Înregistrările și interceptările audio-video și cele din mediul ambiental-mijloace de

probă în procesul penal

Profesor: Grădinariu Sandra

Iași 2012Cuprins

Capitolul 1:Considerații preliminare privind înregistrările și interceptările audio-video ca mijloace de probă

1.1 Noțiune și cadrul legal

1.2 Condiții generale și necesare pentru autorizarea de interceptări și înregistrări audio-video

1.3Conditiile in care se efectueaza interceptarile si inregistrarile

video.

Capitolul 2:Procedura de efectuare a interceptărilor și a înregistrărilor

2.1 Procedura autorizarii efectuarii interceptarii si a inregistrarilor

2.2 Autoritatea care poate incuviinta interceptarile si inregistrarile audio sau video.

2.3 Valoarea probanta a inregistrarilor audio sau video.

Capitolul 3:Realizarea înregistrărilor audio-video în mediul ambiental

3.1 Selectarea mijloacelor tehnice ce urmează a fi utilizate în cadrul activităților de înregistrări ambientale

3.2 Realizarea înregistrărilor în mediul ambiental3.3 Înregistrările de imagini3.4 Localizarea sau urmărirea prin GPS3.5 Sistemul de goniometrare și localizare prin telefoane GSM

Concluzii

Bibliografie

Capitulul 1 Consideratii preliminare referitoare la mijloacele de proba

audio-video in cadrul sistemului probator

Interceptarea și înregistrarea unor convorbiri sau înregistrarea unor imagini, fără acordul

persoanei vizate, reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului la respectarea și ocrotirea de

către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private, precum și a exercițiului dreptului la

inviolabilitatea secretului convorbirilor și al celorlalte mijloace legale de comunicare, drepturi

fundamentale consacrate prin art.26 alin.(1) și art. 28 din Constituție.

În același sens, Covenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

prevede în art.8 că ,,orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a

domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este admis amestecul unei autorități publice în

exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă

constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea

națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea

faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților

altora”.

Cu toate acestea, în Constituție (art.53), este prevăzută posibilitatea restrângerii

exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în cazuri și în condiții limitativ și precis

determinate. Astfel, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin

lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a

sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției

penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura

trebuie sa fie proporțională cu situația care a determint-o, să fie aplicată în mod

nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

În aceste condiții, prin Legea nr. 141/1996 pentru modificarea și completarea Codului de

procedură penală au fost introduse în legislația noastră procesual penală, interceptările și

înregistrările audio-video și fotografiile-mijloace de probăîn procesul penal.Secțiunea V¹ C. pr.

pen. care reprezenta sediul materiei a fost modificată substanțial prin Legea nr.281/2003,

respectiv Legea nr.356/2006.12

1.1 Notiune si cadrul legal

Înregistrările audio-video, ca mijloace de probă,sunt acele înregistrări pe bandă

magnetică ale unor convorbiri și înregistrările de imagini din al căror conținut rezultă fapte sau

împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului.

Făcând parte din mijloacele de probă și analizând și întreaga economie a textelor ce

reglementează aceste noi mijloace de probă, este de la sine înțeles că se înscriu într-un cadru

procesual bine delimitat, în sensul că este obligatorie să fie începută urmărirea penală în cauză.

Concluzia este firească dacă avem în vedere organele judiciare ce desfășoară aceste

activități (cu totul altele decât cele de la actele premergătoare începerii urmăririi penale) dar și

interesul enorm privind protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prin

intervenția judecătorului.

Procesul de comunicare a fost perceput ca element fundamental al existentei umane inca

din antichitate,insasi etimologia termenului dovedind acest lucru.Unii autori definesc

comunicarea ca un “proces prin care un emitator transmite informatii receptorului,prin

intermediul unui canal,cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”.

In ceea ce priveste interceptarea si inregistrarea,pentru intelegerea corecta a termenilor,este

necesara mai intai definirea acestora,asa cum notiunile sunt descrise in Dictionarul Explicatil al

Limbii Romane.

Astfel,inregistrarea semnifica imprimarea a sunetelor,fenomenelorluminoase cu alte

cuvinte rezultatulactiunii de a inregistra,iar interceptarea reprezinta actiunea de a intercepta si

rezultatul ei,respectiv,descoperirea,surprinderea si controlareaunei convorbiri telefonice,a unei

corespondenteintre doua persoane,inclusiv prin intermediul unei instalatii speciale.

Termenul audio reprezinta un element de compunere care se refera la frecventeleundelor

sonore,iar audiofrecventa inseamna frecventa cuprinsa in banda undelor sonore perceptibile

pentru urechea umana.

1 Mircea Damaschin,,Drept procesual penal’’,Wolters Kluwer,București,20102

Video semnifica termenul sau elementul de compunere cae deserveste proprietati utilizate in

televiziune in care sunt efectuate operatii cu informatia luminoasa continuta in imagini sau ceea

ce este referitor la sistemele de inregistrare si transmitere a imaginii.

Videofrecventa inseamna fiecare dintre frecventelecuprinse in spectrul semnalului de

imagine al unui canal de televiziune.

Convorbirea reprezinta conversatia,discutia,iar convorbirea telefonicaeste aea comunicatie

bilaterala realizata prin intermediul unei instalatii telefonice.

Adjectivul ambiental se refera la insusirea ce reflecta modul de realizare a unei actiuni,si

anume o insusire care tine de mediul ambiant sau inonjurator.

Ca proba s-au manifestat retineri si rezerve,datorate in principal,faptului ca pot fi trucate

destul de usor.Amplificarea fenomenului infractiona,prin folosirea mijloaceleor tehnice de

comunicare,a determinat acceptarea,in anumite conditii,a folosirii unor interceptari si inregistrari

a convorbirilor telefonice si a altor comunicatii,mai ales in cazul acelor infractiuni a caror

probetiune nu era posibila astfel.Astfel putine sunt legislatiile care nu reglementeaza ca mijloace

de proba astfel de interceptari si inregistrari,audio si video.

In tara noastra,Legea nr.51\1991 privind siguranta nationala a prevazul posibilitatea

intercepatrii si inregistrarii convorbirilor si a altor comunicatii in cazul pregatirii si savarsirii de

infractiuni care sunt amenintari la adresa sigurantei nationale;apoi Legea nr.26\1994 privind

Politia Romana a extins aceasta posibilitate si in cazul crimei organizate si a unor infractiuni

grave,daca era necesara pentru efectuarea urmaririi penale.

