infohale nr. 3/2011

35

Upload: ibc-focus

Post on 06-Mar-2016

233 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Numarul 3 al singurei reviste digitale dedicate constructiilor industriale din Romania - InfoHALE.

TRANSCRIPT

Page 1: InfoHALE nr. 3/2011
Page 2: InfoHALE nr. 3/2011

Cele mai mari hale industriale din lume

Solutiile complete HVAC pentru spatii industriale

Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina

Investitii industriale in Rep. Moldova

Cum a fost anul 2010 pentru constructiile din Romania si din lume 4

7 beneficii ale sistemelor vacuumatice de drenarea a apelor pluviale 6

Radiografia unui parc industrial – Allianso Business Park 16

Solutii complete HVAC pentru spatii industriale: Moft sau necesitate? 18

Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina 6

Cele mai mari hale industriale din lume 8

Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute 22

Hale. In cifre si statistici 26

Investitiile industriale din Republica Moldova 32

8

18

32

6

InfoHALE | 2

SUMAR

Page 4: InfoHALE nr. 3/2011

suspendari activitate firme constructii

Cum a fost 2010 pentru constructiile

din Romania si din lume

Ca a fost rau toata lumea stie. Dar cat de rau a fost?

In primul rand autorizatiile de construire au scazut semnificativ fata de 2008 si 2009.

Chiar si asa, pe timp de criza s-au

infiintat 7830 de noi firme cu

codul CAEN specific

constructiilor, cu 22% mai putin

fata de anul 2009.

Criza si-a pus amprenta asupra

activitatiilor de constructii… si

balanta nu arata bine: s-au

infiintam mai putine firme decat

au fost radiate.

7830 vs. 8160

Singura veste buna este ca in 2010 au fost mai putine firme suspendate cu cca. 45% fata de 2009, cand

14751 de firme de constructii si-au suspendat activitatea.

In Romania mai rau decat in Europa, si in Europa mai rau decat in lume

La nivel mondial 2010 a fost un an in care investitiile in constructii au scazut al treilea an consecutiv, cu 1%

fata de 2009.

0500

1.0001.5002.0002.5003.0003.5004.000

ian

uar

ie 2

00

8

iun

ie 2

00

8

no

iem

bri

e 2

00

8

apri

lie 2

00

9

sep

tem

bri

e 2

00

9

feb

ruar

ie 2

01

0

iulie

20

10

dec

emb

rie

20

10

Rural Urban

inmatriculari firme constructii

4400000000000000000USD

Valoarea globala estimata a pietei constructiilor in 2010

Tari dezvoltate

Tari in curs de dezvoltare

InfoHALE | 4

Page 5: InfoHALE nr. 3/2011

Europa de Vest

Asia

America de Nord

America latina 4%

Orientul mijlociu 2%

Europa de Est 4%

Africa 2%

2010

Europa de Vest

Asia

America de Nord

America latina 4%

Orientul mijlociu 2%

Europa de Est 5%

Africa 2%

2020

Tari dezvoltate

Tari in curs de dezvoltare

Tari dezvoltate

Tari in curs de dezvoltare

Cine imparte placinta constructiilor in 2010 si cum este ea previzionata sa fie in 2020?

Dupa cum vedem, Europa de vest va pierde mult

din placinta (7 puncte procentuale). Practic de la

32% va scadea la 25% in 2020, iar Asia va fi

continentul care va atrage peste 43% din piata

constructiilor in 2020.

Europe de Est este zona care va inregistra

cresteri mari in urmatorii 10 ani, dar piata ca si

valoare va ramane la un nivel mic comparativ cu

piata de globala. Doar 5% va reprezenta piata

constructiilor din Europa de Est in anul 2020.

In Europa de Est, tari precum Republica Ceha,

Ungaria si Polonia sunt catalogate ca fiind cu

cel mai mare potential de crestere al pietei in

2011 si 2012 – cca 8% pe an.

In Asia, concurentul principal al Europei pe

piata globala a constructiilor, China si India va

inregistra fiecare o crestere de 10% fiecare in

2011. De asemenea Indonesia si Vietnam vor

contribui fiecare cu o crestere de 5%.

Romania… pe termen lung va inregistra cresteri ale pietei constructiilor. In fapt, majoritatea tarilor in curs

de dezvoltare vor cunoaste o crestere a pietei constructiilor fata de tarile dezvoltate.

Iata cum arata piata constructiilor la nivel global in 2005 in functie de stadiul de dezvoltare al tarilor si

care sunt previziunile pentru anul 2020.

Cine va castiga noile proiecte si marile santiere ale Romaniei? Analizele si datele de contact al fiecarui

santier sunt prezentate in www.raportuldeinvestitii.ro – cea mai mare baza de date cu santiere din

Romania.

37% 19%

32%

25% 43%

19%

Statutul Romaniei ca si tara in curs de dezvoltare anunta un trend pozitiv

in ceea ce priveste nivelul de crestere al pietei constructiilor.

65% %35 45% %55

InfoHALE | 5

2005 2020

Page 6: InfoHALE nr. 3/2011

Piata pardoselilor industriale a inregistrat

un declin in ultima perioada. Trendul

descendent se va pastra in Ucraina si pe

parcursul anului 2011, o eventuala

redresare ar putea fi posibila peste 2-3 ani.

