ingrijirea pacientului cu fracturi

7/26/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Fracturi

1/10

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

FRACTURI

Notiuni de anatomia si fiziologia aparatului locomotor

Aparatul locomotor asigura posibititatea de sustinere si miscare a organismului. El este

format din oase si articulatii care alcatuiesc sistemul osteoarticular sj din muschi care sunt elementele

active ale miscarii. Scheletul corpului uman cuprinde aproximativ 200 de oase legate intre ele prin articulatii.

Rolul oaselor in organism:

- asigura forma corpului i suportul partilor moi prin duritatea si rezistenta lor;

participa la formarea cavitatilor de protectie in care sunt adapostite organele;

iau parte la formarea articulatiilor servind ca puncte de insertie a muchilor! deci participa la

miscare;

epifizele oaselor lungi si oasele late si scurte confm maduva rosje care este organ hematopoietic;

contjn substance minerale care la nevoie "de exemplu in sarcina#

constituie un depozit de substance fosfocalcice. Clasificarea

oaselor:

- scurte "vertebre! tarsiene! carpiene#;

late "omoplat! oasele cutiei craniene#;

lungi "femur! tibie! radius#;

mixte cu forma neregulata " osul maxilar! mandibular! temporal#. Structura oaselor:

- tesut osos compact " la oasele lungi acesta se gaseste in regiunea diafizei#;

tesutosos spongios "se gaseste in regiunea epifizelor#;

in axul diafizei se afla canalul medular in care se gaseste maduva osoasa;

la periferia diafizei se gaseste o membrana conjunctiva numita periost.

Sistemul muscular este alcatuit din muschi scheletici "striati# si muschi viscerali "netezi#.

$uschii contin %&' apa! iar restul substante organice proteine! glucide! lipide si saruri minerale.

$uschii sunt organe active ale micarii si au urmatoarele proprietati(

extensibilitatea este proprietatea muschilor de a se along sub actiunea unei forte elasticitatea este proprietatea muschilor de a reveni la forma initiala;

excitabilitatea este proprietatea muschilor de a raspunde la actiunea un excitant mecanic!fizic!

chimic; in organism excitantul natural este influx nervos;

contractilitatea este proprietatea muschilor de a dezvolta o tensiune asupra punctelor de fixare pe

oase. )rin contractie muschiul se scurteaza si pune in miscare parghiile osoase realizand

miscarea.

Starea de contractie a muschilor se numeste tonus muscular.

*


2/10

Rolul muschilor scheletici:

- mentin pozitia verticala a corpului si inlesnesc deplasarea;

viscerali prin contractia lor asigura indeplinirea functiilor organel

respective.

+unctionalitatea aparatului locomotor a muschilor si oaselor se efectueaza ca niste parghii de ordinul ,! ,,

sau ,,,. .Astfel de parghii se intalnesc(

parghia de ordinul , in articulatia capului cu trunchiul; punctul de sprijin il constituie

articulatia dintre craniu sj coloana vertebrala! forta este data de muschii gatului! iar

rezistenta de greutatea oaselor fetei.

)arghia de ordinul ,, se intalneste la functionalitatea piciorului! prin ridicarea corpului pe

varful degetelor.

)arghia de ordin ,,, este cea mai raspandita in aparatul locomotor si serveste pentru

miscarea de flexie, extensie si rotire a diferit segmente. ,n aceste miscari! muschii

antagonisti actioneaza astlfel ca un os sa indeplineasca rolul de parghie.

Definite: -rtopedia este ramura chirurgiei care se ocupa cu studiul si tratamentul fracturilor!

deformarilor! leziunilor traumatice si bolilor "infectii! /! tumori# sistemului osteoarticular.

)roblemele bolnavului sunt depistate(

prin interviul direct cu acesta sau indirect cu apartinatorii;

cu ocazia examenului clinic general la care trebuie sa participe si asistentul1asistenta

medicala

si cu ocazia examenului ortopedic efectuat de medicul specialsit prin observable! inspectie!

palpare .

