inm 2013 competenta.doc
DESCRIPTION
CompetentaTRANSCRIPT
INM 2013 I. COMPETENŢA
COMPETENŢA
1.1. Competen ta generala a instantelor judecatoresti
Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de
lege. Existenta unor litigii specializate cu un pronuntat caracter tehnic precum si
necesitatea de a degreva instantele judecatoresti de unele cauze foarte simple,
impun existenta unor organe cu atributii jurisdictionale din afara instantelor
judecatoresti, ceea ce inseamna ca autoritatea judecatoreasca nu are monopolul
functiei de a judeca, unele cauze fiind incredintate prin lege, altor jurisdictii.
Pe langa plenitudinea de competenta a instantelor judecatoresti de a solutiona
pricinile civile, prin anumite dispozitii legale, se stabileste posibilitatea instantelor
judecatoresti de a controla hotararile pronuntate de alte organe cu activitate
jruisdictionala.
A. Competenta in materia controlului de constitutionalitate
Dintre atributiile Curtii Constitutionale ne intereseaza cele referitoare la:
- controlul de constitutionalitate, control care vizeaza legile inainte de promulgare
- tratatele sau alte acorduri internationale
- regulamentele Parlamentului
- legile si ordonantele in vigoare
Competenta de a verifica constitutionalitatea actelor cu caracter normativ de o forta
juridica inferioara legilor si ordonantelor cum ar fi hotararile Guvernului, ordinele
ministrilor, aceasta competenta apartine instantelor judecatoresti.
Verificarea constitutionalitatii poate fi facuta si in cadrul contenciosului
administrativ, instanta sesizeaza prin incheiere motivata instanta de contencios
administrativ si suspenda cauza.
1
INM 2013 I. COMPETENŢA
Instanta de contencios se pronunta dupa procedura de urgenta, in sedinta publica,
cu citarea partilor si emitentului, solutia fiind supusa recursului in 5 zile de la
comunicare si se judeca de urgenta si cu precadere.
- conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice
- hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid
politic. Contestatia se solutioneaza cu citarea contestatorului, a partidului in cauza
si a Ministerului Public. Decizia nu e supusa niciunei cai de atac, se publica in
Monitorul Oficial, cand se admite se transmite TB pentru radiere.
B. Competenta in materie electorala
b.1. Alegerile locale
Competenta apartine Biroului Electoral Central, Birourilor Electorale Judetene,
Birourilor Electorale de circumscriptie. Judecatoria/tribunalul in a carei raza
teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care se depune candidatura
inregistreaza propunerile de candidatura admise de biroul electoral de
circumscriptie. Contestatiile se solutioneaza in 48 ore, hotararea nu se comunica;
recursul se poate face in 24 de ore de la pronuntare la instanta ierarhic superioara
si se solutioneaza in 24 ore. Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla
comuna/orasul valideaza alegerea primarului; primarul general al Municipiului
Bucuresti se valideaza de catre presedintele Tribunalului Bucuresti.
b.2. Alegerile parlamentare
Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la BEC in 48 de ore de la
infiintare; BEC se va pronunta in 24 de ore asupra admiterii sau respingerii
protocolului de constituire a aliantei electorale; decizia poate fi contestata la ICCJ.
Contestatiile privind inregistrarea semnelor electorale se solutioneaza de catre TB,
hotararea este definitiva. Camerele Parlamentului valideaza alegerea senatorilor si
deputatilor.
2
INM 2013 I. COMPETENŢA
b.3. Alegerile prezidentiale
Atributiile privind alegerile prezidentiale revin BEC, BE de circumscriptie sau ale
sectiilor de votare insa o serie de atributii revin Curtii Constitutionale astfel:
- solutionarea contestatiilor pv inregistrarea sau neinregistrarea candidaturilor sau a
semnelor electorale de catre BEC; Solutia este definitiva si se publica in M.Of
- rezolva contestatiile cu pv la impiedicarea unui partid sau formatiuni politice ori a
unui candidat sa isi desfasoare campania electorala in conditiile legii
- anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut lor prin
frauda
- publica rezultatul in presa si in M.Of pentru fiecare tur de scrutin si daca este
cazul confirma primii doi candidati care vor participa la turul doi de scrutin
- valideaza rezultatul alegerilor pentru Presedintele ales, rezultat pe care il va
comunica Parlamentului pentru depunerea juramantului
C. Competenta in materia contenciosului administrativ
c.1. Competenta instantelor judecatoresti ordinare de contencios administrativ
(contenciosul administrativ exercitat de instante potrivit procedurii de drept
comun)
Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de catre o autoritate publica,printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de
contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea
dreptului pretins, repararea pagubei.
Prin nesolutionarea in termen a unei cereri se intelege faptul de a nu raspunde
solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii daca prin lege nu se
prevede alt termen.
3
INM 2013 I. COMPETENŢA
Conditiile sesizarii:
- actul atacat sa fie un act administrativ unilateral (actul unilateral cu caracter
individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in
vederea organizarii executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi
juridice)
- actul administrativ sa emane de la o autoritate publica
- actul sa produca o vatamare unei persoane fizice sau juridice intr-un drept al
acesteia sau intr-un interes legitim
- sa se fi indeplinit procedura administrativa prealabila prevazuta de lege
- cererea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la:
- data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila
- data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii
- data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, respectiv
data expirarii termenului legal de solutionare a cererii
- data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in
cazul contractelor administrative
Competenta de a solution actiunile directe este impartita intre tribunal si curti de
apel astfel:
Tribunalele administrativ fiscale:
- litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice
locale si judetene precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii
vamale si acesorii ale acestora de pana la 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de
sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel.