Interviu cu Eugene Dunikov, directorul companiei Profibeton Ucraina

si presedintele Asociatiei Producatorilor de Pardoseli Industriale.

Profibeton Ucraina: Despre sectorul

pardoselilor industriale din Ucraina

Profibeton Ucraina – companie tanara, cu 10 ani experienta in pardoseli

industriale. Sunt lideri in invovatie si furnizori de solutii pentru pardoseli in

Ucraina. Gama de produse ofera solutii de calitate pentru sistemele de

pardoseli Leave-in Place, straturi de acoperire si conservare ale betonului Dry-

Shake, rosturi.

Cum a evoluat in ultimii doi ani piata pardoselilor industriale in Ucraina?

In 2011 piata pardoselilor industriale s-ar putea sa depaseasca substantial 2 milioane mp, considerand

informatiile disponibile care includ si investitorii straini. In 2011 au fost contractati aproximativ 350 000 mp in hale

si depozite. Aceasta cifra este de 1.5-2 ori mai mica decat suprafata contractata in anii 2007-2009. Putine santiere

pot prezice ca pana la mijlocul lui 2011 vor fi finalizate si ca vor avea un standard ridicat al calitatii. Astfel in 2011

trendul se va pastra in ceea ce priveste reducerea spatiului disponibil de inchiriat si majorarea costului chiriilor.

Totusi cresterea cererii pentru cladiri industriale a fost un catalizator pentru revitalizarea acestei piete. Multi

dezvoltatori au reluat lucrul la santiere vechi si au in vedere noi proiecte. Astfel in aproximativ 2 sau 3 ani se poate

ca ratele de restaurare si de constructie ridicate sa duca la cresterea ofertei de cladiri industriale de calitate.

“Adresati-ne toate intrebarile pe

care le aveti despre pardoseli”

Eugene Dunikov

In general care este cel mai important factor pentru companiile producatoare de

pardoseli industriale in Ucraina? Pretul, calitatea sau termenul de livrare?

Pretul, apoi relatiile personale si calitatea.

InfoHALE | 6

Page 7: InfoHALE nr. 3/2011

In opinia dumneavoastra, cat de mare este piata pardoselilor industriale in Ucraina? In

Romania costul manoperei pentru pardoselile industriale este de 1 euro/mp, ceea ce este de-a dreptul

socant. Care credeti ca este pretul minim pentru munca in Ucraina?

Fenomenele de dumping sunt destul de dese deoarece este vorba despre un mediu foarte competitiv, dar

cu toate acestea costul mediu de executie este de aproximativ 20-30 UAH, adica de 1.8-2.7 euro/mp. Clientii de

obicei nu primesc nici un fel de garantii pentru acest cost al manoperei. Liderii pietei care pot oferi garantii de la 5

pana la 20 de ani cer un cost al manoperei intre 50-100 UAH, adica 4.5-9 euro/mp.

Cum va explicati diferentele?

Nu este nici un fel de diferenta deoarece pietele sunt similare si la fel de salbatice.

Cine sunt principalii investitori pe piata pardoselilor industriale in Ucraina?

Milioanari ucrainieni, oameni care isi castiga banii in strainatate, iar apoi ii investesc in economia

ucraineana. Exista si cazuri perfect acoperite de spalare de bani ale investitorilor straini care au scos bani din

Ucraina si care asteapta plati integrale in 1-2 ani.

Compania dumneavoastra comercializeaza rosturi de otel. Din experienta dumneavoastra din

10 proiecte mai mari de 3000 mp in cate cazuri se vor folosi rosturile de otel?

Doar la 1 din 10, pentru ca este o poveste pe termen lung, adica este vorba despre un nivel inalt al

calitatii la aceste pardoseli, iar costurile sunt mai ridicate. Acum se duce o lupta penru supravietuirea pe piata,

iar nivelul calitativ a scazut foarte mult.

Cat de greu i-ar fi unei companii romanesti sa contracteze in Ucraina? Care sunt principalele

bariere? Obstacolul principal este legislatia nationala. O companie romaneasca ar trebui sa deschida o sucursala

sau filiala pentru a avea licenta pe piata ucraineana. Tara asta este invadata de coruptie si mita, iar o persoana

normala din spatiul Uniunii Europene dupa o zi petrecuta aici va decide sa nu revina in urmatorii 10 ani.

Procesul deschiderii unei afaceri nu este deloc transparent si nici nu exista niste pasi sistematici de urmat in

acest sens.

Puteti estima cate companii ucrainiene folosesc tehnologia Laser Screed pentru nivelarea

pardoselilor in Ucraina?

Doar 3. Nimeni nu risca sa investeasca multi bani in perioade dificile.

De asemenea domnule

Eugene Dunikov, dorim sa stim

mai multe despre compania pe

care o reprezentati, dar si

despre dumneavoastra ca om.