Problemele de dependenta ale pacientului cu fracturi

- durere vie in loc fix la miscare sau deplasare;

deformarea regiunii;

atitudine vicioasa din punct de vedere anatomic" exemplu( umar cazut in fractura de clavicula ! rotatie

externa exagerata a membrului inferior in caz de fractura de col femural#;

scurtarea unui segment al membrului superior sau inferior in cazul fracturilor cu deplasare! fractura de

col femural;

mobilitate anormala acolo unde in mod normal nu exista;

2


3/10

echimoza;

imposibilitate de a se deplasa sau schiopatare la mers;

stare de soc in cazul politraumatismelor;

plaga cu hemoragie externa in caz de fracturi deschise.

Interventiile aitentei medicale

Interentii delegate:

- participarea si pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru examenul clinic si pentru efectuarea

investigatiilor paraclinice;

aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic;

pregatirea preoperatorie

ingrijirea postoperatorie

ingrijirea bolnavilor imobilizati in aparat gipsat;

ingrijirea bolnavilor operati cu proteze articulare! cu amputatie;

prevenirea complicatiilor postoperatorii;

recuperarea motorie a bolnavilor.

Interentii autonome:

- asigurarea conditiilor de igiena; toaleta partiala a tegumentelor si mucoaselor;

prevenirea escarelor;

alimentatia si hidratarea pasiva a bolnavilor dependent;

imbracarea si dezbracarea bolnavilor cu deficiente motorii;

mobilizarea pasiva a bolnavilor;

transportul pacientilor dependent;

incurajarea si ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat;

asigurarea conditiilor de a se recrea si de asi practica religia;

comunicarea cu bolnavii; educatia sanitara.

TE!NICI DE IN"E#TIGATIE

#copul inveti$atiilor este de a stabili(

- diagnosticul etiologic al segmentului locomotor suferind; de a recunoaste unele reflexe osteo articulare sau musculare ale unor imbolnaviri in faza precoce;

capacitatea functionala a aparatului locomotor.

Rolul aitentei%

- va pregati bolnavul psihic si fizic pentru investigatii si interventii;

- pregateste materialele necesare;

efectueaza recoltarile de sange recomandate prin punctie venoasa;

3


4/10

serveste medicul cu instrumentele necesare in ordinea efectuarii tehnicilor de investigate ce ii

apartin..

!regatire psihica: - informarea! incurajare! explicarea in termeni accesibili pacientului! luarea

consimtamantului;

!regatire fizica:

- se sfatuieste pacientul sa nu manance in dimineata recoltarilor de produse biologice si patologice

sau cand sunt recomandate alte investigatii;

- se ajuta la dezbracarea si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare investigatiei;

se mentine pozitia bolnavului in timpul investigatiei si dupa aceasta il ajuta sa se imbrace si il

transporta la salon.

I& ANALI'E DE LA()RAT)R%

a* din an$e"vor fi recoltate dupa tehnici invatate in anul ,#;

teste obligatorii inainte de operatie( S.! ! grup sanguin si 4h! 5t.! 5b.! hematii;

teste de inflamatie( leucograma! 6S5 ! proteina reactiva! dozarea fibrinogenului! electroforeza

cu alfa2 globulina;

teste specifice pentru afectiunile reumatismale sunt determinarea anticorpilor specifici

antinucleari pentru diagnosticul diferential;

determinarea factorului reumatismal prin reactie 7aler 4ose si 8atexul;

reactia AS8- punerea in evidenta anticorpilor antistreptococici "antistreptolizine -#;

b# din urina: - examen sumar de urina.

c# din lic+idului inovialse efectueaza analize(

biochimice! bacteriologice! imunologice; histologice si morfologice.

Recoltarea lichidului sinovial prin punctia articulara&

Aspectul normallichidul sinovial este clar! vascos! de culoare galben deschis; pentru analiza sunt

necesari 9 & ml.

Asistenta pregateste toate materialele pentru punctia articulara si recoltarea lichidului in

functie de examenele cerute de medic; pregateste bolnavul! serveste medicul.