Modul in care au fost reglementate intercepatarile si inregistrarile audio sau video se

inscriu in aceasta dispozitie constitutionala,mai ales ca restrangerea nu a adus atingere

existenteidreptului,fiind proportionala cu situatia care a determinat-o.De astfel

introducereaacestor restrictii la inviolablitatea convorbirilor telefonice si a comunicatiiilor,la

respectarea vietii private si familiale, a domiciliului si a corespondentei,daca masurile sunt

necesare pentru securitatea nationala,siguranta publica.apararea ordinii si prevenirea faptelor

penale este prevazuta si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului documente ratificate de

tara noastra.

In ce priveste notiunea de interceptari ea cuprinde intervenirea organelor autorizate in

orice fel de convorbiri sau comunicatii telefonice sau prin orice mijloc de electronic de

comunicare-radio,televiziune particulara si de interior nesupuse publicitatii care implica ideea de

confidentialitate intre cei care o efectueaza.3

Înregistrările audio cuprind imprimările pe bandă magnetică sau pe orice alt suport

ale unor convorbiri sau comunicări, fie că sunt interceptate autorizat ori urmează a fi efectuate în

viitor, într-un anumit moment și într-un anumit loc, între două sau mai multe persoane; se au în

vedere microfoane puse în anumite camera, în anumite locuri, care să înregistreze convorbirile

sau comunicările, fără ca cei care efectuează să știe că sunt înregistrate.

Legea se referă și la înregistrările video - de imagini – ,care cuprind fotografiile și filmele

operative, executate de organele de urmărire penală fără aprobare sau fără cunoștința celor

înregistrați.Înregistrările de imagini cuprind și înregistrările făcute

1.2 Conditiile necesare pentru autorizarea de interceptari si inregistrari

audio sau video.

a)Limite privind infractiunile pentru care se pot autoriza interceptarile si

inregistrarile video sau audio.

Legea nr141\1996 a autorizat inregistrarile audio sau video in cazul in care sunt date sau

indiii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unor infractiuni pentru care urmarirea penala se

face din oficiu,deschizand un front larg de derogare de la inviolabilitatea convorbirilor telefonice

si a corespondentei,a vietii intime,deoarece infractiunilepentru care urmarirea penala depindea de

plangerea prealabila a partii vatamate,de sesizarea sau autorizarea organului competent erau intr-

un numar restrans.In vederea restrangerii cererii sferei infractiunilor pentru care astfel de

inregistrari pot fi autorizate,prin Legea nr.281\2003 s-a prevazut,pe langa limita initiala ca

urmarirea penala sa poata fi efectuata din oficiu,si tipurile de infractiuni pentru care se poate da

autorizarea de inregistrare:infractiunile contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si

de alte legi speciale,cele de trafic de stupefiante,trafic de arme si trafic de persoane,acte de

terorism,spalarea banilor,falsificarea de monede sau alte valori,in cazul infractiunilor prevazule

de Legea nr.78\2000 pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptieori a altor

infractiuni grave.In aceasta ultima situatie,caracterul grav al infractiunii se stabileste de

3 Nicu Jidovu,,Drept procesual penal’’Ed.C.H.Beck,București,2006

autoritatea care emite autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video,luandu-se

drept criteriu pedeapsa prevazuta de lege,cum ar fi,de exemplu,detentiunea pe viata sau

inchisoarea mai mare de 10 ani.

Pentru a dispune autorizarea,este necesara indeplinirea si a unei alete conditii prevazute

de lege,anume ca pentru asemenea infractiune grava,nenominalizata de lege,interceptareasi

inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea

participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.

Autorizarea se poate da si in cazul infractiunilor care se savarsesc prin comunicare

telefonica sau prin alte mijloace de comunicare electronica.

Prin determinarea infractiunilor pentru care se pote da autorizatie de interceptare si de

inregistrare,autoritatea care cere sau va da o asemenea autorizatie trebuie sa se incadreze in

aceasta sfera,pastrand legalitatea masurii,pentru descoperirea infractiunii si identificarea

infractorilor.Legea cere sa existe date si indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea uneia

din infractiunile la care se refera art.91;prin date se inteleg informatiile provenite din orice

surse,cum ar fi plangeri,denunturi,note informative:sunt “indicii temeinice” atunci cand datele

existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte

premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.

b)Limite cu privire la persoane.

Mentinandu-se si conditia ca pentru infractiunea in pregatire sau savarstita,urmarirea sa

poata incepe din oficiu,inseamna ca,desi,s-a savarsit una din aceste infractiuni la care se refera

art.91 alin.2 nu se va putea acorda autorizatie daca legea prevede,in legatura cu persoana

faptuitorului,inceperea urmaririi penale numai la sesizarea sau autorizarea prealabila a organului

prevazut de lege,cum ar fi pentru ministri,pentru persoana care a savarsit o infractiune contra

reprezentantului unui stat strain,deoarece,potrivit art.221 alin.2 este impiedicata inceperea

urmaririi penale din oficiu in lipsa unei astfel de sesizari sau autorizari prealabile.

c)Limitari in timp a acordari autorizatiei de interceptare si de inregistrare

audio si video.

Autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video se da pe durata necesara,dar

nu pentru mai mult de 30 de zile;autorizarea poate fi reinnoita inainte sau dupa expirarea celei

anterioare ,in aceleasi conditii in care a fost data,pentru motive temeinic justificate,fiecare

prelungire neputand depasi 30 de zile,stabiindu-se la 120 de zile durata maxima a inregistrarilor

autorizate pentru aceeasi persoana si fapta.

Se pune problema daca autorizarea de intrceptare si de inregistrare audio sau video se

poate da numai dupa ineperea urmaririi penale sau si inainte de aceasta,ca act premergator al

urmaririi penale.Perchezitia nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale,ceea ce nu

s-a prevazut si pentru interceptarile si inregistrarile audio sau video,desi si textele privind aceste

mijloace de proba au fost modificate.Intrucat inregistrarile audio sau video pot fi autorizate

atunci vand sunt date si despre pregatirea savarsirii unor infractiuni grave si penru identificarea

sau localizarea infractorilor, ceea ce implica si o munca de informare,in lipsa unui text

prohibitiv,aceste inregistrari pot fi efectuate si ca act premergator,daca sunt autorizate potrivit

legii.Procurorul este obligat sa dispuna incetarea imediata a interceptarii si inregistrarii audio sau

video,chiar inainte de expirarea duratei autorizatiei daca nu mai exista motivele care le-au

justificat,informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.4

1.3 Conditiile in care se efectueaza interceptarile si inregistrarile video.

Dupa obtinerea autorizatiei din partea judecatorului desemnat,sau in caz de urgenta,in

baza ordonantei sale motivate,procurorul procedeaza personal la interceptari si inregistrari ori 5poate dispune ca aceasta sa fie efectuate de organul de cercetare penala.La efectuarea

interceptarilor si inregistrarilor audio dau concurs tehnic specialisti din Serviciul de

Ttelecomunicatii Speciale sau din alte servicii informative,care sunt obligati sa pastreze secretul

operatiunii efectuate,sub sanctiune penala.Inregistrarile se fac pe banda magnetica,role sau

casete,ori pe oricare tip de suport.

