inspectoratulpentrusituaţiideurgenţă gheorghepopdebăseşti ... · plt. adj. ing. cornel băbuţ...

inspectoratul pentru situaţii de urgenţă“Gheorghe Pop de Băseşti”

al judeţului maramureş

un trimestruincendiar!

Salvatorii maramureşeni

moartea din adâncuri

Fântâna ucigaşă

la TAPArO

Incendiul anului

Final de carieră

Plecarea seniorilor

Anul 2009 wTrimesTrul ii w nr. 2

Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş

2

Salvatorii maramureşeni Colegiul de redaCţie

colegIul de redacţIe

w col. petru dIcan

w mr. Ioan Mureşan

w mr. FlorIn Iacoş

w cpt. adrIan saBou

w lt. nIcuşor MIclăuş

w plt. adj. cornel BăBuţ

w Ionuţ BaBIcI-Buda, layout & design

Inspectoratul pentru sItuaţII de urgenţă „gheorghe pop de BăseştI” al judeţuluI MaraMureş

str. Vasile lucaciu nr. 87, tel. 0262-211212, 211213, fax 0262-214981, 0262-214921; str. avram Iancu nr. 2, tel. 211280, fax 212207;

Site: www.isumm.ro; E-mail: [email protected]

Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş

Cu ocaziaSfintelor

Sărbătoride Paşte,vă urăm săaveţi partede sănătate,

bucurie şipace în

suflete!

3

Salvatorii maramureşeni Cuprins

cuPrins

Fântâna ucigaşă bilanţ trimestrul i

paginile 4-5

��' ��' ��' ' ��' ��' ��' �� ' �� '��'��'��'��'��'��'��'��#'��'� ��'��$'��'��'��'��&�'�� '��'� ��$'��'�'�� '')$)(�(�,/��& � &�/* /

�� -

��

��

�%'��#��#�" �

�%(+/��

�%'��#��#�" �

�%(+/��/��

�%'��#��#�"!�

'"(+/��.��

�%'��#��#�"�"

%"(+/��!+��/��

�%'�!#��#�"!�

'�+/#�!+/��.��

�%'��#��#�"�

#&+/��

�%'��#��#�" �

�%(+/��

�%'��#��#�" �

�%(+/��

�%'��#��#�"��

%"(+/��!+/*��/��

�%'��#��#�"!�

'�+/#�!+/��

�%'�#��#�" �

�%(+/��

�%'�#��#�"!"

'�+/#�!+/��

�%'��#��#�"!!

��

��

'�+/#�!+/��

�%'�#��#�"

"(+/��.��

�%'��#��#�"!

��

��

'�+/#�!+/��

�%'��#��#�"!

'�+/#�!+/��

�%� #��#�"!!

��

��

'�+/#�!+��/ �

�%'��#��#�" �

%"(+/#�!+/��

�%'!#��#�" �

%"(+/��

��

pagina 14

paginile 10-13 pagina 15

pagina 19pagina 23

paginile 20-21 pagina 22

paginile 6-9

pagina 18

incenDiul anului Paginile sPecialiştilor

sărbătoriţicuraj şi DevotamentPlecarea seniorilor

sPort coPiii noştri

Divertisment

paginile 16-17

Psihologică

Plt. adj. ing. Cornel Băbuţ

Era o zi însorită şi liniştită. 30martie, prima zi cu adevărat deprimăvară din anul acesta. Nimicnu prevest ea tragedia care avea săîndolieze trei familii din comunaRemetea Chioarului. Totul a pornitde la dorinţa unui localnic de a-şicurăţa fântâna din curte, de la carese aprovizionau mai multe gos po - dării din jur.

CEl aNgajaT PENTRu

CuRăţiRE Nu ERa fâNTâNaR

Omul a angajat pentru aceastălucrare un bărbat de 42 de ani. Planulera să scoată apa din fântână cu opompă electrică, iar apoi muncitorul,care nu era fântânar de meserie, săcoboare pe o scară ca să cureţe manualtubulatura de depuneri.

În acest punct însă, lucrurile au luato turnură tragică. După câteva minute,bărbatul nu a mai răspuns la chemărilecelor de sus, iar un vecin de 47 de ani adecis să intre în puţ ca să îl salveze. Nus-a gândit nicio clipă că ar putea fi şi elîn pericol şi riscă să nu mai iasă viu dinfântână.

SuB imPulSul momENTului,uN BăTRâN CoBoaRă

duPă CEi aflaţi îN fâNTâNă

Din păcate, gazele acumulate înpuţul adânc de circa 10 metri le-au fostfatale celor doi. Cum niciunul dintre einu mai dădea vreun semn de viaţă, unvârstnic de 73 de ani, probabil sub im -pulsul momentului, a intrat în fântânăca să încerce să le dea o mână de ajutorcelor doi bărbaţi din adânc. Din păcate,nu a apucat să coboare prea mult şi acăzut secerat, pe scară. Pentru că eraaproape de suprafaţă, localnicii alar-maţi în acel moment au apucat să-lscoată şi au chemat în ajutor Inspec -

toratul pentru Situaţii de Urgenţă şiAmbulanţa.

o miSiuNE difiCilă PENTRu

gaRda dE iNTERvENţiE

Imediat după primirea apelului, lafaţa locului a fost trimis un echipaj alGărzii de Intervenţie Şomcuta Mare.„Subofiterul de serviciu din dispeceratulinspectoratului ne-a dirijat spre Remea

Chioarului, pentru că localitatea face partedin raionul nostru de intervenţie. Pe drum,recapitulam mental măsurile de siguranţăce se impun în astfel de cazuri. Ştiam că e ointervenţie deosebită, potenţial periculoasă,deci trebuie să fim chiar mai atenţi ca deobicei. Se impunea dublarea cordiţelor,folosirea aparatelor de respirat, a mânuşilorde protecţie, a lanternelor ca să mărim vizi -bi litatea celor ce urmau să intre în fântână”,îşi aminteşte sublocotenentul RaduBodea, şeful subunităţii.

4

Salvatorii maramureşeni Moartea din adâncuri

FÂNTÂNA UCIGAŞĂw Trei familii îndoliate în Remetea Chioarului

Ajunşi la faţa locului, în circa 15minute, pompierii au cercetat fântâna şiau întocmit rapid un plan de bătaie. Ceidoi bărbaţi căzuţi în adânc mai puteaufi încă în viaţă şi trebuia acţionat cât sepoate de repede. Între timp, echipajulAmbulanţei lupta să-l resusciteze pe celmai vârstnic dintre sătenii implicaţi.

„ERa îNTuNERiC şi fRig...”

„A fost extrem de dificil. Tubulaturaavea un diametru de cel mult un metru,deci, vă dati seama că nu prea aveam loc demanevră. Mai ales că purtam aparatul derespirat în spate, ceea ce mi-a îngreunat şimai mult mişcările”, povesteşte plutonie -rul major Ştefan Nemeş, şeful gărzii înziua respectivă, cel care a intrat primulîn fântână. „Cel de-al doilea bărbat căzusepeste primul, chiar în partea de jos a fân-tânii, la mai mult de 10 metri adâncime.Apa începuse să crească la loc. Era întune -ric şi frig, iar victima era corpolentă.Colegii comunicau continuu cu mine ca săse asigu re că nu am păţit nimic. Am reuşitsă asigur bărbatul cu brâul şi o cordiţă, iarcolegii l-au scos din puţ şi l-au predatmedicilor”, adaugă plutonierul majorNemeş. „Când am trecut peste ghizdurilefântânii, eram epuizat. Nu e prima datăcând particip la o astfel de intervenţie, daraceasta a fost una dintre cele mai dificile.Ieşind din adâncuri, lumina soarelui mi s-apărut o adevărată binecuvântare. Speram caeforturile noastre să nu fi fost în zadar”. Unalt coleg, sergentul major FrankNguyen a intrat apoi în puţ ca să scoatăcea de-a treia şi ultima victimă.

o zi Cu fiNal TRagiC

Din păcate, în ciuda eforturilorconjugat e ale salvatorilor - Garda deIntervenţie Şomcuta Mare şi medicii depe Ambulanţă - nicio victimă nu a putut

fi resuscitată. Gazele acumulate în adân-curi le-au fost fatale. O zi tristă pentrulocalnicii din Remetea Chioa rului şi unmemento crud pentru cei tentaţi să maiexecute astfel de lucrări fără să-şi iamăsurile de siguranţă ce se impun.

