inm 2013 competenta.doc

INM 2013 I. COMPETENŢA

COMPETENŢA

1.1. Competen ta generala a instantelor judecatoresti

Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de

lege. Existenta unor litigii specializate cu un pronuntat caracter tehnic precum si

necesitatea de a degreva instantele judecatoresti de unele cauze foarte simple,

impun existenta unor organe cu atributii jurisdictionale din afara instantelor

judecatoresti, ceea ce inseamna ca autoritatea judecatoreasca nu are monopolul

functiei de a judeca, unele cauze fiind incredintate prin lege, altor jurisdictii.

Pe langa plenitudinea de competenta a instantelor judecatoresti de a solutiona

pricinile civile, prin anumite dispozitii legale, se stabileste posibilitatea instantelor

judecatoresti de a controla hotararile pronuntate de alte organe cu activitate

jruisdictionala.

A. Competenta in materia controlului de constitutionalitate

Dintre atributiile Curtii Constitutionale ne intereseaza cele referitoare la:

- controlul de constitutionalitate, control care vizeaza legile inainte de promulgare

- tratatele sau alte acorduri internationale

- regulamentele Parlamentului

- legile si ordonantele in vigoare

Competenta de a verifica constitutionalitatea actelor cu caracter normativ de o forta

juridica inferioara legilor si ordonantelor cum ar fi hotararile Guvernului, ordinele

ministrilor, aceasta competenta apartine instantelor judecatoresti.

Verificarea constitutionalitatii poate fi facuta si in cadrul contenciosului

administrativ, instanta sesizeaza prin incheiere motivata instanta de contencios

administrativ si suspenda cauza.

1


Instanta de contencios se pronunta dupa procedura de urgenta, in sedinta publica,

cu citarea partilor si emitentului, solutia fiind supusa recursului in 5 zile de la

comunicare si se judeca de urgenta si cu precadere.

- conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

- hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid

politic. Contestatia se solutioneaza cu citarea contestatorului, a partidului in cauza

si a Ministerului Public. Decizia nu e supusa niciunei cai de atac, se publica in

Monitorul Oficial, cand se admite se transmite TB pentru radiere.

B. Competenta in materie electorala

b.1. Alegerile locale

Competenta apartine Biroului Electoral Central, Birourilor Electorale Judetene,

Birourilor Electorale de circumscriptie. Judecatoria/tribunalul in a carei raza

teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care se depune candidatura

inregistreaza propunerile de candidatura admise de biroul electoral de

circumscriptie. Contestatiile se solutioneaza in 48 ore, hotararea nu se comunica;

recursul se poate face in 24 de ore de la pronuntare la instanta ierarhic superioara

si se solutioneaza in 24 ore. Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla

comuna/orasul valideaza alegerea primarului; primarul general al Municipiului

Bucuresti se valideaza de catre presedintele Tribunalului Bucuresti.

b.2. Alegerile parlamentare

Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la BEC in 48 de ore de la

infiintare; BEC se va pronunta in 24 de ore asupra admiterii sau respingerii

protocolului de constituire a aliantei electorale; decizia poate fi contestata la ICCJ.

Contestatiile privind inregistrarea semnelor electorale se solutioneaza de catre TB,

hotararea este definitiva. Camerele Parlamentului valideaza alegerea senatorilor si

deputatilor.

2


b.3. Alegerile prezidentiale

Atributiile privind alegerile prezidentiale revin BEC, BE de circumscriptie sau ale

sectiilor de votare insa o serie de atributii revin Curtii Constitutionale astfel:

- solutionarea contestatiilor pv inregistrarea sau neinregistrarea candidaturilor sau a

semnelor electorale de catre BEC; Solutia este definitiva si se publica in M.Of

- rezolva contestatiile cu pv la impiedicarea unui partid sau formatiuni politice ori a

unui candidat sa isi desfasoare campania electorala in conditiile legii

- anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut lor prin

frauda

- publica rezultatul in presa si in M.Of pentru fiecare tur de scrutin si daca este

cazul confirma primii doi candidati care vor participa la turul doi de scrutin

- valideaza rezultatul alegerilor pentru Presedintele ales, rezultat pe care il va

comunica Parlamentului pentru depunerea juramantului

C. Competenta in materia contenciosului administrativ

c.1. Competenta instantelor judecatoresti ordinare de contencios administrativ

(contenciosul administrativ exercitat de instante potrivit procedurii de drept

comun)

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes

legitim, de catre o autoritate publica,printr-un act administrativ sau prin

nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de

contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea

dreptului pretins, repararea pagubei.

Prin nesolutionarea in termen a unei cereri se intelege faptul de a nu raspunde

solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii daca prin lege nu se

prevede alt termen.

3


Conditiile sesizarii:

- actul atacat sa fie un act administrativ unilateral (actul unilateral cu caracter

individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in

vederea organizarii executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi

juridice)

- actul administrativ sa emane de la o autoritate publica

- actul sa produca o vatamare unei persoane fizice sau juridice intr-un drept al

acesteia sau intr-un interes legitim

- sa se fi indeplinit procedura administrativa prealabila prevazuta de lege

- cererea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la:

- data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila

- data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii

- data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, respectiv

data expirarii termenului legal de solutionare a cererii

- data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in

cazul contractelor administrative

Competenta de a solution actiunile directe este impartita intre tribunal si curti de

apel astfel:

Tribunalele administrativ fiscale:

- litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice

locale si judetene precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii

vamale si acesorii ale acestora de pana la 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de

sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel.

