inst alim m.a.s

30
INSTALATIA DE ALIMENTARE LA M.A.S. prof. Jiduc Gabriel

Upload: ncici

Post on 31-Oct-2014

45 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE

ALIMENTARE LA M.A.S.

prof. Jiduc Gabriel

Page 2: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.

Instalaţia de alimentare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: • Să asigure debitarea combustibilului sau amestecului carburant, în proporţie determinată, la momentul necesar.

• Să asigure pornirea motorului în orice condiţii de temperatură.

• Să asigure funcţionarea fără întreruperi la deplasarea automobilului pe drum neuniform, la urcare şi la coborâre, la întoarceri bruşte şi frânări de scurtă durată.

• Să aibă părţile componente rezistente la uzură şi cu o durabilitate ridicată, să fie adaptată pentru intervenţie comodă privind întreţinerea şi reparaţiile ei.

• Să nu prezinte pericol de incendiu.

Page 3: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Clasificare

Instalatie de alimentare

Cu carburator Cu injectie

In interiorul cilindrului In exteriorul cilindrului

Injectie comuna

(in colectorul de admisie)

Injectie individuala

(in galerie sau conducta

fiecarui cilindru)

SFÂRŞIT

Page 4: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie

Instalatia cu carburator

• Filtru aer 1

• Carburator 2

• Clapeta de acceleratie 3

• Colector de admisie 4

• Rezervor 5

• Sorb 6

• Excentric arbore cu came 7

• Pompa de alimentare 8

Page 5: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Mod de functionare

Instalatie cu carburator • Pompa de alimentare

absoarbe benzina din

rezervor si o trimite in

carburator (in functie de

nivelul ei din CNC)

• In carburator se formeaza

amestecul aer-benzina, care

este transportat de

depresiunea creata in cilindri

spre supapele de admisie

Page 6: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S. • Rezervorul

– asigura autonomie automobilului

– Executat din tabla de otel galvanizata in forma paralelipipedica

– Este compartimentat pentru atenuarea socurilor datorate miscarilor combustibilului

– Are o tubulatura de umplere prevazuta cu un capac cu supapa dubla

– Contine un sistem de masurare a cantitatii de combustibil

• Colectoare – Fac legatura intre carburator si chiulasa

(de admisie) sau intre chiulasa si sistemul de evacuare a gazelor arse (de evacuare)

– Forma lor trebuie sa asigure: • Drumuri uniforme ale incarcaturii

• Preincalzirea amestecului (cele de admisie)

• Rezistente gazodinamice reduse

• Interferente intre cilindri reduse

Page 7: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Filtre

Filtre

Filtre de aer Filtre de combustibil

Filtre cu element

filtrant Filtre ciclon Filtre umede

Filtre cu element

filtrant Filtre decantor

Page 8: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Filtre de aer

Page 9: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Filtre de combustibil

Page 10: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Pompa de alimentare

Pompa de alimentare

a m.a.s.

Pompe cu

membrana: -simple

-cost redus

-durabilitate

-debit refulat foarte mare

-presiune mica

-cele mai utilizate

Pompe cu roti

dintate:

-la motoare mari

-necesita supape de

supraplin

Pompe cu piston:

-presiune mai mare

-debit refulat mare

-folosite mai mult

la m.a.c.

Pompe cu palete:

-necesita supape de

supraplin

-creeaza presiuni

mai mari

-se utilizeaza mai

mult la m.a.c.

Page 11: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Pompa de alimentare • Constructie:

– tija 1

– membrane 2

– camera de egalizare 3

– parghia de comanda 4

– excentricul de pe arborele cu came 5

– arc 6

– parghie de actionare manuala 7

– supapa de aspiratie 8

– supapa de refulare 9

• Mod de functionare: – Membrana se deplaseaza in jos datorita excentricului (cursa de aspiratie) si apoi in sus

datorita arcului (cursa de refulare)

– In cursa de aspiratie in camera supapelor se creeaza o depresiune care deschide supapa de aspiratie si o inchide pe cea de refulare (in pompa patrunde benzina)

– In cursa de refulare in camera supapelor se creeaza o suprapresiune care inchide supapa de aspiratie si o deschide pe cea de refulare (benzina este trimisa spre carburator)

EXEMPLIFICARE

Page 12: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Formarea amstecului

Amestecul aer-combustibil se caracterizează

prin:

• Cantitate (volum)

• Dozaj

• Parametri de stare (temperatură, presiune,

vaporizare, etc.)

