insecte care vatama frunzele

7/23/2019 Insecte Care Vatama Frunzele

1/322

INSECTE CARE VATAMA FRUNZELE

Insecte defoliatoare

Insectele care rod frunzele fac parte dinordinele Lepidoptera, Coleoptera, Hymenopterasi Orthoptera. Deoarece vatamarile produse de aceste

insecte nu se deosebesc in general intre ele, se va face o descriere detaliata a insectelor, iar in privintavatamarii se vor indica gazdele si, in cazul in care apar, si caracteristicile specice ale vatamarilorrespective.

Ordinul LEPIDOPTERA (futuri)

Insectele din acest ordin sunt daunatoare in stadiul de larva. Omizile tinerescheletizeaza frunzele iar mai tarziu le rod in intregime (au aparatul bucalpentru ros si mestecat foarte bine dezvoltat).

Familia LYMANTRIIDAE (LIPARIDAE, ORGYIDAE)

Lymantria dispar L.(Ocneria dispar L.,Porthetria dispar L.)

- omida paroasa a stejarului sauomida u pu!te rosii si al"astre-

Recunoasterea insectei. Flutureleprezinta un dimorsm sexual evident. Femelaareanvergura de !" mm, culoare alba!galbuie, abdomenul bombat, greoi, acoperit cu perisori bruni!galbui# aripile anterioare au pe fondul alb!galbui benzi in zigzag intunecate ca si petele de pe margini,iar aripile posterioare fara benzi sau cu benzi rare# antenele dublu!serate si negre# abdomenul bombatsi acoperit cu perisori bruni!galbui. Mascululeste mai mic decat femela, are anvergura de $!% mm,culoare bruna!cenusie inchisa pana la cafenie!roscata# aripile anterioare au benzi transversale inzigzag, intrerupte, brune!inchis ca si banda de la marginea exterioara, iar aripile posterioare suntcolorate uniform, brune!galbui cu marginea mai inchisa si fran&uri de culoare mai deschisa# antenedublu!pectinate.

Oualesunt sferice (', mm diametru), slab turtite la poli si de culoare cafenie!roscata. eintalnesc obisnuit toate intr!o depunere de forma ovala (in medie *% cm) acoperite cu perisori galbuide pe abdomenul femelei, depunerea avand aspectul unei mici pernite# depunerile de obicei la bazatulpinii, pana la $!% m inaltime.

Omidaneonata este de culoare neagra, acoperita cu peri foarte lungi, datorita carora poate purtata usor de curentii de aer. Dupa %! naparliri devine matura, este de culoare bruna!cenusie cunumeroase pete si benzi longitudinale mai deschise (in special dorsal), are capul galben cu doua benzinegre, iar pe ecare inel al corpului prezinta negi cu smocuri de peri lungi si tari de culoare castanie!negricioasa (negii dorsali de pe primele cinci inele sunt de culoare albastra, iar de pe urmatoarele saseinele sunt rosii)# dorsal pe segmentele +!' se gaseste cate o glanda de culoare rosie. La completadezvoltare omida atinge !" mm lungime.

Pupaeste de culoare bruna!inchis, mata sau foarte slab lucitoare, acoperita cu peri ruginiiasezati in smocuri pe negi mici# bazele tergitelor abdominale (la femele numai segmentele !") aunumeroase brazde transversale iesite in relief# cremasterul este alungit in forma de maciuca, cunumeroase carlige# in spatele antenelor sunt niste gaurele. -tinge lungimea de $" mm. e intalneste incrapaturile scoartei sau intre frunze, intr!o tesatura slaba din re de matase de culoare bruna.

Caracteristicile atamarii.Insecta polifaga, ataca foarte multe specii lemnoase (evitanddoar speciile din familiile Oleaceae si aprifoliaceae) si erbacee, preferand cvercineele, fagul,carpenul, plopii si salciile. /roduce inmultiri in masa.


2/322

Lymantri

Raspindire Rspndire: Se gsete pe ntreg globul; la noi n ar se ntlnesc focare puternice nzona pdurilor de stejar

Daune !aune: Lar"ele sunt foarte lacome i polifage atacnd att pomii fructiferi# ct i speciileornamentale i forestiere $ocarele se formeaz n pduri de foioase# de unde serspndesc i n li"ezi; omizile distrug mugurii# frunzele# florile i n anii de in"azieproduc pagube importante; pomii pot fi desfrunzii# pierd recolta i sunt debilitai

Biologie %iologie: &re o generaie pe an; ierneaz ca ou n ponte de '()*+)) ou# cu embrionulformat# acoperite cu periori de pe abdomenul femelei; plante gazd sunt toate speciilepomicole ce se culti" n zona stejaruluiLar"ele apar n aprilie# cnd urc n coroana pomilor ,rnindu*se cu muguri i frunzulie#dup +*-) sptmni se transform n crisalide# ntr*un cocon cu estur rar.n iunie*iulie# apar fluturii care zboar pn n august /asculii sunt mai "ioi dectfemelele; dup fecundare# femelele depun ou pe partea inferioar a tulpinilor; dup 0*1 sptmni se formeaz embrionul# care rmne n diapauz n interiorul oului# pn nprim"ara anului urmtor

Descriere !escriere: $luturii prezint dimorfism se2ual pronunat; masculii sunt mai mici dectfemelele; an"ergura aripilor ajungnd la 0( * 1) mm; aripile anterioare# brun*cenuiu#prezint 1*( benzi trans"ersale brun*negricioase# dispuse n zig * zag i franjuri cu pete

ntunecate; aripile posterioare sunt brun*desc,is# cu nuane mai nc,ise spre e2terior;franjurile sunt mai desc,ise la culoare$emelele au an"ergura de +)*+( mm; aripile anterioare sunt alb*glbui# cu benzitrans"ersale cafenii# dispuse n zig*zag# aripile posterioare sunt albicioase# cu opunctaie marginal nc,is 3ul este o"al# turtit la capete# roz*glbui la nceput# brunapoi cenuiu; ponta este acoperit cu periori bruni de pe abdomenul femelei; lar"amatur ajunge la 4)mm lungime# de culoare brun*cenuiu# are trei dungi dorsale#subiri# glbui dispuse longitudinal# segmentele '*+ au cte o perec,e de negi albstrui#restul a"nd negi roii 5egii poart smocuri de peri lungi# urticani; capul e galben cudou pete negre; crisalida are ')*'6 mm# brun# ntr*un cocon mtsos alb*glbui;crisalidele femelelor sunt mai mari dect ai masculilor

Combatere 7ombatere: &dunarea i strngerea pontelor de pe tulpini# prin rzuire i distrugerea lor#tratamente cu insecticide la apariia omizilor n coroan 8lar"e tinere9