5

Salvatorii maramureşeni Moartea din adâncuri

6

Salvatorii maramureşeni FInAl dE cArIEră

PLECAREA SENIORILORw Cadre cu experienţă deosebită: col. ing. Liviu Bolchiş, col. ing. Victor Bran,col. Marian Drăgan, col. Dinu Micu, lt. col. ioan Sasu, lt. col. Dumitru Ţineghe,plt. adj. şef ioan hapca, plt. adj. şef nelu Ţiplea, m.m. cls. i Vasile Fodoruţi

Plt. adj. ing. Cornel Băbuţ

un întreg contingent de cadre cu experienţă ale inspectoratului a spus adio hainei militare pe parcursultrimestrului întâi. După cariere în armată întinse pe câteva decenii, seniorii au decis că e momentul să predeaştafeta şi să se retragă.

OFIŢER ŞI GENTLEMANDin data de 31 ianuarie, colonelul ingine r LiViu

BoLChiş, adjunctul şefului Inspectoratului pentru Situatiide Urgenţă, şi-a luat rămas bun de la viaţa de militar. Din cei54 de ani pe care i-a împlinit de curând, mai mult de 30 i-apetrecut în uniformă.

Liviu Bolchiş s-a născut în11.09.1955, a absolvit LiceulIndustrial Minier din BaiaMare în 1975 şi a optat pentruo carieră în slujba oamenilor:cea de pompier militar.Locotenentul Bolchiş a ieşit peporţile Şcolii militare de ofiţeridin Sibiu în 1978 şi a fostrepartizat în Baia Mare, undea lucrat un an la intervenţii.

În 1979, a devenit inspector la prevenirea incendiilor, postocupat până în 1988, când a devenit şeful Biroului omonim.În 2004, la înfiinţarea I.G.S.U, colonelul Liviu Bolchiş, a fostales, prin concurs, şeful Inspecţiei de prevenire şi adjunct alşefului I.S.U Maramureş.

De-a lungul celor 3 decenii de activitate, colonelul Bolchişa excelat în tot ce a întreprins. A planificat, coordonat şieficient izat activitatea inspecţiei de prevenire, a pus bazeleunei colaborări fructuoase cu autorităţile judeţene şi locale, aperfecţionat activitatea de pregătire a Serviciilor Voluntarepentru Situaţii de Urgenţă.

Toţi cei care au lucrat cu el spun că este, cu adevărat, unofiţer şi gentleman. În plus, colonelul Liviu Bolchiş a fost şirămâne un adevărat mentor pentru o întreagă generaţie decadre de la Inspecţia de Prevenire.

UN CONSTRUCTOR LA POMPIERIUn alt specialist cu

state vechi de serviciu apus punct carierei mili -tare după mai mult de 24de ani în slujba cetăţea -nului. Colonelul inginerViCtor Bran, sefulcompartimentului Preve -nir e a incendiilor, s-anăsc ut în 2.07.1955, înBaia Mare, unde a făcutşcoala generală şi Liceulde Construcţii. În 1975 a fost admis la Facultatea deConstrucţii din Cluj şi a avut apoi primul contact cu armataîn calitate de militar cu termen redus.

După ce a terminat facultatea, a fost repartizat la E.G.LBaia Mare, iar în 1985 fostul şef al Inspecţiei de prevenire,maiorul (la acea dată) Gheorghe Văleanu l-a convins să

treacă la pompieri. Colonelul Bran mărturi -seşte că adaptarea la viaţa militară a fostgrea şi îşi aminteşte cum comandantul deatunci al Grupului de Pompieri, colonelul

Mircea Popeea, îi spunea că este „cel

mai civil dintre militari”.

Dar, pentru că ordinea şi disci-plina i-au plăcut de dinainte dearmată, a făcut o carieră frumoasă şinu-şi regretă deloc alegerea.Colonelul Bran a supervizat toateobiectivele majore de investiţii dinjudeţ. Datorită profesionalismuluisău, acestea sunt mai bine protejate

din punct de vedere al securităţii laincendiu.

Alături de colegii de la Inspecţia de Prevenire

O amintire de la colegi

Emoţionat la de trecerea în rezervă

7


TEHNICA E BAZA Şeful serviciului Logistic,

colonelul Marian Drăgan, aîncheiat o carieră militară ce se întin -de pe mai bine de 3 decenii. S-anăscu t în 5.05.1955, în FizeşuGherlii, judeţul Cluj. A făcutŞcoala generală în localitate, iarliceul în Gherla. Pentru că şi-adorit să ajungă militar, a urmat,între 1975 şi 1978, Şcoala detancuri şi auto „Mihai Viteazu”din Piteşti.

La absolvire, a fost reparti-zat la Grupul de PompieriCluj, dar cum acolo nu eraulocuri, a ajuns în Baia Mare.După doi ani, a prins rădăci-ni, în urma căsătoriei. În 1983a fost admis la AcademiaMilitară, Facultatea de ArmeÎntrunite, specialitatea Auto.

În 1985, după absolvire, afost repartizat la Comanda -men tul Trupelor de Pompieri,iar apoi, în acelaşi an,locţiito r al comandantuluipentru tehnică la Grupul dePompieri Bucureşti. A participat acolo la intervenţia pricinu-ită de inundarea metroului din cauza unor greşeli la lucrăriledin subteran, când pompierii au întins nu mai puţin de 16kilometri de furtune pentru a ajuta la evacuarea apei! Arămas în Capitală până în 1987, când s-a întors în Baia Mareca să fie mai aproape de familie şi părinţi.

Din 1987 este şeful serviciului Logistic. La final de carieră,colonelul Marian Drăgan spune că, dacă ar putea da timpulînapoi, ar alege acelaşi drum...

IMPRESIONAT DE CUTREMURConsilierul juridic al inspectoratului,

colonel Dinu MiCu, şi-a luat şi el larevedere de la haina militară, după ocarieră distinsă, începută în 1982.Juristul unităţii, cum e cunoscut deîntreg personalul I.S.U., a văzut luminazilei în Vima Mare, în 27.02.1956. Aurmat Şcoala generală din localitateîntre 1963 şi 1971, apoi Liceul în TârguLăpuş, între 1971 şi 1975.

Îşi aminteşte cu plăcere de perioadaîn care a lucrat ca învăţător în Peteriteaşi Aspra, înainte de a merge în armată.Militar fiind, într-o unitate de geniu din Bucureşti, a partici-pat la operaţiunile de căutare-salvare a victimelor cutremu-rului din 1977. După 12 zile de la producerea seismului, afost printre cei ce au găsit, printre dărâmături, un băieţel de7 ani care trăia. Colonelul Micu spune că a fost o experienţăcare l-a impresionat profund pentru că dimensiunea sufe -rinţei umane a atins atunci cote inimaginabile.

În cele din urmă, a ales cariera militară, la arma care i s-apărut cea mai generoasă ca vocaţie: Pompierii. A urmatŞcoala militară de ofiţeri activi a Ministerului de Interne între1979 şi 1982 şi şi-a început cariera la Braşov la inspecţia deprevenire. Din 1988, a venit în Baia Mare unde a lucrat peaceeaşi linie până în 1999 când a devenit consilierul juridic alunităţii, în urma absolvirii cursurilor de specialitate aleAcademieide Poliţie„AlexandruIoan Cuza”.De atunci, s-aîngrijit cudedicaţie şipricepere deproblemelede naturălegală aleinspecto ra -tului.

Proaspăt locotenent

Pe vremea cândnu se gândeala armată

cu soţia la ceremonia de trecere în revervă

Alături de soţie şi de copiii care au îmbrăţişat aceeaşifrumoasă carieră

8


DE LA ANALOGIC LA DIGITALDin întâi martie, un alt specialist de marcă al generaţiei

seniorilor, locotenent colonel DuMitru Ţineghe, a puspunct carierei militare. După Şcoala generală din Şişeşti,între 1961 şi 1969, a urmat Liceul Teoretic (la acea dată) dinBaia Sprie în perioada 1969-1973. Ani în care şi-a format oexcelentă condiţie fizică, cu cei 8 kilometri parcurşi zilnic pejos pe drumul dus şi întors de la scoală, pe orice vreme.

ÎNTRE FOTBAL ŞI RACHETETrimestrul întâi al anului 2009 a

fost ultimul în uniformă şi pentrulocotenent colonelul ioan SaSu,după o carieră de mai bine de 30 de ani

în armată. În 1966, marca goluri laVoinţa Moreni şi visa să ajungă înNaţionala de Fotbal. Părinţii, înspecial tatăl său, care era ofiţer, aufost de altă părere. Aşa se face catânărul Ioan Sasu a urmat cursurile

Liceului militar dinBreaza între 1970 şi1974 şi a continuatcu Şcoala Militarăde Ofiţeri de Arti le -rie şi Rachete „IoanVodă” din Sibiu, pecare a absolvit-o în1977.

