ins. det. temp aerului si solului

7/24/2019 Ins. Det. Temp Aerului Si Solului

1/20

TEMA 3:

Instrumente utilizate pentru determinarea termperaturiiaerului si asolului

Cuprins:

Definiie

Uniti de masur Determinarea temperaturii aerului Locul determinrii Clasificarea termometrelor Reuli enerle pri!ind efectuarea o"ser!aiilor termometrice Termometre #nreistratoare Instalarea si intretinerea termorafului Efectuarea o"ser!atiilor si prelucrarea termoramei Corectiile de timp Corectiile aplicate citirilor facute pe termorama Determinarea temperaturii solului Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de !eetatie Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de !eetatie Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inier"ata Determinarea e$pediti!a a temperaturii solului ara"il Determinarea adancimii de in%et a solulu

1


2/20

Definiie

Temperatura este una din insusirile fizice esentiale ale materiei&Ea caracterizeaza starea de incalziresau racire a diferitelor corpuri'determinata de acumularea sau pierderea de caldura la care sunt supuseacestea in cursul e$istentei lor&Instrumentele cu a(utorul carora se determina !aloarea temperaturii sunt

termometrele&Unitati de masura

Inter!alul dintre cele doua puncte termice de referinta reprezinta scara termometrica'inter!alulimpartit intr)un numar !aria"il de parti eale 'feicare dintre ele reprezentand un rad detemperatura&*unt cunoscute mai multe scari de temperaturaa+& *cara Celsius introdusa de astronomul si fizicianul Anders Celsius in ,-./'este di!izata de la 0),00 1C'in ,00 de parti eale&

"+& *cara Renamur di!izata in 20 de parti eale 0)20 1+' radul Renamur fiind astfel mai mare decatradul Celsiusc+& *cara 4a%eren%eit impartita in ,20 de parti eale 3/)/, 1+&A fost imainata de fizicianul erman

5a"riel Daniel 4a%eren%eit in anul ,-,6' el fiind considerat unul dintre fondatorii termometriei&In ma(oriatatea tarilor lumii se utilizeaza termometre radate in scara Celsius si in scara4a%eren%eit&Lic%dele termometrice cele mai folosite in practica sunt : mercrurul'alcoolul si tuolenul&Alcoolul are punctul de fier"ere la -2&61C iar puncul de in%et la),,-'31C'fiind folosit'mai ales'lamasurarea temperaturilor minime&

Unitatea de masura pentru temperatura folosita in Romania este radul Celsius &

Determinarea temperaturii aerului

La staiile meteoroloice din Rom7nia' #n scopul msurrii temperaturii la anumite ore'climatoloice0,'0-',3',8+ sau sinoptice din or #n or+' se folosesc instrumente cu citire direct termometremeteoroloice ordinare' termometre de e$treme)ma$ima si minima+' iar pentru #nreistrarea !ariaiilorcontinue ale temperaturii aerului #ntr)o perioad mai lun o zi sau osptm7n+ se utilizeaztermorafe&

Locul determinarii

Temperatura aerului este msurat cu diferite tipuri de termometre meteoroloice' al cror principiu deconstruire este !ariaia de !olum #n special prin dilatare 9i contractare+ a unor materiale lic%ide

alcool' mercur+ sau solide anumite metale+ su" aciunea !ariaiilor termice ale mediului #ncon(urtor'#n acest caz' ale aerului&

Termometrele se instaleaza in interiorul adaposturilor meteoroloice' pe linia / a platformeimeteoroloice&Adpostul meteoroloic se instaleaz pe un suport de lemn' astfel #nc7t rezer!oareletermometrelor din interior s se seasc la /00 cm deasupra suprafeei solului&Este !opsit #n neru lainterior pentru a crea un mediu c7t mai constant i #n al" la e$terior pentru a reflecta #n totalitateradiaiile solare&

2


3/20

Este confecionat din lemn i are forma unei cutii cu pere i i confecionai din (aluzele #nclinate la .6 derade pentru a permite accesul li"er al aerului la instrumentele de msurat i pentru a opri ptrunderearazelor solare&n faa uii du"le se poziioneaz o scar de lemn cu trei trepte pe care meteoroloul deser!iciu !a urca pentru a !erifica funcionalitatea aparatelor i instrumentelor de msurat&