Omida proas a stejarului

7013nainte de 90 exista obiceiu de a scoate ee!ii i stu den ii a cu esu "eco#teo"$ An de an %a"tidu& 'n i(ensa ui 'n e e%ciune& socotea %e de)ete undee ne!oie de *o" a de (unc+ i d+ dea dis%o,i ie s+ se %o" neasc+ co-o"teede tine"i c+t"e c.(%u"ie %at"iei$ Ca"to*i& s*ec+& %o"u(b& toate se ce"eau cu#ese i duse 'n -a( ba"ee + "ii %ent"u a ua a%oi d"u(u ex%o"tuui$ /ato"iaexte"n+ t"ebuia %+tit+ i ne at."na"ea %at"iei de%indea un %ic i de b"a ee(uncitoa"e ae *iec+"ui ee! i stu dent$ Nu (+ %ot '(%iedica s+ nu *ac oco(%a"a ie cu si tua ia "e ciei de ast+,i i s+ ad (it 'n sinea (ea c+& de ico(unitii e"au stu%i,i c.nd c"edeau c+ o a"+ %oate s+ *ie co( %et inde#%endent+ econo(ic& nici cu ca%itaitii ca"e 'ncu"a1ea,+ consu(u i"a io na&


3/322

dus %.n+ a 'ndato"a"ea 'n"obitoa"e& nu (i#e "u ine$ /a" nu des %"e asta!"eau s+ !+ %o!estesc aici$

n iceu *iind& 'n *ieca"e toa(n+ se 'nt.(%a s+ *i( sco i din case i s+ a1un)e( %e c.(%u"ie %at"iei %ent"u a st".n)e "ecota$ n unii ani aceasta

e"a& %"obabi& (ai (a"e i t"e buia (ai (ut ti(% %ent"u a duce a bun s*." itcuesu$ A a a *ost 'n toa(na anu ui 2932& c.nd %"actica a)"ico+ 4a a senu(ea5 s#a %"eun)it (ai (ut dec.t e"a %"e!+,ut$ S+%t+(.n+ du%+ s+%#t+(.n+ cu"su"ie s#au tot a(.nat i ne 'n t"eba( cu to ii ce se !a 'n t.(%acu (ate"ia t"i(est"uui 'nt.i$ La *e se 'nt"ebau i %"o *eso"ii not"i& da" 'noa%t+& %en t"u c+ 'n !"e(u"ie aceea nu %uteai s+ %ui a 'ndoia+ d"ea%ta

1udecat+ a %a"tiduui conduc+to" i a u (inatuui s+u sec"eta" )ene"a$ Nune#a "+(as dec.t s+ ate%t+( "eua"ea cu"su"io"& ca"e a !enit 'nt"#un t."#,iu& ca o i,b+!i"e %ent"u to i& adun.ndu#ne 'na %oi 'nt"e %e"e ii co ii& de a

c+"o" i(a)ina"+ st".nsoa"e ne e"a de1a do"$E esne de 'n e es c+ 'n anu acea %"o)"a(a co a"+ a t"ebuit a1ustat+cu(!a$ Ti(%u "isi%it 'n %"actica a)"ico+ t"ebuia acu( "ecu%e"at& %ent"u c+(ate"iie %"edate nu %uteau s+ nu 'nca%+ 'n i(itee a ceea ce "+(+sesedin anu co a"$ i cu( toate se "e ,o!au si(%u 'n !"e(ea aceea& s#au in#!entat "ecu%e"+"ie$ Recu%e"a"ea e"a o o"+ de cas+ o")ani,at+ du%+ a(i#a,a& 'n a*a"a o"eo" de coa+& un e*o"t su %i(enta" *+cut de %"o*eso" i deee!i %ent"u a "e!eni 'n "it(u *i"esc a %"o)"a(ei co a"e ini iae$ Mu i %"o #

*eso"i au %"e*e"at s+ accee"e,e %utin "it(u 'n o"ee de cu"s no"(ae& "ecu#%e".nd %"in densitate$ E d"e%t& o"ee o" se(+nau cu un c"os& cu o cu"s+cont"a c"ono(et"u$ Substan a se %ie" dea !"e(enic& %.n+ c.nd %"o)"a(ae"a a1uns+ din u"(+& a%oi "es%i"a( cu to ii no" (a& oa"ecu( "eaxa i$ A i dasc+i ai not"i au !"ut s+ %+st"e,e "it(u *i"esc& deci ne#au c-e(at du%+#a(ie,ee a coa+& s+ *a ce( o"e su%i(enta"e$

/o(nu /obo & %"o *eso"u nost"u de si!icutu"+& a aes cea de#a douacae$ /e dou+ o"i %e s+%t+(.n+ !enea( a coa+ de a %a t"u a ase& cas+ 6"ecu%e"+( (ate"ia7$ Cu ti(%u se c"ease un *e de %act nesc"is 'nt"e e

i noi& c+ o"ee as tea su%i(enta"e au doa" "ostu de a ne %"eda %ent"u a"ecu%e"a (ate"ia i nu %en t"u a ne ascuta$ Se !ede t"eaba c+ %actu +staexista doa" in (intea noast"+& %ent"u c+ 'n una din du%+#a(ie,i ne#a( t"e#,it c+ do(nu %"o*eso" /obo ne %"i !e te cu un ,.( bet u )ub+ i ne s%une8 scoate i o *oaie de -." tie Nu tiu cu( se (ai 'n t.(%+ uc"u"ie 'n,iua de a,i 'n 'n!+ +(.nt& da" %e !"e (ea aceea asta 'nse(na un sin)u" u#


4/322

c"u8 exte(%o"a$ /u%+ cu( 'i s%une i nu (ee& exte(%o"au e"a 'n a*a"ati(%uui& ne%"o)"a(at& neanun at$ E"a o (e tod+ de cont"o ino%inat& %ent"ua (+su"a )"adu 'n ca"e noi ne insu ea( (a te"ia %e (+su"+ ce a!ansa(cu %"eda"ea$ A( %"otestat ane(ic& da" do(nu /obo e"a ne 'ndu%ecat$

A a c+ a( scos un ca iet& a( "u%t %a)inie aea din (i1oc i e#a( a e ,at%e banc+$

(i a(intesc c+ e"a( ext"e( de ca($ Nici u"(+ de e(o ie$ M#a( (i "at 'nsinea (ea de aceast+ sta"e de s%i"it : de obicei 'nainte de te,e i ate *e u"ide uc"+"i de !e"i*ica"e e"a( su"escitat i e(o io nat& ).ndindu#(+ a )"adude %"e)+ti"e cu ca"e (+ %"e,enta( i 'n ce"c.nd s+ antici%e, nota %e ca"ea %u tea s#o ob in$ /e data asta nu e"a( de oc a)itat$ A!ea( un ca( ne*i#"esc& ca"e (+ s%e"ia i %e (ine i a( "e ai,at i(ediat cau,a8 -aba" n#a!ea( (ate"ia %"edat+ in uti(a !"e(e$ Se s%une c+ e(o i ie dis%a" 'n

dou+ ca,u"i8 c.nd tii tot i c.nd nu tii ni (ic$ Eu e"a( 'n cea de#a doua si#tua ie$ A( %"i !it *oaia )oa+ de -."tie i (#a( ).n dit c+& indi*e"ent ce su#biect !oi a!ea de t"atat& ea !a "+(.ne a *e de i(acuat+$ Via a se si( %i#*ic+ eno"( c.nd nu tii ni (ic$ Fe"ici i cei s+ "aci cu du-u;