În acelaşi an, acomandat şi primulsău pluton, alcătuit

din militari T.R., laU.M 01354 din BaiaMare. Din 1987,căpitanul (pe atunci)Ioan Sasu a ajuns laProtecţia Civilă, iardin 2004, la Ins pec -toratul Judeţeanpentru Situaţii deUrgenţă.

cu primul pluton

Pe vremea când dădea golurila Voinţa Moreni

Proaspăt ofiţer

A ajuns îna r m a t ădatorită unuiofiţer recrutor,care l-a con-vins pe tatălsău că e o ca -rieră de viitor,deşi el îşi doreauniforma verdede inginer sil-vicultor, buni -cul îl vedea înodăjdii preoţeşti, iar mama sa îl visa judecător.

Dumitru Ţineghe a studiat între 1973 şi 1976 la Şcoala deOfiţeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, devenind specialistîn transmisiuni. Proaspătul locotenent Ţineghe şi-a înce putcariera în 1976, la regimentul 612 artilerie an ti tanc, în BaiaMare. Din 1984 s-a mutat la protecţia civilă, până în 2004, lacrearea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

De atunci a ocupat funcţia de şef com-partiment comunicaţii informatică.Colonelul Ţineghe este mulţumit că a trăit

vremuri interesante în armată, cumspun chinezii. A prins trecerea dela era analogică la cea digitală şi

explozia informaţională gene -rată de apariţia Internetului.

Colonelul Dumitru Ţineghee fericit ca a ajuns sănătos lapensie şi spune că îşi va de -dica timpul liber nepoţilor,

dar şi relaxării.

SALvATOR ŞI OM AL MUNTELUIPlutonieruladjutant şef ioanhaPCa a fost,până de curând,unul dintr e cei maiexperimentaţisubofiţeri ai Secţieide Pompieri Vişeude Sus şi aiinspectoratului,dar a decis să punăcapăt unei frumoasecariere. Ioan Hapcas-a născ ut în9.06.1963, în Vişeu deSus, a urmat Şcoalagenerală în localitate,între 1979 şi 1981 -Şcoala Profesională,apoi liceul, tot în Vişeu,între 1981 şi 1984. Pe Valea Vaserului, la inundaţii

Alo! Aici Protecţia civilă...

le urăm tuturor multă sănătate şi să se bucure cât mai mult de pensia binemeritată!

P.S. „Foştii noştri colegi mai puteau să ajute instituţia noastră prin cunoştinţele şi experienţa deosebite, dobândite

în decenii de activitate în slujba comunităţii, dar vremurile tulburi i-au făcut să aleagă varianta pensionării.le urez multă sănătate şi pensie cât mai lungă!”

inspector şef, col. Petru Dican

9


A urmat Şcoala de Subofiţeri Actividin Câmpina, Arma Pompieri, între1982 şi 1984. De-a lungul carierei a par-ticipat la sute de intervenţii de toatetipurile, de la incendii şi accidente pânăla inundaţii. Plt. adj. şef Ioan Hapca afost în capul coloanei de salvatori lamisiunea de căutare-salvare a celor 300de turişti blocaţi pe Valea Vaserului în

timpul inundaţiilor din 2008. Pompier cu mare ex perienţă şibun cunos cător al munţilor din zonă, el a reuşit să-i ghi de ze pesalvatori pe tere nul devastat de inundaţii.

Cei doi băieţi ai săi, de 21 şi 22 de ani, i-au călcat pe urmeşi sunt pompieri la Secţia Vişeu de Sus.

POMPIER DE MIC Plutonierul adjutant şef neLu ŢiPLea, de la Secţia de

Pompieri Vişeu de Sus, a trecut şi el în rezervă în primul tri -mestru al acestui an. S-a născut în data de 15.02.1961, în Vişeude Sus, a urmat Şcoala generală în oraş, iar apoi Liceul indus-trial 1 în Satu Mare. În 1985 a intrat în rândul pompieri lor mili -tari pe un post de conducător auto. A absolvit, în anul 2002,Facultatea de Management şi Inginerie Economică în Agri cul -tură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti.

Nelu Ţiplea îşi aminteşte că îşi dorea de mic să devinăpompier. A activat în cadrul cercurilor “Prietenii pompie -rilor”, unde a fost mereu printre cei mai bine pregătiţicopii.

El spune că a avut două ideicălăuzito are pe parcursul carierei:îndeplinirea misiunilor încredinţateşi grija faţă de oamenii din sub -ordine. E mândru că niciunul dintrecei pe care i-a comandat nu a avutvreun accident în timpul interven -ţiilor.

A PRINS DRAG DE MESERIEMaistrul militar clasa i, VaSiLe

FoDoruŢi, de la Detaşamentul dePompieri Sighetu Marmaţiei, ahotărât şi el să pună uniforma în cui.Născut în 21.04.1960, în Vadu Izei, aurmat Şcoala generală în localitate,apoi Liceul industrial în SighetuMarmaţiei. După absolvire, în 1984, alucrat doi ani ca pompier în formaţiu -nea de pompieri civili a Combina tu luide prelucrare a lemnului din Sighet,unde a prins drag de meserie.

Cu prima ocazie, în 1986, când se făceau recrutări, aintrat în rândul pompierilor militari. În 1997 a trecut înCorpul Maiştrilor Militari. Îşi aduce aminte, cu mândrie, decea mai dificilă misiune, cea de la incendiul izbucnit la

Combinatul în care alucrat, în 1987. 5000 descaune de lemn s-aufăcut scrum, dar ser -gen tul major la aceadată, Vasile Fodoruţi, areuşit, alături de forma -

ţiunile civile, să împie -dice extinderea incendiu-

lui şi a salvat astfelfabrica şi oraşul

de la una d e v ă r a tdezastru.

A fost greu şi pentru că, pe atunci, pompierii nu aveau îndotare aparate de respirat, ci doar măşti de gaze care nufăceau faţă fumului gros.

Felicitat de inspectorul şef, col. Petru dican

Tânăr sergent major

Sergentul majorVasile Fodoruţi

10

Salvatorii maramureşeni Paginile SPecialiştilor

Prim adj. al insp. şef, mr. drd. ing. Ioniţă Sîrb

Ofiţer specialist I, mr. Ioan Mureşan

În 8 aprilie 2008, la o clădire aparţinând SCTAPARO SRL, situată la intrarea dinspre Baia Mareîn oraşul Târgu Lăpuş, s-a declanşat unul dintre celemai violente şi extinse incendii la care au participatvreodată pompierii din judeţul nostru. Flăcările audevastat întreaga suprafaţă a halei de producţie, adicăpeste 12.000 de metri pătraţi, iar coloana de fum aputut fi zărită de la câteva zeci de kilomet ri distanţă.Ce a generat un asemenea incendiu, care sunt cauzeleintensităţii deosebite a arderii, precum şi modul încare s-a acţionat pentr u localizarea şi lichidarea lui,aflaţi din următoarea

ANALIZĂ DE CAZ:

RELAŢIILE ÎNTRE GENERAREA,STRATIFICAREA ŞI EVACUAREAPRODUSELOR DE ARDERELA INCENDII ÎN SPAŢII ÎNCHISE

INTRODuCERE

Incendiile care se dezvoltă în spaţii închise sunt însoţitede degajarea unor produse de ardere – fum, funingine, gazearse etc. Aceste produse de ardere pun în pericol viaţa uti-lizatorilor aflaţi în clădirile afectate, influenţează evoluţiaincendiului şi răspunsul în ansamblu al clădirii, îngreuneazăsau fac imposibilă intervenţia rapidă a pompierilor şi auefecte negative asupra mediului.

Ca urmare, evacuarea produselor de ardere ale unuiincendiu, care se produce în interiorul unei construcţii,reprezintă o preocupare majoră în proiectarea şi exploatareaconstrucţiilor. Desfumarea este concepută ca ansambluloperaţiilor şi acţiunilor pentru reducerea dezvoltării şi apoievacuarea produselor de ardere.

CERCETĂRI ExPERIMENTALE PRIvIND RELAţIA

DE STRATIFICARE A PRODuSELOR

DE ARDERE şI DESFuMARE

Analiza oricărui incendiu de mare amploare scoate în evi-denţă importanţa stratificării produselor de ardere înîncăperi închise pentru aprecierea răspunsului la foc a con-strucţiei în ansamblu. În cele ce urmează se vor prezentaunele dintre rezultatele cercetărilor experimentale semnalateîn literatura de specialitate.