Profibeton Ucraina este un furnizor national

de solutii moderne de inalta calitate pentru pardoseli

industriale. Obiectivul nostru este sa aducem pe

piata din Ucraina ideile si experienta liderilor globali

in ceea ce priveste pardoselile industriale din beton

si polimer. In portofoliul nostru se regaseste solutia Flat Concrete Dry-Shakes Toppings Floors si tehnologia de

inalta calitate Live-in-Place Joint Systems. Totodata oferim servicii de consultanta, mentenanta si suport- parti

integrale din munca noastra. Solutii oferite de liderii mondiali pentru anumite nise de piata au inceput sa aiba

cerere si in Ucraina. Oferim suport tehnic cu privire la materiale pentru dezvolatori, investitori, ingineri,

beneficiari ale caror dorinte sporesc cand vine vorba despre calitate, estetica, netezire si usurinta

mentenantei. Am creat o retea de ingineri, birouri de vanzari, distribuitori si agenti care asigura buna

aplicabilitate a produselor noastre pentru a se obtine astfel rezultate de calitate. De asemenea, acestia verifica

mentenanta pardoselilor pentru ca acestea sa fie performante la cele mai inalte standarde pe termen lung.

InfoHALE | 7

Page 8: InfoHALE nr. 3/2011

Cele mai mari hale

industriale din lume

Marimea cladirilor reflecta in mod direct

atat produsul finit care se face sau se depoziteaza

acolo cat si marimea afacerii respective. In mod

normal cele mai mari hale din lume vor gazdui si

cele mai mari produse, indreptandu-ne atentia

catre industria aeronautica. Insa aici apare si

principala problema in clasificarea lor, avand in

vedere ca unele pot folosi spatiu vertical la maxim

pe cand unele hale folosesc doar spatiul orizontal.

Spre exemplu, linia de asamblare NASA din Vrevard

County (Florida) foloseste predominant spatiul

vertical pe cand piata de flori din Aalsmeer este o

cladire mai mult intinsa decat inalta.

De aceea se pot face doua clasificari: prima dupa volumul cladirii sau dupa cel mai mare spatiu

folosibil (ca si volum in metri cubi) iar a doua clasificare dupa cea mai mare suprafata (in metri patrati).

InfoHALE | 8

Page 9: InfoHALE nr. 3/2011

Fabrica de asamblare Boeing - Everett Cea mai mare hala din lume este fabrica de

ansamblare pentru Boeing din Everett, Washington. Cladirea

are un volum de 13,3 milioane metri cubi si acopera o

suprafata la sol de aproape 400000 metri patrati. Aici se

construiesc modelele 747, 767, 777 si 787 Dreamliner de la

Boeing. Fabrica poate produce pe luna 7 modelele de 747,

cinci de 767 si 7 modele de 777. Constructia a inceput in anul

1967 si a fost finalizata in 1968, costand la vremea respectiva

115 milioane de dolari.

La vremea respectiva cladirea avea 5,8 milioane

de metri cubi, cu 2,1 milioane mai mult decat avea

detinatoarea recordului, fabrica care facea racheta

Saturn. Anul acesta spera sa produca avionul cu numarul

3000 de la lansare, dupa o istorie de peste 40 de ani.

13.300.000 m3

Fabrica de asamblare Airbus A380 - Toulouse

Pe locul doi se afla fabrica din Tolouse care produce

avioanele Airbus A380 care are un volum de 5,6 milioane de

metri cubi la o suprafata construita de 122500 metri patrati.

Aici se afla linia finala de asamblare pentru A380 dupa ce

componentele vin sau au trecut prin patru tari (Franta,

Germania, Spania si Marea Britanie). Avand in vedere

marimea componentelor, multe din acestea sunt aduse prin

transport terestru si o mica parte prin avion. Cladirea poate

gazdui pana la 6 avioane A380 (cel mai mare avion pentru

pasageri) in acelasi timp.

5.600.000 m3

InfoHALE | 9

Page 10: InfoHALE nr. 3/2011

Fabrica de asamblare Saturn V - KSC

Fostul numar unu din punctul de vedere al volumului,

fabrica de asamblare a rachetelor Saturn V a ajuns pe numarul

3 si face parte tot din industria aeronautica. Fabrica este

situata in Centrul Spatial Kennedy si a ajuns sa fie numarul

patru ca volum in lume, numarul 3 ca volum ca si cladire

industriala insa a ramas cea mai mare cladire cu un singur

nivel si este si cea mai inalta cladire din Statele Unite situata in

afara spatiului urban (a fost cea mai inalta cladire si in

concurenta cu cele din spatiul urban insa doar pana in 1974).

Dupa cum spuneam si in introducere la aceste cladiri, spatiul

vertical este folosit la maxim (de aceea, in principal, liniile de

asamblare din aeronautica sunt favorizate de aceasta

clasificare). Cladirea are o inaltime de 160,3 m, o lungime de

218,2 m si o latime de 157,9 m ceea ce face ca volum ei sa fie

de 3,6 milioane metri cubi. Cladirea are peste 4500 de

kilograme de echipament HVAC si 125 de ventilatoare pe

acoperis care mentin umiditatea la un nivel optim (tot aerul

din cladire poate fi inlocuit in maxim o ora). Interiorul cladirii

este atat de vast incat are o clima proprie, uneori in zilele cu

umiditate ridicata apar formatiuni noroase sub acoperis, de

aici a aparut nevoia pentru un sistem complex de HVAC.

3.600.000 m3

5.600.000 m3

Page 11: InfoHALE nr. 3/2011

Cladirea a fost gandita sa reziste furtunilor

tropicale cat si uraganelor avand o fundatie facuta

din 22 936 metri cubi si 4225 bare de otel

ingropate pana la 160 de metri in substratul

calcaros.