/u%+ obinuita '(%+" i"e %e ".n du"i& a !enit i (o (entu enun + "ii subiecte#o"$ R.ndu %e ca"e (+ a*a( t"ebuia s+ desc"ie 'n toate a(+nuntee o in#sect+ nu(it+ L


5/322

o "eu ise$ Va sie a %"i!it 'n 1os i a "+s %uns8eu cred c, dac i-l trimite i, are s-i or neze soba, pe dinuntru, cu el$

Vasie a s*." it %"in a *i dat a*a"+ din cas+& de i a %"o testat !e-e(ent& (oti#!.nd c+ sunte( 'n %au,+$ /in c.te '(i a(intesc a *ost %"i(a i u ti(a oa"+

c.nd cine!a a *ost dat a*a"+ din cas+ 'n ti(%u "ec"ea iei$ E%i sodu s#a 'n#c-eiat& noi "+(.nea( cu dato"ia de a ne 'nd"e%ta notee$ /u%+ %eca"ea di#"i)inteui ne#a( 'nt"ecut 'nt"e noi ca s+ a*+( cine a uat cea (ai cinstit+not+ de t"ei& cea (ai (ic+ aco"dat+ de %"o*eso"u de si!icutu"+$ R+(.n iast+,i a o%inia c+ acest (e"it (i se cu!ine& %"in a%ida"itatea textuui i nu #an a de in soen + %e ca"e o cu %"indea sin)u"a *"a,+ conse(nat+ %e *oaiade -."tie8"mida proas a ste#arului este proas i tr ie te n ste #ar$

La 0luturele ste&arului ,sau cum mai este denumit si omida paroasa a ste&aruluifemelele sunt de culoare alb galbui deschis cu niste dungi asezate in zig!zag de

culoare brun!galbui sau brune inchis catre negru dispuse in plan transversal numai pe

aripile interioare ale 1uturelui si cu pete de culoare brun spre negru pe marginea

aripilor posterioare . 0luturele ste&arului atinge la deschidere maxima o anvergura a

aripilor de 2 3 " centimetri .

4asculii de 1uturele ste&arului sunt de culoare brun cenusiu avand % sau benzi de

culoarea neagra dispuse in zig5!zag numai pe aripile interioare . La masculii de

1uturele ste&arului deschiderea aripilor poate atuinge intre $6 si % de milimetri .

0emela de 1uturele ste&arului depune oua de forma sferica acoperite cu niste perisori

de culoare cafeniu galbuie de pe abdome5nul femelei .

Din oua ies larvele ! omizile de 1uture care sunt de culoare cafenie si foarte paroase cu

cate bumbi dispusi pe partea dorsal a segmentelor pe ecare dintre acestia -u

culoare albastra pe primele 2 segmente si roscata pe celelalte . Lungimea corpului la

larva de 1uture al ste&arului atinge dimensiuni destul de mari de 2 ! " de milimetri .

Din larva ies crisalidele de 1uture care au culoare castaniu roscat si avand lungimi de

la % de milimetri.

/e scoarta pomilor se observa toamna si iarna ponte cu as5pect de iasca care de fapt

sunt adaposturile acestui daunator . 7amurile arborilor atacati sunt desfrunzite si limbul

frunzelor complet mancat la sfarsit ramn doar nervura principala si fructele neatinse .


6/322

0luturele ste&arului este raspandit in toata tara noastra dar formeaza focare masive in

zona de crestere binenteles a padurilor de ste&ar si in silvostepa unde poate pro5duce

defolieri in masa la pomi.

0luturele ste&arului are o singura generatie pe an.

Ierneaza numai in stadiul de ou iar primavara in luna aprilie din oua apar omi5zile,

perioada aparitiei se intinde pe ' 3 '% zile.

Imediat ce ouale eclozeaza si apar omizile acestea se urca in coroana pomilor si incep

sa se se hraneasca distrugand toate frunzele tinere pe care le devoreaza lasand doar

nervurile adica le scheleteaza. In acest stadiu de omida ea ramane in &ur de % 3 de

zile timp in care pana la completa lor dezvoltare omizile din care vor rezulta masculii

trec prin 8 etape de varste, iar cele ce vor da nastere la femelele de 1uture al

ste&arului vor trece prin 8I etape de varste naparlind astfel denu mai putin de ori. In

luna iunie dupa ultima naparlire omida se retrage pe dosul frunzelor sau intre frunzesau pe tulpini si ramuri unde isi confectio5neaza coconii de matase de culoare galben

cenusiu , in care se transforma in cri5salide . 0luturii ies din gogosi in lunile iulie!august,

dupa o perioada de nimfoza de '6 ! de zile.

9borul 1uturilor are loc noaptea si ziua masculii zburand mai intens in zilele cu soare

pana la sfarsitul lunii august si inceputul lunii sep5tembrie.In acest timp are loc si

imperecherea si incepe perioada ovipozitara de depunere a oualor. Ouale sunt depuse

in lunile iulie!august de regula pe scoarta tulpinilor si pe ramurile groase ale coroinei

arborilor in gramezi mari de cate $ 3 % de oua pe care femelele le acopera apoi

cu niste perisori luati de pe propiul abdomen . O femela depune pe intreaga perioada

ovipozitara pana la aproximativ 6!+ de oua in $ 3 gramezi . Incubatia incepe

imediat dupa depunerea oualor astfel incat embrionul este complet format dupa

aproape de zile de la ponta adica depunere . Ouale cu embrionul format ierneaza in

aceasta stare iar pri5mavara in luna aprilie din ele apar omizile de 1uturele ste&arului .

0luturele ste&arului este socotit printre cei mai periculosi daunatori ai pomilor. In anii de

invazie omizile au produs defolieri in masa atat in padurile de ste&ar cat si in livezile de

pomi fructiferi in special cele de pruni si meri. In urma dezfrunzirii pomii tan&esc in

dezvoltare fructele ramanand necoapte si mici iar mugurii de rod nu se mai formeaza.

Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar)este raspandita mai ales

in regiunea palearctica n anul -6+6 aceasta specie a fost adusa in &merica din $ranta#

la noi in tara apare mai ales in plantantiile din apropierea padurilor de foioase

La aceasta specie apare un dimorfism se2ual pronuntat# masculii si femelele se

deosebesc intre ei prin marime# dar si colorit $emela are aripile albe*galbui# cu


7/322

desc,iderea lor de +#(*6 cm# antere filiforme# aripile anterioare prezinta un desen cu

linii trans"ersale in forma de zigzag# mai inc,ise# iar aripile posterioare sunt mai

albicioase si au pe margini puncte inc,ise /asculul are desc,iderea aripilor de 0#(*1

cm# aripile anterioare sunt de culoare galbena*cenusie cu un desen de linii trans"ersale

ondulate si maronii# iar aripile posterioare sunt maronii*desc,is

La acest fluture este depusa o singura ponta pe an# iar ,ibernarea se face in stadiul de

ou# pe scoarta copacilor ara# in perioada de sfarsit a lunii iunie si inceput a lunii iulie

apar fluturii care zboara pana in luna august Spre deosebire de femele < care au un

zbor greoi si stau mai mult fi2ate de scoarta arborilor < masculii zboara "ioi !upa o

scurta perioada de la aparitia lor# are loc copulatia si ponta $emela depune ouale la

baza tulpinilor copacilor sau arbustilor# sau pe ramurile mai groase# intr*un singur grup

care cuprinde un numar de 0()*+)) oua 7and numarul de e2emplare este foarte mare#

femelele isi depun ouale si pe "arful ramurilor !upa ce sunt depuse toate ouale# ponta

este acoperita cu o panza formata din perisori galbeni*maronii# detasati de pe

abdomenul femelei 3uale sunt o"ale# putin turtite# lungi de )#' mm si de culoare rozie

la depunere si gri*cenusie mai tarziu =rupul de oua are o forma o"ala sau rotunda si

poate fi usor obser"at cu oc,iul liber# a"and o lungime de apro2imati" 1*( cm

Lar"ele apar abia prima"ara# prin luna aprilie si se ,ranesc cu mugurii si frunzele

fragede n primele stadii# datorita firelor de matase pe care le secreta si faptului ca au

corpul acoperit cu perisori lungi# lar"ele se pot deplasa cu ajutorul curentilor de aer pedistante mari# pe arborii din jur &cesta este un mod prin care ele se deplaseaza din

paduri in li"ezile si gradinile din apropiere n stadii mai a"ansate# omizile se deplaseaza

in mers de la un copac la altul# in grupuri stranse !upa +*-) saptamani lar"ele ajung in

ultimul stadiu de dez"oltare# au culoarea maronie*cenusie si lungimea de +*4 cm >e

partea dorsala prezinta cate o dunga lata de culoare maronie# pe segmentele '*+ au

cate ' negi albastri# iar pe segmentele 4*-' au cate o perec,e de negi rosii &u intreg

corpul acoperit cu peri lungi de unde si denumirea de ##omida paroasa? /ai tarziu are

loc transformarea in crisalida# care se face intr*un cocon alcatuit dintr*o tesatura rara

din fire de matase albe*galbui si in cuiburi formate din frunze infasurate in fire de

matase 7risalida are lungimea de '*'#6 cm si culoarea ei de"ine in timp maronie*

inc,isa &dultii apar dupa apro2imati" doua saptamani# la sfarsitul lunii iunie sau

inceputul lunii iulie


8/322

Lar"ele sunt foarte daunatoare deoarece ataca frunzele de pomi fructiferi# dar si

esentele ornamentale si forestiere: mar# par# nuc# prun# piersic# cais# stejar# artar# fag#

plop# salcie# ulm# etc n urma atacurilor nu raman din frunze decat ner"urile si

petiolurile si astfel recolta este compromisa si pe anul respecti"# dar si pe anul care

urmeaza

Lymantria monacha L. (Ocneria monacha L.)

- omida paroasa a molidului-

Recunoasterea insectei. Flutureleare aripile anterioare albe cu desene negre in zigzag iarcele posterioare cenusii (pe margini aripile prezinta fran&uri)# abdomenul si toracele au culoare cenusiesau roz cu pete negre. /rezinta dimorsm sexual.Femela este mai mare, cu anvergura de ! mm,mai deschis colorata, are antenele dublu!serate si abdomenul frecvent roz.Masculul este mai mic, cuanvergura de %!% mm, mai intunecat si cu antenele dublu!penate.

Oualesunt rotunde, usor turtite la poli, mici (circa ' mm), proaspat depuse sunt de culoarerosiatica, iar cu timpul se inchid la culoare, devenind cafenii si capatand luciu. unt depuse in grupurimici ('!'% oua), printre solzii scoartei.

Omidaneonata are circa $ mm lungime, este deschisa la culoare si devine apoi neagra# estefoarte paroasa si are pe corp sase siruri de negi. Odata cu trecerea in varsta a treia si mai ales a patra,

pe spate apare o banda inchisa, care incepe de pe al doilea segment dorsal si este intrerupta intreinelele "!+ de o pata alba# pe al doilea segment apare o pata cordiforma neagra, iar pe inelele +!'dorsal cate un punct rosu!portocaliu# culoarea de baza a omizilor este de la alb!cenusiu pana la negru.Dupa %! naparliri devine matura si atinge o lungime de $! mm.

Pupaproaspata este verzuie, apoi devine bruna!inchis cu luciu de bronz# pe cap si toracedorsal se gaseste o mica creasta longitudinala, iar pe ecare parte cate doua smocuri din perisorialbastri# pe abdomen se gasesc peri albi!galbui# invelisurile antenelor ies bine in relief# cremasteruleste conic si are numeroase carlige. e gaseste intr!un cocon lax, de care este xata cu varfulabdomenului. -re lungimea de '6!% mm.

Caracteristicile atamarii.Daunator periculos al arboretelor de rasinoase, preferandmolidul. Omizile rod primavara mugurii si apoi acele. /roduce inmultiri in masa.

Euproctis chrysorrhoea L. (!y"mia phaeorrhoea Don.)

- #uturele u oada aurie-

Recunoasterea insectei. Flutureleeste alb cu aripile albe cu luciu matasossi cu anvergurade $!% mm# uneori la mascul pe aripile anterioare se gasesc cateva puncte mici negre. exele sedeosebesc dupa dimensiunea aripilor, abdomenului si dupa forma antenelor. Femela are abdomenulmai bombat si la varf cu un smoc de peri aurii, iar antenele dublu!serate. Mascululare antenele dublu!pectinate.


9/322

Oualesunt mici (' mm), aproape rotunde si de culoare alba!galbuie. e gasesc de cele maimulte ori pe dosul frunzelor, toate la un loc (!) intr!o depunere alungita si acoperita cu peri depe abdomenul femelei.

Omidaesteneagrala iesirea din ou, devine apoi cenusie!neagra si este acoperita cu perisorigalbui foarte urticanti# dorsal cu doua dungi rosii si cu cate un neg rosu!portocaliu pe inelele +!'# pelaturi cu benzi albe intrerupte. Ierneaza in stadiul de omida tanara (dupa a doua naparlire) in cuiburi de

marimea unui pumn, din frunze si re de matase, in care se strang mai multe (circa !), cuiburiusor vizibile toamna dupa caderea frunzelor. Omida devine matura dupa cinci naparliri si atinge $!$mm lungime.

Pupaeste de culoare bruna!inchis, acoperita cu perisori si se ingusteaza brusc spreextremitatea posterioara# cremasterul prezinta numerosi peri in forma de carlige. /upa atinge '!'"mm lungime. Impuparea are loc individual, intre frunze, intr!un cocon subtire de culoare bruna!cenusie.

Caracteristicile atamarii.:ste un daunator polifag care ataca in special cvercineele. -taculpericulos este produs primavara, cand omizile infometate dupa iernare consuma mai intai mugurii siapoi frunzele, imbracandu!le cu re de matase, din frunze ramanand numai nervurile principale./roduce inmultiri in masa.