Clasificarea termometrelor:Termometre cu citire directa

1.Termometrul meteorologic normal/ordinar

Termometrul ordinar se instaleaza pe un stati! special in primul adapost meteoroloic ' fiind folosit ladeterminarea temperaturii si umezelii aerului&

Este alctuit dintr)un rezer!or cu mercur' cu form diferit o!al' sferic' cilindric+' #n prelunireacruia se afl tu"ul capilar' din sticl' cu diametrul de 0'/ ; 0'3 mm& *cala radat este confecionat

de o"icei din porelan al" 9i este radat #n cincimi de rad fiecare rad este #mprit #n 6+& n modcurent' termometrul red temperaturile de la ) .01C la < 661C sau c%iar < =01C& Tu"ul capilar 9i scalaradat sunt prote(ate de un tu" de sticl' aceasta din urm fiind spri(init de o arnitur de sticl la

partea inferioar 9i de o arnitur de e"onit la partea superioar& La partea superioar a tu"ului desticl e$ist o arnitur metalic' folosit la prinderea termometrului de suport&

Termometrul ordinar se a9eaz #n adpostul meteoroloic' rezer!orul su fiind plasat la o distan de /m de sol& n cazul psi%rometrului el ser!e9te ca termometru uscat& Citirile se fac de . ori>zi orele,'-',3',8+ la orele de o"ser!aie climatic e$act la ora local+' mai #nt7i #n zecimi de rad 9i apoi secitesc radele #ntrei' pentru c termometrul este foarte sensi"il 9i prezena corpului uman face camercurul din termometru s se ridice repede&

3


4/20

2.Termometrul de maxim

Termometrul de ma$ima se foloseste pentru masurarea celei mai ridicate temperaturi a aerului dintr)uninter!al de timp' fiind un termometru ce are ca lic%id mercurul&

Termometrul de ma$im se deose"e9te de cel ordinar prin dimensiuni 9i construcie& Este untermometru cu mercur 9i prezint acelea9i pri componente ca 9i cel ordinar' diferena fiind un 9tiftdinte+' care ptrunde #n partea inferioar a tu"ului capilar& Acesta formeaz #mpreun cu tu"ul capilarun orificiu inelar prin care mercurul trece su" form de picturi spre tu"' cre7ndu)se astfel o tensiune#n rezer!or atunci c7nd temperatura cre9te& *pre deose"ire de termometrul ordinar' la acesttermometru' datorit prezenei acestui 9tift mercurul nu mai poate ptrunde #napoi #n rezer!or' fora defrecare fiind mai mare dec7t coeziunea sa& Astfel' coloana de mercur arat care a fost cea mai ridicattemperatur de la ultima citire&

4


5/20

3.Termometrul de minima

Termometrul meteoroloic de minim se folose9te la determinarea celei mai sczutetemperaturi si se instaleaza in primul adapost meteoroloic ' pe furca inferioara a stati!ului determometre' in pozitie orizontala' cu piesa receptoarte orientata spre stana 'fata de cel care efectueazadeterminarea&Este un termometru cu alcool' deoarece acesta #n%ea la ) ,,.1C' pe c7nd mercurul

#n%ea la apro$imati! ) 381C& ?rezint 9i unele particulariti de construcie' rezer!orul su fiind #nform de furc sau de cilindru pentru a a!ea o suprafa de contact cu aerul c7t mai mare&

n interiorul coloanei de alcool se se9te un indice mo"il' din sticl sau porelan' al"astru sau neru'lun de ,/ ; ,.mm' cu capetele #nro9ate& La captul opus al tu"ului capilar se afl o ca!itate pentruacumularea alcoolului la temperaturi prea ridicate& Ca 9i #n cazul termometrului de ma$im' scala esteradat din 0'6 #n o'61C ' de la ) .61C>) 661C p7n la < .61C&