Recordurile nu se opresc aici, cladirea

detine recordul si pentru cele mai mari usi din

lume (patru la numar) care au o inaltime de 139

metri (largite cu 12,2 metri pentru a permite

intrarea stabilizatorului navetei spatiale). Usile au

nevoie de 45 minute pentru a se inchide si

deschide complet. Fabrica mai este echipata si cu

5 macarale mobile, din care doua sunt capabile sa

ridice greutati pana la 250 de tone.

Pe latura cladirii este pictat cel mai mare

steag din lume cu o inaltime de 63,7 si o latime de

33,5 metri, o stea din cele 50 avand o inaltimea

media a unui om (1,83 metri).

O mentiune in acest top este cladirea de pe locul 3 este un fost hangar (tot din industria aeronautica) care

acum gazduieste o statiune cu tema tropicala in Halbe, Brandenburg in Germania. Cladirea are un volum de 5,2

milioane de metri cubi si poate primi pana la 8000 vizitatori zilnic care ar beneficia de o padure tropicala, plaja, o

laguna cat si un soare artificial si de o clima mentinuta artificial la 25 de grade Celsius.

Piata de flori - Aalsmeer

Pe locul intai ca suprafata se afla o hala folosita ca si

piata de flori (este si cea mai mare piata de flori din lume).

Aalsmeer Flower Auction este pe locul trei ca suprafata

construita insa luand in considerare si cladiri care nu sunt hale,

cum ar fi Terminalul 3 al aeroportului din Dubai si

CentralWorld, un centru comercial din Bangkok. Piata de flori

din Aalsmeer este situata la 13 kilometri de Amsterdam si prin

intermediul ei in jur de 20 de milioane de flori sunt vandute

zilnic cu o crestere de 10% la sarbatori (de ziua mamei sau Sf.

Valentin). Flower Auction se intinde pe o suprafata de 990000

metri patrati. In 2008 au fuzionat cu principalul concurent

FloraHolland. Avand in vedere cantitatea de flori care intra in

sistem zilnic (florile sunt scanate de cum ajung in piata),

majoritatea tranzactiilor si licitatiile se face electronic si

mecanizat (inclusiv transportul in interiorul pietei).

990.000 m2

InfoHALE | 11

Page 12: InfoHALE nr. 3/2011

Centrul logistic ATL – Hong Kong

Pe locul doi ca marime se afla

centrul logistic ATL (centrul B) din Hong

Kong, care ocupa o suprafata de 550000

metri patrati. Cladirea are 13 etaje

(deasupra pamantului), spre deosebire de

centrul A care are doar 7 etaje si contine

spatii de depozitare cat si birouri. Centrul

logistic beneficiaza de rampe cu mai multe

benzi pentru a permite traficul intre parter

si etajele superioare, un sistem

computerizat de monitorizare a traficului,

cantine, restaurante chiar si un centru

sportiv cu sala de fitnes, teren de

baschetball si tenis.

550.000 m2

Fabrica Volkswagen – Kassel

Fabrica Volkswagen din Kassel este

pe locul trei cu o suprafata de 515000 metri

patrati formata din patru corpuri

interconectate de un front comun cu o

lungime de 1,2 kilometri. Cele patru corpuri

au urmatoarele marimi: 135000, 140000,

120000 si ultimul 120000. Fabrica produce

componente pentru masini care urmeaza a fi

livrate catre alte linii de asamblare.

La constructie s-a mutat un milion de

metri cubi de pamant si nisip si s-a facut o

fundatie comuna de 3 metri. Primele 3

corpuri au fost finalizate pana in 1966.

515.000 m2

InfoHALE | 12

Page 13: InfoHALE nr. 3/2011

Pe locurile urmatoare ca marime se situeaza cladirile precizate anterior ca marime dupa volum, fabrica

Boeing din Everett (398000 m2), fabrica Jean-Luc Lagardere (122500 m2) din Tolouse in care se asambleaza A380.

Pana anul acesta pe locul doi ca marime era fabrica de uraniu din Oak Ridge, Tennessee, numita K-25. Cladirea a

avut o suprafata de 609000 m2 insa lucrarile de demolare au inceput anul trecut si pana acum s-a finalizat

demolarea corpului vestic urmand ca pana la sfarsitul anului 2011 sa fie demolata intreaga fabrica.

Cele mai mari cladiri industriale din Romania

Cele mai mari cladiri din baza de date cu santiere si proiecte de investitii -

raportuldeinvestitii.ro, sunt lucrarile de la Aricestii-Rahtivani pentru prima fabrica de produse

petroliere din Romania a celor de la Lufkin Industries cu o suprafata declarata de 200000 metri

patrati, centrul logistic din Mihai Viteazu a celor de la Kaufland Romania cu o suprafata de

125000 metri patrati si fabrica de produse electronice din Darmanesti Dambovita a celor de la

Panda Electronics, lucrare preconizata a avea o suprafata de 106500 metri patrati, care inca nu

a inceput. Daca stiti de alte lucrari mai mari din Romania sau din strainatate va asteptam cu un

email pe [email protected] si le vom prezenta in editia 4 al singurei reviste digitale dedicata

constructiilor industriale din Romania – InfoHALE.

InfoHALE | 13

Lufkin Industries

Kaufland Romania

Panda Electronics

Surse | Wikipedia | Raportul de investitii

Page 14: InfoHALE nr. 3/2011

7 7 beneficii ale sistemelor vacuumatice

de drenare a apelor pluviale de pe acoperisurile halelor

Ce inseamna de fapt sistemele vacuumatice?