4
INM 2013 I. COMPETENŢA
Curti de apel, prin sectiile de contencios administrativ si fiscal:
- litigiile ce privesc actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice
centrale precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si
accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de Sectia
de contencios administrativ si fiscal a ICCJ
c.2. Competenta instantelor judecatoresti speciale de contencios administrativ
Atacarea unor acte administrative nu se face uneori la sectiile de contencios
administrativ de la tribunal sau curti de apel, ci la instante judecatoresti de drept
comun, dar care, in materia contenciosului administrativ sunt instante speciale:
- contestatiile in materie electorala, sunt de competenta judecatoriiloe si
tribunalelor
- plangerile impotriva incalcarii dispozitiilor legale referitoare la inscrierile in
cartea de munca
- plangerile importiva proceselor-verbale de contraventie
c.3. Competenta instantelor judecatoresti de a controla solutiile unor jurisdictii
special administrative
Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei
jurisdictii speciale administrative pot fi atacate la instanta de contencios
administrativ, daca partea intelege sa nu exercite procedura administrativ-
jurisdictionala.
Actul administrativ-jurisdictional pentru care, prin lege organic speciala, se
prevede o cale de atac in fata unei alte jurisdictii administrative special poate fi
atacat direct la instanta de contencios administrativ in 15 zile de la comunicare,
daca partea intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala de atac.
- in materie de expropriere hotararea comisiei poate fi atacata cu contestatie la
Curtea de Apel in raza careia se afla imobilul propus a fi expropriat
5
INM 2013 I. COMPETENŢA
- in materia inventiilor contestatia se judeca de o comisie de reexaminare din
cadrul OSIM, iar hotararea comisiei de reexaminare poate fi atacata in termen de
30 zile la Tribunalul Bucuresti
D. Competenta in materia litigiilor de munca
In aceasta materie, competenta apartine de regula, instantelor judecatoresti,
existand totusi si alte competente ale: Consiliului Suprem al Magistraturii, Plenul
Curtii Constitutionale, consiliul de disciplina pentru abaterile savarsite de notari,
avocati, executor judecatoresti.
Hotararile sectiilor CSM prin care s-a solutionat actiunea disciplinara pot fi atacate
cu recurs a carui solutionare este de competenta completului de 9 judecatori ai
ICCJ; recursul suspenda executarea hotararii sectiei CSM de aplicare a sanctiunii
disciplinare.
E. Competenta in materia rezolvarii unor neintelegeri referitoare la
exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti
Unele neintelegeri intre parinti cu privire la exercirarea drepturilor si indeplinirea
indatoririlor parintesti se solutioneaza de autoritatea tutelara iar altele de instantele
judecatoresti:
- cand parintii au locuinte diferite, locuinta minorului va fi stabilita de instanta,
insa dupa implinirea varstei de 14 ani daca copilul cere schimbarea locuintei pentru
ca aceasta sa corespunda invataturii sau pregatirii sale profesionale, va decide
autoritatea tutelara
- cererea unui parinte de a avea legaturi personale cu copilul minor (vizita minor)
introdusa in timpul castaoriei, cand sotii sunt despartiti in fapt este de competenta
autoritatii tutelare
6
INM 2013 I. COMPETENŢA
F. Competenta in material actelor de stare civi la si a inregistrarilor de
stare civila
Au atributii de stare civila:
- serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor
- serviciul public comunitar de la locul de coborare/debarcare – in interiorul tarii;
comandantu navei/aeronavei – in afara granitelor tarii
In cazul in care se refuza efectuarea unei inregistrari de stare civila persoana
nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza.
Cererile privind reconstituirea sau intocmirea ulterioara a actelor de stare civila
sunt de competenta serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor si
se solutioneaza prin dispozitia primarului.
G. Delimitarea competentei instantelor de cea a notarului public
g.1. in materie succesorala:
In materie succesorala, criteriul de stabilire a competentei in favoarea instantei
judecatoresti sau a notarului public il constituie caracterul contencios sau
necontencios al cererii.
Exista unele cereri care vor fi solutionate obligatoriu de instanta chiar daca
mostenitorii se inteleg:
- cererile de repunere in termenul de acceptare a succesiunii
- cererile de anulare a declaratiei de acceptare sau de renuntare la succesiune
pentru viciile de consimtamant
- cererile de rectificare a actelor de stare civila folosite ca dovezi in stabilirea
legaturii de rudenie
- cererile prin care se tinde la schimbarea statutului civil al unei persoane, in scopul
de a-i conferi dreptul de a veni la o succesiune
7
INM 2013 I. COMPETENŢA
- cererile in constatarea smulatiei unor acte juridice incheiate de defunct si care
sunt invocate in cursul procedurii succesorale
Raman in competenta notarului public:
- luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale
- procedura deschiderii si constatarii starii materiale ale testamentelor olografe si
mistice
- primirea si inregistrarea declaratiilor de acceptare a succesiunii sub beneficiu de
inventor
- inregistrarea declaratiilor de renuntare la succesiune
- taxarea succesiunilor
- eliberarea certificatului de mostenitor
Anularea certificatului de mostenitor se poate obtine numai pe cale judecatoreasca,
la cererea celor care au pretentii la mostenire sau care au fost prejudiciati in alt fel
prin eliberarea ori cuprinsul certificatului. In cazul in care certificatul de
mostenitor a fost anulat, notarul public va elibera un nou certificat,
conformandu-se hotararii judecatoresti respective.