In interiorul tu"ului capilar e$ist un inde$ pies de sticl sau porelan alunit 9i "om"at lacapete+' care se deplaseaz #n (os odat cu retraerea alcoolului din tu"' indic7nd temperatura minimdintr)un inter!al fr a se deplasa #n sus la cre9terea temperaturii&

Termometrul de minim se instaleaz su" cel de ma$im' cu rezer!orul spre st7nacititorului'#n adpostul meteo si este a9ezat #n poziie perfect orizontal' iar citirile se fac la orele,'-',3 9i ,8&

5


6/20

4.Termometrul de minima si maxima Six-Bellani

Termometrul de minima si ma$ima *i$)@ellani este un termometrude constructie speciala' care se foloseste in scopul determinarii rapidea temperaturilor

ma$ime si minime' cu a(utorul acestuia putandu)se inreistra si temperaturaordinara&

Termometrul *i$)@ellani este alcatuit dintr)un tu" capilar de formaliterei U 'dotat la am"ele capete cu cate un rezer!or cilindric' carecontine alcool sau toluen&

La statiile meteoroloice acest termometru de minima si ma$ima estefolosit ca termometru de rezer!a'pentru !erificarea temeraturilor citite

la termometrele

e$treme&el functionand normal daca este asezat in pozitie perfect orizontala&

Termometrul *i$)@ellani functioneaza normal doardaca este asezat inpozitie perfect orizontala&

Reuli enerle pri!ind efectuarea o"ser!aiilor termometrice

?entru o"tinerea unor date e$acte' conforme cu realitatea'determinarile de temperatura ce seefectueaza la statile meteoroloice tre"uie sa respecte anumite aspecte ce !izeaza:

)in primul rand se citeste !aloarea termometrului uscat 'apoi pe cea a termometrului umed inmomentul in care coloana de mercur inceteaza sa mai co"oare'de!enind stationara+in continuare seciteste termometrul de minima si' la sfarsit' cel de ma$ima

)citirea termometrelor incepe cu zecimile de rad si' apoi cu radele intrei

)precizia masuratorilor tre"uie sa fie de 0', rade C' c%iar daca radarea termometrelor estefacuta din 0'/ rade in 0'/ rade C

)tre"uie e!itat pe cat posi"il luminarea termometrelor cu surse de lumina care produc caldurala o"ser!atiile care se fac in timpul noptii

)in timpul sezonului rece cand temperatura aerului co"oara su" )/6 rade C este o"liatoriu sase citeasca atat temperatura indicata de termometrul psi%rometric uscat cat si cea data de menisculcoloanei de alcool de la termometrul de minima

)la temperaturi mai co"orate de )3= rade Ccitirile se fac numai la termometrul de minima saula alt termometru cu alcool' instalat special pentru aceasta situatie

)pentru a se e!ita depunerile solide c%iciura+ din timpul iernii' termometrele se "adi(oneaza culicerina in dreptul tu"ului de protectie&

6


7/20

Termograf

Termometre inregistratoare

Termorafele se instaleaza in cel de)al doilea adapost meteoroloic de pe platforma impreuna cu%irorafele+' a!and piesa receptoare la / m deasupra suprafetei acti!e'iar pozitia lui tre"uie sa fie

perfect orizontala&Ele inreistreaza incontinuu !ariatia temperaturii fiind uzitate in paralel cutermometrele cu citire directa&

Construirea unor cur"e ale !ariatiilor termice diurne cu a(utorul datelor o"tinute prin mi(locireatermometrelor cu citire directa este practice imposi"ila' intrucat nu se pot face in permanenta

determinari de temperature la inter!al sufficient de mici pentru a surprinde totalitatea modificarilorsuferite de elemental respecti!&

Termometrele inreistratoare numite termorafe' sunt mai comple$e decat termometrele cu citiredirecta' fiind alcatuite din urmatoarele parti mari:

a+ ?artea receptoare care sesizeaza !ariatiile temperaturii+"+ ?artea transmitatoare care transmite si amplifica !ariatiile receptate+c+ ?artea inreistratoare care inscri"e !ariatiile transmise+