Leucoma salicis L. (#tilpnotia salicis L.)

- #uturele al" al plopului-

Recunoasterea insectei. Flutureleare aripile albe cu luciu matasos, toracele si abdomenulacoperite cu peri desi albi, iar picioarele negre cu inele albe. Femelele au anvergura de !2 mm siantene serate, iar masculii au anvergura de $!% mm si antene dublu!pectinate.

Oualeobisnuit intr!o depunere ('!) pe scoarta tulpinilor si mai rar pe frunze. Ouale suntverzi si acoperite cu un lichid albicios spumos, care se intareste si face ca depunerile sa e mai vizibile.

Omidaneonata este neagra, devenind apoi alba!cenusie, dorsal cu un sir de pete mari albe!galbui# pe segmentele %! exista cate doua excrescente negre concrescute, iar pe segmentele +!'

cate un neg rosu!portocaliu# ecare inel poarta 2!6 negi cu peri lungi, galbeni!roscati# capsula cefalicaeste neagra. La completa dezvoltare atinge %! mm lungime. /ot ierna ouale sau omizile.

Pupaeste neagra, lucitoare, cu pete si smocuri de peri de culoare alba!galbuie pe negi albisau galbui, slab vizibili, dispusi regulat, care dau pupei o culoare pestrita# cremasterul este prelungit,prezinta cute longitudinale si peri in forma de carlige. /upa atinge mm lungime. Impuparea intr!uncocon lax, din re de matase alba, intre frunze, in crapaturile scoartei sau la bifurcarea ramurilor.

Caracteristicile atamarii.Daunator polifag, foarte periculos pentru plopi si salcii. /roduceinmultiri in masa. Defolierea incepe de la varful arborilor. ;oamna omizile scheletizeaza frunzele iarprimavara le consuma total, lasand doar nervurile.


10/322

Oualesunt cenusii, turtite la un pol, depuse cate '!$ la un loc pe trunchi, intr!o tesaturade re de matase de culoare cenusie!inchis (restul coconului din care au iesit 1uturii).

Omidaeste de culoare cafenie!negricioasa si cu numerosi negi rosii, dorsal pe inelele %!"prezinta smocuri de peri de culoare galbena, la cap doua smocuri de peri ca niste cornite, iar laextremitatea abdomenului un smoc de peri alungiti ca o codita indreptata in sus. La completadezvoltare atinge $!$ mm lungime.

Pupaeste de culoare castanie, foarte lucitoare, acoperita cu perisori galbeni si cu cremasterulconic. :xuvia pupala este nepigmentata, transparenta. Impuparea in crapaturile scoartei sau intrefrunze, intr!un cocon slab din re de matase de culoare cenusie, aproape transparent.

Caracteristicile atamarii.:ste o insecta polifaga, care ataca atat foioasele cat sirasinoasele. In conditiile tarii noastre nu a produs inmultiri in masa.

Dasychira pudi%unda L. (Calliteara pudi%undaL.)

- omida u oada rosie-

Recunoasterea insectei. Flutureleare aripile anterioare albe!cenusii cu desenetransversale, iar aripile posterioare albicioase# abdomenul este paros. Femelaare anvergura de !2mm, iar mascululeste ceva mai mic.

Oualesunt de culoare albastruie!cenusie. Ouale (circa ') sunt depuse in mai multedepuneri de cate !$ de oua, pe tulpinile arborilor pana la m inaltime, lipite de substrat cu osecretie.

Omidaneonata este verde!galbuie cu perisori negri. La maturitate are capul verde!deschis,corpul brun!rosiatic, paros, pe spate (pe inelele %!") cu patru smocuri de peri galbui, iar pe ultimul inelun smoc de peri lungi de culoare rosie, ca o coada# intre smocurile dorsale sunt trei benzi negre,catifelate, din perisori mici# perisorii de pe corpul omizii sunt urticanti.

Pupaeste cafenie!inchis, acoperita cu perisori scurti si galbeni. :ste adapostita intr!un cocon

lax, galben!cenusiu. Impuparea de regula in litiera.

Caracteristicile atamarii.Insecta polifaga la foioase, prefera fagul, ind atacate mai alesarborete de %!6 de ani, cu expozitie sudica. Omizile in prima varsta scheletizeaza partea inferioara afrunzelor, in a doua varsta rod insular, iar incepand cu a treia varsta rod frunzele in intregime,incepand de la marginea limbului. In cazul fagului, omizile sectioneaza adesea petiolul, la bazalimbului, ceea ce conduce la o risipa mare a hranei (multe frunze cad pe sol neconsumate).

Familia LA%IO&AMPIDAE

&alacosoma neustria L. ('om%y( neustria L., )astropachaneustria L.)

- i!elarul-

Recunoasterea insectei. Flutureleare aripile anterioare galbene!roscate sau brun!roscatecu doua benzi transversale slab ondulate, mai inchise, iar aripile posterioare mai deschise la culoare sifara dungi. Femelaare anvergura de $!% mm, antenele serate si abdomenul mare, bombat (estegreoaie), iar mascululare anvergura de $!$ mm, este mai deschis colorat, prezinta antene dublu!pectinate si abdomen suplu.


11/322

Oualesunt alungite, cenusii!albicioase, depuse toate ($!%) intr!un singur inel pe lu&eriitineri de !$ ani si lipite intre ele cu un chit cenusiu.

Omidaneonata este neagra. Dupa prima naparlire devine cenusie!albastruie, iar dupa a douanaparlire capul devine albastru cu doua pete negre, corpul dungat (evidentiindu!se o banda albadorsala si doua benzi laterale de culoare albastra marginite cu linii galbene)# pe corp se gasesc periscurti de culoare alba!galbuie. Dupa %! naparliri atinge %! mm lungime.

Pupaeste de culoare bruna!albastruie si acoperita cu o pulbere alba!galbuie, varfulcremasterului ind rotund si fara peri. Lungimea pana la mm. Impuparea intr!un cocon lunguiet, alb,intre frunze sau in crapaturile scoartei.

Caracteristicile atamarii.Insecta polifaga, care ataca aproape toate foioasele, dar inspecial ste&arii, plopii, salciile si pomaceele. unt caracteristice cuiburile tesute de omizi din re dematase, obisnuit la ramicatii, in care stau la inceput impreuna, dupa care se raspandesc in coroanaarborilor. Dupa roaderea frunzelor ramane numai nervura principala.