Parametrii urmăriţi au fost: înălţimea de echilibru înstrati ficarea produselor de ardere, grosimea stratului în carese localizează fumul şi gazele arse, repartiţia temperaturii înacest strat, precum şi variaţia acestora în timp, pentru focarede putere şi geometrie date, poziţionate diferit în raport cudeschiderea de desfumare şi pentru diferite debite dedesfumar e mecanică. Experimentele au relevat următoareleconcluzii:

u în general, înălţimea de stratificare este mai joasă decâtînălţimea deschiderii pentru alimentarea cu aer proaspăt;

u dacă înălţimea deschiderii de aer proaspăt este mare, oparte din produsele de ardere ies prin această deschidere;

u în cazul în care focarul se află sub deschiderea de desfu-mare, limita de separare dintre stratul cald şi stratul rece este destulde bine marcată;

u descentrarea focarului în raport cu deschiderea de desfu-mare şi cu deschiderea de aspiraţie a aerului proaspăt determină omişcare de rotaţie a stratului de aer cald, cu viteza de ordinul a 4rotaţii/min., influenţate în parte şi de circulaţia aerului proaspăt;

u o parte din aerul proaspăt trece direct de la deschidereade aspiraţie către deschiderea de desfumare, fără a mai intra în con-tact cu focarul;

Incendiul anului

u limita de separaţie între stratul de aer rece şi stratul de aercald conţinând produsele de ardere este netă în cazul centrării focar-deschidere de evacuare şi mai puţin netă, prezentând zone de tran -ziţie de 2-3 m, în cazul descentrării focar-deschidere de evacuare;

u cantitatea de energie evacuată prin deschiderea de desfu-mare este relativ mare atunci când focarul este centrat cu deschi de -rea şi scade considerabil în cazul descentrării, indiferent de putereafocarului;

u viteza de aspiraţie mărită a instalaţiei de desfumare deter-mină, mai ales în cazul poziţionărilor focar-deschidere de evacuaredescentrate, un efect de străpungere (de gâtuire) a stratului de aercald, diminuând astfel debitul de produse de ardere evacuate, decieficacitatea instalaţiei de desfumare.

uN INCENDIu Cu MuLTE ÎNvĂţĂMINTE

În data de 8.04.2008 a izbucnit un incendiu violent într-oclădirea a SC TAPARO SRL, situată în extravilanul localităţiiTârgu Lăpuş, pe DJ 182, la aproximativ 3 km de localitate.Hala făcea parte dintr-un viitor ansamblu de producţie şi dedepozitare mobilier (canapele şi fotolii). Incendiul s-adeclanşat şi s-a dezvoltat în hala H1, în partea opusă accesuluiprincipal al clădirii, în zona magaziei de poliuretan (burete).

Hala H1 a fost executată în baza proiectului, proiectulavând destinaţia de „Hală depozitare mobilier”.

a) principalele caracteristici ale construcţiei (extras dinproiect):

- aria construită 12.009 mp;- regim de înălţime P h max – 9,80 m;- depozit fără stive înalte;- gradul de rezistenţă la foc III;- categoria de pericol de incendiu «C» (BE 2) ;- densitatea sarcinii termice q S- 241/MJ/mp ;- structura constructivă – cadre metalice termoprote-

jate (stâlpi şi grinzi), închideri exterioare (perimetrale) dinpanouri tablă cu izolaţie metalică (tablă cutată) cu termoizo-laţie din vată minerală.

b) procesul tehnologic – deşi proiectul a stabilit funcţiu -nea de bază de hală pentru depozitare mobilier, din dispo -ziţia administratorului societăţii, construcţiei i s-au dat şi altedestinaţii, respectiv producţie mobilier (canapele şi fotolii),

ambalarea mobilierului, magazii pentru materii prime(burete, feronerii), spaţii administrative (birouri) etc., com-partimentele diverselor spaţii făcându-se cu elemente provi-zorii (pereţi PAL). Aceste noi destinaţii erau cu titlu provizo-riu până la finalizarea halei vecine.

Hala H1 a funcţionat câteva luni atât ca hală de producţiecât şi ca hală de depozitare, deşi o parte din lucrările deinvestiţii (inclusiv unele cu rol PSI) nu erau finalizate.

Conform documentaţiei tehnice hala H1 (de depozitare)avea stabilite măsurile de securitate la incendiu specifice des-tinaţiei proiectate după cum urmează:

- rezervă de apă de incendiu 375 mc – lucrare nefinaliza-tă la data incendiului, rezerva fiind gândită din mai multe rezer-voare semiîngropate, rezervoarele au fost comandate, unele au şisosit la beneficiar. Cu titlu provizoriu până la realizarea rezerveide apă proiectate, la obiectiv erau 2 rezer voare (din recuperăripeco) de aproximativ 10 mc;

- staţie de pompare - neexecutată la data produceriiincendiilor; pompele au fost achiziţionate aflându-se în curteaobiectivului;

- reţea exterioară şi interioară prevăzute cu hidranţi - exe-cutată în proporţie de 80%, dar fără racorduri la sursa de apă şifără accesorii;

- instalaţie interioară de stingere tip sprinkler executatăîn proporţie de 90% (lucrările erau în execuţie şi la momentulincendiului) neracordată la sursa de apă şi fără ACS-uri;

- trape de evacuare a fumului montate în acoperişulclădirii: funcţionale;

- instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului: funcţională;- instalaţie de iluminat de siguranţă pentru marcarea

hidranţilor şi pentru evacuare: funcţională;- termoprotecţia structurilor metalice - nerealizată,

lucrare aflată în faza de contractare;- instalaţie de detecţie şi semnalizare incendii – nerea -

lizate, aflate în faza de contractare;- mijloace de stingere portabile (stingătoare cu probleme),

funcţionale în număr de aproximativ 90 bucăţi. Din decizia con-ducerii societăţii în hală îşi desfăşura activitatea un SPSCreprezentat de un pompier de serviciu (fără utilaj de stingere);

- Neracordarea lucrărilor de bază ale intervenţiei cumăsurile /echipamentele de protecţie la foc aferente construcţieiau făcut obiectul unor analize ISU-beneficiar-constructor (asis-tenţă tehnică, modificări de soluţii tehnice etc.).

11


În data de 8.04.2008, la ora producerii incendiului, cerulera senin şi nu erau condiţii de vânt. Incendiul a fostobserv at de mai multe persoane ce lucrau în hală (munci-tori proprii, instalatori ce lucrau la instalaţia sprinkler,pompierul de serviciu), sub formă de flacără şi fum îndepozitul (magazi e) de poliuretan, alarmarea făcându-seprin strigăte. În primă fază, telefonic s-a anunţat SvSu allocalităţii Târgu Lăpuş şi apoi, prin serviciul 112, Deta -şamentul de pompieri Baia Mare situat la aproximativ 45km. Au fost alarmate de către dispeceratul ISu Maramureş,SvSu-rile din localităţile Cerneşti şi Copalnic Mănăştur.

FORţELE uTILIZATE PENTRu STINgEREA

INCENDIuLuI

w Detaşamentul de Pompieri Baia Mare a intervenit cu 3autospeciale (ASpMC-Iveco, APCAT R12215, autoutilitarăMazda B2500);w SvSu comuna Copalnic Mănăştur a intervenit cu oautospecială Mercedes;w SvSu comuna Cerneşti a intervenit cu o autospecialăAPCA R12215;w SvSu oraş Târgu Lăpuş a intervenit cu o autospecialăMagirus;w SvSu comuna Lăpuş a intervenit cu o autospecială APCTR8135;w SPSu al S.C. uNIMAR SRL a intervenit cu o autospecialăAPCAT R12215.

La sosirea echipajelor de intervenţie, incendiul se mani-festa cu violenţă pe întreaga suprafaţă a halei (cca. 12.000 m2)cu degajări mari de flăcări, fum şi gaze toxice, acesta aflându-seîn faza de ardere generalizată, existând posibilităţi de propa-gare şi la hala învecinată.

PREZENTAREA ARguMENTATĂ A IPOTEZELOR

LEgATE DE IZBuCNIREA INCENDIuLuI

Principalele ipoteze privitoare la cauzele probabile deincendiu avute în vedere au fost :

a) incendiu produs datorită lucrului cu foc deschis(sudură/tăierea metalelor) de către instalatorii ce executaulucrări la instalaţia de sprinkler;

b) incendiu produs datorită unui scurtcircuit gener-at suprasolicitării instalaţiei electrice;

c) incendiu produs datorită unor deficienţe înexploa tarea unor utilaje/maşini (compresoare, motostivui -toare, electrostivuitoare etc.);

d) incendiu produs datorită neglijenţei fumătorilor;e) incendiu produs prin faptă intenţionată;f) incendiu datorat autoaprinderii unor materiale

din magazie;

n Incendiu produs datorită lucrului cu foc deschis(sudură/tăierea metalelor) de către instalatoriice executau lucrări la instalaţia de sprinkler

Această ipoteză îşi are următoarele argumente: în data de8.04.2008, instalatorii au executat lucrări de montaj a con-ductelor de la instalaţia de sprinklere.