?iesa receptoare care sta la "aza functionarii termorafului' este' fie o lama "imetalica' fie un tu"manometric de tio @ourdon& ?rincipiul functionarii termorafelor consta in deformarile pe care piesa

receptoare le sufera su" influenta !ariatiilor de temperature&

7


8/20

1.Termografe cu lama bimetalica

Termorafele cu lama "imetalica sunt cele mai raspandite inreistratoare de temperatura&Eleau drept piesa receptoare o lama "imetalica cur"ata' o"tinuta prin sudarea a / lame metalice cucoeficienti de dilatare diferiti&Una dintre acestea este confectionata din otel cu coeficient de dilataremare' iar cealalta din in!ar cu coeficient de dilatare foarte mic&

Lama "imetalica se fi$eaza solid la unul dintre capete pentru a i se mari sensi"ilitatea& Decapatul li"er ' care sufera toate deformarile pro!ocate de !ariatiile temperaturii' se leaa sistemul de

par%ii al mecanismului de transmisie&

La statiile meteoroloice se folosesc diferite tipuri de termorafe cu lama "imetalica&Termograful tip USS-model !ec"i

Este alcatuit dintr)o cutie metalica' prin al carei capac pre!azut cu eam' poate fi urmarita cur"atrasata de penita inreistratoare pe trmorama&

Termograful tip USS-model nou

8


9/20

Este alcatuit dintr)o cutie de material plastic ' al carei capac este pre!azut pe trei parti cu eamuri&

Termograful tip #un$alor

Este format dintr)o cutie metalica' al carei capac are in partea anterioara un eam cur"at de ple$ilas&

Termograful tip ossel

9


10/20

Este alcatuit dintr)o cutie metalica ai carei pereti sunt constituiti in cea mai mare parte dintr)un eamcur"at de ple$ilas&Deose"irea principala fata de celelalte termorafe consta in faptul ca piesareceptoare este alcatuita din / lame "imetalice aproape circulare&

Termograful tip %isc"er

*pre deose"ire de celelalte termorafe' are piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului' !entilatiafacandu)se prin orificiile practicate in peretii de ple$ilas ai capacului&

Termografe cu tub Bourdon

10


11/20

*unt termorafe mai putin raspandite care au drept piesa receptoare un tu" @ourdon plat'cusectiune eliptica'al carui interior este complet umplut cu alcool amilic'toluen'petrol sau alt lic%idoranic cu insusiri asemanatoare&

Tu"ul @ourdon este piesa receptoare a :

Termografului de tip . %uess &

Termografului de tip #. ic"ard

Instalarea si intretinerea termorafului

11


12/20

Termoraful se instaleaza impreuna cu %iroraful in cel de)al doilea adapost meteoroloic de peplatforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se aseasca la inaltimea de / m deasupra suprafeteiacti!e su"iacente& ?ozitia lui tre"uie sa fie perfect orizontala&

@una functionare a termorafului impune mentinerea sa in permanenta stare de curatenie& Curatareapiesei receptoare de cristalele de %eata sau picaturile de apa depuse pe ea' ca si curatarea de praf a

mecanismelor de transmisie si inreistrare tre"uie sa se faca cu multa atentie' pentru a nu modifica!aloarea amplificarii' care ar duce la inreistrarea unor !alori eronate& Intretinute conforminstructiunilor' termoraful poate functiona normal in limitele termenului de !erificare periodica&Acesta are loc din trei in trei ani&

Efectuarea o"ser!atiilor si prelucrarea termoramei

Diarama o"ser!atiilor se numeste termorama si este o "ucata de %artie dreptun%iulara pe care sunttrasate -6)20 de linii orizontale corespunzatoare cate unui rad de temperatura intre limitele )36si


13/20

?rocesele termice care se produc #n sol' respecti! rcirea 9i #nclzirea sa' sunt condiionate deproprietile calorice ale solului' care sunt: capacitatea caloric' conducti!itatea caloric 9iconducti!itatea termic& Acestea sunt str7ns leate de proprietile fizice ale solului' adic de:compoziie' structur' culoare 9i rad de umectare& Aceste proprieti fac ca la acelea9i !alori aleradiaiei solare' solurile s se #nclzeasc 9i s se rceasc diferit pe distane orizontale mici&