Bazat pe descoperirea finlandeza, de efect de suctiune aparut in conductele

in care apa curge la sectiune plina, sistemele UV presupun conectarea

receptorilor de terasa de-a lungul unei dolii, intr-o singura conducta (avand

generatoarea superioara orizontala), ce se continua in marginea cladirii cu o

coloana verticala, conectata apoi la reteaua exterioara de canalizare. Practic,

se foloseste inaltimea cladirii, pentru a se putea crea un efect de suctiune, ce

este transmis receptorilor de terasa. Astfel, apa de ploaie este absorbita de

pe acoperis.

Utilizarea unei singure conducte orizontale sub acoperis, in

fiecare dolie. Astfel nu mai este nevoie sa se imprime o

panta, ceea ce ar duce, in multe situatii la reducerea inaltimii

utile a halei.

Avand o singura conducta verticala, in capatul unei dolii, se

reduce numarul coloanelor verticale din sistemul clasic ce ar

trebui conectate in subteranul halei. Aceasta inseamna

economie la manopera suplimentara si economie la material,

de asemenea.

Diametrele conductelor sunt considerabil reduse, echivalentul

unei conducteØ125 mm din sistemul clasic cu grad de umplere

de 50%, in sistemul vacuumatic este de Ø40mm 100% plin.

Inseamna un grad de incarcare a cladirii considerabil redus si

usurinta in montaj.

1

2

3 InfoHALE | 14

Page 15: InfoHALE nr. 3/2011

Avantajul major al efectului de vacuum este cel de drenare

eficienta a apei pluviale mai ales in cazul ploilor in aversa, din

ce in ce mai dese ca aparitie, mai puternice si mai de lunga

durata. Acoperisul halelor, in special al celor mari ca

suprafata si imprejmuite de atic, este ferit de orice pericol ,

utilizandu-se mai putini receptori, mai putine conducte si

conducte de diametru mai mic.

Implementarea sistemelor UV in acoperisurile halelor de

suprafete medii si mari presupune avantaje atat pentru

beneficiar cat si pentru constructor. Pentru arhitecti,

montarea sistemului in interiorul cladirii are un rol estetic,

conductele de diametru mai mic utilizand un spatiu mai mic si

mai usor de mascat.

Proiectarea, dimensionarea acestora este realizata de regula

de furnizor, in baza unui soft propriu. Astfel proiectantul

beneficiaza de serviciul furnizorului in economia de timp.

Constructorul si instalatorul se bucura de timpi redusi de

montaj.

Beneficiarul halei este asigurat ca ploile nu reprezinta nici un

fel de pericol, pentru cladire, avand un sistem de regula

garantat 10 ani pentru buna functionare.

4

5

6

77

Articol sustinut de DYKA

InfoHALE | 15

Page 16: InfoHALE nr. 3/2011

Radiografia unui parc industrial ALLIANSO BUSINESS PARK

In numarul anterior v-am descris in cateva

cuvinte, cifre si nume de firme, EuroBusiness Parc

din Oradea. In aceasta luna a venit randul Allianso

Business Park din Aricestii Rahtivani, judetul

Prahova, sa fie supus unui scurt studiu.

Ploiesti West Park, cum mai este cunoscut, a luat

fiinta oficial, prin semnarea contractului de

colaborare, in 2009, cu ocazia „Zilelor prieteniei

belgo - romane” ce au avut loc la Liege, Belgia in

perioada 29 – 31 mai 2009. Intins pe 220 de ha,

se lupta pentru titlul de cel mai mare parc

industrial din Sud – Estul Europei.

Investitia, in totalitate privata, a fost demarata de

Alinso Group, parte a Domo Group, alaturi de

compania romaneasca Piritex. Structurata in 5

etape de dezvoltare, pe o perioada de 7 ani,

investitia va cuprinde un centru de cercetare,

hale de productie, o zona de agrement, un centru

de energii regenerabile si un incubator de afaceri.

investitii de 180.000.000 €

Dezvoltatorii sustin ca la final, parcul va crea

peste 20.000 locuri de munca. „Proiectul prevede

implicarea in mai multe domenii de activitate,

printre care: centre logistice, industrie uşoara,

industrie si prestari servicii, proiecte

expozitionale, alimentatie publica si

entertainment activity. Vrem sa realizam cel mai

mare parc industrial privat din Romania”, a spus

Petrica Usurelu, proprietarul companiei Piritex si

administratorul parcului industrial. Prima faza

presupune o investitie de 180 de milioane de

euro. „Suma initiala va fi folosita pentru a

desfasura lucrarile pe 45 de hectare. Noi credem

ca toate fazele de constructie ne vor costa in jur

de 800 de milioane de euro. De asemenea, luam

in calcul sumele necesare pentru dotarile

operatorilor, pentru instalatii, utilaje etc.

Apreciem ca si aici vor fi necesare cam 500 de

milioane de euro“, a adaugat Usurelu, intr-o

declaratie pentru SFin in 2009.

perioada de dezvoltare:

7 ani

Cele mai importante investitii anuntate/realizate

in parcul Industrial sunt ale celor de la Unilever si

cea a americanilor de la Lufkin.