8
INM 2013 I. COMPETENŢA
1.2. Competenta materiala = stabileste daca un litigiu este de competenta
judecatoriei, tribunalului, curtii de apel sau ICCj. Competenta materiala cuprinde:
- competenta materiala functionala = se stabileste dupa felul atributiilor ce
revin fiecarei categorii de instante (judeca in prima instanta, apel, recurs)
- competenta materiala procesuala = se stabileste in functie de obiectul, natura
sau valoarea litigiului
Competenta materiala este reglementata de norme de ordine publica deci are
caracter absolut, astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme,
nici chiar cu autorizarea instantei.
a) Competenta materiala a judecatoriei:
a) in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in
competenta altor instante
b) in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect
plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv. Domeniul de aplicare este
limitat la cereri si procese ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
- sunt evaluabile in bani, in materie civila sau comerciala, decurgand din obligatii
contractuale sau extracontractuale
- au ca obiect sume de bani! nu obligatii de a/a nu face, de predarea unor bunuri
- sunt deduse judecatii pe cale principala (daca ar fi accesorii sau incidente vor
urma calea prevazuta pt cererea principala)
- nu reprezinta creante ce presupun plati periodice, chiar daca suma aferenta unei
prestatii ar fi pana la 2.000 lei inclusiv
9
INM 2013 I. COMPETENŢA
Aceste prevederi nu se aplica in domeniile procedurilor speciale ale somatiei de
plata si ordonantei de plata !!! Cererea prin care se declanseaza procedura somatiei
de plata in materie civila, precum si cererea in anularea ordonantei ce contine
somatia de plata, insa numai daca pentru litigiul de fond in procedura de drept
comun competenta de prima instanta ar apartine judecatoriei.
c) plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de
lege
- textul se refera la controlul judecatoresc pe care il exercita judecatoriile asupra
legalitatii si temeiniciei hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate
jurisdictionala. Acest control intervine numai daca este expres prevazut de lege
d) in orice alte materii date prin lege in competenta lor
Exista unele situatii speciale pentru anumite judecatorii, in sensul stabilirii unei
competente exclusive:
- judecatoria s1 Bucuresti, solutioneaza cererile referitiare la anularea, modificarea
sau completarea actelor de stare civila sau mentiunile inscrise pe acestea, in cazul
in care cererea este facuta de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu
domiciliu in strainatate
- judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusiva in materie
maritima si fluviala (in prima instanta; in ultima instanta – plangerile impotriva
proceselor-verbale de constatare a contraventiilor privind poluarea apelor marii de
catre nave maritime)
10
INM 2013 I. COMPETENŢA
b) Competenta materiala a tribunalului
b.1.Competenta tribunalelor in prima instanta:
- procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste
500.000 lei cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia
succesorala, a cererilor neevaluabile in bani, si a cererilor privind materia fondului
funciar (acestea sunt de competenta judecatoriei)
- conflictele de munca, care nu-s date in competenta altor instante (prima instanta
de drept comun este tribunalul)
- procesele si cererile in materie de contencios administrativ, cu exceptia celor date
in competenta Curtilor de Apel ((prima instanta de drept comun este tribunalul)
- procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala
- procesele si cererile in materie de expropriere
- cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei (tribunalul in a
carui raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului; cand nu se poate determina
instanta competenta se judeca de catre Tribunalul Bucuresti)
- cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in
procesele penale
- cererile pentru recunoasterea si incuviintarea executarii silite a hotararilor date in
tari straine
b.2.Competenta tribunalelor ca instante de apel, apelurile declarate impotriva
hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta (in aceasta situatie tribunalul
este instanta de apel de drept comun)
11
INM 2013 I. COMPETENŢA
b.3. Competenta trinunalelor ca instante de recurs, recursurile declarate
impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care potrivit legii nu sunt supuse
apelului. Recursul exercitat impotriva incheierii (necontencioase) pronuntata de
presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar apelul exercitat impotriva
incheierii (necontencioase) pronuntata de presedintele tribunalului se judeca de
completul instatei respective.
b.4. tribunalele judeca in orice alte materii date prin lege in competenta lor
Tribunalul Bucuresti are competenta speciala in legatura cu inregistrarea partidelor
In materie fluviala si maritima, tribunalele judetene Galati si Constanta au
competenta speciala.
12
INM 2013 I. COMPETENŢA
c) Competenta materiala a Curtilor de Apel:
c.1. In prima instanta judeca procesele si cererile in materie de contencios
administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale
c.2. Ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunal in prima instanta (curtile de apel sunt instante de exceptie in privinta
judecarii apelurilor, avand in vedere ca tribunalele sunt instante de exceptie cat
priveste judecata in prima instanta)
c.3. Ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate
de tribunal in apel sau impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima
instanta, care potrivit legii nu sunt supuse apelului
Curtea de apel judeca si recursurile declarate impotriva incheierilor date de
presedintele acestei instante, in acele cazuri in care legea ii permite sa ia o serie de
masuri cu caracter necontencios.
c.4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor
- contestatiile la titlu indreptate impotriva propriilor hotarari, deci atunci cand titlul
executoriu il constituie hotararea curtii de apel
- contestatiile impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea intampinarilor
referitoare la propunerile de expropriere
- recursul exercitat impotriva hotararii date de judecatorul sindic privind procedura
insolventei
- procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si
a unor persoane cu functii de conducere
- cererea de suspendare a grevei
13
INM 2013 I. COMPETENŢA
Curtea de Apel Bucuresti solutioneaza:
- contestatia impotriva hotararii pronuntate de Tribunalul Bucuresti cu privire la
cererea de inregistrare a unui partid politic sau la cererea prin care Ministerul
Public solicita incetarea activitatii partidului si radierea lui din Registrul partidelor
politice
- cererile persoanelor fizice sau juridice ce se considera vatamate in drepturile lor
recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al
CNVM de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege
14
INM 2013 I. COMPETENŢA
d) Competenta materiala a ICCJ
d.1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari in
cazurile prevazute e lege
d.2. recursurile in interesul legii
d.3. in orice alte materii date prin lege in competenta sa
Sectiile ICCj in raport cu competenta fiecareia solutioneaza:
- cererile de stramutare, de la o curte de apel la alta pe motiv de rudenie si afinitate,
si toate cererile de stramutare intemeiate pe motiv de banuiala legitima sau de
siguranta publica
- conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege
- orice alte cereri prevazute de lege: contestatiile impotriva hotararilor BEC cu
privire la protocolul de constituire a unei aliante electorale; contestatiile pv modul
de formare si componenta BEC; recursul magistratului impotriva hotararii
pronuntate de CSM; recursurile impotriva hotararilor CSM privind cariera si
drepturile judecatorilor si procurorilor
Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele
judecata in prima instanta de Sectia penala a ICCJ; ca instanta disciplinara sau alte
cauze date in competenta sa prin lege.