Despre efectuarea interceptarilor si inregistrarilor autorizate,procurorul sau organul de

cercetare penala intocmeste un proces-verbal in care se mentioneaza autorizatia data de instanata

pentru efectuarea acestora,numarul sau numerele posturilor telefonice intre care s-au purtat 4 ”Tratat de drept procesual penal”,Grigore Theodoru,Editura Hamangiu,Bucuresti 25

convorbireile,numele persoaneleor care le-au purtat,daca sunt cunoscute,data si ora fiecarei

convorbiri in parte si numarul de ordine al suportului pe care s-a facut imprimarea.

Convorbirile inregistrate sunt redate integral in forma scrisa si se ataseaza la procesul-

verbal,cu certificarea pentru autenticitate de catre organul de cercetare penala,certificat si

contrasemnat de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in acea

cauza.Daca interceptarea sau inregistrarea s-a facut de procuror,verificarea si contrasemnarea se

face de catre procurorul ierarhic superior.La procesul-verbal se ataseaza banda magnetica sau

orice alt tip de suport care contine inregistrarea convorbirii,sigilata cu sigiliul organului de

urmarire penala.Aceleasi conditii de autorizare de inregistrare si de certificare se aplica

inregistratilor de imagini,cu exceptia redarii in forma scrisa.

La prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului sau inculpatului,procurorul

este obligat sa-i prezinte acestuia procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si

sa asigure la cerere,ascultarea acestora.

In conformitate cu prevederile art. 911 alin. (1) C. proc. pen., interceptarile si

inregistrarile audio sau video se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea

procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de lege,

daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea

penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impune pentru stabilirea situatiei de fapt

ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori

cercetarea ar fi mult intarziata. In dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol sunt enumerate

infractiunile pentru care pot fi autorizate interceptarile si inregistrarile audio sau video.

Din analiza prevederilor art. 911 alin. (1) si (2) C. proc. pen., care stabilesc in mod strict

conditiile legale de realizare a interceptarile si inregistrarile audio sau video, rezulta ca

legalitatea acestora nu este conditionata de inceperea urmaririi penale, ci interceptarile si

inregistrarile audio sau video pot fi autorizate si in faza actelor premergatoare.    

(Sursa: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 10 din 7 ianuarie 2008)

 

Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau

prin orice mijloc electronic de comunicare.interceptarea si inregistrarea convorbirilot telefonica.

Comunicarile pot fi inregistrate in doua moduri:cu stirea uneia dintre persoanele care

comunica,controland mijlocul de comunicatie folosit de catre acesta,sau fara stirea vreuneia

dintre persoanele implicate prin intermediul activitatii de interceptate.

In primul caz,inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de la posturile din

retelele de telefonie fixa sau mobila poate fi efectuata prin:

a)conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului de telefonie fixa care este supravegheat sau

la un alt circuit suplimentar,care se adauga celui primar;

b)conectarea la telefon mobil a unui dispozitiv care asigura preluarea si transmiterea semnalului

audio catre aparatul de inregistrare;

c)plasarea microfonului aparatului de inregistrare in aproprierea difuzorului microreceptorului

aparatului telefonic clasic sau a difuzorului telefonului mobil,astfel incat microfonul respectiv

sa inregistreze atat sunetele din mediul ambiant cat si cele transmise prin intermediul retelei

telefonice.

Capitolul 2:Procedura de efectuare a interceptărilor și a înregistrărilor

Punerea in executare a utorizatiei echivaleaza cu executarea unei dispozitii emise de

judecator sau de procuror.In sfera actelor de punere in executare intra atat realizarea

activitatilor din punct de vedere ehnic,cat si fixarea acestor activitati si a rezultatelor acestora

in diverse acte procedurale.

2.1 Procedura autorizarii efectuarii interceptarii si a inregistrarilor6

Daca in prevederea legala anterioara autorizarea se dispunea numai de presedintele

instantei,potrivit reglementarilor in vigoare,masura de autorizare a interceptarilor si

inregistrarilor audio si video este acordata presedintelui instantei competente sa judece fondul

cauzei,iar in cazul in care aceasta lipseste,autorizarea poate fi data de un judecator desemnat de

presedintele instantei.

Noile dispozitii reglementeaza posibilitatea unei competente teritoriale

alternative.Astfel,autorizatia poate fi emisa atat la nivelul instantei careia i-ar reveni competenta

sa judece cauza in prima instanta,cat si al instantei corespunzatoare in grad instantei careia i-ar

reveni competenta sa judece cauza in prima instanta in a carei circumscriptie se afla sediul

parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.In

caz de sesizare simultana,competenta revine instantei in circumscriptia careia se efectueaza sau

se supravegheaza urmarirea penala.

In practica,procurorul ce efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala,inainte de a

cere autorizarea interceptarilor si inregistrarilor,intocmeste un referat in care sunt incluse,alaturi

de temeiurile de drept si temeiurile de fapt ce stau la baza unei astfel de solicitari,Astfel din

cuprinsul referatului,bazat pe pisele dosarului,trebuie sa rezulte fara echivoc necesitatea

autorizarii unor astfel de activitati,data fiind natura faptei si specificul actelor materiale.Cu alte

cuvinte,procurorul trebuie sa formeze convingerea instantei in ceea ce priveste imposibilitatea

administrarii unor astfel de mijloace de proba care sa conduca,in acel stadiu al anchetei penale,la

aflarea adevarului,identificarea ori localizarea participantilor sau la realizarea cu celeritate a

actelor de urmarire.