Grupul anglo – olandez, Unilever, a fost primul

„musafir” al parcului, cu o suprafata inchiriata de

30.400 mp. Contractul a fost semnat in octombrie

2009, la numai 6 saptamani dupa lansarea oficiala

a parcului industrial din 3 septembrie 2009.

In iulie 2010, o alta stire intra in atentia

constructorilor o data cu anuntul public facut de

compania texana Lufkin Industries, care

achizitionase un teren de 33 ha in parc in vederea

constructiei unei fabrici de echipamente

petroliere, in valoare de 126 mil $. La 3 luni dupa

anunt, pe data de 6 octombrie 2010, in prezenta

a numeroase oficialitati, atat locale cat si din

partea investitorilor, lucrarile erau incepute.

La cateva zile dupa demararea lucrarilor, IBC

Focus a furnizat informatii complete referitoare la

datele de contact ale proiectantului,

executantului si ale unor subcontractori.

126.000.000

dolari

suprafata:

220 hectare

InfoHALE | 16

Page 17: InfoHALE nr. 3/2011

In prezent, pe langa investitiile enumerate

anterior, in cadrul parcului se desfasoara

lucrari de constructie a cladirii pentru IMM-uri,

constructie estimata la 6 milioane de euro, cu o

suprafata construita de 17.860 mp.

Ploiesti West Parc devine repede unul dintre

hub-urile logistice notabile dar si unul din

parcurile industriale importante atat la nivel

de Romania cat si la nivel european.

Investitiile au continuat, prin realizarea primului

terminal inter – modal independent de cale ferata din

Romania (Euro Gate Terminal Ploiesti), anunt facut in 20

octombrie 2010. Proiectul, cu o suprafata totala de

100.000 mp (10 hectare) si 3 linii de cale ferata avand o

lungime totala de 2.200 metri, va avea la finalizare o

capacitate de depozitare de 5.750 TEU si va deveni

complet functionabil in martie 2013, cand se estimeaza

ca va fi finalizata si faza a 4-a de dezvoltare, cu o

platforma de aproape 70.000 mp, o cale ferata de 2 km,

o unitate pentru servicii tehnice de 1.000 mp si un

terminal inter-modal pentru containere de 2.100 mp.

In luna decembrie 2010, Ploiesti West Park a primit

premiul de „Logistic Development Of The Year In 2010”.

11.000mp

Toro Company

Ultima investitie anuntata de reprezentantii

Allianso Business Park, in februarie 2011, a fost

cea a Toro Company, investitori care construiesc

in prezent o fabrica pentru sisteme de micro-

irigatii pe un teren de 3,5 ha. Fabrica va avea

11000 mp si va angrena 100 de angajati, odata

operationala. IBC Focus a actualizat ultima data

informatiile despre aceasta investitie, la finele

lunii mai, cand noi detalii au fost adaugate

datelor deja existente pe raportuldeinvestitii.ro.

Sursa | Alinso Parks

Page 18: InfoHALE nr. 3/2011

Solutii complete HVAC pentru spatii industriale

Moft sau necesitate?

Incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut si pana in momentul de fata, procesele industriale au suferit

modificari majore in sensul cresterii productivitatii si a calitatii.

Aceasta transformare combinata cu preocuparea din ce mai vizibila pentru confortul uman, au condus la aparitia unor

cerinte din ce mai stricte pentru facilitatile pe care le ofera un spatiu industrial si mai précis climatul din interiorul

acestora. In orice industrie nu ar trebui sa fie importanta doar asigurarea climatului impus de procesele tehnologice ci

deopotriva la fel de importanta trebuie sa fie preocuparea pentru confortul termic al angajatilor, reducerea la minim a

riscului de imbolnavire si implicit a absenteismului.

InfoHALE | 18

Page 19: InfoHALE nr. 3/2011

De ce este important sa

asiguram un climat bine

controlat pentru o cladire

industriala?

Un prim motiv important este

faptul ca procesul de productie o

impune iar un exemplu concludent

este industria producatoare de

componente electronice unde

mentinerea unei anumite

temperaturi este esentiala pentru a

asigura o rata cat mai mica de

defecte ce pot aparea in fabricatie.

Un alt exemplu este industria

farmaceutica unde controlul

temperaturii si al umiditatii nu este

important doar in productie dar si

la depozitarea medicamentelor in

depozite.

Studii recente fundamentate pe

numeroase masuratori in spatii

industriale, au demonstrat stiintific

faptul ca productivitatea

lucratorilor este direct dependenta

de temperatura interioara, nivelul

de noxe (inclusiv CO2) sau de

continutul de umiditate.

Aceste studii au permis pentru prima data determinarea

precisa a productivitatii lucratorilor in functie de variatia

temperaturii interioare.

Prof. dr. David Wyon (Centrul International pentru Climatul

Interior si al Tehnicii Energetice) indica faptul ca pe timpul

iernii ecartul de temperatura care asigura cea mai mare

productivitate este de 18°C–20°C.

O variatie cu doar +/- 2°C in afara acestui ecart afecteaza cu

circa 10% nivelul de productivitate.

Neasigurarea unui climat optim are ca rezultat direct un grad

ridicat al numarului de imbolnaviri si al absenteismului in

randul angajatilor aspect care de asemenea afecteaza

productivitatea si profitabilitatea.