4


Curti de apel, prin sectiile de contencios administrativ si fiscal:

- litigiile ce privesc actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice

centrale precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si

accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de Sectia

de contencios administrativ si fiscal a ICCJ

c.2. Competenta instantelor judecatoresti speciale de contencios administrativ

Atacarea unor acte administrative nu se face uneori la sectiile de contencios

administrativ de la tribunal sau curti de apel, ci la instante judecatoresti de drept

comun, dar care, in materia contenciosului administrativ sunt instante speciale:

- contestatiile in materie electorala, sunt de competenta judecatoriiloe si

tribunalelor

- plangerile impotriva incalcarii dispozitiilor legale referitoare la inscrierile in

cartea de munca

- plangerile importiva proceselor-verbale de contraventie

c.3. Competenta instantelor judecatoresti de a controla solutiile unor jurisdictii

special administrative

Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei

jurisdictii speciale administrative pot fi atacate la instanta de contencios

administrativ, daca partea intelege sa nu exercite procedura administrativ-

jurisdictionala.

Actul administrativ-jurisdictional pentru care, prin lege organic speciala, se

prevede o cale de atac in fata unei alte jurisdictii administrative special poate fi

atacat direct la instanta de contencios administrativ in 15 zile de la comunicare,

daca partea intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala de atac.

- in materie de expropriere hotararea comisiei poate fi atacata cu contestatie la

Curtea de Apel in raza careia se afla imobilul propus a fi expropriat

5


- in materia inventiilor contestatia se judeca de o comisie de reexaminare din

cadrul OSIM, iar hotararea comisiei de reexaminare poate fi atacata in termen de

30 zile la Tribunalul Bucuresti

D. Competenta in materia litigiilor de munca

In aceasta materie, competenta apartine de regula, instantelor judecatoresti,

existand totusi si alte competente ale: Consiliului Suprem al Magistraturii, Plenul

Curtii Constitutionale, consiliul de disciplina pentru abaterile savarsite de notari,

avocati, executor judecatoresti.

Hotararile sectiilor CSM prin care s-a solutionat actiunea disciplinara pot fi atacate

cu recurs a carui solutionare este de competenta completului de 9 judecatori ai

ICCJ; recursul suspenda executarea hotararii sectiei CSM de aplicare a sanctiunii

disciplinare.

E. Competenta in materia rezolvarii unor neintelegeri referitoare la

exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti

Unele neintelegeri intre parinti cu privire la exercirarea drepturilor si indeplinirea

indatoririlor parintesti se solutioneaza de autoritatea tutelara iar altele de instantele

judecatoresti:

- cand parintii au locuinte diferite, locuinta minorului va fi stabilita de instanta,

insa dupa implinirea varstei de 14 ani daca copilul cere schimbarea locuintei pentru

ca aceasta sa corespunda invataturii sau pregatirii sale profesionale, va decide

autoritatea tutelara

- cererea unui parinte de a avea legaturi personale cu copilul minor (vizita minor)

introdusa in timpul castaoriei, cand sotii sunt despartiti in fapt este de competenta

autoritatii tutelare

6


F. Competenta in material actelor de stare civi la si a inregistrarilor de

stare civila

Au atributii de stare civila:

- serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor

- serviciul public comunitar de la locul de coborare/debarcare – in interiorul tarii;

comandantu navei/aeronavei – in afara granitelor tarii

In cazul in care se refuza efectuarea unei inregistrari de stare civila persoana

nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza.

Cererile privind reconstituirea sau intocmirea ulterioara a actelor de stare civila

sunt de competenta serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor si

se solutioneaza prin dispozitia primarului.

G. Delimitarea competentei instantelor de cea a notarului public

g.1. in materie succesorala:

In materie succesorala, criteriul de stabilire a competentei in favoarea instantei

judecatoresti sau a notarului public il constituie caracterul contencios sau

necontencios al cererii.

Exista unele cereri care vor fi solutionate obligatoriu de instanta chiar daca

mostenitorii se inteleg:

- cererile de repunere in termenul de acceptare a succesiunii

- cererile de anulare a declaratiei de acceptare sau de renuntare la succesiune

pentru viciile de consimtamant

- cererile de rectificare a actelor de stare civila folosite ca dovezi in stabilirea

legaturii de rudenie

- cererile prin care se tinde la schimbarea statutului civil al unei persoane, in scopul

de a-i conferi dreptul de a veni la o succesiune

7


- cererile in constatarea smulatiei unor acte juridice incheiate de defunct si care

sunt invocate in cursul procedurii succesorale

Raman in competenta notarului public:

- luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale

- procedura deschiderii si constatarii starii materiale ale testamentelor olografe si

mistice

- primirea si inregistrarea declaratiilor de acceptare a succesiunii sub beneficiu de

inventor

- inregistrarea declaratiilor de renuntare la succesiune

- taxarea succesiunilor

- eliberarea certificatului de mostenitor

Anularea certificatului de mostenitor se poate obtine numai pe cale judecatoreasca,

la cererea celor care au pretentii la mostenire sau care au fost prejudiciati in alt fel

prin eliberarea ori cuprinsul certificatului. In cazul in care certificatul de

mostenitor a fost anulat, notarul public va elibera un nou certificat,

conformandu-se hotararii judecatoresti respective.