Ipsduplicatus

(Coleopte


12/322

ra,

Curculionidae,Scolytin

ae) -un

diiuniitorimportant


13/322

almoliduluidin

afaraarealuluinaturaldevegetatie

NicolaiOLENICI,


14/322

Mi

ai-Leonard!"!"M#N,Cc$ar%"L&"'E,Cristian'O%#'I"

Introducerc

in vederea fundamentariietinderii

molidului


15/322

in

afara arealuluisau

natural, in taranoas

l

ras-auefectua

numeroase


16/322

studii* +nlr-un

astfeldestudiu,careseref

eraadaunatoriimolidului d

inafaraarealu

lui natural,Ene


17/322

(./)menlionea$

a 01de

speciideinsecledaunatoare

, dintrecare2/spedi


18/322

de

coleoptere* !intrescolitide,suntenumerateur

miitoarele sp

ecii3

Ipslypograpus(Linne,.41),


19/322

Ips

amitinus(Eic

of*1.),5ityo6teines

voron7-ZOW;

(8a6o9son,14),


20/322

5ityogenes

9identallls:(;e

r9st,.1/),

5ilyogenescalcograpl


21/322

5ityoptorus

micrograp us(Lin

ne,1758),

5o7ygrapus

pofigraplls(Linne,.41),

Hylurgopspalliatl l


22/322

s(=yll

enal,10)*

!ryocoetesolltograplls('at$e9urg,

10.)*


23/322

Crypturguspllssilus(=y

llen

al,1

0)~i

Crypa7us a9ietis

('at$e9u


24/322

rg,10.)*instudiul

mentionalsespecifica

faptulca,dinlrespeeiilede

gandaeide

scoartaidentificat

einar


25/322

9oreteleinvestig

ate,ma

ifreevente

aufost

doarP.

cha/

cograplllls,5micl>Ograplis


26/322

i

5poligraplllls*aceasta din umamanifestandu-

sein unele situatiieada

unalorprimar*Studiulcitatatrage


27/322

atcntia asupra

faptuluica

nos-augasit

ca$uride

eulturide


28/322

molid din

afaraarealuluica

resafi

fostcompromiscde


29/322

ataeur

ilcdiiuniilorilor*Tot

u~i,

dupaaproapepatru


30/322

deeenii,situalia s-a

scim9at~

i

factoriiconsideralidau

natorij

~i

faclotma


31/322

i multsimlila

pre$enlain

culturiledemolidinstalatei

nafaraarealuluinatural*!upa atacur


32/322

il

ede

5ristiporaa9ietilla,care

s-auetin


33/322

s,cuintensitali

diferite,inaproapc toatc

eulturile~i

asupr

acarora atrageamatenliaintr


34/322

-o

lucrareanterioara

(Olenie

i~iOlenici,2??4),

auaparul


35/322

~i

alaeuritot maiample

alega

ndacilordeseoarta*O9servatii

le dinultimii ani,efectuate in


36/322

cul

turi demo

lidgospodaritede oeoa

lele silviee#dancata,!olasc

a,5atrauti~


37/322

i

@altieeni"udetulSueeava)

,auevidentiatfaptul ea-in

afarama

+oritaliispeciil

orme


38/322

nli

onatede Ene(./)-incompleul despeeiiau mai aparutdoua3

Ipsduplicatus(Sa

l9erg,10A)


39/322

~i

!endrocfOlIlIS'P

ityo6tein

es vorontzo


40/322

#ies

spp*iarPityo

genes9id

entatus

sei n ! [ j J n c~!

e

pear9ori dePill


41/322

us

spp * prccum~i@ar9ori

de5iceaOOO

B>utui5iccuorie

lJtlllis


42/322

(pfel%c

r*4)*

!"iS#$

5#!"'lLO'#llul 2/2??

%r.


43/322

Imicalls(Dugelann,./),ficcaredintreelefiind

dominanta inunele ca$uri*I.

dllplicotllsapare

impreunacuce


44/322

leialtedouaspeciide

Ips

carecoloni$ea$a molidul

~i

poate

ficonfun


45/322

da

tdestuldeu

~orcu

aces tea*inplus,

in$onade

munleeste


46/322

destul

derar

*inconsecinla,isa

acordatp"lina importanlacaspecie


47/322

da

unatoare,astfelca

inlileraturanoastrae

istadoar0lucrare


48/322

de

dicataacesteispecii,lucrare

pr

in careNegru~i

Ceia

nu(4.)semnalau

pre$enlaeiin'omaniai


49/322

dadeauel

ementele derec

unoa~t

ere

a adultil

or~iaatacu


50/322

lu

i*#vandinvederefaptulcaI,

dllplicatlls

estefoa

rtepulincun


51/322

ose

utinlaranoaslra,cons

idcramulilapre$entareauneisint

e$eac

uno~ti

nle


52/322

l

or

desprcaccas

ta specie,astfelincat personalul d

inadminislratia

padurilorsadispuna


53/322

de

toate informaliilenecesare pentruadoptareace

lormai9unesolutii

teniceins

ilual


54/322

ii

leincareer

e ~ t e r e a

nive

luluipopulaliilorimpune

adoptar


55/322

ea

unormasur

ide

proteclieaculluril

or*illcadraresistem

aticai sillOllime*!u


56/322

pa

clasificareaactuala,

Ips dllplicalllsface part

edinfamil


57/322

ia

Curcu

lio

nidae,su9familiaScolytinac,Iriul Ipi

ni


58/322

(#lonso:Fara$aga,

2??/),Specia afostdescrisa in10A

,de

catreSal9erg,su9de

numireade


59/322

&osrriclllls

dllplicallls*"

lterioraaparut~i

su9denumirilede3Cyrtolomicusrect

allgu7IIS@errar


60/322

i,

867,

&ostricllS&udichi

Di

rsc

1.?,%omicusill+llcaflls


61/322

Eicoff

1..,%omicus

&lldi

chi

Eicoff

1.1,


62/322

%omicusduplicatll

s8udeic u*Ni

elsce14*Ipsduplicaflls

'eitter 1/(;agedo

rn,?GNusslin~i

'um9ler,22G


63/322

&ar9ey

,24G

Star6,42GNegru$i

Ce


64/322

ianu,

4.G5feffer,4G#lonso-Fara$aga,2??

/)*MOIfHgie*%oate

cdctreispeciide


65/322

Ipsintalnileinmod

freeventpe molidaua e e l a ~i

aspect(=rone,.

G5feffer,4)3co


66/322

rp9runintunecat,l

ueitor

,aeoperitcu

periscurtiGantenel

e~i

tarsele9rune-gal9uiGantenele


67/322

eu

funiculdin4 artieole~

i

mac

iuea

aplati$ata,ovoida,din0 a


68/322

rt

ieoleGpronotulput:

inmai lungdecatlat,in partea

anterioaracuprotu9erante,iar

ineeaposler


69/322

i

oaracupunele

distantate,eu0

liniemediananetedaGe

litrelecilin


70/322

dr

iee

,cu9e

n$ipunctatedis

puselongitudinal,iarspal

iiledinlre9en$


71/322

il

ede

punetema

i latc

decat17


72/322


73/322

*

enenl(>

d(>dif

erenlierespt>ciilor

I.#YPI1X


74/322

rupllus*

l.UII/;I;/II1

.'