Un alt motiv foarte important este

asigurarea confortului la locul de

munca. Desi la prima vedere ar

putea fi considerata ca

neprofitabila decizia de a investi

intr-un sistem care sa asigure un

climat placut angajatilor, in

realitate acesta este un aspect care

nu trebuie neglijat sub nicio forma

deoarece in lipsa confortului

angajatilor, profitabilitatea unitatii

de productie este afectata

semnficativ.

Page 20: InfoHALE nr. 3/2011

Riscul de imbolnavire nu se datoreaza doar temperaturii neadecvate ci mai ales datorita lipsei

de ventilare in incinta. In spatiile industriale rata normala de emisie de contaminanti este de

10 pana la 100 de ori mai mare decat in spatiile non-industriale.

Cum poate fi obtinut un climat interior bine controlat?

Raspunsul este simplu si la indemana tuturor: printr-un sistem HVAC care sa asigure cat mai

multe din procesele de tratare ale aerului. Pe scurt o solutie completa.

Procesele de baza pentru un sistem complet sunt:

Ventilarea. Asigurarea ratei de improspatare a aerului interior cu aer proaspat din exterior.

Incalzirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (18°C– 20°C) prin incalzirea aerului introdus.

Racirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (25°C– 27°C) prin racirea aerului introdus.

Componentele principale ale unui sistem complet sunt:

Echipamentul de tratare a aerului: Poate fi un simplu ventilator cand se realizeaza doar

ventilarea, un recuperator de caldura atunci cand se doreste obtinerea unei instalatii

efieciente energetic, un generator de aer cald sau o centrala de tratare atunci cand se

doreste realizarea tuturor proceselor de baza.

Sistemul de transport al aerului: Format in principal din tubulatura metalica, fitinguri, clapete

de reglaj, etc

Elementele terminale: Grile si difuzoare care au rolul de a introduce si evacua aerul din

incapere.

Indiferent de solutia aleasa, sub nicio forma nu trebuie neglijat

aspectul eficientei energetice a sistemului.

Aceleasi studii mentionate mai sus au relevat situatii in care spre exemplu doua hale de

sudura relativ identice aveau un consum foarte diferit. Una din cele doua hale avea un

consum energetic de pana la 4 ori mai mare iar de asemenea foarte interesant a fost faptul

ca masuratorile au indicat un climat mai bun in cladirea cu consum mai mic de energie. In

functie de componenta sistemului, costul de investitie va fi diferit si va aduce beneficii sau

dezavantaje in exploatarea acestuia. Spre exemplu implementarea (materiale + manopera)

unui sistem HVAC intr-o hala metalica poate sa reprezinte:

5%

8%

12%

15%

din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza doar ventilarea spatiului

din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza ventilarea dar este prevazut si

cu recuperator de caldura reducand astfel consumul energetic

pentru un sistem care realizeaza pe langa ventilare si incalzirea pe timpul iernii

pentru un sistem care asigura toate procesele de baza: ventilare, incalzire, racire,

recuperare. InfoHALE | 20

Page 21: InfoHALE nr. 3/2011

Daca privim insa aceste costuri in raport cu valorea totala a investitiei (inclusiv terenuri, autorizatii, proiectare,

etc) ponderea este chiar si mai mica iar sistemul HVAC complet poate sa ajunga pana la 5% din total investitie.

Nu trebuie decat sa privim la producatorii de renume mondial care au deschis capacitati de productie in ultimii

ani in Romania, indiferent ca privim la industria auto sau cea farmaceutica si vom observa ca acestia au deja

experienta necesara pentru asigurarea productivitatii.

Sunt constienti de faptul ca investind intr-un sistem HVAC nu fac altceva decat sa isi asigure o crestere

sustenabila a profitabilitatii propriei companii.

Acesta este de altfel si unul din raspunsurile la intrebarea: De ce lucratorii din tarile mai civilizate sunt mai

productivi decat cei din Romania sau mai mult decat atat, de ce un lucrator roman este mai productiv atunci

cand lucreaza in tarile vestice decat pe plan local?

• cresterea satisfactiei la locul de munca • starea de sanatate a angajatilor • reducerea absentesismului • productivitatea ridicata • reducerea aparitiei defectelor de fabricatie • reducerea consumului de energie • aigurarea unei imaginii bune pentru companie datorita mediului de lucru curat

Toate aceste deziderate sunt consecinte

directe ale asigurarii calitatii aerului

interior printr-un sistem HVAC.

Costin Ionescu Director Tehnic Lindab Ventilatii

Concluzii

Page 22: InfoHALE nr. 3/2011

Paparazzi pe santiere! Poze cu hale „imbracate” cu placute de santier Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii mai.

Santiere.jpg | Constructii.bmp

Stadiul la data 06.05.2011: lucrarile au fost

demarate la partea de terasamente si

infrastructura. Divizia italiana a companiei

germane Röchling-Automotive va ocupa

5.000 de metri patrati in viitorul parc

logistic. Se va folosi pardoseala industriala (5

tone/ mp capacitate pentru spatiile de

depozitare si 3 tone/ mp capacitate pentru

spatiile logistice, planitatea pardoselii este

DIN 18202 Zeile 4), sprinkler ESFR, etc.