Recursurile in interesul legii se solutioneaza de catre un complet format din:
- presedintele ICCJ
- presedintii sectiilor din cadrul ICCJ
- 20 judecatori (14 din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a
fost solutionata diferit, si 2 din cadrul celorlalte sectii)
ICCJ se constituie in Sectii Unite pentru: - solutionarea in conditiile legii, a
sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei ICCJ - sesizarea Curtii
Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare
15
INM 2013 I. COMPETENŢA
1.3. Competenta teritoriala
Competenta teritoriala este de trei feluri:
- competenta teritoriala de drept comun : cand cererea se introduce la instanta de
drept comun din punct de vedere teritorial dar partile pot conveni sa se judece la o
alta instanta
- competenta teritoriala alternativa sau facultativa: daca reclamantul are alegerea
intre doua sau mai multe instante deopotriva competente
- competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: cand cererea trebuie introdusa
la o anumita instanta, fara a exista posibilitatea partii de a stabili o alta instanta
Normele de competenta teritoriala sunt norme juridice de ordine privata daca este
vorba de pricini privitoare la bunuri, cu exceptia cazurilor prevazute de art 13-16
cpc, insa sunt norme juridice de ordine publica in materie de persoane in alte
pricini care nu sunt cu privire la bunuri precum si in cazurile prevazute de art 13-
16 cpc.
a) Competenta teritoriala de drept comun
Regula de drept comun in materia competentei teritoriale este aceea ca: cererea se
face la instanta domiciliului paratului; domiciliu = adresa unde paratul locuieste
efectiv. Pentru stabilirea competentei teritoriale prezinta interes domiciliul pe care
paratul il avea in momentul introducerii cererii de chemare in judecata, o eventuala
schimbare ulterioara a domiciliului nu influenteaza competenta.
Atunci cand paratul nu are domiciliul in tara sau domiciliul sau in tara nu este
cunoscut, instanta competenta va fi cea in a carei circumscriptie se afla resedinta
din tara a paratului, iar daca nici resedinta paratului nu este cunoscuta cererea se
introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.
In cazul in care paratul este o persoana juridica de drept privat, cererea este
de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla sediul principal al acesteia.
16
INM 2013 I. COMPETENŢA
Cererea de chemare in judecata formulate impotriva unei asociatii sau
societati fara personalitate juridica este de competenta instantei de la domiciliul
persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau
directia asociatiei ori societatii; in lipsa unei asemenea persoane, cererea se va
putea face la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati; Reclamantul are
posibilitatea sa solicite instantei numirea unui curator care sa reprezinte interesele
asociatilor.
b) Competenta teritoriala alternativa (facultativa)
Sunt unele situatii in care, pe langa instanta de la domiciliul/sediul paratului, mai
sunt competente si alte instante
b.1. daca paratul in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire
profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale,
cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri pentru
obligatiile patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc
b.2. in cazul in care o persoana juridica de drept privat are o reprezentanta, cererea
impotriva acesteia se poate face si la instanta locului unde se gaseste reprezentanta,
pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte
incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta
b.3. cand cererea este indreptata impotriva mai multor parati, competenta teritoriala
apartine oricareia dintre instantele de domiciliu ale paratilor, insa, in cazul in care
printre parati sunt si debitori obligati accesoriu, cererea se introduce la instanta
competenta pentru oricare dintre debitorii principali. In cazul in care unii dintre
parati au domiciliul cunoscut,iar altora li se cunoaste numai resedinta, cererea
poate fi introdusa la instanta unuia dintre paratii cu domiciliu cunoscut.
17
INM 2013 I. COMPETENŢA
b.4. In afara de instanta domiciliului paratului mai sunt competente urmatoarele
instante:
- in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui
contract, instanta locului prevazut in contract chiar si in parte a obligatiunii. Daca
vanzatorul unui imobil solicita rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare,
competenta teritoriala apartine instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla
situat imobilul.Daca rezolutiunea este solicitata de catre cumparator sau se cere
rezolutiunea unui bun mobil, fie de catre vanzator fie de catre cumparator sunt
aplicabile prevederile art 10 (competenta alternativa).
- in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in
justificare sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul. Mai sunt
de competenta instantei de la locul situarii imobilului sau a instantei de la
domiciliul paratului cererea in justificare, adica aceea prin care se solicita
transformarea in inscriere definitiva a unei inscrieri provozorii in cartea funciara,
precum si cererea in prestatie tabulara.
- in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de
plata
- in cererile privitoare la obligatiile comerciale, instanta locului unde obligatia a
luat nastere sau aceea a locului platii
- in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau
de sosire
- in cererile facute de ascendeti sau descendenti pentru pensie de intretinere,
instanta domiciliului reclamantului. Aceasta se aplica in cazul in care se solicita
acordarea pensiei de intretinere ori majorarea ei, nu si cand debitorul obligatiei de
intretinere pretinde reducerea sau sistarea pensiei.