În declaraţia dată la Poliţia Târgu Lăpuş, pompierul deserviciu face menţiuni că instalatorii au executat lucrări cufoc deschis, el asigurând lucrările executate din punct devedere al prevenirii incendiilor. Pompierul de serviciu con-sideră acestea ca fiind principala cauză de incendiu. Ulteriorrevine la declaraţie şi menţionează o altă posibilă cauză deincendiu (de natură electrică). În aceeaşi zi, în declaraţiafăcută pompierilor, menţionează că instalatorii au lucratnumai la rece (înfiletări, montaje prin coliere etc.) fără focdeschis şi fără permis de lucru cu foc poziţionând locul demuncă al instalaţiilor la o oarecare distanţă faţă de loculizbucnirii incendiului.

În declaraţiile celor 3 instalatori se susţine lucrul numai larece şi la oarecare distanţă de locul izbucnirii incendiului,lucru confirmat şi de magazionera depozitului de burete, şide şeful de secţie.

având în vedere că cele menţionate mai sus, ipotezaincendiului datorat lucrului cu foc deschis nu poate ficomple t eliminată, necesitând investigaţii mai aprofundatede către organele de poliţie.

n Incendiul produs datorită unui scurtcircuit generatde suprasolicitarea instalaţiei electrice

Prin proiect, având în vedere destinaţia propusă pentruhală (depozitare mobilier) instalaţia electrică a fost proiectatăşi executată numai pentru iluminat şi priză (220V) - certifi-carea acestui fapt fiind făcută prin declaraţiile proiectantuluide electrice şi a dirigintelui de şantier.

Din declaraţia administratorului societăţii, rezultă că prinregie proprie s-au făcut modificări la instalaţia electrică caresă deservească unele instalaţii sau utilaje (compresoare,instalaţii de încălzire cu aeroterme), aceste lucrări având uncaracter provizoriu.

12


După producerea incendiului au fost găsite echipamenteelectrice arse de tipul radiatoarelor cu ulei, redresoare,aeroterme, calculatoare, maşina de presat, compresor etc.Toate aceste instalaţii sau utilaje depăşeau puterea instalatăproiectată.

Unul dintre electricienii de întreţinere a declarat că, însăptămâna premergătoare incendiilor, pe timpul serviciuluisău, a intervenit pentru remedierea a două evenimente de tipelectric. În declaraţia sa, şeful de secţie confirmă că, periodic,instalaţia electrică crea probleme (căderi de tensiune/sarcini).

Ipoteza unui incendiu datorat instalaţiei electrice apare în de -claraţiile administratorului societăţii şi pompierul de serviciu. având în vedere elementele menţionate mai sus, considerămaceastă ipoteză ca fiind foarte probabilă.

n Incendiu produs datorită unor deficienţe în exploatareaunor utilaje/maşini (compresoare, motostivuitoare,electrostivuitoare, transpalete etc.)

În zona apropiată de locul izbucnirii incendiului se afla înpoziţie fixă un compresor, iar în interiorul halei funcţionaucâteva motostivuitoare şi electrostivuitoare. Compresorul eradespărţit de magazia de burete printr-o magazie de ferone -rie, prin urmare, un incendiu generat de compresor ar fitrebu it să se propage întâi prin magazia de feronerie şi săajungă la magazia de burete unde s-a observat prima datăincendiul. Considerăm această propagare ca foarte puţinprobabilă în condiţiile existenţei persoanelor în imediataapropiere, astfel ca această propagare să nu poată fi obser-vată şi eventualul incendiu lichidat.

Utilajele care deserveau depozitul au fost găsite arse înpartea din faţă a clădirii (opuse locului focului iniţial). Deasemenea, utilajul ce deservea gestiunea (magaziei de burete)a ieşit cu aproximativ o oră înainte de producerea incendiuluidin zona magaziei, aflându-se împreună cu gestionara înpartea din faţă a clădirii (unde utilajul a şi fost găsit ars). Având în vedere acestea considerăm ca foarte puţin probabil ăaceastă ipoteză de incendiu.

n Incendiu datorat neglijenţei fumătorilor Din declaraţiile luate, rezultă că nu au fost incidente cu

fumătorii în hală, aceştia având loc stabilit şi amenajat în

afara halei. Verificările şi cercetările făcute la faţa locului nuau permis observarea unor resturi ale fumatului (mucuri,chibrituri, brichete etc.) în perimetrul halei şi datorită dis-trugerilor şi resturilor provocate de incendiu.

În lipsa unor elemente probatorii concrete, considerăm aceastăipoteză ca fiind foarte puţin probabilă.

n Incendiul produs prin faptă intenţionată Din declaraţiile culese au rezultat că nu au existat con-

flicte de muncă, nu au existat persoane care să-şi manifesteviolent nemulţumirile, nu au existat ameninţări la adresaconducerii societăţii, iar accesul persoanelor străine în incin-ta halei era bine statuat (în primul rând pentru a se evita sus-tragerile de produse).

În zonă (spatele construcţiei), la aproximativ 500 m, era oşatră de ţigani, dar nu există indicii că ar fi încercat vreodatăsă sustragă materiale/produse şi să-şi ascundă fapta inclusivprin incendiere. Incendiul producându-se şi în miezul zilei,ipoteza unei incendieri intenţionate cu factor extern nu esteviabilă.

Având în vedere cele menţionate mai sus, considerăm aceastăipoteză ca foarte puţin probabilă.

n Principalul material combustibil existent în magazie eraspuma poliuretanică elastică (burete). Din datele culese dela furnizorii acestui produs, buretele prezintă tendinţa deautoaprindere doar în faza de producţie la maturare când seproduce reacţie exotermă. Nu este cazul poliuretanului aflatîn magazia halei care nu este material proaspăt produs, iar încadrul magaziei acesta nu este stocat, el rulându-se în proce-sul de producţie la un interval de 2-3 zile.

Considerăm această ipoteză ca foarte puţin probabilă.

În urma acestui incendiu se poate concluziona impor -tanţ a deosebită pe care o are organizarea primei intervenţ iipe locul de muncă, organizarea serviciilor de intervenţii însituaţii de urgenţă la nivelul operatorilor economici, afunc ţio nării echipamentelor de detecţie şi stingere a incen -diilor precum şi respectarea măsurilor de prevenire aincendiilor pe locul de muncă.

După 5 luni, un alt incendiu, la fel de violent, s-adeclanşat la o societate comercială din Baia Mare, de pefosta platformă industrială a IMMuM.

13


Inspector şef, col. Petru Dican

Peste 300 De IntervenţII

De la încePutul anuluI

Pompierii maramureşeni au ajuns la301 intervenţii, de la începutul anului,faţă de 222 în aceeaşi perioadă (1.01 -31.03) a lui 2008, ceea ce reprezintă ocreştere cu 35,58%. Din total, în primeletrei luni din 2009, cele mai multe au fostincendiile - 144, urmate de 24 de arderinecontrolate (printre care şi incen diilede vegetaţie uscată), alte intervenţii - 17(printre care spar geri de conducte şisupravegherea accidentelor rutiere) şiintervenţiile SIAMUD - 76, din care 46asistenţa persoanelor şi 29 descarcerare.

Pe subunităţi, Detaşamentul BaiaMare a fost implicat în cele mai multeacţiuni - 150, urmat de Detaşamentul dePompieri Sighetu Marmaţiei cu 59 deintervenţii şi Secţia de Pompieri Vişeude Sus cu 24. Garda de IntervenţieBogdan Vodă a participat la 7 acţiuni.Subunităţile înfiinţate în cursul anuluitrecut s-au remarcat şi ele în luptă.Garda de Intervenţie Borşa a ajuns la 27de acţiuni, Pichetul de Pompieri TârguLăpuş la 18, iar Garda de IntervenţieŞomcuta Mare la 10 intervenţii.

De la începutul anului, s-au înregis-trat 4 morţi (dintre care 1 copil) şi 8 răniţi(printre care şi un copil). Totalul pagube-lor se ridică la 0,726 milioane de lei.Datorită profesionalismului şi dăruiriide care au dat dovadă pompierii militariau fost salvate 11 persoane din care 2copii, iar valoa rea bunurilor salvate s-acifrat la 10,52 milioane de lei.

În aceeaşi perioadă, cele mai frec -vente cauze de incendiu au fost coşurilede fum defecte sau necurăţate - 67 decazuri urmate de instalaţiile electricedefecte sau improvizate şi aparateleelectrice sub tensiune - 25 de cazuri.

Trebuie remarcat că, faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut, a crescutnumărul arderilor necontrolate cu 6unităţi adică 33,33%. Aceasta, în ciudamediatizării periodice a măsurilor deprevenire şi a semnalelor de alarmătrase de inspectoratul nostru.

A crescut, de asemenea, şi numărulincendiilor declanşate din cauzacoşuri lor de fum defecte sau necură -ţate, de la 61 (în primele trei luni ale

anului 2008) la 67 (în trimestrul întâi alanului în curs), în ciuda popularizăriiconstante a măsurilor de prevenire cese impun.