8


1.2. Competenta materiala = stabileste daca un litigiu este de competenta

judecatoriei, tribunalului, curtii de apel sau ICCj. Competenta materiala cuprinde:

- competenta materiala functionala = se stabileste dupa felul atributiilor ce

revin fiecarei categorii de instante (judeca in prima instanta, apel, recurs)

- competenta materiala procesuala = se stabileste in functie de obiectul, natura

sau valoarea litigiului

Competenta materiala este reglementata de norme de ordine publica deci are

caracter absolut, astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme,

nici chiar cu autorizarea instantei.

a) Competenta materiala a judecatoriei:

a) in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in

competenta altor instante

b) in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect

plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv. Domeniul de aplicare este

limitat la cereri si procese ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

- sunt evaluabile in bani, in materie civila sau comerciala, decurgand din obligatii

contractuale sau extracontractuale

- au ca obiect sume de bani! nu obligatii de a/a nu face, de predarea unor bunuri

- sunt deduse judecatii pe cale principala (daca ar fi accesorii sau incidente vor

urma calea prevazuta pt cererea principala)

- nu reprezinta creante ce presupun plati periodice, chiar daca suma aferenta unei

prestatii ar fi pana la 2.000 lei inclusiv

9


Aceste prevederi nu se aplica in domeniile procedurilor speciale ale somatiei de

plata si ordonantei de plata !!! Cererea prin care se declanseaza procedura somatiei

de plata in materie civila, precum si cererea in anularea ordonantei ce contine

somatia de plata, insa numai daca pentru litigiul de fond in procedura de drept

comun competenta de prima instanta ar apartine judecatoriei.

c) plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate

jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de

lege

- textul se refera la controlul judecatoresc pe care il exercita judecatoriile asupra

legalitatii si temeiniciei hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate

jurisdictionala. Acest control intervine numai daca este expres prevazut de lege

d) in orice alte materii date prin lege in competenta lor

Exista unele situatii speciale pentru anumite judecatorii, in sensul stabilirii unei

competente exclusive:

- judecatoria s1 Bucuresti, solutioneaza cererile referitiare la anularea, modificarea

sau completarea actelor de stare civila sau mentiunile inscrise pe acestea, in cazul

in care cererea este facuta de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu

domiciliu in strainatate

- judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusiva in materie

maritima si fluviala (in prima instanta; in ultima instanta – plangerile impotriva

proceselor-verbale de constatare a contraventiilor privind poluarea apelor marii de

catre nave maritime)

10


b) Competenta materiala a tribunalului

b.1.Competenta tribunalelor in prima instanta:

- procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste

500.000 lei cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia

succesorala, a cererilor neevaluabile in bani, si a cererilor privind materia fondului

funciar (acestea sunt de competenta judecatoriei)

- conflictele de munca, care nu-s date in competenta altor instante (prima instanta

de drept comun este tribunalul)

- procesele si cererile in materie de contencios administrativ, cu exceptia celor date

in competenta Curtilor de Apel ((prima instanta de drept comun este tribunalul)

- procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala

- procesele si cererile in materie de expropriere

- cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei (tribunalul in a

carui raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului; cand nu se poate determina

instanta competenta se judeca de catre Tribunalul Bucuresti)

- cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in

procesele penale

- cererile pentru recunoasterea si incuviintarea executarii silite a hotararilor date in

tari straine

b.2.Competenta tribunalelor ca instante de apel, apelurile declarate impotriva

hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta (in aceasta situatie tribunalul

este instanta de apel de drept comun)

11


b.3. Competenta trinunalelor ca instante de recurs, recursurile declarate

impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care potrivit legii nu sunt supuse

apelului. Recursul exercitat impotriva incheierii (necontencioase) pronuntata de

presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar apelul exercitat impotriva

incheierii (necontencioase) pronuntata de presedintele tribunalului se judeca de

completul instatei respective.

b.4. tribunalele judeca in orice alte materii date prin lege in competenta lor

Tribunalul Bucuresti are competenta speciala in legatura cu inregistrarea partidelor

In materie fluviala si maritima, tribunalele judetene Galati si Constanta au

competenta speciala.

12


c) Competenta materiala a Curtilor de Apel:

c.1. In prima instanta judeca procesele si cererile in materie de contencios

administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale

c.2. Ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de

tribunal in prima instanta (curtile de apel sunt instante de exceptie in privinta

judecarii apelurilor, avand in vedere ca tribunalele sunt instante de exceptie cat

priveste judecata in prima instanta)

c.3. Ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate

de tribunal in apel sau impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima

instanta, care potrivit legii nu sunt supuse apelului

Curtea de apel judeca si recursurile declarate impotriva incheierilor date de

presedintele acestei instante, in acele cazuri in care legea ii permite sa ia o serie de

masuri cu caracter necontencios.

c.4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor

- contestatiile la titlu indreptate impotriva propriilor hotarari, deci atunci cand titlul

executoriu il constituie hotararea curtii de apel

- contestatiile impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea intampinarilor

referitoare la propunerile de expropriere

- recursul exercitat impotriva hotararii date de judecatorul sindic privind procedura

insolventei

- procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si

a unor persoane cu functii de conducere

- cererea de suspendare a grevei

13


Curtea de Apel Bucuresti solutioneaza:

- contestatia impotriva hotararii pronuntate de Tribunalul Bucuresti cu privire la

cererea de inregistrare a unui partid politic sau la cererea prin care Ministerul

Public solicita incetarea activitatii partidului si radierea lui din Registrul partidelor

politice

- cererile persoanelor fizice sau juridice ce se considera vatamate in drepturile lor

recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al

CNVM de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege

14


d) Competenta materiala a ICCJ

d.1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari in

cazurile prevazute e lege

d.2. recursurile in interesul legii

d.3. in orice alte materii date prin lege in competenta sa

Sectiile ICCj in raport cu competenta fiecareia solutioneaza:

- cererile de stramutare, de la o curte de apel la alta pe motiv de rudenie si afinitate,

si toate cererile de stramutare intemeiate pe motiv de banuiala legitima sau de

siguranta publica

- conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege

- orice alte cereri prevazute de lege: contestatiile impotriva hotararilor BEC cu

privire la protocolul de constituire a unei aliante electorale; contestatiile pv modul

de formare si componenta BEC; recursul magistratului impotriva hotararii

pronuntate de CSM; recursurile impotriva hotararilor CSM privind cariera si

drepturile judecatorilor si procurorilor

Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele

judecata in prima instanta de Sectia penala a ICCJ; ca instanta disciplinara sau alte

cauze date in competenta sa prin lege.