Referatul,alaturi de dosarul cauzei,este inaintat instantei prin adresa,iar dupa ce

delibereaza,judecatorul se pronunta in cel mai scurt timp asupra celor solicitate.In situatia in care

autorizeaza efectuarea unor activitati de interceptare si inregistrare,presedintele instantei sau

6 Drept Procesual penal, parte generala, Adi Aroveanu,Editura CH. Beck, Bucuresti 2009

judecatorul desemnat de acesta se pronunta prin incheierea motivata care trebuie sa cuprinda

indiciile concrete si faptele care justifica masura,motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt

sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea

ar fi mult intarziata,persoana,mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii si perioada

pentru care sunt autorizate interceptarea si autorizarea.

Tot in incheiere judecatorul dispune emiterea autorizatiei sau autorizatiilor,apoi dupa

inregistrarea incheierii in registrul special,le trimite pentru punerea in aplicare parchetului

solicitant,indicand organul ce va proceda la punerea in executare a masurilor dispuse.Pentru

motive temeinice justificate,autorizatia poate fi reinnoita inainte sau dupa ezpirarea celei

anterioare,fiecare prelungire neputand depasi 30 zile.Durata maxima a interceptarilor si

inregistrarilor autorizate,cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta,nu poate depasi 120 de

zile.

Daca nu mai exista motivele care au justificat solicitarea autorizatiei,procurorul dispune

prin ordonanta incetarea imediata a interceptarilor si inregistrarilor,inainte de expirarea duratei

de valabilitate,informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.

In caz de urgenta,cand intarzierea obtinerii autorizatiei ar aduce grave prejudicii activitatii

de urmarire,procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala,poate dispune,prin

ordonanata motivata,interceptarea convorbirilor pe o durata de cel mult 48 de ore.Ordonanta se

inscrie in registrul special prevazut in art.228 alin.1 apoi este transmisa in vederea punerii in

executarea organului de urmarire penala ori serviciilor de informatii specializate.

Folosirea de catre legiuitor a sintagmei “in caz de urgenta” nu este

intamplatoare.Interceptand strict terminologia se constata ca pentru aceeasi persoana si aceeasi

fapta procurorul poate autoriza cu titlu provizoriu o singura data,pentru motive de

urgenta,efectuarea interceptarilor si inregistrarilor.

Dupa realizarea activitatilor autorizate cu titlu provizoriu,dar nu mai tarziu de 48 de ore

de la expirarea termenului pentru care s-a emis autorizatia,procurorul prezinta ordonanta

impreuna cu suportul inregistrarilor si un proces verbal de redare rezumativa a aconvorbirilor,in

vederea confirmarii,judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in

prima instanta,judecatorul urmand a se pronunta in termen de cel mult 24 de ore,prin incheierea

motivata,asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei.

Si in acest caz,aprecierea legalitatii si temeiniciei ordonantei presupune verificarea,atat a

temeiurilor de drept,cat si cele de fapt.Daca in ceeea ce priveste temeiurile de drept teztul de

llege nu lasa loc interpretarii,in ceea ce priveste temeiurile de fapt ordonanta trebuie sa

oglindeasca caracterul urgentei autorizarii de catre procuror a unor activitati de interceptare si

inregistrare.Prin urmare,din motivarea ordonantei si din continutul inregistrarilor efectuate

trebuie sa rezulte ca,in lipsa autorizarii si efectuarii activitatilor,administrarea probatoriului ori

identificarea participantilor ar fi fost compromisa,iar in atari conditii solicitarea adresata instantei

pentru autorizare ar fi fost tardiva.7

Dupa realizarea examenului asupra legalitatii si temeiniciei masurii dispuse de

procuror,instanta confirma sau infirma ordonanta prin incheiere motivata data in camera de

consiliu.In situatia in care ordonanata este confirmata,iar procurorul a solicitat prelungirea

autorizarii,judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inregistrarii in

conditiile expuse anterior.

Autorizarea pe mai departe presupune asigurarea continuitatii masurilor de interceptare

scazand din perioada de valabilitate a autorizatiei perioada de timp in care masurile au fost

autorizate cu titlu provizoriu.

In ipoteza in care judecatorul nu confirma ordonanta procurorului,instanta va dispune

incetarea de indata a interceptarilor si inregistrarilor,iar cele efectuate vor fi sterse sau distruse de

catre procuror,incheindu-se un proces-verbal ce va fi comunicat in copie instantei.

Ca element de noutate,Codul de procedura penala prevede in art.91 alin.5 posibilitatea ca

datele sau informatiile concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte

infractiuni din categoria celor prevazute la art.91 ali.1 si 2 sa fie folosite si in alta cauza

penala,chiar daca pentru aceasta noua cauza nu s-a solicitat autorizarea interceptarii si

inregistrarii.

Un caz aparte il constituie convorbirile dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o

asista in proces.Legea a instituit ca si conditie suplimentara de admisibilitate existenta in

continutul inregistrarilor a unor date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea

sau comiterea uneia dintre infractiunile pentru probarea careia se poate solicita autorizarea.

7 ”Inregistrarile audio si audio-video”, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura CH.Beck, ucuresti 2010

2.2 Autoritatea care poate incuviinta interceptarile si inregistrarile audio sau video.

Potrivit art.13 din Legea nr.51\1991 privind siguranta nationala,autorizarea inregistrarilor

audio sau video,precum si a altor acte de investigatie pentru prevenirea,descoperirea si

combaterea faptelor care constituie un pericol pentru siguranta nationala,revine ca atributie unui

procuror desemnat in acest scopde procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de

Casatie si Justitie.In acelasi sens,s-a prevazut pentru politisti,in combaterea crimei organizate

prin Legea nr.26\1994privind organizarea si functionarea Politiei Romane.

Pe linia trecerii atributiilor privind ingradirea drepturilor constitutionale de la procurori la

judecatori,cum s-a intervenit in materie de arestarepreventiva cu ocazia revizuirii

Constitutiei,prevederile Legii nr.281\2003 au incredintat atributia de a autoriza interceptarile si

inregistrarile audio sau video presedintelui instantei careia i-ar revenicompetenta sa judece cauza

ca in prima instanta sau judecatorului anume anume desemnat de acesta.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60\2006 s-a prevazut si o alternativa,autorizarea

putand fi emisa si de presedintele instantei corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se

afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza

urmarirea penala.In lipsa presedintelui instantei,autorizarea se da de judecatorul desemnat de

acesta.Autorizatia se da in camera de consiliu,ceea ce asigura confidentialitatea masurii.