18
INM 2013 I. COMPETENŢA
- in cererile ce izvorasc dintr-o fapta ilicita, instanta in circumscriptia careia s-a
savarsit acea fapta. Articolul nu se refera la instanta in a carei circumscriptie s-a
produs prejudiciul, ci cea unde s-a produs fapta. Daca fapta a fost savarsita in
circumscriptiile mai multor instante toate deopotriva sunt competente impreuna cu
cea de la domiciliul paratului.
b.5. in materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la
instanta in circumscriptia careia se afla fie domiciliul asiguratului, fie bunurile
asigurate, fie locul unde s-a produs accidentul. Alegerea competentei prin
conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului de despagubire.
Acest articol nu se alica in materie de asigurari maritime si fluviale.
b.6. competenta este alternativa si in ipoteza alegerii de domiciliu (a instantei) prin
conventia partilor, facuta inainte de sesizarea instantei, daca alegerea s-a facut in
favoarea partii care ulterior va declansa procesul civil, deci in favoarea
reclamantului. Reclamantul va putea alege fie instanta aleasa prin conventie fie
instanta competenta potrivit regulilor de drept comun.
Daca alegerea instantei a fost facuta in interesul ambelor parti sau in interesul
exclusiv al celui ce va fi chemat in judecata (paratul) nu mai este vorba de o
competenta alternativa, ci reclamantul este tinut sa actioneze la instanta aleasa prin
conventie
b.7. cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice,
caselor autonome si administratiilor comerciale se pot face la instantele din
Capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
Cand sunt competente mai multe judecatorii cererile in care figureaza aceste
persoane se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta iar in Bucuresti la
judecatoria sectorului 4.
19
INM 2013 I. COMPETENŢA
c) Competenta teritoriala exclusiva
c.1. Cererile privitoare la bunuri:
- se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele; daca imobilul
este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta
domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste
circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora
se afla imobilul.
! Textul are in vedere numai actiunile reale imobiliare (când obiectul dreptului real
este un imobil sau când posesia poartă asupra unui imobil);(drept real = drept
subiectiv patrimonial care confera titularului posibilitatea de a exercita in mod
direct posesia, folosinta si dispozitia)
Asadar instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla situat imobilul este
competenta sa solutioneze: - cererile in revendicarea imobilului respectiv
- cererile confesorii sau negatorii
- cererea in granituire
- cererile in materie de ipoteca
- cererrile posesorii cu privire la acel imobil
- cererea prin care vanzatorul imobilului solicita rezolutiunea contractului de
vanzare cumparare (daca rezolutiune este ceruta de comparator se plica regulile de
drept comun)
20
INM 2013 I. COMPETENŢA
*Daca intr-o pricina in anularea casatoriei se cere si impartirea bunurilor
dobandite de parti competenta apartine instantei de la domiciliul paratului; daca in
cadrul divortului se solicita si partajarea bunurilor competenta revine instantei de la
ultimul domiciliu comun al sotilor; Daca partajarea bunurilor comune ale sotilor
are loc in timpul castoriei, sau dupa desfacerea casatoriei, respectiv impartial a
bunurilor are loc dupa desfiintarea casatoriei, competenta este a instantei de la
locul imobilului.
c.2. Cererile in materie de mostenire: sunt de competenta instantei celui
din urma domiciliu al defunctului:
- cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare
- cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia
- cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar
Ultimul domiciliu al defunctului = ultima locuinta efectiva nu eventualul domiciliu
care era inscris in actul de identitate
c.2.1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare
cuprind:
- cererile pentru anularea unui testament
- cererea pentru constatarea validitatii unui testament
- cererile pentru executarea dispozitiilor unui testament atunci cand validitatea
acestuia nu este contestata
c.2.2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe
care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia:
- cererea in anularea certificatului de mostenitor
- cererea pentru reductiunea liberalitatilor excesive
21
INM 2013 I. COMPETENŢA
- cererea pentru raportul donatiilor de catre mostenitorii obligati la raport
- cererile referitoare la conservarea sau administrarea bunurilor in timpul starii de
indiviziune
- cererea de anulare sau de rezolutiune a vanzarii de drepturi succesorale
- cererea de iesire din indiviziune succesorala
- petitia de ereditate
Art 14 nu se aplica in cazul in care mostenitorii valorifica drepturi culese din
succesiune impotriva tertilor – debitori ai defunctului, ci intr-o astfel de situatie,
competenta teritoriala se stabileste potrivit regulii de drept comun
c.2.3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia
dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar:
- cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular
- cererile prin care creditorii personali ai defunctului valorifica drepturile din
contracte incheiate cu acesta
- cererile prin care creditorii succesiunii ridica pretentii in temeiul unui titlu
posterior deschiderii succesiunii
Textul se aplica in privinta tuturor creditorilor care au pretentii impotriva
succesiunii, indiferent daca aceste pretentii au o cauza anterioara sau o cauza
ulterioara deschiderii succesiunii.
In cazul in care mostenitorii cheama in judecata pe un creditor al succesiunii
competenta teritoriala se determina potrivit dreptului comun.
Pentru a fi competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului, reclamantul
trebuie sa aiba calitatea de creditor al succesiunii; daca tertul-reclamant nu
urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, atunci competenta
teritoriala va fi de drept comun.
22
INM 2013 I. COMPETENŢA
Cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de
competenta instantei de la locul imobilului; in schimb cererea mixta si cererea
reala mobiliara sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului.
Ramane competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului in cazul cererii
de garantie pentru tulburari si evictiune, introdusa de unul dintre mostenitori
impotriva celorlalti mostenitori, precum si in cazul cererii in desfiintarea impartelii
pentru dol sau violenta.
Atunci cand exista un singur mostenitor, competenta instantei ultimului domiciliu
al defunctului era limitata pana la momentul efectuarii impartelii mostenirii; daca
era un singur mostenitor nu mai putea fi vorba de partaj deci creditorii mostenirii
se vor adresa instantei de la domiciliul mostenitorului.