Recursurile in interesul legii se solutioneaza de catre un complet format din:

- presedintele ICCJ

- presedintii sectiilor din cadrul ICCJ

- 20 judecatori (14 din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a

fost solutionata diferit, si 2 din cadrul celorlalte sectii)

ICCJ se constituie in Sectii Unite pentru: - solutionarea in conditiile legii, a

sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei ICCJ - sesizarea Curtii

Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare

15


1.3. Competenta teritoriala

Competenta teritoriala este de trei feluri:

- competenta teritoriala de drept comun : cand cererea se introduce la instanta de

drept comun din punct de vedere teritorial dar partile pot conveni sa se judece la o

alta instanta

- competenta teritoriala alternativa sau facultativa: daca reclamantul are alegerea

intre doua sau mai multe instante deopotriva competente

- competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: cand cererea trebuie introdusa

la o anumita instanta, fara a exista posibilitatea partii de a stabili o alta instanta

Normele de competenta teritoriala sunt norme juridice de ordine privata daca este

vorba de pricini privitoare la bunuri, cu exceptia cazurilor prevazute de art 13-16

cpc, insa sunt norme juridice de ordine publica in materie de persoane in alte

pricini care nu sunt cu privire la bunuri precum si in cazurile prevazute de art 13-

16 cpc.

a) Competenta teritoriala de drept comun

Regula de drept comun in materia competentei teritoriale este aceea ca: cererea se

face la instanta domiciliului paratului; domiciliu = adresa unde paratul locuieste

efectiv. Pentru stabilirea competentei teritoriale prezinta interes domiciliul pe care

paratul il avea in momentul introducerii cererii de chemare in judecata, o eventuala

schimbare ulterioara a domiciliului nu influenteaza competenta.

Atunci cand paratul nu are domiciliul in tara sau domiciliul sau in tara nu este

cunoscut, instanta competenta va fi cea in a carei circumscriptie se afla resedinta

din tara a paratului, iar daca nici resedinta paratului nu este cunoscuta cererea se

introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.

In cazul in care paratul este o persoana juridica de drept privat, cererea este

de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla sediul principal al acesteia.

16


Cererea de chemare in judecata formulate impotriva unei asociatii sau

societati fara personalitate juridica este de competenta instantei de la domiciliul

persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau

directia asociatiei ori societatii; in lipsa unei asemenea persoane, cererea se va

putea face la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati; Reclamantul are

posibilitatea sa solicite instantei numirea unui curator care sa reprezinte interesele

asociatilor.

b) Competenta teritoriala alternativa (facultativa)

Sunt unele situatii in care, pe langa instanta de la domiciliul/sediul paratului, mai

sunt competente si alte instante

b.1. daca paratul in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire

profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale,

cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri pentru

obligatiile patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc

b.2. in cazul in care o persoana juridica de drept privat are o reprezentanta, cererea

impotriva acesteia se poate face si la instanta locului unde se gaseste reprezentanta,

pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte

incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta

b.3. cand cererea este indreptata impotriva mai multor parati, competenta teritoriala

apartine oricareia dintre instantele de domiciliu ale paratilor, insa, in cazul in care

printre parati sunt si debitori obligati accesoriu, cererea se introduce la instanta

competenta pentru oricare dintre debitorii principali. In cazul in care unii dintre

parati au domiciliul cunoscut,iar altora li se cunoaste numai resedinta, cererea

poate fi introdusa la instanta unuia dintre paratii cu domiciliu cunoscut.

17


b.4. In afara de instanta domiciliului paratului mai sunt competente urmatoarele

instante:

- in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui

contract, instanta locului prevazut in contract chiar si in parte a obligatiunii. Daca

vanzatorul unui imobil solicita rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare,

competenta teritoriala apartine instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla

situat imobilul.Daca rezolutiunea este solicitata de catre cumparator sau se cere

rezolutiunea unui bun mobil, fie de catre vanzator fie de catre cumparator sunt

aplicabile prevederile art 10 (competenta alternativa).

- in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in

justificare sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul. Mai sunt

de competenta instantei de la locul situarii imobilului sau a instantei de la

domiciliul paratului cererea in justificare, adica aceea prin care se solicita

transformarea in inscriere definitiva a unei inscrieri provozorii in cartea funciara,

precum si cererea in prestatie tabulara.

- in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de

plata

- in cererile privitoare la obligatiile comerciale, instanta locului unde obligatia a

luat nastere sau aceea a locului platii

- in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau

de sosire

- in cererile facute de ascendeti sau descendenti pentru pensie de intretinere,

instanta domiciliului reclamantului. Aceasta se aplica in cazul in care se solicita

acordarea pensiei de intretinere ori majorarea ei, nu si cand debitorul obligatiei de

intretinere pretinde reducerea sau sistarea pensiei.