,I1.(llplit:

urul'(I)upi=ru

ne*.3Scrdl*13NoB>a6


75/322

t

?2,

5rrrrrr*4)

CaraclcristiciIpstypogral,hlls

Lungimcacorpului/*2J4*4


76/322

mmSu

turilede pc

maciueaeur9ale*lami+loc*antenci(~i

inspec

iul


77/322

adoua)sprevarfula

nleneiElilre-raportlungimelliilime

*4Spaliiedepcclitre* dintre nelede*

rara~ i n l r i

de9en$ilcpunctalcp

unclcSuprafalatc)i


78/322

turii

finpunclata, eu

lueiucadc sapun

accstca3lCit

uracilrclorcstc sco9ill in


79/322

fo

rmalitcrci Si

pc am9elepan

iale

tKituriiseaniicalC/dini*Cu


80/322

toatcaeestca*

anali$ate euatentie* inscetesc

pOIdeose9i*avandinvcderealaimarimealor*raportuldintrclungimcai lati

mca cli


81/322

trclor*catmai ales

aspectul antcnei~i

all

e ~ i t urii

clilrclor(Ia9elul I~i


82/322

fig*I

)*La

Ipstypograplllls~i

I.l*itilllls.

cei /dintidepcmargineat e ~ i l urii

sunl


83/322

li

9eri (nusuntunitiintree

i)~i

al0-lea

estee

clmai


84/322

mare*iarla

masculi eSleumOat

(9ulonal)sprcvarf*inlimpcclaI.

d l ip I i+

III/

S0


85/322

2-leadime-care

cslemaiaproapede

al0-leadecal deprimuldinlCdinspresutura-cs


86/322

telati*formandap

roapcunungidrepliscl I n e ~l

e

la9aI-

eual0-

lcadinlC(carelam


87/322

asculesteeilindic s

auputinumO

atsprcvarf*iarlafcmelii

este

conic)*fonnandimprcuna?creas


88/322

tii

pemargineat e ~ i t u r i i .

iispIIdir.Spc

ia

a

fost deserisa

din@inlnnda~i


89/322

-pana

lainecputulseeolulu

ial-lea-se

inta8ncadoarin

laigauaeuroJs


90/322

i9eriana* dinSue

da

pinaininsulaSaali

n*~i


91/322

in #l

pi(5

feI%er

,

44ci


92/322

l

u

~a~i

=rod$6i* 2??1)*

#ceastaeplicadenllmireacare

isedii,


93/322

in mod

curent,inlim9ilege

nnanai

engle$a(nordiscer@icten9or6en6iifcr,norte


94/322

rn

9ar69eetle)*%reptat*incursulseco

luluial-lea* ea~i

a

etinsarealulinE

uropa (Dni$e6~i


95/322

&eaver,2??/)*!Ci

Nusslin~i'um9lcr

4295indica

doar@inlandai


96/322

"ral*

iar&ar9ey(24)doarScandinavia~i

'usindr

ept$oneinca


97/322

respeciaesterasp

andita,;agedorn

(?)?mentionaalaidin

@inlanda~i

'usia*cal


98/322

~i

dinSile$ia Superioara (sud-vestul5oloniei)

*iar'eiuer

(A) adauga St


99/322

eiennar6

*prccum~

i

localilalea

S


100/322

Inferioar3*in2?

afoslo9servatainsudul

Siovaciei*laLu9orec

('ou9al*0.-/*c


101/322

il

atdeFu9ri6l

al.,2??A), iarin2

J22~i

24afo


102/322

stcoleetatala

Tc~in.

inparteaeeaaSilc$


103/322

iei(an6a,2.)*

Semnalarilemaiveci,de

lasffir~i

lulsecoluluial

I-lea*


104/322

din&oemia*sedat

o:18

IpslI*tIII1S

0*4-/*1

mmaproapc drcpte*.eudteun


105/322

)ir

de punelcrare,dar9inc imprimate

puternicpunclatll*

tuciloarea

9c


106/322

a9Ips

tlllplicotills0*2-/*?

mmeur9ate*lami+loc*sprcvarfulant

enei


107/322

*/

eudteun-)

ir

depunclerarc(distanlalc)p"l

crnicpunclala*tuciloarc


108/322

mmI

c@ig*I#specideII

n

sllm9lu

,I


109/322

Nlii

pr>ind

Il

nlenele,fesprct

>dinliide pe margine

--Ir~

itu

rii

rlitrrl


110/322

or

III(II)I.t

Y I ' / ) g ro p / r u

,~.

()I.umilillul

'I

(c)


111/322

I.

dplitltus*!VISTA

P$(I0O

$I/III72/

223


112/322

Nr.

J


113/322


114/322

rca$aconfundarii

acesteispcciicuIpsa*ilinlls(5feffer~i

S6uravy,4)*

In


115/322

$ona%esinafostco

lectata apoiinmod

repetat(5feffer,44citat

deDni$e6l

al.,2??A),


116/322

iarin

anii .?devenise2

specie comunain

ar9oretee demolid

(Mr6va,./)*Spre


117/322

s r a r ~i

tul

secolului Irecutafost semnalata~i

din&oemia,respectivdin$onao r a ~ u


118/322

l

ui

%Csinov,precum

~i

din

muntiiSumava(5feffer~i

Dn


119/322

i$e6

,4citatideDni$e6

tal.,2??A)*!upaapro

apeunsecoldela primasemnalare*

inCeiapoate


120/322

fi

gasilaacumpeaproape

intregleritoriultarii,la

altitudinicarenumai in

p"line situatii


121/322

depaesC

A?? m(;oiusaiDn

i$e6,2??.),nivelul

popu8aliilorsca$andpemasu

ncealtitudinea


122/322

c r e ~ t e

(;oiusa,2??/)*InSiovacia este

raspan

dita


123/322

mai

alesin

nord-vest,lagranilacu5olonia~i

Ceia*dar~i

in


124/322

unele regiuni d

incenlrul

isudul+arii

,in

ar9oretedemolids


125/322

it

uate la alti

tudinidepanala ??? m(Fu9ri6l

aI*,


126/322

00B5$in5olonia,intrecute

ra cunoscutadinar9oreledemol

idsituatesu9A??ma


127/322

ltit

udin

e,din nordestuli

din

sud


128/322

-est

ul5oloniei,darinca

drulunuiprogram de

monitori$areinitiatin2??2,incares-au folosit

curseferomonale,


129/322

specia a

fostcapturata

in.localii(din.?)*inparteadesud-vest a

tarii,


130/322

in

Carpali,laalt

itudinicuprinsein

treA??m~i


131/322

B???

m(=rod$6i,2??0)*!upa u

ltimclcdatedispon

i9ile,inparteadesuda


132/322

5o

lonici

afostdepist0tain

intrega $onacuprinsa intreS

il


133/322

e$iaSupcrioara,in

vesti

=orcein est,laaltitudinidepana

la???


134/322

?,

iar sporadic afostgasitti

~i

inSudeliiOccidentali

(;alusai=rod$

6i


135/322

,2??1)*

inafad

de#ustria,Ceia*Siovacia,5olonia,

8iirile

nordice~i


136/322

fosta

"*'*S*S

*,caresuntamintitedeStar6(42)

~i

5feffer (4),alte tarid


137/322

in

Europa au fosttrcp

tatinvadate

deaceastaspecie,~i

an


138/322

ume3 =ermania,

"ngaria,'omania,fosta

8ugoslavie,&elgia,@ra

nla(C#&t~i

E55O, 2??/)*

!e


139/322

asemenea,

estesemnalatadi

nCina,respectivdin

MongoliaInlcrioara(Fang

tal*


140/322

,1334).

in'omania,dupa

dateIe pu9licatedeNegru~i

Ceianu(4.)

ide


141/322

asi

liut al.