Temperatura solului depinde de numero9i factori' dintre care' cei mai importanisunt:cantitatea de enerie solar primit #n funcie de data calendaristic' ora' ziua' latitudinea 9imodul de e$punere a suprafeei acti!e+' proprietile termofizice ale solului'macro 9imicrorelieful'co!orul !eetal' stratul de zpad 'caracteristicile morfoloice ale soluluitipul' culoarea'structura 9i te$tura+&

La statiile meteoroloice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de !eetatie sitemperatura suprafetei stratului de zapada cu a(utorul termometrului ordinar si al termometrelor dee$trema+ precum si temperatura solului lipsit de !eetatie la adancimile de 6',0',6 si /0 de cm cua(utorul termometrelor de sol tip *a!ino! sau R&D&5+&

?entru determinarile termice de la suprafata solului si de la adancimile de 6',0',6 si /0 de cm seamena(eaza in partea de sud a platformei meteoroloice' o parcela dezolita de !eetatie cudimensiunile de = $ . m&Aceasta tre"uie sa fie perfect orizontala' neteda si e$pusa razelor solare in tottimpul zilei&

La statiile unde determinarile temperaturii solului se fac numai la suprafata acestuia parcela dezolitaeste de 3 $ . m&Ea se sapa la /6)30 cm adancime in fiecare prima!ara ' solul afanandu)se si ni!elandu)se astfel incat sa se aseasca in permanenta la acelasi ni!el cu restul platformei meteoroloice&

Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de!eetatie

In cadrul acestor determinari se foloseste termometrul ordinar' termometrul de ma$ima si celde minima&?osi"ilitatea inreistrarii unor temperaturi e$trem de ridicate la ni!elul suprafetei soluluiface ca limitele scarilor termometrice sa fie mai lari intre )36 rade si


14/20

"ser!atiile se efectueaza zilnic la orele ,'-',3 si ,8' precizia masuratorilor fiind de 0', radeC&

Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de

!eetatie*e realizeaza cu a(utorul unor termometre cu mercur de constructie speciala numite

termometre de sol sau eotermometre&

Termometrele de sol tip Sa!ino!

*unt cele mai frec!ent utilizate ' alcatuind serii de cate . termometre destinate masurariitemperaturii solului' la adancimi de 6',0',6 si /0 cm&

Acestea se instaleaza in sol prima!ara si se scot toamna' deoarece in perioada de in%et sedeterioareaza usor&

Termometrele *a!ino! se introduc in solul parcelei dezolite de !eetatie' pe o linie orientataest)!est incepand la /0 cm est de termometrele destinate masurarii temperaturii suprafeteisolului&Acestea se !erifica o data la / ani&

Termometre de sol tip .'.(.*unt folosite pentru determinarea temperaturii solului la adancimi cuprinse intre / si ,00 de

cm&*e instaleaza pe parcela dezolita de !eetatie in serii de cate = si respecti! ,0 termometre&Acesteaau scara radata de reula din 0'/ in 0'/ rade'intre limitele de )30 rade si


15/20

)

Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inier"ata

In eneral' pe parcela inier"ata ' se determina temperatura

15


16/20

solului la adancimi cuprinse intre /0 si 3/0 cm&Acest lucru se

realizeaza cu a(utorul termometrelor de sol cu traere !erticala

e$tracti!e+ care stau permanent in sol' de unde sunt scoase numai

cand se fac o"ser!atiile asupra temperaturii&

Termometrul de sol extracti! se deose"este de cel

ordinar prin faptul ca are rezer!orul mult mai mare' ceea ce face sa

nu fie influentat de fluctuatiile momentane ale temperaturii din

timpul e$traerii pentru efectuarea o"ser!atiei&Acesta este prote(at

de un tu" metalic sau de material plastic 'care prezinta o

desc%idere lonitudinala cu scopul de a face !izi"ila scara&

Aceasta este radata din 0'/ in 0'/ rade ' intre limitele de ),6rade si


17/20

In timpul sezonului rece la statiile cu proram arometeoroloic sedetermina si adancimea pana la care in%eata solul'o"tinandu)se o serie dedate utile pentru domeniul ariculturii'constructiilor sau ur"anisticii&