18


- in cererile ce izvorasc dintr-o fapta ilicita, instanta in circumscriptia careia s-a

savarsit acea fapta. Articolul nu se refera la instanta in a carei circumscriptie s-a

produs prejudiciul, ci cea unde s-a produs fapta. Daca fapta a fost savarsita in

circumscriptiile mai multor instante toate deopotriva sunt competente impreuna cu

cea de la domiciliul paratului.

b.5. in materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la

instanta in circumscriptia careia se afla fie domiciliul asiguratului, fie bunurile

asigurate, fie locul unde s-a produs accidentul. Alegerea competentei prin

conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului de despagubire.

Acest articol nu se alica in materie de asigurari maritime si fluviale.

b.6. competenta este alternativa si in ipoteza alegerii de domiciliu (a instantei) prin

conventia partilor, facuta inainte de sesizarea instantei, daca alegerea s-a facut in

favoarea partii care ulterior va declansa procesul civil, deci in favoarea

reclamantului. Reclamantul va putea alege fie instanta aleasa prin conventie fie

instanta competenta potrivit regulilor de drept comun.

Daca alegerea instantei a fost facuta in interesul ambelor parti sau in interesul

exclusiv al celui ce va fi chemat in judecata (paratul) nu mai este vorba de o

competenta alternativa, ci reclamantul este tinut sa actioneze la instanta aleasa prin

conventie

b.7. cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice,

caselor autonome si administratiilor comerciale se pot face la instantele din

Capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.

Cand sunt competente mai multe judecatorii cererile in care figureaza aceste

persoane se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta iar in Bucuresti la

judecatoria sectorului 4.

19


c) Competenta teritoriala exclusiva

c.1. Cererile privitoare la bunuri:

- se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele; daca imobilul

este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta

domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste

circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora

se afla imobilul.

! Textul are in vedere numai actiunile reale imobiliare (când obiectul dreptului real

este un imobil sau când posesia poartă asupra unui imobil);(drept real = drept

subiectiv patrimonial care confera titularului posibilitatea de a exercita in mod

direct posesia, folosinta si dispozitia)

Asadar instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla situat imobilul este

competenta sa solutioneze: - cererile in revendicarea imobilului respectiv

- cererile confesorii sau negatorii

- cererea in granituire

- cererile in materie de ipoteca

- cererrile posesorii cu privire la acel imobil

- cererea prin care vanzatorul imobilului solicita rezolutiunea contractului de

vanzare cumparare (daca rezolutiune este ceruta de comparator se plica regulile de

drept comun)

20


*Daca intr-o pricina in anularea casatoriei se cere si impartirea bunurilor

dobandite de parti competenta apartine instantei de la domiciliul paratului; daca in

cadrul divortului se solicita si partajarea bunurilor competenta revine instantei de la

ultimul domiciliu comun al sotilor; Daca partajarea bunurilor comune ale sotilor

are loc in timpul castoriei, sau dupa desfacerea casatoriei, respectiv impartial a

bunurilor are loc dupa desfiintarea casatoriei, competenta este a instantei de la

locul imobilului.

c.2. Cererile in materie de mostenire: sunt de competenta instantei celui

din urma domiciliu al defunctului:

- cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare

- cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care

mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia

- cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre

mostenitori sau impotriva executorului testamentar

Ultimul domiciliu al defunctului = ultima locuinta efectiva nu eventualul domiciliu

care era inscris in actul de identitate

c.2.1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare

cuprind:

- cererile pentru anularea unui testament

- cererea pentru constatarea validitatii unui testament

- cererile pentru executarea dispozitiilor unui testament atunci cand validitatea

acestuia nu este contestata

c.2.2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe

care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia:

- cererea in anularea certificatului de mostenitor

- cererea pentru reductiunea liberalitatilor excesive

21


- cererea pentru raportul donatiilor de catre mostenitorii obligati la raport

- cererile referitoare la conservarea sau administrarea bunurilor in timpul starii de

indiviziune

- cererea de anulare sau de rezolutiune a vanzarii de drepturi succesorale

- cererea de iesire din indiviziune succesorala

- petitia de ereditate

Art 14 nu se aplica in cazul in care mostenitorii valorifica drepturi culese din

succesiune impotriva tertilor – debitori ai defunctului, ci intr-o astfel de situatie,

competenta teritoriala se stabileste potrivit regulii de drept comun

c.2.3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia

dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar:

- cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular

- cererile prin care creditorii personali ai defunctului valorifica drepturile din

contracte incheiate cu acesta

- cererile prin care creditorii succesiunii ridica pretentii in temeiul unui titlu

posterior deschiderii succesiunii

Textul se aplica in privinta tuturor creditorilor care au pretentii impotriva

succesiunii, indiferent daca aceste pretentii au o cauza anterioara sau o cauza

ulterioara deschiderii succesiunii.

In cazul in care mostenitorii cheama in judecata pe un creditor al succesiunii

competenta teritoriala se determina potrivit dreptului comun.

Pentru a fi competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului, reclamantul

trebuie sa aiba calitatea de creditor al succesiunii; daca tertul-reclamant nu

urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, atunci competenta

teritoriala va fi de drept comun.

22


Cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de

competenta instantei de la locul imobilului; in schimb cererea mixta si cererea

reala mobiliara sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului.

Ramane competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului in cazul cererii

de garantie pentru tulburari si evictiune, introdusa de unul dintre mostenitori

impotriva celorlalti mostenitori, precum si in cazul cererii in desfiintarea impartelii

pentru dol sau violenta.

Atunci cand exista un singur mostenitor, competenta instantei ultimului domiciliu

al defunctului era limitata pana la momentul efectuarii impartelii mostenirii; daca

era un singur mostenitor nu mai putea fi vorba de partaj deci creditorii mostenirii

se vor adresa instantei de la domiciliul mostenitorului.