PUNCTIA ARTICULARA

9


5/10

Punctia articulara se face cu scop explorator, evacuator si terapeutic. Deoarece sinoviala are o

capacitate de resorbtie redusa, evacuarea reprezinta o masura terapeutica foarte buna in caz de

hidrartroza, hemartroza.

Indicatii%

in artritele acute si cronice cu hidrartroza;

analize de laborator efectuate din lichidul sinovial(

examen bacteriologic pentru depistarea cauzei unei infectii;

examen biochimic prin dozarea proteinelor! a glucozei continute;

examen histologic: studierea tipului de celule continute in lichid! calcularea hematiilor!

leucocitelor;

in traumatisme cu hemartroze sau cand lichidul articular nu are tendinta la resorbtie! se practica

evacuarea lichidului;

introducerea de antibiotice si cortizon pe baza datelor de laborator furnizate de probele lichidului

extras! constituie un adjuvant terapeutic de baza.

)unctiile articulare necesita o atentie marita la asepsie si antisepsie! deoarece sinoviala are o

capacitate de aparare redusa.

Atributiile asistentei;

- pregateste trusa de punctie sterila de unica folosinta in termen de garantie! care cuprinde( ace de

punctie de diverse marimi 0!: x &0mm! 0!: x *00mm! seringi de &! *0! 20 cm! 2 3 pense

anatomice de unica folosinta;

pregateste substanta dezinfectanta; alcool iodat! /etadina pentru tegument;

pregateste fiola cu anestezic local ilina * ' 20 ml!

comprese si tampoane de vata! plasture ;

eprubete sterile pentru recoltarea lichidului sinovial; tavita renala; recipiente pentru determinari

speciale factor reumatoid.

medicamente recomandate de medic( antiinflamatoare! corticoizi


6/10

)entru punctia articulatiei scapulo-humerale: pozitia decubit dorsal cu bratul in abductie si cotul

flectat la =0 sprijinit pe abdomen sau sezand cu cotul flectat si sprijinit de cealalta mana.

)entru punctia articulatiei cotului pozitia sezand ! cu cotul flectat la =0 si sprijinit pe masa de

consultatie.

)unctia articulatieipumnului pozitia bolnavului este sezand cu antebratul si mana sprijinite pe masa

de consultatie! pozitia mainii in flexie palmara pe un camp operator si pe un suport facut sul.

)unctia articulatiei genunchiului, necesita pozitia decubit dorsal cu genunchiul in flexie maxima sau

extensie cand punctia se practica din lateral; pozitia sezand cu genunchiul flectat si gamba si piciorul

atarnate la marginea mesei de consultatie;.

)unctia articulatiei maleolare se face in pozitie decubit dorsal cu piciorul in flexie plantara.

Se mentine articulatia ce urmeaza a fi punctionata in pozitia ceruta de medic de catre o asistenta;

sunt necesare 2 asistente( una supravegheaza bolnavul si pozitia! cealalta serveste medicul cu

materialele necesare! pregateste si eticheteaza eprubetele cu lichidul recoltat pentru analize de

laborator.

Ingri"iri dupa punctie:

repaus la pat dupa punctia terapeutica cateva zile" > % zi le# ;

uneori se recomanda o imobilizare provizorie cu atela;

$asurarea functiilor vitale puls! A! temperatura;

almarea durerii unde se recomanda.

PUNCTIA )#)A#A

Patrunderea cu un ac prin tratul cortical pana in pon$ioaa unui o, reali-and atfel o comunicare

intre cavitatea medulara i mediul e.tern&

Scopul:

# explorator- punctia oaselor se executa pentru a extrage maduva osoasa hematogena! in vederea

stabilirii structurii compozitiei maduvei! precum si a studiului elementelor figurale ale sangelui in

diferite faze ale dezvoltarii in cursul imbolnavirilor organelor hematopoetice;

? pentru recoltare de biopsie: se extrage un mic fragment de tesut osos; in caz de suspiciune de

tumora osoasa este necesar examenul histopatologic;

? terapeutic - punctia osoasa se face in vederea administrarii unor medicamente "antibiotice#! lichide

hidratante si nutritive.