Daca unicul mostenitor are calitatea de legatar universal, iar testatorul a instituit ca
executor testamentar o terta persoana, cererile referitoare la executarea dispozitiilor
terstamentare sunt de competenta instantei locului unde s-a deschis succesiunea.
c.3. Cererile in materie de societate
Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de
competenta instantei locului unde societatea isi are sediul ei principal.
Cereri in materie de societate = cererile care au fost avute in vedere de legiuitor, in
sensul ca trebuie sa fie vorba despre cereri cu privire la existenta societatii sau la
ansamblul activitatii sale. Partile in proces trebuie sa fie asociati intre ei, societatea
si asociatii, in legatura cu activitatea societatii.
Nu sunt supuse prevederilor acestui articol, litigiile in care parti sunt, pe de o parte,
societatea sau asociatii, iar pe de alta parte, terte persoane, deoarece acestea nu
intereseaza raporturile juridice ale societatii referitoare la societatea insasi si
asociati; pentru asemenea litigii competenta teritoriala este determinate conform
regulilor de drept comun.
23
INM 2013 I. COMPETENŢA
In cazul unei cereri in materie de societate care ar fi in legatura cu un bun imobil
situat in raza teritoriala a unei alte instante decat cea a locului unde societatea isi
are sediul principal, competenta este instanta locului unde societatea isi are sediul
ei principal. Competenta se mentine pana la lichidarea in fapt a societatii, adica
pana in momentul impartirii intregului active al societatii.
c.4. Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de
competenta tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al
debitorului. Este competenta instanta in a carei circumscriptie teritoriala
comerciantul isi are sediul principal numai in cazul in care cererile introduse
impotriva tertilor isi au cauza in insolventa; Competenta teritoriala se determina
potrivit regulilor de drept comun in cazul cererilor pentru care insolventa nu
reprezinta cauza lor si despre care s-ar putea spune ca nu sunt cereri in materie de
insolventa, ci doar cereri care eventual, ar interesa insolventa.
c.5. Alte cazuri de competenta exclusiva:
In pricinile ce nu sunt referitoare la bunuri, competenta teritoriala este exclusiva.
In materie de divort, competenta este in favoarea judecatoriei in
circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa
numai atunci and cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia
acestei instante la data introducerii cererii de divort. Daca sotii nu au avut
domiciliu comun sau nici unul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia
instantei ultimului domiciliu comun, competenta apartine instantei
domiciliului paratului, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, judecatoria
de la domiciliul reclamantului. Instanta de la domiciliul reclamantului este
competenta si in cazul in care domiciliul paratului este necunoscut.
24
INM 2013 I. COMPETENŢA
Cererile privitoare la adoptie se intorduc la tribunalul in raza caruia
domiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat, iar atunci cand nu se poate stabili
competenta potrivit acestei reguli, competenta apartine Tr. Bucuresti.
Cererea de declarare a disparitiei, a mortii prin hotarare judecatoreasca
respectiv de anulare a unei hotarari care declara moartea unei persoane sunt
de competenta instantei in circumscriptia careia persoana si- avut ultimul
domiciliu.
Cauzele prevazute de lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala
sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului; daca domiciliul
copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui
circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.
Cererea pentru inregistrarea tardiva a nasterii este de competenta
judecatoriei in a carei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are
sediul institutia de ocrotire a copilului.
Contestatia importiva dispozitiei primarului prin care s-a admis/respins o
cerere de reconstituire sau de intocmire ulterioara a unui act de stare civila
este de competenta instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul
autoritatii emitente.
Cererile referitoare la anularea, modificarea, completarea actelor de stare
civila sau mentiunilor inscrise pe acestea sunt de competenta judecatoriei in
a carei raza teritoriala domiciliaza sau se afla sediul celui ce formuleaza
cererea; cand cererea este formulate de un cetatean strain sau de un cetatean
roman cu domiciliul in strainatate, competenta apartine judecatoriei
sectorului 1 Bucuresti.
25
INM 2013 I. COMPETENŢA
In materie contraventionala, competenta de a solution plangerea impotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii
apartine judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala s-a savarsit
contravetia, daca printr-oi norma speciala nu s-ar stabili competenta in
favoarea altei instante.
In cazul unor pricini, care nu sunt referitoare la bunuri, pentru care legea nu
prevede expres instanta competenta dpdv teritorial se aplica regula de drept comun,
deci competenta va apartine instantei de la domiciliul paratului, cu precizarea ca
este vorba de o competenta teritoriala exclusiva, exemple:
o Cererile privind nulitatea casatoriei
o Cererile in stabilirea paternitatii din afara casatoriei
o Cererile in tagaduirea paternitatii
o Cererile pentru stabilirea filiatiei fata de mama
o Contestarea recunoasterii de maternitate sau de paternitate
o Cererea de punere sub interdictie sau de ridicare a interdictiei
o Cererea de incredintare sau reincredintare a minorului
o Cererea de stabilire a locuintei minorului la unul dintre parintii sai atunci
cand acestia sunt despartiri in fapt
In materia asigurarilor sociale, cererile indreptate impotriva Casei Nationale de
Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii
sectoriale, sunt de competenta instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul
sau sediul reclamantul, iar celelalte cereri sunt de compeneta instantei de la
domiciliul sau sediul paratului.
Competenta teritoriala este exclusiva si atunci cand o cerere, care are caracter
incidental, urmeaza sa fie solutionata de instanta care judeca pretentia pe fond.
26
INM 2013 I. COMPETENŢA
1.4. Prorogarea competentei
Sunt cazuri in care competenta unei instante primeste o extindere, in sensul ca
instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre
reclamant devine competenta sa resolve si cereri care , in mod obisnuit, nu intra in
competenta sa.