Daca unicul mostenitor are calitatea de legatar universal, iar testatorul a instituit ca

executor testamentar o terta persoana, cererile referitoare la executarea dispozitiilor

terstamentare sunt de competenta instantei locului unde s-a deschis succesiunea.

c.3. Cererile in materie de societate

Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de

competenta instantei locului unde societatea isi are sediul ei principal.

Cereri in materie de societate = cererile care au fost avute in vedere de legiuitor, in

sensul ca trebuie sa fie vorba despre cereri cu privire la existenta societatii sau la

ansamblul activitatii sale. Partile in proces trebuie sa fie asociati intre ei, societatea

si asociatii, in legatura cu activitatea societatii.

Nu sunt supuse prevederilor acestui articol, litigiile in care parti sunt, pe de o parte,

societatea sau asociatii, iar pe de alta parte, terte persoane, deoarece acestea nu

intereseaza raporturile juridice ale societatii referitoare la societatea insasi si

asociati; pentru asemenea litigii competenta teritoriala este determinate conform

regulilor de drept comun.

23


In cazul unei cereri in materie de societate care ar fi in legatura cu un bun imobil

situat in raza teritoriala a unei alte instante decat cea a locului unde societatea isi

are sediul principal, competenta este instanta locului unde societatea isi are sediul

ei principal. Competenta se mentine pana la lichidarea in fapt a societatii, adica

pana in momentul impartirii intregului active al societatii.

c.4. Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de

competenta tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al

debitorului. Este competenta instanta in a carei circumscriptie teritoriala

comerciantul isi are sediul principal numai in cazul in care cererile introduse

impotriva tertilor isi au cauza in insolventa; Competenta teritoriala se determina

potrivit regulilor de drept comun in cazul cererilor pentru care insolventa nu

reprezinta cauza lor si despre care s-ar putea spune ca nu sunt cereri in materie de

insolventa, ci doar cereri care eventual, ar interesa insolventa.

c.5. Alte cazuri de competenta exclusiva:

In pricinile ce nu sunt referitoare la bunuri, competenta teritoriala este exclusiva.

In materie de divort, competenta este in favoarea judecatoriei in

circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa

numai atunci and cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia

acestei instante la data introducerii cererii de divort. Daca sotii nu au avut

domiciliu comun sau nici unul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia

instantei ultimului domiciliu comun, competenta apartine instantei

domiciliului paratului, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, judecatoria

de la domiciliul reclamantului. Instanta de la domiciliul reclamantului este

competenta si in cazul in care domiciliul paratului este necunoscut.

24


Cererile privitoare la adoptie se intorduc la tribunalul in raza caruia

domiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat, iar atunci cand nu se poate stabili

competenta potrivit acestei reguli, competenta apartine Tr. Bucuresti.

Cererea de declarare a disparitiei, a mortii prin hotarare judecatoreasca

respectiv de anulare a unei hotarari care declara moartea unei persoane sunt

de competenta instantei in circumscriptia careia persoana si- avut ultimul

domiciliu.

Cauzele prevazute de lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala

sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului; daca domiciliul

copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui

circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.

Cererea pentru inregistrarea tardiva a nasterii este de competenta

judecatoriei in a carei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are

sediul institutia de ocrotire a copilului.

Contestatia importiva dispozitiei primarului prin care s-a admis/respins o

cerere de reconstituire sau de intocmire ulterioara a unui act de stare civila

este de competenta instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul

autoritatii emitente.

Cererile referitoare la anularea, modificarea, completarea actelor de stare

civila sau mentiunilor inscrise pe acestea sunt de competenta judecatoriei in

a carei raza teritoriala domiciliaza sau se afla sediul celui ce formuleaza

cererea; cand cererea este formulate de un cetatean strain sau de un cetatean

roman cu domiciliul in strainatate, competenta apartine judecatoriei

sectorului 1 Bucuresti.

25


In materie contraventionala, competenta de a solution plangerea impotriva

procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii

apartine judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala s-a savarsit

contravetia, daca printr-oi norma speciala nu s-ar stabili competenta in

favoarea altei instante.

In cazul unor pricini, care nu sunt referitoare la bunuri, pentru care legea nu

prevede expres instanta competenta dpdv teritorial se aplica regula de drept comun,

deci competenta va apartine instantei de la domiciliul paratului, cu precizarea ca

este vorba de o competenta teritoriala exclusiva, exemple:

o Cererile privind nulitatea casatoriei

o Cererile in stabilirea paternitatii din afara casatoriei

o Cererile in tagaduirea paternitatii

o Cererile pentru stabilirea filiatiei fata de mama

o Contestarea recunoasterii de maternitate sau de paternitate

o Cererea de punere sub interdictie sau de ridicare a interdictiei

o Cererea de incredintare sau reincredintare a minorului

o Cererea de stabilire a locuintei minorului la unul dintre parintii sai atunci

cand acestia sunt despartiri in fapt

In materia asigurarilor sociale, cererile indreptate impotriva Casei Nationale de

Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii

sectoriale, sunt de competenta instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul

sau sediul reclamantul, iar celelalte cereri sunt de compeneta instantei de la

domiciliul sau sediul paratului.

Competenta teritoriala este exclusiva si atunci cand o cerere, care are caracter

incidental, urmeaza sa fie solutionata de instanta care judeca pretentia pe fond.

26


1.4. Prorogarea competentei

Sunt cazuri in care competenta unei instante primeste o extindere, in sensul ca

instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre

reclamant devine competenta sa resolve si cereri care , in mod obisnuit, nu intra in

competenta sa.