Autorizarea urmeaza a fi data de judecator si in cazul infractiunilor contra sigurantei

nationale,reglementata prin lege speciala.In caz de urgenta,cand intarzierea obtinerii autorizatiei

din partea judecatorului ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala,procurorul care

efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune cu titlu provizoriu,prin ordonanta

speciala,inscrisa intr-un registru special,interceptarea si inregistrarea pe banda magnetica sau pe

orice alt suport a unor convorbiri sau comunicari,pe o durata de cel mult 48 de ore.In urmatoarele

48 de ore ,procurorul trebuie sa prezinte ordonanta,impreuna cu suportul pe care sunt fixate

interceptarile si inregistrarile efectuate,cu transcrierea lor in rezumat intr-un proces

verbal,judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta,in vederea confirmarii.

Interceptarile si inregistrarile prevazute in art.91 pot fi efectuate personal de catre procurorul care

instrumenteaza cauza sau prin delegare,de catre lucratorii din cadrul politiei judiciare.

Intrucat aceasta activitate poate presupune cunostinte specializate,precum si echipamente si

mijloace tehnice complexe,in unele cazuri procurorul sau organul de cercetare penala poate apela

la concursul tehnic al altor persoane ce isi desfasoara activitatea in institutii din afara sistemului

judiciar.

Asemenea persoane sunt specialistii sau tehnicienii din cadrul altor institutii,de regula servicii

sau structuri specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor.Sunt autorizate sa detina si sa

foloseasca mijloace adecvate pentru verivicarea,prelucrarea si stocarea informatiilor,in conditiile

legii,urmatoarele institutii:

a)Serviciul Roman de Informatii;

b)Ministerul Internelor si Reformei Administrative,prin Directia Generala de Informatii si

Protectie Interna,Directia Generala Anticoruptie si Directia Generala de Combatere a

Criminalitatii Organizate.

c)Ministerul Apararii Nationale,prin Directia Generala de Informatii a Apararii.;

Existenta unei structuri tehnice care sa deserveasca parchetele ar avea efecte pozitive in planul

operativitatii si calitatii actelor de urmarire penala,avand in vedere legaturile directe si

permanente cu echipele de ancheta,precum si faptul ca membrii unor asemenea structuri tehnice

detin,in general.si cunostinte de cercetare penala.

Alegerea organului care va pune in executare autorizatia de interceptare si inregistrare se

realizeaza de catre instanta de judecata,la propunerea procurorului,in functie de mai multi

factori,cum ar fi:

a)competenta conferita prin legile de organizare si functionare organelor din care fac parte

persoanele chemate sa dea concurs tehnic;

b)competenta,inclusiv cea teritoriala,a diferitelor structuri organizatorice din cadrul acestor

organe;

c)posibilitatile tehnice ale acestora,mijloacele,echipamentele si specialisctii de care dispun;

d)elementele care tin de natura si caracteristicile cauzei penale respective.

2.3 Valoarea probanta a inregistrarilor audio sau video.

Conform principiului liberei aprecieri a probelor,inregistrarile audio si inregistrarile de

imagini nu au o valoare preferentiala,fiind egale,ca forta probanta,cu celelalte mijloace de proba.

Totusi,la aprecierea acestor mijloace de proba,organele judiciare trebuie sa acorde o atentie

sporita,avand in vedere riscul falsificarii lor.Acesta este si motivul pentru care,alaturi de

reglementarea conditiilor de efectuare si certificare a acestor inregistrri,legiuitorul a introdus o

dispozitie expresa privind verificarea acestor mijloace de proba,prin posibilitatea supunerii lor

unei expertize la cererea procurorului,a partilor ori din oficiu.

Totodata,inregistrarile efectuate de parti sau de alte perssoane,constituie mijloace de proba

cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.Orice alte

inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

In legatura cu momentul utilizarii acestui mijloc de proba,literatura juridica a recunoscut

posibilitatea efectuarii inregistrarilor,in caz de necesitate,si inainte de inceperea urmaririi penale,

situatie in care acestea au semnificatia unor acte premergatoare,putand fi valorificate,pe plan

probator prin intermediul procesului-verbal de consemnare a actelor premergatoare.

In conditiile in care interceptarile si inregistrarile audio si video au deschis noi dimensiuni

in materia mijloacelor de proba,acestea actioneaza la limita a ceea ce constitutional este

interzis,iar in anumite cazuri si conditii prevazute de lege este permis,imprejurari care le confera

un caracter de exceptie.

De asemenea,datorita problemelor tehnice ridicate,a mecanismului concret de

realizare,acest mijloc de proba prezinta un grad sporit de dificultate in administrare,astfel incat se

recurge la utilizarea sa numai in situatia in care elucidarea unei cauze complexe nu este posibila

prin folosirea altor mijloace de proba.

In art. 64,inregistrarile audio sau video sunt trecute prin mijloace de proba.In realitate

acestea sunt procedee probatorii,deoarece constau dintr-o serie de operatiuni tehnice,de

inregistrare si transcriere,efectuate de tehnicieni,cu certificari corespunzatoare,care se finalizeaza

intr-un proces-verbal,devenit mijlocul de proba in care sunt consemnate convorbirile si

comunicarile ori in care sunt imaginile care sunt probe.

Fiind trecute printre mijloacele de proba,se inscriu in regula generala ca probele nu au

valoare dinainte stabilita,ceea ce inseamna ca pot contribui la aflarea adevarului in masura in

care formeaza increderea ca reflecta corect existenta si continutul unor convorbiri sau imaginea

unor persoane,obiecte,locuri.Fara indoiala ca,pentru cei care au obligatia sa faca aprecierea

probelor,aceste imprejurari si inregistrari le produc incredere ,deoarece ele au fost obtinute fara

ca cei care au fost inregistrati audio sau video sa stie si sa ascunda fapte reale sau sa inventeze

fapte ireale.

Se stie,insa,ca tehnica permite astazi ca unele inregistrari sa fie falsificate,fie prin

preluarea numai a unor parti din convorbire sau comunicarile care au avut loc in trecut si

declarate ca inregistrate recent,prin inlaturarea din text a unor parti din convorbiri sau

comunicari,fie prin transpunerea sau indepartarea unor imagini.Este dreptul celor interesati

partile din proces,procurorul,instanta de judecata sa aiba indoieli asupra corectitudinii celor

inregistrate in total sau in parte,mai ales daca nu se incadreaza in programul probeleor

administrate.In cazul unor astfel de suspiciuni de falsificare,la cererea procurorului,a partilor sau

din oficiu,instanta poate dispune suspendarea inregistrarilor audio sau video expertizei

tehnice,care sa verifice autenticitatea si continuitatea inregistrarilor.