Adancimea de in%et a solului se determina cu geoglaciometrul'anilin' ce are ca "aza de functionare proprietatea apei distilate de a in%eta

la temperatura de 0 rade C&Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitultoamnei' concomitent cu e!entuala producere a temperaturilor neati!e si seridica in a doua decada a prima!erii' dupa dez%etul total al solului&Loculsau este pe parcela inier"ata' lana termometrele e$tracti!e&

5eolaciometrul Danilin este alcatuit dintr)un tu" de cauciuc umplutcu apa distilata 'cu o lunime de ,00),/0 cm si cu un diametru de 3),0 mm'di!izat la e$terior in centimetri &

Determinarile asupra adancimii de in%et a solului se efectueaza inzilede de 6',0',6'/0'/6 si ultima zi din fiecare luna' intre orele 2 si 8&Inacest scop se scoate la suprafata tu"ul de cauciuc si se sta"ileste prin pipaire'adancimea la care se afla capatul inferior al coloanei de %eata din interiorulacestuia&?recizia determinarii este de , cm&

"ser!atiile instrumentale se efectueaza cu a(utorul instrumentelor sau aparatelor de masura' pot fi: cucitire directa si inreistratoare&Atat o"ser!atiile instrumentale' cat si cele !izuale' se efectueazala termene standard conform proramelor meteoroloice mondiale si anume: la orele 0' =' ,/' ,2 UTCin cazul proramului climatoloic si din ora in ora in cazul proramului sinoptic&

In cazul o"ser!atiilor topoclimatice' acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol siapoi' pe !erticala si in adaposturi& Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de (osin sus' incat sa poata fi e!itate erorile de supraincalzire sau racirea suprafetei solului&

In cazul o"ser!atiilor sinoptice si de climat' acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostulmeteoroloic ordinea si durata efectuarii o"ser!atiilor la termenele respecti!e se realizeaza intreminutele de mai (os ale orei precedente' astfel:

)la si ,6),- minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei soluluiumed' uscat etc&+

)la si ,2),8 minute se efectueaza determinarile la aparatele inreistratoare' astfel: pentru termorafsi %iroraf laora ,/' pentru "aroraf dupa ora ,/' pentru %elioraf dupa apusul *oarelui' pentru stratulde zapada' c%iciura si polei la ora =

)la si /0)/3 de minute' iruetele

)la si /.)/6 minute plu!iometrul inlocuirea colectorului+

)la si /=)/8 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stana

)la si 30 de minutela "arometrul cu mercur din interiorul statiei

)la si 3,)3. de minute' o"ser!atii instrumentale asupra stratului de zapada rosime' densitate+

)concomitent se fac o"ser!atii !izuale asupra ne"ulozitatii' !izi"ilitatii si a altor fenomenemeteoroloice&

Date meteoroloice pri!ind temperatura aerului la staia meteoroloica @ucure9ti)@neasa' ctom"riesi Foiem"rie /0,6&

17


18/20

18


19/20

@i"liorafie:

) Lucrari ?ractice Meteoroloie) *terie Ciulac%e) GGG&meteoromania&ro) %ttps:>>prezi&com>"rs%fmai)ncH>masurarea)temperaturii)aerului>) %ttps:>>ro&scri"d&com>doc>,2.=.3,./>Temperatura)Aerului)*i)*olului)

19
http://www.meteoromania.ro/https://prezi.com/brshfmai-ncq/masurarea-temperaturii-aerului/https://ro.scribd.com/doc/184643142/Temperatura-Aerului-Si-Soluluihttps://prezi.com/brshfmai-ncq/masurarea-temperaturii-aerului/https://ro.scribd.com/doc/184643142/Temperatura-Aerului-Si-Soluluihttp://www.meteoromania.ro/


20/20

20

ins. det. temp aerului si solului

Documents