Prorogarea competentei poate fi:
- prorogare legala (intervine in temeiul legii)
- prorogare judecatoreasca (intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti)
- prorogare conventionala sau voluntara (intervine in temeiul conventiei partilor)
A. Prorogarea legala – intervine in 3 cazuri
a) art 9 cpc – Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la
instanta competenta pentru oricare dintre ei; in cazul cand printre parati sunt si
obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre
debitorii ei principali
b) art 17 cpc – Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei
competente sa judece cererea principala.
Prorogarea legala de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor de
competenta generala, deci instantele judecatoresti nu isi pot prelungi competenta
pentru a solution litigii care intra in competenta altor organe de jurisdictie.
Caracter absolut au si competenta materiala si cea teritoriala exclusiva. In unele
situatii, consideratii de ordin practic impun ca litigiul sa fie solutionat de o singura
instanta chiar daca s-ar incalca normele de competenta materiala sau de
competenta teritoriala exclusiva.
27
INM 2013 I. COMPETENŢA
c) art 164 cpc – Conexitatea: Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce
se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care
sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, al caror obiect si cauza au intre
ele o stransa legatura.
Exceptia de conexitate poate fi invocata si din oficiu de catre instanta; in cazul
admiterii exceptiei dosarul va fi trimis instantei care a fost mai intai investita, afara
numai daca, in limitele ingaduite de caracterul normelor de competenta, partile nu
se inteleg asupra altei instante.
Conexarea este posibila numai daca nu se incalca normele de ordine publica in
materie de competenta.
Litispendenta (NU este caz de prorogare legala) = presupune acelasi proces, in
legatura cu care s-au formulat mai multe cereri, la aceeasi instanta sau la instante
deosebite, dar deopotriva competente. Daca una din instantele sesizate cu aceeasi
cerere este necompetenta atunci se va invoca exceptia de necompetenta si nu cea
de litispendenta.
Este posibil ca, intr-o pricina pentru care normele de competenta au caracter de
ordine privata, paratul sa nu invoce in termenul prevazut de lege exceptia de
necompetenta astfel incat este decazut din dreptul de a o mai ridica, iar daca
ulterior este sesizata cu aceeasi cerere o alta instanta, se va putea opune exceptia de
litispendenta. Intr-o astfel de situatie, prima instanta sesizata va rezolva pricina,
insa nu ca un efect al litispendentei ci ca urmare a decaderii paratului din dreptul
de a invoca necompetenta relativa, acest din urma efect producandu-se mai inainte
de a se ivi litispendenta.
28
INM 2013 I. COMPETENŢA
B. Prorogarea judecatoreasca – stramutarea
Prorogarea judecatoreasca a competentei intervine in temeiul unei hotarari
judecatoresti, insa si in acest caz exista un text de lege care indreptateste instanta sa
pronunte o hotarare ce are drept consecinta judecarea unei cereri de catre o instanta
care, in mod normal, nu ar fi competenta .
Cazurile de prorogare judecatoreasca a competentei sunt urmatoarele:
- delegarea unei alte instante = ICCJ, la cererea partii interesate, va desemna o
alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina, in cazul in care, din cauza unor
imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai
indelungat sa functioneze.
- recuzarea = atunci cand nu se mai poate alcatui completul de judecata
- administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie (prorogarea este partiala,
vizand numai administrarea probei respective, nu si solutionarea fondului)
- admiterea recursului cu casarea si trimitere spre rejudecare la o alta instanta
decat cea care a judecat fondul, dar egala in grad
- stramutarea pricinilor
Stramutarea pricinilor
Stramutarea este o forma de prorogare judecatoreasca a competentei, deoarece
prelungirea competentei instantei la care s-a stramutat pricina este efectul hotararii
judecatoresti superioare care a incuviintat cererea de stramutare
Pricina poate fi stramutata numai la o instanta de acelasi grad cu instanta de la care
s-a cerut stramutarea. Motivele de stramutare sunt expres prevazute de lege:
- cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv
printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei
- banuiala legitima
- siguranta publica
29
INM 2013 I. COMPETENŢA
a) Rudenia sau afinitatea trebuie invocata de partea interesata, sub sanctiunea
decaderii, inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cererea pentru acest motiv se
depune la instanta ierarhic superioara careia legea ii acorda competenta de a se
pronunta asupra ei.
b) Banuiala legitima = banuiala se socoteste legitima ori de cate ori se poate
presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii
pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale; in practica este cel mai frecvent
motiv de stramutare. Partea care invoca banuiala legitima trebuie sa dovedeasca
imprejurarile ce o determina sa aprecieze ca instanta de judecata nu va fi obiectiva.
Cererea de stramutare pentru banuiala legitima va fi rezolvata de ICCJ deci cererea
se va depune la aceasta instanta.
c) Siguranta publica = prin motive de siguranta publica se intelege acele
imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instantacompetenta
ar putea produce tulburarea ordinii publice.
Stramutarea pentru siguranta publica nu poate fi ceruta de parti, ci numai de catre
procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ, rezolvarea pricinii fiind de
competenta acestei.
Procedura de solutionare a cererii de stramutare:
- in camera de consiliu
- cu citarea partilor
- hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere)
- nu este supusa niciunei cai de atac
Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea
partilor, suspendarea judecarii cauzei, comunicand aceasta masura instantei de la
care se solicita stramutarea.
30
INM 2013 I. COMPETENŢA
C. Prorogarea conventionala (voluntara)
Prorogarea conventionala intervine in temeiul unei intelegeri a partilor, in acele
cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care
le stabileste, deci in cazul competentei teritoriale reglementate de norme de ordine
privata.
O forma de manifestare a conventiei partilor privind prorogarea competentei o
constituie asa numita alegere de domiciliu, cand partile stabilesc competenta in
favoarea instantei de la domiciliul ales.