Ca urmare,aceste inregistrari audio sau video servesc ca mijloace de proba in procesul

penal prin ele insele,daca nu sunt contestate,sau prin confirmarea lor de expertiza tehnica,daca au

existat indoieli asupra conformitatii lor cu realitatea.In cazul in care expertiza tehnica constata

lipsa de autenticitate a inregistrarilor sau intervenirea in text prin mixaje sau inlaturari de peisaje

din convorbiri ori prin trucaje de imagini,inregistrarile audio sau video nu pot fi retinute in

solutionarea cauzei;in baza art.64 nu pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal atunci

cand au fost facute cu incalcarea dispozitiilor legale.Potrivit art.91 inregistrarea convorbirilor

dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de

proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoate

la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni,dintre cele prevazute de lege drept

conditie pentru autorizare interceptarii.

Inregistrarile audio sau video prezentate de parti pot servi ca mijloace de proba;aceste

inregistrari pot fi efectuate de amatori sau profesionisti,inainte de proces sau in timpul

procesului;ele pot servi ca mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe

care le-au purtat cu tertii.

Capitolul 3.Realizarea inregistrarilor audio-video in mediul ambiental

Legea procesual penala nu detaliaza conditiile si modalitatile in care pot fi efectuate

inregistrarile in mediul ambiental.localizarea sau urmarirea prin GPS ori alte mijloace

electronice de supraveghere,ci foloseste o norma de trimitere cu caracter general,intreaga

procedura urmand a se raporta la cerintele impuse interceptarii si inregistrarii convorbirilor

fectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare.8

Astfel,din economia art.91,rezulta ca dispozitiile referitoare la categoriile de infractiuni

pentru probarea carora poate fi uzitat acest mijloc de proba,emiterea autorizatiei,organele

chemate sa realizeze punerea in executare si obligatiile ce le incuba acestora,fixarea activitatilor

in acte procedurale si certificarea inregistrarilor se aplica in mod corespunzator.

3.1 Selectarea mijloacelor tehnice ce urmeaza a fi utilizate in cadrul

activitatilor de inregistrari ambientale.

In vederea executarii operatiunilor de interceptare si inregistrate este necesar ca

ofiterilor de politie judiciara si tehnicienilor sa le fie puse la dispozitie date minime care deseoro

exced datelor mentionate in acte de autorizare.

Asemenea date permit alegerea corecta a modalitatilor concrete de actiune si a mijloacelor

tehnice si se pot referi la activitatea infractionala,personalitatea faptuitorilor,metodele folosite

de catre acestia,locul si timpul intalnirilor care urmeaza a fi monitorizate.

Selectia tipului si performantelor mijloacelor tehnice speciale care urmeaza sa fie folosite

se face in functie de urmatoarele cerinte generale:

-scopul in care sunt utilizate;

-necesitatea de camuflare si dsimulare;

-conditiile de mediu si alte conditii in care se efectueaza inregistrarea;

-caracteristicile si parametrii tehnici,in special modalitatea de stocare a informatiei si

autonomia de functionare,data in capacitatea de inmagazinare si viabilitatea sursei de

alimentare;

8 Revista de drept penal, Asociatia Romana de Stiinte Penale nr.1,ianuarie-martie 2009

Pentru intelegerea naturii,modului de functionare si performantelor diverselor tipuri de

mijloace tehnice sunt necesare cateva precizari pentru fiecare dintre acesteaa.9

Din punc de vedere al timpului lor,este preferabila utilizarea mijloacelor de inregistrare

audio-video care asigura preluarea unui volum maxim de informatii din mediul supravegheat si

prezinta avantajul sincronizarii temporale a sunetelor si imaginilor.

Transmiterea prin cablu pe medii de stocare are avantajul ca nu mai necesita alte

operatiuni ulterioare,iar mediile respective au un mare grad de manevrabilitate,in timp ce

inregistrarea pe medii incorporate prezinta avantajul unei capacitati mai mari de stocare si al

continuitatii inregistrarii.

Mijloacele performante de inregistrare digitala,audio si video asigura o calitate foarte

inalta a rezultatelor obtinute,iar dak inregistrarea se face pe principiul memoriei

statice,descarcarea informatiilor obtinute se poate realiza aproape instantaneu printr-o

interfata USB cu rata mare de transfer,direct pe computerul personal,cu toate avantajele care

decurg cat priveste posibilitatile de pastrare si prelucrare a informatiilor.

Mijloacele tehnice de inregistrare cu transmitere prin radio-emisie constau in complete

de inregistrare formate dintr-un microfon si un emitator modulat care preia si transforma

sunetul si imaginile,pe care le transmite sub forma unor semnale radio pana la un receptor si un

aparat de inregistrare,care transforma undele radio in semnale electrice si,respectiv,stocheaza

informatiile obtinute pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport.

Completele de interceptare si inregistrare pot fi intregite prin intermediul unui

radioreleu tip receptor care,plasat in limita razei de actiune a emitatorului,preia si amplifica

semnalul emis de acesta,dupa care il retransmite catre receptor,care poate fi situet la distante

considerabil mai mari.

Alegerea emitatorilor se efectueaza in functie de distanta de la care se efectueaza

receptia,caracteristicile mediului,durata de functionare.Principalele vulnerabilitati ala unui

astfel de echipament constau in calitatea receptiei,raza limitata de actiune si in posibilitatea

interceptarii transmisiei de catre persoane neautorizate.

Un alt element restrictiv il reprezinta durata de functionare a sursei de alimentare,dar

acest neajuns poate fi depasit prin folosirea emitatorilor telecomandati,care pot fi porniti si 9 Decizia nr.57/2002 a Curtii constitutionale,in Curierul Judiciar nr.4/2002

opriti de la distanta,asigurandu-se astfel posibilitatea unei functionari mai

indelungate.Avantajul esential al folosirii unor astfel de mijloace tehnice constain posibilitatea

receptiei in timp real a sunetelor si imaginilor transmise,motiv pentru care asemenea mijloace

sunt utilizate in timpul actiunilor care presupun,la un moment dat,interventia echipeiechipei

operative,in special in situatia constatarii infractiunilor flagrante.In schimb,mijloacele cu

transmitere,insa prezinta,in orice conditii,garantia calitatii si continuitatii inregistrarii.