(.1),speciaafosto9servatainperioada /1-A.in urmatoa

rele


142/322

local

itati3Campulung

Moldovcnesc,laco9eni,Lucina,'arau~i

arnad


143/322

in+udet

ulSuceavaG&ica$,&ualnila,=alu,5iatraNeaml,'o$nov,Sccu,

a ~ c a~i

%ardiu din +udet


144/322

ul

NeamrG;emeiu

-&aeauGNeoiu din

+u

d

erul&u$auG


145/322

&a

raolt-CovasnaGSanmar

tin~i

%oplitadin ;arg

i


146/322

taG !ragomire

ti~i

;rgu

Lap"din Maramur

eGLunca &raduluid


147/322

inMure

GManeciu din5raovaG

oineasadin alcea)*!upaautorii

mentionati,7*


148/322

duplicatlls

afostgasitcel

maiadeseaImpreuna

euunasaumai

muedintrespeciile3


149/322

I.typograplllls,I.

a*itinus,P'EIS%#pi(I0O

.$I/ul

1242

Nr*


150/322

2chalcograp8lII

s,2PlurgliScinrsus

(;er9st,1738),Orthoto*icllSlarids

(@a9ricius,.2),P*icrographus


151/322

i

(.alographus.

in$onade munteamai fostdepistat,in2??1,I

acurseferomonae pentru

Ips typographus,in


152/322

129

calitatea5altinu,pc

paraullonu(O*S*%omnatec,+udo

Sueeava),iarin

culturide molid


153/322

din afara

arealului

s-a depislatinoeoalele silviee5atrauti (Ia

Cal


154/322

af

indeti),#dancata(la

Famostea

i" # o r i ~t

ea),


155/322

!olasea(Ia

Litcni)~i

@altieeni(la$u~i

Manastioara)*Spciil9gazdii

sun


156/322

t repre$entate in

primulranddespeciide molid3

Pica a:is0.)

;*Darst,5ica o:o;ata

Lede9*,Pica&


157/322

zonsis

(Sie9old7anPiieconomicii*

!upaC#&I~

i

E55O(2??/),nu


283/322

este

undaum>itorimport

ant,elcontri9uind

lausc

areaar9orilordoaraliituri de


284/322

Ips

Iypograpusatunei cand

acestadin urmaseinmul

t e ~ l e

in


285/322

masa*

#cestlucrusedatorea$a faptului

caareun

eomportament

pregnantdedaun


286/322

atorsecundar(5os

tncr,./)* o t u~

i,

in

parteadeestaarealu

lui,este uneori


287/322

un

daunatorimportant(5ostne

r,

./),iara6ula

el?*


288/322

(2??.)considera

caesteunuld

intre facto

riiresponsa9ilipentruus-


289/322

'E7S%#

5#:!"'lLO'*#llul2/*2??

Nr*I

careamoliduluiin

nord-vestulSlovaci


290/322

ei

* !upao9servaliilenoa

stre,in

Ocolulsilvic#diineata,"*

5*III


291/322

Famostea, u*a*01

i

/#i"*5*

IIFvoritea,u*a*/A,I*

dllplicatus


292/322

a fostspecia

dominantainullimiiani*

MOlli7ori$are,prevellire

~i

com9a7ere*5entruma+oritate

a laril


293/322

ordinEuropa,Ipsduplicalllsesteconsiderat0

specieinva$iva(a6ula

et?*,00DFu9ri6


294/322

etal*,

2??.G!#ISIE,2??)*!upa

i$9ucnireagradaliei din0innordulMoraviei,pentrumonitori$areada

unatoruluiin


295/322

Siovacia,sudul5o

loniei~

i

Ceias-aufo

lositcurseferomonale*

e~

i


296/322

la amplasarea

capcanelors-aurma

ritieradicareap

opulatiilordaunatorului,aeestaafostregasit

inno


297/322

rd

-vestul

Siovaciei

(;ru9i6,

2??.)*in


298/322

Siovacia

eslemonitori$ateueapeane

feromona

Ieincepanddi

n.,constatiindu-se caadeven


299/322

it

unmem9rupermane

ntal entomofaunciar9

oretelor demolidpana


300/322

la0

altitudinedecca*???

In

,

cu?

pre$entarelativ

constanta(Fu9ri6


301/322

et

al*,2??A)* Se

considerii ea esteca$ulsasetreacadelamonitori$arelaeom9atereacua+uto

rul


302/322

cursclorferomo

nale

,celp"linin

nord-vestultarii(a6ul

ae/


303/322

02$&005$

Masurile deprotectieaplicatedupa

.inparteacea aSile$iei,undemolidulseaflain

dedin,au constat


304/322

in

principal inin

stalareaunuimarenumarde ar9or

i-cursa


305/322

~

i

permanentaeliminarc a

ar9orilorin

cursdeuscare*Cutoateacestea,a9undenla gandacil


306/322

or deseoartaa

creseut

,com9atereafiin

d eficientadoarimpotrivaluiI.

7ypo-grapiS


307/322

(;oiusa,2??I)*

Lipsa

deeficienlaamasurilor decom9ateres-

arputea datora,lnt


308/322

re

altele,faptuluicagiindaciiacesteispe

ciievitaa r o r i i*


309/322

c u r s a ( % & e &

e r ~

i

S6uravy,4)*

ositua

lie similaras-ainregistratiinMongo


310/322

li

aInterioara,undeinintervalul12-

.numaruldear9orialacalianualpc0

suprafala

de2???aaoscilat intre24?


311/322

~i

24?,inconditiileincares-auaplicat

masurideproteelieeo

nvenlionale*


312/322

@iind0

situatieincarenu eistarisculimigrariiga

ndacilordin

vecinatate,s-are


313/322

u ~ i t

*

ineeledin urma-

?reduceresemnificativaa

populaliilorprin capturareain


314/322

masa a

gandaciloreua+utorulcurselor

feromonale

alnorsate cunadececontineauun

feromonsintetiespecific(Sclyter


315/322

etaI*,

2??)*5entruaavea

efectulscontal,acestea s:auamplasatinfo

careledinanulprecede


316/322

nt

infu

nKie

denumaruldear

9ori

atacali,astfelincatsa


317/322

rc

vina cate0

capcana%eysonpenlru0ar9ori*Cama

suripreventive,sereco

mandataierea~i


318/322

indepartarcado9

oraturilor devanI

ia ar9orilorde9iliali,precum~i


319/322

stropirea

resturilordeeploatare(ramuri~

i

varf

uri)eu

insectic


320/322

id

e,iar

camasuri/


321/322


322/322

insecte care vatama frunzele

Documents