- daca alegerea s-a facut in favoarea paratului sau a ambelor parti, reclamantul
urmeaza sa sesizeze instanta de la domiciliul ales;
- daca alegerea s-a facut in favoarea reclamantului, atunci acesta are optiunea de a
sesiza fie instanta de la domiciliul ales, fie instanta competenta potrivit legii.
In situatia in care partile au stabilit competenta in favoarea altei instante decat cea
care, in mod normal, este competenta potrivit legii, sa solutioneze pricina si totusi
reclamantul sesizeaza instanta competenta, paratul va putea cere declinarea
competentei, insa numai pana la prima zi de infatisare.
31
INM 2013 I. COMPETENŢA
1.5. Incidente procedurale referitoare la competenta
A.Exceptia de necompetenta a) Invocare:
Daca se contesta competenta in cursul judecatii, dupa sesizarea instantei si inainte
de a se pronunta o hotarare, indiferent ca este vorba de judecata in prima instanta
sau a unei cai de atac, mijlocul procedural de invocare a necompetentei instantei
este exceptia.
- competenta generala, se poate invoca de oricare dintre parti, de procuror sau de
instanta din oficiu, in orice faza a judecatii
- competenta materila si teritoriala exclusiva, pot fi invocate de oricare dintre parti
cat si de instanta numai pana in prima zi de infatisare si nu mai tarziu de inceperea
dezbaterilor asupra fondului
- exceptia de necompetenta relativa cand se incalca norme de competenta
teritoriala in afara de cea exclusiva, poate fi invocata numai de catre parat si numai
prin intampinare sau daca intampinarea nu e obligatorie ori daca paratul nu este
reprezentat sau asistat de avocat, pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
b) Solutionare: Exceptia de necompetenta este o exceptie de procedura ce se
rezolva inainte de intrarea in cercetarea pe fond a pretentiilor formulate de
reclamant. Exceptia trebuie pusa, in mod obligatoriu, in discutia partilor.
Daca instanta respinge exceptia de necompetenta, declarandu-se competenta, va
pronunta o incheiere interlocutorie, deci care leaga instanta, nemaiputandu-se
reveni asupra acestei incheieri. Incheierea poate fi atacata cu apel sau, dupa caz, cu
recurs, numai odata cu fondul. Daca exceptia este admisa, instanta este obligata sa
stabileasca instanta competenta sau organul cu activitate jurisdictionala competent
potrivit legii, urmand prin hotarare (sentinta sau decizie) sa isi decline competenta.
Cand competenta apartine unui organ fara activitate jurisdictionala, instanta nu
pronunta declinarea competentei ci respinge cerera ca inadmisibila.
32
INM 2013 I. COMPETENŢA
c) Particularitatile hotararii de declinare a competentei
- hotararea de declinare a competentei dezinvesteste instanta care a pronuntat-o si
investeste instanta sau alt organ cu activitate jurisdictionala, in favoarea careia s-a
pronuntat declinarea de competenta
- hotararea nu este supusa niciunei cai de atac
- trimiterea dosarului la instanta competenta se va face de indata
- daca la instanta necompetenta au fost indeplinite anumite acte de procedura,
acestea sunt lovite de nulitate cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si
care nu vor fi refacute de instanta competenta decat pentru motive temeinice
Hotararea de declinare a competentei se bucura de putere de lucru judecat, insa
numai in ceea ce priveste instanta care se dezinvesteste.
Legsilatia noastra reglementeaza institutia conflictelor de competenta asa incat,
instanta indicata in hotararea de declinare a competentei ca fiind competenta va
putea, la randul ei, sa isi decline competenta.
33
INM 2013 I. COMPETENŢA
B. Conflictele de competenta
a) Conflict de competenta = situatia in care doua sau mai multe instante
judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera deopotriva
competente sa solutioneze o pricina, sau se considera toate necompetente si isi
declina competenta reciproc.
Pentru a exista conflict negativ de competenta:
- trebuie sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeasi pricina (aceleasi
parti, obiect si cauza)
- instantele sa se fi declarat necompetente
- declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce
- cel putin una dintre aceste instante sa fie competente sa solutioneze cererea
respectiva; daca niciuna nu este competenta atunci dosarul va fi trimis, pe cale
administrativa (de catre instanta competenta sa solutioneze conflictul), instantei
competente care va putea la randul ei sa isi decline competenta
b) Solutionarea conflictelor de competenta
Conflictele de competenta se solutioneaza pe calea regulatorului de competenta, de
catre instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.
Eventualul conflict ivit intre ICCJ si o alta instanta se rezolva de catre ICCJ, cu
particularitatea ca hotararea acesteia constituie, in acelasi timp, declinator de
competenta cat si regulator de competenta.
Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu
orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotrasca asupra
conflictului. Suspendarea judecarii pricinii se dispune printr-o incheiere insa lipsa
acesteia nu inlatura procedura regulatorului de competenta.
34
INM 2013 I. COMPETENŢA
Conflictul negative de competenta apare in fata instantei care s-a pronuntat ultima
cu privire la competenta. Acest conflict apare numai in momentul in care hotararea
acestei instante de declinare a competentei a ramas irevocabila.
Instanta competenta sa judece conflictul de competenta:
- va hotari in camera de consiliu
- fara citarea partilor
- dispune printr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare
- hotararea prin care se solutioneaza conflictul de competenta de catre ICCJ este
irevocabila
- judecarea recursului se face cu citarea partilor
- hotararea prin care se rezolva conflictul de vine irevocabila, are putere de lucru
judecat
- conflictul de competenta dintre o instanta judecatoreasca si un tribunal arbitral se
rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara celei aflate in conflict
Procedura de solutionare a cererii de stramutare:
- in camera de consiliu
- cu citarea partilor
- hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere)
- nu este supusa niciunei cai de atac
35