Prorogarea competentei poate fi:

- prorogare legala (intervine in temeiul legii)

- prorogare judecatoreasca (intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti)

- prorogare conventionala sau voluntara (intervine in temeiul conventiei partilor)

A. Prorogarea legala – intervine in 3 cazuri

a) art 9 cpc – Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la

instanta competenta pentru oricare dintre ei; in cazul cand printre parati sunt si

obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre

debitorii ei principali

b) art 17 cpc – Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei

competente sa judece cererea principala.

Prorogarea legala de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor de

competenta generala, deci instantele judecatoresti nu isi pot prelungi competenta

pentru a solution litigii care intra in competenta altor organe de jurisdictie.

Caracter absolut au si competenta materiala si cea teritoriala exclusiva. In unele

situatii, consideratii de ordin practic impun ca litigiul sa fie solutionat de o singura

instanta chiar daca s-ar incalca normele de competenta materiala sau de

competenta teritoriala exclusiva.

27


c) art 164 cpc – Conexitatea: Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce

se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care

sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, al caror obiect si cauza au intre

ele o stransa legatura.

Exceptia de conexitate poate fi invocata si din oficiu de catre instanta; in cazul

admiterii exceptiei dosarul va fi trimis instantei care a fost mai intai investita, afara

numai daca, in limitele ingaduite de caracterul normelor de competenta, partile nu

se inteleg asupra altei instante.

Conexarea este posibila numai daca nu se incalca normele de ordine publica in

materie de competenta.

Litispendenta (NU este caz de prorogare legala) = presupune acelasi proces, in

legatura cu care s-au formulat mai multe cereri, la aceeasi instanta sau la instante

deosebite, dar deopotriva competente. Daca una din instantele sesizate cu aceeasi

cerere este necompetenta atunci se va invoca exceptia de necompetenta si nu cea

de litispendenta.

Este posibil ca, intr-o pricina pentru care normele de competenta au caracter de

ordine privata, paratul sa nu invoce in termenul prevazut de lege exceptia de

necompetenta astfel incat este decazut din dreptul de a o mai ridica, iar daca

ulterior este sesizata cu aceeasi cerere o alta instanta, se va putea opune exceptia de

litispendenta. Intr-o astfel de situatie, prima instanta sesizata va rezolva pricina,

insa nu ca un efect al litispendentei ci ca urmare a decaderii paratului din dreptul

de a invoca necompetenta relativa, acest din urma efect producandu-se mai inainte

de a se ivi litispendenta.

28


B. Prorogarea judecatoreasca – stramutarea

Prorogarea judecatoreasca a competentei intervine in temeiul unei hotarari

judecatoresti, insa si in acest caz exista un text de lege care indreptateste instanta sa

pronunte o hotarare ce are drept consecinta judecarea unei cereri de catre o instanta

care, in mod normal, nu ar fi competenta .

Cazurile de prorogare judecatoreasca a competentei sunt urmatoarele:

- delegarea unei alte instante = ICCJ, la cererea partii interesate, va desemna o

alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina, in cazul in care, din cauza unor

imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai

indelungat sa functioneze.

- recuzarea = atunci cand nu se mai poate alcatui completul de judecata

- administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie (prorogarea este partiala,

vizand numai administrarea probei respective, nu si solutionarea fondului)

- admiterea recursului cu casarea si trimitere spre rejudecare la o alta instanta

decat cea care a judecat fondul, dar egala in grad

- stramutarea pricinilor

Stramutarea pricinilor

Stramutarea este o forma de prorogare judecatoreasca a competentei, deoarece

prelungirea competentei instantei la care s-a stramutat pricina este efectul hotararii

judecatoresti superioare care a incuviintat cererea de stramutare

Pricina poate fi stramutata numai la o instanta de acelasi grad cu instanta de la care

s-a cerut stramutarea. Motivele de stramutare sunt expres prevazute de lege:

- cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv

printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei

- banuiala legitima

- siguranta publica

29


a) Rudenia sau afinitatea trebuie invocata de partea interesata, sub sanctiunea

decaderii, inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cererea pentru acest motiv se

depune la instanta ierarhic superioara careia legea ii acorda competenta de a se

pronunta asupra ei.

b) Banuiala legitima = banuiala se socoteste legitima ori de cate ori se poate

presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii

pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale; in practica este cel mai frecvent

motiv de stramutare. Partea care invoca banuiala legitima trebuie sa dovedeasca

imprejurarile ce o determina sa aprecieze ca instanta de judecata nu va fi obiectiva.

Cererea de stramutare pentru banuiala legitima va fi rezolvata de ICCJ deci cererea

se va depune la aceasta instanta.

c) Siguranta publica = prin motive de siguranta publica se intelege acele

imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instantacompetenta

ar putea produce tulburarea ordinii publice.

Stramutarea pentru siguranta publica nu poate fi ceruta de parti, ci numai de catre

procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ, rezolvarea pricinii fiind de

competenta acestei.

Procedura de solutionare a cererii de stramutare:

- in camera de consiliu

- cu citarea partilor

- hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere)

- nu este supusa niciunei cai de atac

Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea

partilor, suspendarea judecarii cauzei, comunicand aceasta masura instantei de la

care se solicita stramutarea.

30


C. Prorogarea conventionala (voluntara)

Prorogarea conventionala intervine in temeiul unei intelegeri a partilor, in acele

cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care

le stabileste, deci in cazul competentei teritoriale reglementate de norme de ordine

privata.

O forma de manifestare a conventiei partilor privind prorogarea competentei o

constituie asa numita alegere de domiciliu, cand partile stabilesc competenta in

favoarea instantei de la domiciliul ales.