3.2 Realizarea inregistrarilor in mediul ambiental

Simplist vorbind,aceste procedee probatorii presupun trei operatiuni

majore:instalare(montarea,asezarea,fixarea),intretinerea(mentinerea in functiune prin

schimbare sau incarcarea surselor de alimentare,prin inlocuirea mediilor de stocare a

informatiei sau prin repararea componentelor defecte)si recuperarea(ridicarea) mijloacelor

tehnice de interceptare si inregistrare.

Avand in vedere gradul de miniaturizare atins in constructia unor astfel de

componente,mascarea acestora este posibila intr-o gama larga de obiecte,mergand de la

disimularea in imbracaminte,elemente de mobilier,articole electrice sau electronice,obiecte de

uz personal pana la plasarea acestora in elemente de constructii existente in spatiile de interes.

Practic,singurele limite posibile in acest domeniu sunt cele fixate de imaginatia si

experienta ofiterilor de politie judiciara,tehnicienilor si specialistilor.

Fiecare activitate de interceptare si inregistrare a unor convorbiri sau comunicari are

caracter unic si irepetabil,presupunand riscuri tehnice sau procedurale,precum si asumarea,in

cel mai inalt grad,a responsabilitatiii celor care o efectueaza.

Totodata,aceasta nu este o activitate mecanica sau izolata in sensul ca presupune un

complex de autoritati anterioare,menite pregatirii procedurale,precum si asumarea,in cel mai

inalt grad,a responsabilitatii celor care o efectueaza.

De asemenea,fiecare activitate de interceptare si sau inregistrare,activitate ce are in sine

un anumit grad de complexitate,este precedata de un studiu tehnic amanuntit care are rolul de

a stabili conditiile concrete in care se va efectua inregistrarea,inclusiv categoriile de mijloace

tehnice care vor fi utilizate.10

Deseori,in practica,obtinerea unei inregistrari corespunzatoare avand o durata de doar

cateva minute presupune zile intregi de munca din partea echipei de ancheta,inovatii tehnice si

reactii spontane la incidentele care pot sa apara pe parcursul derularii actiunilor.

3.3 Inregistrarile de imagini

Nu de putine ori,in activitatea de administrare a probatoriului,pentru a monitoriza

activitatea celr in cauza se apeleaza la metodele si mijloacele utilizate de organele de

supraveghere operativa.

Astfel,in cursul executarii supravegherii pot fi fixate prin video-filmare sau fotografiere

judiciare aspecte de interes referitoare la actiunile celui urmarit,cum ar fi

intalnirile,frecventarea adreselor ori utilizarea anumitor autovehicule.

Aceste imagini,pentru a capata valoare probanta trebuie fixata in baza unei autorizatii

emise in conditiile aratate mai sus,legea procesual penala statuand prin norma cuprinsa in

art.91 faptul ca dispozitiile art.91 se aplica in mod corespunzator,iar procedura de certificare

este cea prevazuta in cazul celorlalte tipuri de inregistrari,cu exceptia redarii in forma

scrisa,dupa caz.

Mentionarea sintagmei “dupa caz”se dovedeste utila in situatia in care in speta au foet

efectuate inregistrari audio-video.

In practica,referitor la anumite imprejurari surprinse de imagini,cel ce tehno-redacteaza

procesul-verbalde redare include anumite comentarii ce vin sa creioneze comportamentul celui

inregistrat.Astfel,cu titlu de exemplu,se poate mentiona situatia in care subiectul intra sau iese

dintr-o incinta,comunica prin gesturi,cea in care primeste un bun fara a replica prin cuvinte

despre actiunea sa.11

10 Monitorul Oficial nr.248 din 12 aprilie 201211 E. Stancu,Tratat de Criminalistica,revazuta si adaugita,Editura.Universul Juridic,Bucuresti,2002

Activitatile surprinse in cursul supravegherii sunt fixate cronologic in cuprinsul unui

proces-verbal ce contine,pe langa prevederile art.91 si celelalte mentiuni deja amintite in

randurile ce preced,iar corespondenta dintre cele relatate in scris si in imaginile fixate prin

video-filmare sau fotografiere judiciara se realizeaza prin intocmirea unei planse fotografice,ca

parte integranta a actului procedural.

Dificultati de valorificare a imaginilor intervin in cazul in care supravegherea este

realizata de catre structuri ale serviciilor de informatii.

In aceste cazuri,pe langa imprejurarea ca persoanele care realizeaza efectiv activitatea nu detin

calitatea de ofiter sau agent de politie judiciara,actele intocmite sub titlul de “Nota de

supraveghere”fac parte din categoria actelor extra-procesuale.

Mai mult,practica acestor institutii este de a le acorda caracter clasificat,imprejurare

care,alaturi de folosirea numelor conspirative alocate subiectilor,fac dificila administrarea

inregistrarilor.

3.4 Localizarea sau urmarirea prin GPS

In literatura tehnica, acronimul G.P.S. deriva de la denumirea in limba engleza Global

Positioning System ce denumeste reteua de sateliti geostationari care,prin datele

transmise,permit pozitionarea geografica a unui receptor.

Initial inovat ca aplicatie militara,localizarea sau urmarirea prin GPS inregistreaza si

transmite permanent activitatea unui vehicul ori a unui alt purtator 24 de ore din 24,indiferent

daca aceasta solutioneaza sau se deplaseaza.

Informatiile de localizare sunt obtinute de la satelitii din sistemul GPS si sunt transmise

intre echipamentul mobil montat in vehicul si serverul central al sistemului folosind,in unele

cazuri,servicii tip GPRS.Unele echipamente permit stocarea traseului in memoria interna a

unitatii mobile, asigurand posibilitatea retransmiterii lor in cazul intreruperii legaturii.12

12 www.linx.ro/gps-date definitii.htm

3.5 Sistemul de goniometrare si localizare pentru telefoane GSM

Folosind sistemul de goniometrare se poate determina directia din care emite un anumit

telefon GSM sau locatia acestuia,chiar daca telefonul GSM este in modul stand-by.In mod

normal un telefon mobil pornit rareori emite semnale,exceptand cazul in care este angajat intr-

o convorbire.

Din acest motiv,sistemele de acestgen determina telefonul mobil sa emita un

semnal(asa-numitul “apel ascuns”),fara ca utilizatorul sa realizeze acest lucru.