>


7/10

PUNCTIA #TERNALA

.)entru punctia sternala! bolnavul se aseaza culcat pe spate! cu trunchiul usor ridicat. Asistenta aseaza un

suport sub torace! o perna tare sau o patura facuta sul.

#copul%

- explorator - recoltare de maduva rosie pentru examen histopatologic. antitatea de maduva

necesara este 0!& * ml

Sternul poate fi punctionat la nivelui manubriului sau al corpului la inaltjmea coastei a ,6 a sau a 6a;

in spatiul al ,, lea sau al ,,, lea intercostal! putin in afara de linia mediana.

8ocul ales pentru punctie va fi spalat! la nevoie se rad pilozitatile! apoi dezinfectat cu alcool iodat. Se

face anestezie locala a tesuturilor moi cu novocaina 2 9 ' la adulti.

)unctia osoasa se efectueaza de medic! care dupa instalarea efectului anesteziei va punctiona

sternul si va aspira cu seringa maduva osoasa rosie; se vor efectua frotiuri! se eticheteaza! se trimit

la laboratorul de hematologie.

I/)(ILI'AREA IN APARAT GIP#AT

Principiile tratamentului cu aparate $ipate

1. Aparatul gipsat trebuie aplicat pe o situaie local a membrului bine

cunoscut i care trebuie meninut un oarecare timp (repaos, reducere mai

mult sau mai puin bun a fracturii, tulburri neuro-vasculare posttra-umatice,

transport, etc).

2. 2. Aparatul gipsat, chiar provioriu, trebuie aplicat corect, ca i c!nd ar

" de"nitiv. Aparatele circulare sunt preferate alelelor.

#. Aplicarea sa trebuie s "e netrauma-tian!, s mena$ee onele sensibile

sau susceptibile de leiuni de decubit sau compresie.

%. Aparatul gipsat trebuie s "e perfect mulat dup reliefurile segmentului de

membru, su"cient de str!ns pentru a nu permite micri &n interiorul su, dar i

su"cient de larg pentru a nu genera tulburri vasculare sau tro"ce.

'. n aparat gipsat trebuie s depeasc articulaiile proimal i, respectiv,

distai, fracturii, care articulaii trebuie s "e uor *ectate pentru a bloca

rotaiile segmentului leat &n interiorul gipsului.

+. rice form se d aparatului gipsat, acesta terbuie s respecte poiia

fundamental a membrului i s permit contraciile iometrice ale acestuia.

. Aparatul gipsat trebuie s "e solid, dar &n acelai timp uor i realiat estetic.

&n acest scop se poate recurge la aparatele giupsate cu aele &nglobate (din

gips, furnir, materiale plastice poroase, bare de aluminiu, etc).

. rice aparat gipsat trebuie suprav-regheat atent, la "ecare or &n prima i,

%


8/10

apoi ilnic, dac se poate. &n orice ca, controlul &n primele ore, apoi la 1-2-#-

1/-21 ile este obligatoriu pentru a decela orice eventual tulburare de ordin

vascular nervos sau tro"c (ciano, paresteii, dureri, edem), situaie &n care

aparatul gipsat trebuie despicat sau chiar &nlturat.

0ehnica aplicarii

1. plarea, degresarea membrului i deinfecia leiunilor eseniale ale

tegumenului.

2. mbrcarea membrului &ntr-un tub de tricou fr custur, subire, moale,

confecionat din bumbac.

#. Aplicarea unui strat subire de vata, uniform, insist!nd pe onele de *eie,

reliefurile osoase subcutanate. 3ata va " pregtit sub form de fei rulate din

straturi subiri desfcute &n f!ii lungi din pachet.

%. Aplicarea unei f!ii de tifon, dinspre distal spre proimal, sau, mai bine, a

unui nou tub de tricou su*ecat &n prealabil.

'. Aplicarea feilor gipsate, dinspre distal spre proimal. Acestea se pun la

muiat &n ap cldu &nc!t aceasta s le acopere, se iau c!nd nu mai dega$

bule de aer i se storc moderat, aplic!ndu-se ca o fa obinuit, &n aa fel,

&nc!t tura urmtoare s acopere #-% cm din precedenta.