Page 13: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE LA

M.A.S.- Formarea amestecului

Dozajul este apreciat prin:

• Coeficientul de dozaj (d)

d=cantitatea de combustibil / cantitatea de aer

• Coeficientul de exces de aer (λ)

λ=cantitatea de aer din amestec / cantitatea de aer necesară arderii combustibilului pătruns în cilindru

• Amestecul poate fi: – Teoretic (stoechiometric) d=1/15 sau λ=1

– Bogat d>1/15 sau λ<1

– Sărac d<1/15 sau λ>1

Page 14: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Dozajul amstecului

Page 15: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul

• Constructie:

– Supapa ac 1

– Scaun supapa 2

– Plutitor 3

– Jicleur principal 4

– Tub emulsor 5

– Capacul carburatorului 6

– Corpul carburatorului 7

– Garnitura etansare 8

– Camera de amestec (difuzor) 9

– Clapeta de acceleratie 10

Page 16: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul

• Functionare:

-Carburatorul elementar

–Dispozitivul de pornire la rece (socul)

- Dispozitivul principal

–Dispozitivul de mers in gol

–Dispozitivul de sarcina maxima

–Pompa de acceleratie

Page 17: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul Carburatorul elementar

Page 18: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul Dispozitivul principal

Page 19: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul

Dispozitivul de sarcina maxima

Page 20: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul

Dispozitivul de mers in gol

Page 21: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Carburatorul

Pompa de acceleratie

Pompa cu membrana Pompa cu piston

Page 22: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie • Primele realizări de motoare cu injecţie de benzină (1903) au avut

ca scop înlocuirea carburatorului la motoarele de avion (jivrajul la altitudine, riscul incendiului, dificultăţi de alimentare la schimbarea poziţiei avionului,etc.). Aceste injectoare erau de tip mecanic.

• Punctul de cotitură în dezvoltarea sistemelor de injecţie de benzină îl constituie mijlocul anilor ’80, datorită restricţiilor de poluare impuse automobilelor

•La ora actuală sistemul utilizat este cel de injecţie directă (sistem dezvoltat prima oară de Mitsubishi în 1997)

Page 23: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie Instalatie cu injectie

Avantaje: • Pulverizarea foarte fină a combustibilului. Viteza relativă dintre jet şi aer depăşind 100m/s, pulverizarea se realizează chiar

şi la sarcini şi turaţii reduse.

• Pornirea motorului rece este mult mai uşoară la alimentarea prin injecţie de benzină datorită bunei pulverizări a combustibilului.

• Distribuţia mai uniformă a combustibilului între cilindrii motorului. Efectul este important dacă alimentarea cilindrilor se face individual.

• La formarea amestecului prin carburaţie gradul maxim de distribuţie neuniformă a combustibilului ajunge la 20%. La injecţia de benzină nu depăşeşte 5%. Acest lucru produce o îmbunătăţire a performanţelor motorului, astfel se pot utiliza amestecuri mai sărace, deoarece se reduc abaterile de la valoarea medie a dozajului, se pot utiliza combustibili cu cifre octanice mai reduse.

• Creşterea gradului de umplere cu 8...12% determinată de eliminarea difuzorului carburatorului.

• Dacă injecţia are loc în cilindrul motorului, în locul vaporilor de combustibil prezenţi în amestec, pătrunde în cilindru o cantitate suplimentară de aer.

• Creşterea raportului de comprimare determinată de lipsa de încălzire a fluidului proaspăt, de răcirea suplimentară a amestecului şi a pereţilor camerei de ardere ca urmare a vaporizării, de distribuţia mai uniformă a combustibilului între cilindri.