14

Salvatorii maramureşeni Paginile sPecialiştilor

Trimestrul întâi în cifre

Ofiţer I comunicaţii-informatică, cpt. Lucian Nistor

1 Folosiţi un firewall ca să blocaţi toate conexiunile iniţia -lizate din exterior către servicii care nu ar trebui să fie

disponibile în internet;

2 Folositi un antivirus fiabil şi scanaţi periodic calcula-torul;

3 Setaţi o parolă pentru fiecare cont de pe calculator.Parolele complexe sunt mai dificil de aflat în momentul în

care calculatorul este compromis;

4Nu dezactivaţi UAC (User Account Control) şi, când sun-teţi întrebat de o parolă pentru root sau UAC, asiguraţi-vă

că programul care cere acces la nivel administrativ este oaplicaţie legitimă;

5 Dezactivaţi Autoplay ca să preveniţi lansarea automată afişierelor executabile din reţea sau de pe dispozitive

portabile;

6 Dezactivaţi file-sharing-ul dacă nu aveţi nevoie de el.Dacă aveţi totuşi nevoie de el, utilizaţi liste de acces şi

parole pentru a limita accesul. Dezactivaţi “anonymousacces” şi utilizaţi doar conturi ce au parole dificil de aflat;

7 Dezactivati şi înlăturaţi oriceserviciu neutilizat. Multe sis-

teme de operare instalează ser-vicii auxiliare ce pot fi folositede potenţiali atacatori;

8 Întotdeauna actualizaţi-vă sis-temul de operare şi aplicaţiile

utilizate cu ultimele patchuri, mai alesdacă aveţi pe calculator un serviciu public accesibil prinfirewa ll (gen HTTP, FTP, SMTP sau DNS);

9 Izolaţi calculatorul dacă a fost compromis pentru a preîn-tâmpina răspândirea virusului şi încercaţi să îl reparaţi

utilizând medii sigure (CD, DVD );

10Nu deschideţi attachment-urile din e-mail decât dacă leasteptaţi. De asemenea, nu daţi comanda de executare

pentru fişierele luate de pe internet decât după ce au fostscanate cu un antivirus. Simpla navigare pe anumite site-uriweb vă poate infecta calculatorul dacă nu aveţi ultimelepatch-uri instalate;

11Folosiţi un antivirus cu licenţă, care vă permite săsolicitaţi suport tehnic (prin e-mail şi chiar telefonic)

pentru orice situaţii mai complicate.

15


11 sfaturi pentru sănătatea…calculatorului dumneavoastră

Prim adj. al insp. şef, mr. drd. ing. Ioan Ioniţă Sîrb

Pentru majoritatea persoanelor implicate în operaţiunilede salvare de vieţi şi bunuri, impactul psihofizic al contac -tului cu urmările dezastrelor este terifiant. Diversitatea şiamplitudinea extremă a efectelor provocate de calamităţisoli cită la maxim calităţile psihofizice individuale, priceperil eşi deprinderile profesionale, dar mai ales inteligenţa, curajulşi stăpânirea de sine.

Rezultatul confruntării militarilor cu urmările dezastreloreste întotdeauna nesigur.

Principalele motive ale incertitudinii rezultatului inter-venţiei sunt: diversitatea, complexitatea şi noutatea situa -ţiilor create de dezastre. De aceeaşi importanţă, dar denatură personală, nesiguranţa în intervenţie este generată deim pactul psihoemoţional al urmărilor dezastrelor asupra sal-vatorului. Nesiguranţa este generată de apariţia surprinză-toare, evoluţia particulară şi finalul incert al multiplelorsitua ţii riscante prin care trec pompierii.

Situaţiile periculoase până la limita suportabilităţii, şiuneori peste aceasta, declanşează nesiguranţa acompaniatăde trăiri psihice negative ca ameninţarea şi anxietatea.

Ameninţarea este percepută aici ca anticipare a unuieveniment periculos, generator de vătămări personale.Aspectul cel mai accentuat al ameninţării în viaţa militarilorîn general şi a pompierilor în special este legat de anticipareaeşecului, care, odată produs, afectează puternic poziţiasocioprofesională a individului. În funcţie de reactivitateapersonală la stres, fiecare individ va afişa un comportamentimediat, mai mult sau mai puţin adecvat momentului.

Trebuie menţionat şi reţinut faptul că, în situaţiile limităamintite, un rol hotărâtor revine ofiţerilor care comandăintervenţia, întrucât rolul destabilizator al nesiguranţei şiemotivităţii nu trebuie să se reflecte în actul decizionalîncărc at de responsabilitatea pentru viaţa subalternilor, viaţaproprie şi reuşita operaţiunilor.

Comportamentul care precede un eveniment riscant estedeterminat de reacţiile emoţionale intense, generate deteama anticipatorie iminentă a cărei amplitudine în mani-festare depinde de:

u particularităţile psihomorale de răspuns individual lastres;

u nivelul dezvoltării calităţilor motrice atinse în cadrulpregătiri fizice;

u nivelul perfecţionării cunoştinţelor priceperilor şideprinderilor motrice specifice abordate în pregătirea profe-sională.

Tensiunea psihică resimţită de individ apare în momen -tele care anticipează evenimentul riscant şi se exprimă prin:

a) manifestări fiziologice:- accelerarea ritmului cardiac;- accelerarea ritmului respirator;- creşterea tensiunii arteriale;- creşterea nivelului glucozei din sânge;- accelerarea activităţii electroencefalografice;- micţiuni frecvente şi diaree;- tensiune musculară crescută;- mişcări de tip nervos (ticuri);- transpiraţie;- dilataţie pupilară;- secreţie mărită de adrenalină.

b) reacţii psihice:- incapacitatea de concentrare;- îngustarea câmpului cunoştinţelor;- pierderea autocontrolului;- confuzie, depresie şi panică;- senzaţia de oboseală;- insomnie.

16

Salvatorii maramureşeni Pregătirea Psihologică

Situaţii de risc - pregătire, performanţe,comportament

Majoritatea manifestărilor prezentate mai sus suntdeclanşate de prezenţa crescândă de adrenalină în sânge.Nivelul producţiei de catecolamine în condiţii de stres este ocaracteristică individuală dependentă de reactivitatea între -gului sistem endocrin şi de influenţele reciproce pe care el leexercită şi resimte în raport cu sistemul nervos central. Acestaspect este des întâlnit în sportul de performanţă, la sportiviicu mari disponibilităţi fizice pentru efort, care nu ajungniciodată pe podium, căci „teama de eşec” combinată cu„teama de adversar” domină comportamentul lor în concurs.În lumea sportului există posibilitatea educării curajului(pregătirea psihologică) prin crearea unui fond de cunoştinţereferitoare la părţile slabe ale adversarului precum şi latehnicile şi tacticile cu care poate fi învins. Dacă aceastăpregătire nu dă foloase, se renunţă la solicitarea sportivuluipentru marile competiţii.

În activitatea pompie -rilor militari monitori -zarea comportamentuluiîn situaţii de risc majoreste practic imposibilă,deoarece evenimentele custres major nu pot fianticipate, nu pot fi simu-late şi nici ordonate întrepte ascendente dupărisc. Şi-atunci, ce rămânede făcut?

Soluţia constă în apli-carea unei selecţiiriguroa se, dură chiar, aviitorilor pompieri, dupăcriterii psihologice şibiologice din care să nulipsească analizele amă-nunţite şi relevante asupra reacţiei hormonale endocrine lastres. De asemenea, se impun cercetări de specialitate, apro-fundate, asupra modif icărilor cauzate de înaintarea în vârstăîn reacţia endocrină şi implicit, psihoafectivă la repetabili-tatea factorilor puternic stresanţi.

O linie de acţiune sigură în sensul influenţei pozitiveasupra capacităţii de răspuns optim la situaţii riscante esteoferită de capacitatea superioară a comandanţilor cu pri-ceperi, deprinderi, calităţi şi cunoştinţe care să-i facă apţi deadaptare rapidă şi optimă la stres.

Un moment crucial în evoluţia pozitivă sau negativă aunei intervenţii în condiţii de mare risc este evaluareasituaţi ei. Rolul decisiv în evaluarea situaţiei riscante îl ocupăbalanţa de puteri dintre stimulii primiţi şi de resursele per-sonale de răspuns la stres.

Această balanţă măsoară în mod subiectiv încrederea înforţele proprii când pericolul este iminent şi extrem. Pentruo persoană, o situaţie devine ameninţătoare atunci cândpoate frustra anumite necesităţi personale.

Orientarea apărării spre atac sau spre cedare într-o situa -ţie riscantă depinde deci de factorii conjuncturali şi deansamblul capacităţilor personalităţii ameninţate.