- daca alegerea s-a facut in favoarea paratului sau a ambelor parti, reclamantul

urmeaza sa sesizeze instanta de la domiciliul ales;

- daca alegerea s-a facut in favoarea reclamantului, atunci acesta are optiunea de a

sesiza fie instanta de la domiciliul ales, fie instanta competenta potrivit legii.

In situatia in care partile au stabilit competenta in favoarea altei instante decat cea

care, in mod normal, este competenta potrivit legii, sa solutioneze pricina si totusi

reclamantul sesizeaza instanta competenta, paratul va putea cere declinarea

competentei, insa numai pana la prima zi de infatisare.

31


1.5. Incidente procedurale referitoare la competenta

A.Exceptia de necompetenta a) Invocare:

Daca se contesta competenta in cursul judecatii, dupa sesizarea instantei si inainte

de a se pronunta o hotarare, indiferent ca este vorba de judecata in prima instanta

sau a unei cai de atac, mijlocul procedural de invocare a necompetentei instantei

este exceptia.

- competenta generala, se poate invoca de oricare dintre parti, de procuror sau de

instanta din oficiu, in orice faza a judecatii

- competenta materila si teritoriala exclusiva, pot fi invocate de oricare dintre parti

cat si de instanta numai pana in prima zi de infatisare si nu mai tarziu de inceperea

dezbaterilor asupra fondului

- exceptia de necompetenta relativa cand se incalca norme de competenta

teritoriala in afara de cea exclusiva, poate fi invocata numai de catre parat si numai

prin intampinare sau daca intampinarea nu e obligatorie ori daca paratul nu este

reprezentat sau asistat de avocat, pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

b) Solutionare: Exceptia de necompetenta este o exceptie de procedura ce se

rezolva inainte de intrarea in cercetarea pe fond a pretentiilor formulate de

reclamant. Exceptia trebuie pusa, in mod obligatoriu, in discutia partilor.

Daca instanta respinge exceptia de necompetenta, declarandu-se competenta, va

pronunta o incheiere interlocutorie, deci care leaga instanta, nemaiputandu-se

reveni asupra acestei incheieri. Incheierea poate fi atacata cu apel sau, dupa caz, cu

recurs, numai odata cu fondul. Daca exceptia este admisa, instanta este obligata sa

stabileasca instanta competenta sau organul cu activitate jurisdictionala competent

potrivit legii, urmand prin hotarare (sentinta sau decizie) sa isi decline competenta.

Cand competenta apartine unui organ fara activitate jurisdictionala, instanta nu

pronunta declinarea competentei ci respinge cerera ca inadmisibila.

32


c) Particularitatile hotararii de declinare a competentei

- hotararea de declinare a competentei dezinvesteste instanta care a pronuntat-o si

investeste instanta sau alt organ cu activitate jurisdictionala, in favoarea careia s-a

pronuntat declinarea de competenta

- hotararea nu este supusa niciunei cai de atac

- trimiterea dosarului la instanta competenta se va face de indata

- daca la instanta necompetenta au fost indeplinite anumite acte de procedura,

acestea sunt lovite de nulitate cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si

care nu vor fi refacute de instanta competenta decat pentru motive temeinice

Hotararea de declinare a competentei se bucura de putere de lucru judecat, insa

numai in ceea ce priveste instanta care se dezinvesteste.

Legsilatia noastra reglementeaza institutia conflictelor de competenta asa incat,

instanta indicata in hotararea de declinare a competentei ca fiind competenta va

putea, la randul ei, sa isi decline competenta.

33


B. Conflictele de competenta

a) Conflict de competenta = situatia in care doua sau mai multe instante

judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera deopotriva

competente sa solutioneze o pricina, sau se considera toate necompetente si isi

declina competenta reciproc.

Pentru a exista conflict negativ de competenta:

- trebuie sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeasi pricina (aceleasi

parti, obiect si cauza)

- instantele sa se fi declarat necompetente

- declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce

- cel putin una dintre aceste instante sa fie competente sa solutioneze cererea

respectiva; daca niciuna nu este competenta atunci dosarul va fi trimis, pe cale

administrativa (de catre instanta competenta sa solutioneze conflictul), instantei

competente care va putea la randul ei sa isi decline competenta

b) Solutionarea conflictelor de competenta

Conflictele de competenta se solutioneaza pe calea regulatorului de competenta, de

catre instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.

Eventualul conflict ivit intre ICCJ si o alta instanta se rezolva de catre ICCJ, cu

particularitatea ca hotararea acesteia constituie, in acelasi timp, declinator de

competenta cat si regulator de competenta.

Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu

orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotrasca asupra

conflictului. Suspendarea judecarii pricinii se dispune printr-o incheiere insa lipsa

acesteia nu inlatura procedura regulatorului de competenta.

34


Conflictul negative de competenta apare in fata instantei care s-a pronuntat ultima

cu privire la competenta. Acest conflict apare numai in momentul in care hotararea

acestei instante de declinare a competentei a ramas irevocabila.

Instanta competenta sa judece conflictul de competenta:

- va hotari in camera de consiliu

- fara citarea partilor

- dispune printr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare

- hotararea prin care se solutioneaza conflictul de competenta de catre ICCJ este

irevocabila

- judecarea recursului se face cu citarea partilor

- hotararea prin care se rezolva conflictul de vine irevocabila, are putere de lucru

judecat

- conflictul de competenta dintre o instanta judecatoreasca si un tribunal arbitral se

rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara celei aflate in conflict

Procedura de solutionare a cererii de stramutare:

- in camera de consiliu

- cu citarea partilor

- hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere)

- nu este supusa niciunei cai de atac

35

inm 2013 competenta.doc

Documents