4up primul strat de fa gipsat se pot aplica atelele, peste care se mai trag

2-#-% fei gipsate. Atelele gipsate de con-fencionea din straturi succesive

aplicate, unul peste altul, ale 1-2 fei gipsate av!nd gri$ s nu fac bride sau

cute (pe care e vom sectiona). 5a sf!rit, gipsul se mulea pe reliefurile

membrului i se &ntinde uniform, &nc!t s "e c!t mai neted, fr asperiti. &ntot timpul aplicrii aparatului gipsat, pan c!nd acesta se &ntrete, poiia

membrului i reducerea fracturii se menin cu gri$.

+. A$ustarea aparatului gipsat. Acesta se decupea la capete, &n dreptul

pliurilor de *eiune sau pentru eliberarea degetelor. 4e asemeni, &n aparatul

gipsat se vor practica 6ferestre6 ori de c!te ori este nevoie s "e

supravegheate plgi, *ictene, etc.

7repararea feselor gipsate

7entru aceasta este nevoie de8

- 0ifon sau fei din bumbac (nu se admit esturile sintetice)9

- gips "n (6alabastru6), trecui prin sit "n, &nc!t s dea, la palpare &ntre

degete, senaia de amidon9

- o mas sau o planet de /,/:1,'/ m acoperit cu tabl inoidabil9

- o baghet de lemn de 1'-2/ mm diametru i 2' cm lungime9

- o palet de lemn de 2':' cm i ' mm grosime.

;esele se confecionea dintr-un tifon cu ochiuri moderat de mari (1-1,' mm),

late de '-2' cm i lungi de 1-2 m. ;!ii de tifon, rulate, se plasea la un capt

:


9/10

al mesei, se derulea cellalt capt i se presar cu gips care se &ntinde i se

&nltur ecesul cu paleta de lemn. 5a captul cellalt al mesei se rulea &n

$urul baghetei de lemn fa gipsat. ;eile astfel pregtite se depoitea &n

cutii de lemn, la loc uscat i &nchise ermetic. Asti se gsesc fese gata

preparate, cu substane &nrudite cu gipsul, uoare i e"ciente.

demul cianotic sau alb al etremitii libere distale poate traduce o

compresiune sub gips sau o ischemie. ?nlturarea gipsului i, eventual,

controlul focarului de fractur (dup eamenul clinic neuro-vascular), trebuie

luate &n consideraie fr am!nare. ;lictemele nu trebuie sparte. e vor terge

cu soluii antiseptice sau bacteriostatice (sol. violet de genian, streptocioan)

i pansate steril.


10/10

aa-isa 6gipsotomie68 se scoate un ic de gips cu deschiderea corespuntoare

prii convee a angulaiei fracturii (cu v&rful &n dreptul aului longitudinal al

membrului), se taie transversal gipsul de partea opus i fc!nd o 6balama6 &n

dreptul locului unde se &nt!lnesc seciunea transversal cu v!rful icului,

&nchidem i cscm seciunea transversal a gipsului. Astfel corectm

angulaia9 facem un control radiologie i apoi consolidm cele dou fragmente

de aparat gipsat, cu o alt fa gipsat.

%. 4eteriorarea aparatului gipsat (cr-pare, fragmentare) presupune

schimbarea sa. 4ac nu este posibil (fracturi cominutive), pericol de deplasare,

etc), &l &ntrim cu 2-% aele (de preferin, uoare8 f!ii de furnir, de tabl de

aluminiu sau oel ino, de 2 mm grosime) i tragem peste ele 1-2 fei gipsate

sau leucoplast. 4ac nu avem la &ndem!n cele de mai sus 6c!rpim6 aparatul

de gips8 se trasea cu v!rful foarfecii sau cuitului de gips mai multe anuri

circulare i oblice de o parte i de alta a rupturii aparatului, se ud cu o bucat

de vat ona i se trage o fa gipsat peste aceste anuri, altern!nd turele

oblice (&n @), cu cele circulare.

*0

ingrijirea pacientului cu fracturi

Documents