Sistemul informeaza unitatea de goniometrare despre inceputul si sfarsitul acestui “apel

ascuns” si, de asemenea,despre IMSI si IMEI ale mobilului in cauza.

Comunicarile pot fi inregistrate in doua moduri:cu stirea uneia dintre persoanele care

comunica,controland mijlocul de comunicatie folosit de catre acesta,sau fara stirea vreuneia

dintre persoanele implicate prin intermediul activitatii de interceptate.

In primul caz,inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de la posturile din retelele

de telefonie fixa sau mobila poate fi efectuata prin:

a)conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului de telefonie fixa care este supravegheat sau

la un alt circuit suplimentar,care se adauga celui primar;

b)conectarea la telefon mobil a unui dispozitiv care asigura preluarea si transmiterea semnalului

audio catre aparatul de inregistrare;

c)plasarea microfonului aparatului de inregistrare in aproprierea difuzorului microreceptorului

aparatului telefonic clasic sau a difuzorului telefonului mobil,astfel incat microfonul respectiv sa

inregistreze atat sunetele din mediul ambiant cat si cele transmise prin intermediul retelei

telefonice.

In cel de-al doilea caz,cand comunicatiile telefonice sunt interceptate si inregistrate fara

stirea persoanelor care le comunica,aceste operatiuni sunt efectuate in prezent prin intermediul

Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor,administrat de catreServiciul Roman de

Informatii.Sistemul are acoperire nationala si asigura,in conditiile legii,preluarea traficului

oricarui agent calificat in exploatarea unei retele sau furnizarea de servicii de telecomunicatii

autorizate.De asemenea,sistemul este informatizat in totalitate si este configurat incat

functioneaza automatizat,exclude si semnaleaza orice interventie neautorizata,inclusiv din partea

operatorilor care il deservesc.

GSM.(Sistemul Global de Comunicatii Mobile)este un sistem european de comunicatii

mobile creat in anul 1986 ca aplicatie militara si care este folosit comercial,in mod unicat,din

anul 1991.

Fiecare terminal GSM si fiecare cartela SIM cu care este prevazut acesta au cate un cod

unic:codul IMEI(Identitate internationala a echipamentului mobil)corespunzator aparatului

telefonic si codul IMSI (Identitate internationala a abonatului mobil)pentru cartela telefonica.

Aceasta pereche de coduri defineste,la un moment dat,orice utilizator de servicii GSM,iar

cunoasterea acestora este esentiala pentru individualizarea aparatului GSM,identificarea

persoanei respective si a zonei in care se gaseste,precum si pentru interceptarea si inregistrarea

comunicatiilor telefonice efectuate prin terminalele GSM.

In principiu,interceptarea comunicatiilor telefonice prin folosirea sistemului national

mentionat se efectueaza prin intermediul conexiunilor dintre sistem si repartitoarele centrelor

telefonice ale retelelor de telefonie fixa si,respectiv,centrele de comutatie ale retelelor telefonice

GSM.Cand situatia o impune,comunicatiile telefonice pot fi supravegheate in timp real,operatorii

sistemului informand de indata organele de urmarire penala cu privire la continutul tuturor

convorbirilor care au loc prin intermediul postului telefonic monitorizat.

Componenta de baza a unei retele GSM este celula.

Dupa cum se stie in Romania sunt trei mari operatori GSM:CONNEX-VODAFONE si

ORANGE au o licenta de 900Mhz iar COSMOTE are la baza o licenta pe 1800Mhz.

O alta posibilitate pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor GSM consta in

utilizarea unor echipamente complexe,care au aptitudinea de a identifica cele doua coduri

unice,captand legatura radio pentru terminalul GSM si statia de baza a celui in care se afla

utilizatorul.13

13 ”Inregistrarile audio si audio-video”, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura CH.Beck, Bucuresti 2010

Concluzii

Amplificarea fenomenului infracțional, a determinat folosirea unor interceptări ți înregistrări ale convorbirilor telefonice mai ales în cazul acelor infracțiuni a căror probațiune nu era posibilă.Astăzi puține sunt țările care nu reglementează ca mijloace de probă astfel de interceptări și înregistrări, audio sau video.

Sarcina justiției în cadrul procesului penal este de a descoperi, de a stabili adevărul obiectiv în cazurile care sunt supuse spre rezolvarea organelor judiciare.

Înregistrările și interceptările audio sau video, ca mijloace de probă dețin un rol deosebit de important in cadrul procesului penal deoarece contribuie la aflarea adevărului în cazul producerii unor infracțiuni.

Înregistrările și interceptările audio sau video pot contribui la aflarea adevărului în măsura în care acestea reflectă cu adevărat realitatea. Acestea produc încerderea datorită faptului că au fost obținute fără ca cei care au fost înregistrați audio sau video să știe de și să ascsundă fapte reale.

Tehnica de astăzi permite ca unele înregitrări sa fie falsificate prin diferite modalitătă cum ar fi preluarea numai a unor părți din convorbirile sau comunicările care au avut loc în trecut ți declarate înregistrate recent, prin înlăturarea din text a unor părți din convorbiri sau comunicări fie prin indepărtarea unor imagini.

Pentru a fi combătute astfel de cazuri părțile implicate în proces pot solicita ca înregistrările audio sau video să fie supuse unor expertize tehnice, care să verifice autenticitatea lor.

Autorizarea unor interceptări și înregistrări a comunicațiilor private este supusă unor condiții stricte, pe care legea trebuie sa le prevadă iar realizarea acestor interceptări audio sau video să țină cont de respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței persoanei, fiind realizată doar în cazurile în care legea o cere

Bibliografie

1)”Tratat de drept procesual penal”,Grigore Theodoru,Editura Hamangiu,Bucuresti 2

2)”Inregistrarile audio si audio-video”, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura CH.Beck, Bucuresti 2010

3)Revista de drept penal, Asociatia Romana de Stiinte Penale nr.1,ianuarie-martie 2009

4)Monitorul Oficial,nr.309 din 9 mai 2007

5)Drept Procesual penal, parte generala, Adi Aroveanu,Editura CH. Beck, Bucuresti 2009

6) Monitorul Oficial nr.248 din 12 aprilie 2012

7) Tratat de Criminalistica, E.Stancu ,revazuta si adaugita,Editura.Universul Juridic,Bucuresti,2002

8) Decizia nr.57/2002 a Curtii constitutionale,in Curierul Judiciar nr.4/2002

9) www.linx.ro/gps-date definitii.htm