIU IMPACTURI CU EFECTE PE FAZE DE CONSTRUCŢIE

Cuptor de topire Instalatia de degazeifiere

Accidente

Incetarea activitatii

Factori

ecologici

Aer atmosferic

Având în vedere durata limitată a lucrărilor de constructie, impactul este redus.

-2 -1 -2 +2 Sol -1 0 -1 +1 Subsol 0 0 0 +1 Apă subterană 0 0 -1 +1 Apă de suprafaţă 0 0 0 +3

Floră 0 0 0 +1 Faună 0 0 0 0

Populaţie/vecinătăţi 0 0 0 0 Efecte economice +1 0 -1 -3 Efecte sociale +1 0 0 -2 TOTAL 0 -1 -1 -5 +5


S.C. MABECO S.RL.

Gradul de incredere a metodelor evaluative utilizate poate fi considerat satisfacator.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea proiectului

Proiectul isi propune instalarea unui nou cuptor de topire, al patrulea de pe amplasament, cu o capacitate de 2,5 tone/ora. Datorita trecerii in conservare a unuia dintre cuptoarele existente (cuptorul Striko 750), capacitatea totala de topire a instalatiei va fi de 5,7 t/ora, respectiv 14360 tone/an (capacitate instalata).

9.2. Procesul tehnologic

Procesul tehnologic consta in topirea lingourilor de aluminiu si a scrap-ului rezultat din procesul tehnologic, pentru obtinerea aluminiului topit ce va fi folosit pe amplasament in masinile de turnare pentru obtinerea produselor finite (in general piese auto)

9.3. Utilităţi

Sistemul de alimentare cu apă: alimentarea cu apa se face din reteaua orasului. Functionarea cuptorului nou nu va implica folosirea unor cantitati suplimentare in procesul tehnologic, fata de cele reglementate.

Sistemul de evacuare a apelor uzate: evacuarea apelor uzate se face in canalizarea municipala, dupa trecerea apelor de pe amplasament printr-o statie de epurare. Din functionarea noului cuptor nu vor rezulta ape uzate.

Alimentarea cu energie electrică: din retea, prin extinderea instalatiilor existente la noul cuptor.

Alimentarea cu energie termică: din retea prin extinderea instalatiilor existente al noul cuptor.

9.4. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a acestuia

9.4.1. Factor de mediu – apa

Deoarece la functionarea noului cuptor nu se foloseste apa, nu sunt necesare masuri suplimentare fata de cele existente pentru diminuarea impactului. Pentru epurarea apelor de pe amplasament compania exploateaza o statie de epurare

9.4.2. Factorul de mediu – aer

Din procesul tehnologic de topire rezulta emisii sub forma de gaze de ardere si pulberi. Noul cuptor va fi racordat la un sistem de exhaustare si va fi dotat cu un cos de dispersie a gazelor. Nu sunt prevazute in aceasta faza sisteme de desprafuire, acestea fiind recomandatae doar pentru instalatiile de mare capacitate. Conform calculelor de dispersie efectuate rezulta concentratii pentru imisii mult sub limitele admise.

9.4.3. Factorul de mediu – sol

In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, se constata o poluare istorica a solului cu zinc si crom. Compania functioneaza pe acest amplasament din anul 1952, cand a fost fondat primul atelier care a produs piese de schimb pentru industria textila, in anul 1956, compania extinzandu-si gama de produse sub numele de Metalotehnica. Inainte de anul 1989, nu au fost realizate investigatii de mediu, primele investigatii fiind realizate cu ocazia Bilantului de nivel II realizat in anul 2001. Prin urmare, este greu de apreciat daca poluarea istorica este generata de functionarea prezenta a companiei.

Functionarea cuptorului nou poate sa afecteze solul ca urmare a dispersiei gazelor de ardere si depunerea de particule pe sol. Conform calculelor de dispersie, concentratiile maxime in imisii sunt mult sub limitele acceptete de standardele in vigoare.


S.C. MABECO S.RL.

9.5. Monitorizarea factorilor de mediu

In prezent compania monitorizeza indicatorii pentru apele uzate evacuate la canalizare, conform cerintelor din Notificarea de gospodarire a apelor si contractului cu compania de apa.

Masuratorile efectuate la evacuarea in canalizarea oraseneasca, in general, se inscriu in limitele impuse de NTPA 002 pentru evacuarea apelor in retele de canalizare. Accidental, datorita unor probleme de functionare a canalizarii menajere, au aparut depasiri la NH4

+, suspensii, CCOCr,CBO5.

Pentru aer sunt monitorizate annual gazele de ardere, pulberile, COV si TOC. In anul 2012 au fost realizate masuratori si pentru emisii de clor.

Pentru functionarea noului cuptor sunt necesare monitorizari ale gazelor de ardere (NOX, SO2, CO), TOC si pulberi la cosul de dispersie al cuptorului.

9.6. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi aura condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact;

Din simularile de dispersie prezentate in evaluarea impactului asupra mediului s-a putut observa ca eventuale efecte asupra comunitatii pot sa apara la o distanta de cca 1,2 km in cazul NOx si SO2, 1 km in cazul pulberilor. Concentratia maxima pentru imisii la functionarea celor 3 cuptoare este de NOx -0,00569 µg/mc.

10. BIBLIOGRAFIE

Autorizatia de mediu

Avizul de gospodarire a apelor

Documentul de referinta

Bilantul de mediu de nivel II

Raport la studiul de imact montare linie turnare sub presiune/CPP/ Vladimir Gheorghievici 2002

Anuarul statistic al Romaniei 2006

https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

http://www.tirgumures.ro/

ANEXE

Avizul de gospodarire a apelor

Hartile de dispersie

OP-dovada plata

Anut ziar

SC MEBECO SRL

BEU MIHAELA TEODORA

instalare cuptor de topire aluminiu tip striko wmhor-t ... mures... · • 10 masini de sablat cu...

Documents