Dintre factorii conjuncturali care arbitrează raportul deforţe amintim:

— intensitatea fizică şi emoţională a pericolului imediat(explozii, cadavre, noxe etc.);

— prezenţa sau absenţa tehnicii de intervenţie adecvate(utilaje performante, echipament de protecţie etc.);

— condiţiile mediului ambiant (temperaturi externe,precipit aţi etc.);

— prezenţa adeseori nedorită şi periculoasă a unor victim efurioase, exaltate sau contradictorii în comportament.

Comportamentul comandantului în timpul intervenţieicu grad maxim de risc, care îi pune viaţa sau capacitateapsihoprofe sională în joc, este puternic influenţată de:

— numărul succeselor profesionale acumulate în inter-venţiile dificile anterioare;

— starea de sănătatepsihofizică de moment;

— nivelul de momenta dezvoltării calităţilorfizice: forţă, viteză, rezis-tenţă şi îndemânare decare depinde direct capa -citatea personală deimplicare în intervenţie,când este necesar;

— nivelul şi naturaefectelor dezastrului carea afectat familia coman-dantului sau a unora din-tre subordonaţii săi.

Nu trebuie să subes-timăm determinarea ge -ne tică a comportamentu-lui. Psihologii Ceauşu şiCristescu au sesizat că

subiecţii cu o frecvenţă mare a ritmului alfa sunt capabili decomportamente dominante de angajare şi luciditate în faţapericolelor în timp ce aceia cu frecvenţă alfa scăzută sunt dis-puşi la cedare, abandon, fugă.

Factorii amintiţi mai sus (externi şi interni) influenţează înmod sigur capacitatea de adaptare la stres şi valoarea deci -ziilor comandanţilor. Calităţile înăscute (psihice, fizice, endo -crine) şi probitatea profesională dobândită prin pregătirea despecialitate îl capacitează pe ofiţer cu posibilităţi optime deadaptare la stres major.

În final reamintim o idee cu valoare de principiu –pregătirea profesională şi fizică nu pot fi abordate episodic(numai în timpul şcolarizării), ci în mod deliberat, perma-nent şi conştient-activ căci efectele benefice ale pregătirii sereflectă deci şi în comportamentul spontan determinat desituaţii iminente de risc major din viaţa pompierilor.

Acest studiu se vrea a fi un semnal de alarmă pentru ceiimplicaţi în pregătirea pentru activitatea riscantă şi pericu-loasă a pompierilor. Considerăm că, în acest moment, reu şitaprofesio nală a pompierilor necesită preocupări şi măsuriconjugate (pregătire, echipament, tehnică, refacere-odihnă-medicaţ ie) de protecţie maximă şi permanentă.

17

Salvatorii maramureşeni Pregătirea Psihologică

Asociaţia „Curaj şi Devotament” s-a înfiinţat înluna iulie 2008, prin libera exprimare a voinţei a 20de asociaţi fondatori (cadre din I.S.U MM) pe operioadă nedeterminată de timp.

Asociaţia se constituie ca persoană juridicăromână, care are un patrimoniu şi un buget pro-priu, constituită conform prevederilor O.G.R. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Scopul asociaţiei este nelucrativ şi nepatrimo -nial şi constă în crearea cadrului organizatoric pentrurealizarea conducerii şi coordonarea activităţilor de cultură,educaţie fizică, sport, turism, precum şi întrajutorareamateri al-financiară a membrilor asociaţiei, ajutorarea perso -na lului şi a victimelor dezastrelor din punct de vedere juridic,medical, material şi financiar.

Organele de conducere aleasociaţi ei sunt:

n Adunarea generală;n Consiliul director;n Cenzorul şi casierul.

Patrimoniul iniţial al asociaţieia fost alcătuit din aportul de banial asociaţilor fondatori, în valoarede 1000 de lei.

Cu ocazia întrunirii adunăriigeneral e a asociaţiei, din data de1.08.2008, s-a aprobat regulamen-tul de ordine interioară şi s-a sta-bilit cuantumul cotizaţiei lunare amembrilor, în valoare de 10 lei, pentrutoate categoriile de personal.

Patrimoniul Asociaţiei este constituit din cotizaţiilemembrilo r (cadre, gradaţi voluntari şi personal civil).Cotizaţia membrilor este reţinută pe statul de plată şi viratăîn contul Asociaţiei deschis la B.C.R. Baia Mare.

La data de 1.08.2008, soldul contului în bancă a fostde 1000 lei (reprezentând patrimoniul iniţial al

membrilor fondatori).Lunar, se strâng la nivelul Asociaţiei aproxi-

mativ 5130 lei.Până la finele anului 2008, au intrat în contul

Asociaţiei 30690 lei.În cursul anului 2008, Consiliul Director a luat

8 hotărâri, în urma cărora s-au alocat 20980 leipentr u următoarele scopur i:

- au fost acordate un număr de 4 ajutoare financiarepentr u personalul propriu, reprezen tân d 6500 lei;

- au fost acordate un număr de 5 ajutoare financiarepentr u personalul din cadrul I.G.S.U, reprezentând 2600 lei;

- s-a alocat suma de 3570 lei, pentrudesfăşurarea activi tăţilor festiveocazionate de Ziua Pompierilor;

- s-a alocat suma de 8310 lei,pentru acordarea cadourilor deCrăciun copiilor cadrelor din ins -pec torat cu vârste de până la 14 ani.

Ca urmare a recentelor treceriîn rezervă, în 26.03.2009, înAduna rea Generală a membrilorAsociaţiei „Curaj şi Devotament”,a fost aprobată următoarea struc-tură a Consiliului Director:

PREŞEDINTE ASOCIAŢIEcol. Dican Petru

VICEPREŞEDINTEmr. Sîrb Ioan Ioniţă

MEMBRIcol. Nour Eugenmr. Mureşan Ioanlt. Zah Adrian

18

Salvatorii maramureşeni AsociAţiA „curAj şi DevotAment”

Bilanţul Asociaţiei „Curaj şi Devotament”a cadrelor din I.S.U. Maramureş pe anul 2008

Şi în acest trimestru, mai mult de o sută dintre angajaţiiinspectoratului îşi sărbător esc zilele de naştere. Din motivede spaţiu, nu am reuşit să-i menţionăm pe toţi, însă le urămtuturor sănătate, fericire şi

La mulţi ani!

reşeDinţa inSPectoratului:

19

Salvatorii maramureşeni Sărbătoriţi

Sărbătoriţiitrimestrului II

n:

14.0

5.19

75

cpt. Dianaavram

n:

30.0

5.19

73

cpt. mariaaDela FuloP

n:

24.0

6.19

80

slt. oanaalexa-Gönczi

n:

25.0

4.19

59

plt. adj.lucia nica

n:

28.0

6.19

82

sg. maj. taniaDan-olah

n:

12.0

5.19

67

mr. Florentiniacoş

n:

25.0

5.19

74

cpt. aDrianSaBou

n:

15.0

5.19

74

cpt. lucianniStor

n:

11.0

4.19

63

plt. adj. şef liviuvolintiru

n:

30.0

5.19

81

sg. maj. criStianSaBou

n:

6.06

.197

1

cpt. ioanchiorean

n:

4.04

.198

9

sg. maj. călintimiş

n:

26.0

5.19

88

GarDa De

intervenţie

Borşa

Secţia De

PomPieri vişeu

De SuS

sg. maj. anDreivlonGa

n:

1.06

.197

7

lt. Dacianmarina-Fiţ

n:

13.0

6.19

87

GarDa De

intervenţie

BoGDan voDă

Detaşamentul

SiGhetu

marmaţiei

sg. maj. ioanDunca

n:

11.0

6.19

87

sg. maj. alinmarchiş

n:

27.0

4.19

88

Pichetul

De PomPieri

târGu lăPuş

GarDa De

intervenţie

şomcuta mare

sg. maj.oviDiu PoP

n:

10.0

6.19

75

plt. maj. FlorinSălnicean

n:

8.06

.197

0

plt. raDuraţ

Detaşamentul Baia mare

Trimestrul I a fost unul cât se poate de plin din punct devedere al activităţii sportive. În perioada 10-13 februarie, laCavnic, s-a desfăşurat Campionatul de Schi al MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor. Inspectoratul nostru a fostreprezentat de 5 sportivi, atât la schi alpin cât şi la schi fond,cu rezultate onorabile.

Din lot au făcut parte plt. adj. CaRmen BeRtalan, plt. adj.GaBRiel CostinaR, sg. maj. Zoltan modiş şi sg. maj. FloRin

Roatiş la schi alpin, respectiv plt. maj. GRaţian liBotean şisg. maj. soRin PoP, la schi fond. Cele mai bune clasări le-au

obţinut sg. maj soRin PoP, locul 5 la proba de schi fond 4kilometri, categoria sub 35 de ani şi plt. adj. GaBRiel

CostinaR, locul 6 la slalom uriaş masculin, categoria peste 35de ani.