• Creşterea puterii şi economicităţii motorului. Creşterea de putere este determinată de îmbunătăţirea procesului de umplere şi reducerea consumului specific de combustibil.

• O creştere a economiei de benzină se realizează datorită faptului că la decelerare, alimentarea se întrerupe prompt prevenindu-se risipa de combustibil.

• Pulverizarea foarte bună la sarcini reduse permite o mărire a coeficientului de dozaj, fără pericol de rateuri, ceea ce înseamnă utilizarea unui amestec mai economic. O creştere a excesului de aer este posibilă datorită stratificării amestecului în cilindrul motorului.

• Reducerea înălţimii motorului cu 15...25cm.

• Adaptare mai bună la tracţiune a motorului de autovehicul determinată de accelerarea rapidă şi funcţionarea mai uniformă a motorului la accelerare. Astfel conducerea autovehiculului devine mai plăcută şi mai comodă.

Page 24: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie

Instalatie cu injectie

Dezavantaje: • Costul mai ridicat al instalaţiei de

alimentare

• Complexitate mai mare

• Întreţinere calificată

• Cheltuieli mari la reparaţie

Page 25: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie Clasificarea procedeelor de injecţie:

• După poziţia injectorului: – Directă (în cilindru)

– Indirectă (în faţa supapei de admisie)

• După modul de realizare al dozajului: – Mecanică

– Electronică

• După distribuţia injectoarelor: – Monopunct (un injector pentru toţi cilindri)

– Multipunct (fiecare cilindru cu un injector)

• După modul de realizare al injecţiei: – Injecţia continuă

– Injecţia discontinuă • simultană

• secvenţială

Page 26: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie • După modul de măsurare al debitului de aer (transmis calculatorului pentru

reglarea cantităţii de combustibil şi momentului injecţiei): – Măsurare directă:

• Cu clapetă

• Cu fir cald (electric)

– Măsurare indirectă (experimental se determină date legate de umplerea cilindrului în funcţie de parametri măsuraţi)

• Măsurare presiune-viteză (parametri:presiune şi temperatură aer, coeficient de umplere a cilindruluil pentru un anumit regim de funcţionare determinat experimental)

• Măsurare poziţie clapetă aer–turaţie motor (parametri:poziţia unei clapete de aer şi turaţia motorului)

Page 27: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie

•1 pompă electrică de

alimentare

•2 filtru de combustibil

•3 rampă de distribuţie a

combustibilului

•4 injector

•5 supapă de suprapresiune

Page 28: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie

•1 legătura electrică

•2 corpul injectorului

•3 înfăşurare electromagnetică

•4 element plonjor

•5 pulverizator

•6 acul pulverizator

Elementele se grupează în:

•Partea de comandă (1,3, arc

Elicoidal)

•Partea hidraulică de debit

Page 29: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie Intrarea combustibilului:

•La partea superioară (axială)

•La partea inferioară (radială)

•La partea mediană (radială)

Dozajul (static-val.max):

•A-dozaj datorat secţiunii dintre ac şi pulverizator

•B-dozaj prin orificiu unic de pulverizare

•C-dozaj prin orificii multiple (4) de pulverizare

D-dozaj prin orificii multiple de pulverizare la

motoarele cu supape multiple de admisie

(direcţia jeturilor îndreptate spre ele)

Page 30: Inst alim m.a.s

INSTALATIA DE ALIMENTARE

LA M.A.S.- Constructie Montajul injectorului:

• Injecţia monopunct-depinde de: – geometria colectoarelor

– poziţia injectorului

– geometria jetului de combustibil

• Injecţia multipunct-depinde de: – distanţa dintre supapă şi injector

– Orinetarea jetului spre capul supapei

– Poziţia injectorului şi caracteristicile injecţiei trebuie să evite atigerea bujiei de către jetul de combustibil pulverizat

•1supapă de suprapresiune

•2 sondă de temperatură

•3 injector

•4 corpul injectorului

•5 clapetă