Felicitări colegilor noştri care au obţinut rezultatecu atât mai remarcabile cu cât la întreceri

au participat 108 sportivi din M.A.I,dintre care 17 din cadrul I.G.SU.

20

Salvatorii maramureşeni SPort

Un sezon plinw Rezultate remarcabile, atât la sporturile individuale, cât şi la cele pe echipe

Participanţii la Campionatul de Schi al M.A.I.

Inspectorul şef, Petru Dican, la festivitatea de premiere

Plt. adj. Gabriel Costinar, bucuros de reuşită

Sfârşitul lunii februarie a adus o altăcompetiţie: „Cupa 28 Februarie” laMinifotbal. Turneul s-a desfăşurat între24 şi 25.02, cu ocazia Zilei ProtecţieiCivile. Au participat echipe dinM.A.I, dar şi de la UM 01354 şiPenitenciarul Baia Mare. A învins,detaşat, „Echipa de Aur” a inspec-toratului nostru, urmată dereprezentativa U.M. 01354 şicea a Jandarmeriei. Partici -panţii la această compe -tiţie extrem de disputatăau fost premiaţi cu di plo meşi cupe.

În perioada 25-28.03, sg. maj alin

GăvRilaş, de la Garda de IntervenţieŞomcuta Mare a participat la Finala peM.A.I a Campionatului de Judo,desfăşu rat în Satu Mare. Găvrilaş a con-curat la categoria 81 de kilograme, sub35 de ani.

Îi urăm ca la anul să se întoarcăşi cu o medalie!

21

Salvatorii maramureşeni SPort

„Echipa de Aur” sus: plt. Marius Maghiar, sg. maj. Nguyen Frank, plt. Dan Lazăr,cpt. Florin Ciornea, plt. Florin Gherghel, jos: sg. maj. Cristian Sabou,plt. adj. Nicolae Sighiartău, plt. adj. radu Mureşan, slt. Vasile Pop

Încheiem cu un scurt Bilanţ

al sucursalei sportive„Gheorghe Pop de Băseşti”

a judeţului maramureş,pe anul 2008:

a) ComPetiţii şi ReZultate oBţinute:

l lt. col. ovidiu moldovan şi sg.maj. Florin Corău - faza finală aCampionatului de tenis de masă;l lt. col. ovidiu moldovan şi plt.adj. Cornel Băbuţ - faza zonală aCampionatului de şah, ediţia a V-a;l 4 concurenţi - faza interjudeţeană

a Campionatului de fotbal-tenis,editia a III-a;l lot de 10 componenţi - fazainterjudeţeană a Campionatuluide Volei, ediţia a VII-a;l lot de 10 componenţi - fazainterjudeţeană a Campiona -tului de Minifotbal, editia a

VII-a;l În perioada 21 -23.04.2008, participareala campionatul de mini-fotbal etapa I inter-judeţeană (cupa

A.S.P.R., ediţia VII) cuun număr de 10 com-ponenţi.

b) situaţia FinanCiaRă

În data de 1.01.2008, soldul con-tului în bancă a fost de 2846,28 lei.sume intrate în contul sucursalei în2008: 23074,78 lei, din care 23069 leicotizaţii, iar restul dobânzi bancare.ieşiri: 23888,78 lei, din care 20 %,adică 5573 lei, reprezintă cotizaţiacătre biroul permanent al AsociaţieiSportive a Pompierilor dinRomânia, 9900 lei - cheltuieli pentruorganizarea competiţiilor, depla -sări, misie, cazare, pentru cadreleparticipante la activităţile asociaţiei,2150 lei pentru închirierea sălilorpentru organizarea competiţiilorsportive, 3000 lei pentru premiereasportivilor, iar 264,92 lei aureprezentat comisioane bancare.Achiziţionare materiale sportivepentru subunităţi: 3000 lei. soldbancar la data de 20.11.2008:2032,39 lei.

Cu ochii pe minge

Continuăm, în acest număr, prezen-tarea copiilor cadrelor inspectoratului.„Aripa sportivă” este, încă o dată, binereprezentată. La cei 16 ani ai ei,BRIgITTE COsTINAR are un palma resimpresionant, într-un sport pe cât defrumos, pe atât de dificil: schi alpin.Brigitte s-a născut în 23.09.1993, esteelevă în clasa a IX-a la Grupul ŞcolarIndustrial din Cavnic, dar şi componentă,încă din 2002, a echipei de schi alpin aClubului Sportiv Şcolar din Baia Sprie.

Rezultatele tinerei sportive includ,printre altele, un loc I la Cupa Băişoara,ediţia 2006, locul III la CampionatulNaţional Şcolar de Schi din 2007, loculIII la Cupa Parâng, ediţia 2009 şi loculIV la Campionatul Naţional Şcolarediţia 2008. Toate la slalom uriaş sausuperuriaş.

Datorită rezultatelor deosebite pecare le-a obţinut, Brigitte Costinar a fostselecţionată în lotul naţional de juni -oare care a participat, în martie 2008, laconcursul de la Abetone, Italia. Acolo,maramureşeanca noastră a făcut o figurăfrumoasă, reuşind să se claseze înprima jumătate a clasamentului.

Tatăl ei, plt. adj.Gabriel Costinar,el însuşi unschior şisalvamontistdedicat, emândru derezultateleBrigittei şisperă ca easă continueseriasucceselor.Cine ştie,poatechiar înconcur-surileinter-naţionale.

22

Salvatorii maramureşeni TaLenTaţi, frumoşi şi deşTepţi

Copiii noştriw O schioară de excepţie: Brigitte Costinar şi trei micuţi pompieri: Alexandra Zah,Mara Alexia Avram şi Rareş Tămăşan

ALEXANDRA ZAH(n: 23.02.2008)

A împlinit deja 1 an şi o lună şi aîncercat şapca tăticului ei, lt. AdrianZah. După cum se vede din fotografie, îivine foarte bine. Mămica şi tăticul eisunt convinşi că va începe să vorbeascădin clipă în clipă. Spera că primul eicuvânt nu va fi, totuşi, FOC! Părinţiispun că e cea mai cuminte fetiţă, maiales că-i lasă să doarmă liniştiţi noaptea.

MARA ALEXIA AVRAM(n: 17.11.2008)

Are 4 luni şi jumătate, e cuminte şimănâncă cu poftă. Părinţii ei spun că e„frumoasă ca tata şi deşteaptă ca mamaei”. Bunica o învaţă de pe acum cifrelepe degeţele, aşa că foarte tânăra domni -şoară are şanse să ajungă eco nomistă camămica ei, cpt. Diana Avram.

RAREŞ TĂMĂŞAN(n: 29.10.2008)

E un flăcău de aproape 6 luni şi parecă se pregăteşte de pe acum pentru ocarieră în show-biz. Doarme ziua şirămâne treaz nopţile, împreună cu tăti culsau. Are voce puternică, pe care şi-oexersează, evident, în timpul nopţii.Tatăl său se gândeşte în mod serios să-lîndrume spre o carieră de cântăreţ.

Nu puteam să-i uităm pe cei mai mici pompieri. Trei dintre ei ne zâmbesc din fotografiile de mai jos. Începem, firesc, cudomnişoarel e:

Le urăm tuturor să crească mari şi sănătoşi, şi să le aducă părinţilor numai bucurii!

Brigitte, în plină acţiune

Salvatorii maramureşeni DIvertIsment

1

2

3

4 5

6

7 8

9

10

11

12

13

14

15

1617

18

19

20

21

22

2324

25

26

27

28

29

30

31

32

33

3435 36

37

3839

40 41

Comandanţi

la PomPieri

1. Apucat2. Comandant 1976-19833. ... TV4. Afirmaţie5. Salut6. Comandant 1988-19897. ARO prin!8. Schimbă macazul

9. Floare roşie10. Comandant până în 197511. Poftim12. Plantă textilă13. A ventila14. Răceală15. 1,4,5 din grevă!16. Cuci!17. Primele eprubete18. Comandant de două ori19. Întăritor

20. Actualul şef21. Vorba ardeleanului22. Se prelinge23. ... şi vei găsi24. După azi25. Stropită final26. Sită mediană27. Popeea Mircea28. Unitate de informaţie29. Pocăinţă începută30. Gaitan Eugen

31. Unii o fac degeaba32. Primele ogrăzi!33. Ioan Halas34. Ieşi din bar!35. Cârlig la final !36. Ultimii la BAC!37. Neant fără cap!38. După ardere39. Comandant 1989-199040. Năprasnic41. Ceai!

Integ

ramă de c

ol. (r)

Ioan H

alas

Comandanţi la Pompieri

23

inspectoratulpentrusituaţiideurgenţă gheorghepopdebăseşti ... · plt. adj. ing. cornel băbuţ...

Documents