Beneficiar: WAREHOUSE DE PAUW Proiectant: EPSTEIN Antreprenor: OVERLAND CONSTRUCT Obiectiv: Parc logistic - WDP Oarja Locatie: Oarja, judetul Arges

Stadiul la 12.05.2011: structura halei este

realizata, iar la corpul de birouri se face

termoizolatia. Beneficiarul a solicitat oferte

de pret pentru panouri sandwich de 50 mm

cu spuma, pentru pereti, pentru o hala de

1500mp cu inaltimea peretilor de 5,2 m si

panouri sandwich de 60 mm, cu spuma,

pentru acoperis. Acoperisul va fi in 2 ape.

Beneficiar: YAS TEK Proiectant: ERIGO DESIGN Antreprenor: REGIE PROPRIE Obiectiv: Fabrica de paine si birouri Locatie: Magurele, judetul Ilfov

InfoHALE | 22

Page 23: InfoHALE nr. 3/2011

Stadiul la 12.05.2011: lucrarile sunt in faza

incipienta, urmand a fi finalizate la mijlocul

lunii aprilie 2013. Pentru constructie sunt

necesare oferte pentru fier beton: PC

diametru de 12 - 8t, PC diametru de 14 - 2t,

PC diametru de 8 - 8t, plasa sudata si

panouri sandwich.

Beneficiar: IVANCINA Proiectant: PFA Costache Gheorghe Antreprenor: PAVCONS Obiectiv: Hala de productie mase plastice si birouri Locatie: Jilava, judetul Ilfov

Stadiul la 13.05.2011: lucrarile se afla intr-o

etapa avansata de executie. Termenul de

finalizare este prevazut pentru finele anului

2012.

Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: PROTECTCHIM Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Dragasani, judetul Valcea

Stadiul la 18.05.2011: se toarna fundatiile.

Cladirea va avea aproximativ 500mp. Vor fi

construite de asemenea 2 garaje si o statie

de epurare. Termenul de finalizare al

lucrarii este stabilit pentru luna noiembrie

2011.

Beneficiar: KWS SEMINTE Proiectant: ALCIS Antreprenor: EXTERN CONSTRUCT Obiectiv: Statie de cercetare agricola Locatie: Alexandria, judetul Teleorman

InfoHALE | 23

Page 24: InfoHALE nr. 3/2011

Stadiul la 20.05.2011: se lucreaza la partea

de terasamente si infrastructura. Corall va

cuprinde hypermarketul Cora, principalul

pion, pe o suprafata de vanzare de 8.000

mp. De asemenea centrul comercial va

gazdui galerii comerciale de peste 25.000

mp, cinematografe pe 3.000 mp, food court

de 3.600 mp si 1.500 locuri de parcare.

Lucrarile sunt prevazute a fi finalizate in

luna decembrie 2013.

Beneficiar: CORA Proiectant: ALTER EGO CONCEPT Antreprenor: CONA Obiectiv: Complex comercial Corall S+P+2E Locatie: Str. Cumpenei, Constanta

Stadiul la 31.05.2011: se lucreaza la

structura. Lucrarile in valoare de 1.376.413

RON au fost autorizate de catre Primaria

Constanta in data de 09/08/2010.

Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: BILFINGER BERGER Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Str. Baba Novac 1, Constanta

Stadiul la 24.05.2011: se fac sapaturile

pentru fundatii. Constructia are o suprafata

construita de 950mp pe nivel. Lucrarile vor

fi finalizate pana la data de 04.05.2013.

Beneficiar: MISHU Proiectant: HAMANGIA Antreprenor: MICOS CONSTRUCT Obiectiv: Showroom, spatii desfacere si birouri P+1E Locatie: Str. Aurel Vlaicu 241, Constanta

InfoHALE | 24

Page 25: InfoHALE nr. 3/2011

Stadiul la 27.05.2011:

structura metalica este

ridicata. Lucrarile vor fi

finalizate pana in data de

20.09.2012, iar investitia

este realizata prin fonduri

europene.

Beneficiar: AUTOLUX EUROPA Proiectant: CONCEPT STUDIO Antreprenor: CONSTRUCT VALCOR Obiectiv: Service auto P+E Locatie: Costesti, judetul Buzau

Stadiul la 31.05.2011:

lucrarile la structura sunt in

cea mai mare parte finalizate.

Imobilul de 6400 mp are ca

termen limita de predare data

de 12.01.2012.

Beneficiar: EUROPROIECT CONSTANTA Proiectant: ARHICON BACAU Antreprenor: ORO CONSTRUCT Obiectiv: Hala depozitare, showroom materiale instalatii gaze si termice Locatie: Nicolae Balcescu, judetul Bacau

Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul Promoveaza-te unde se lucreaza!

Page 26: InfoHALE nr. 3/2011

249

217232

187

236218

286

360

273 269

0

50

100

150

200

250

300

350

400

ian feb mar apr mai

2010

2011

Un studiu realizat de IBC Focus, releva

faptul ca cel putin 20% din totalul

investitiilor publicate pe

www.raportuldeinvestitii.ro reprezinta

informatii utile clientilor, incat acestia

sa inainteze oferte. Ce inseamna asta

in cifre? In 2010, in primele 5 luni ale

anului, consultantii IBC Focus au

identificat peste 1100 de investitii din

domeniile Industrial si Retail, iar in

2011 peste 1400, astfel oferind sansa

clientilor sa oferteze la cel putin 220

de investitii in primele 5 luni ale anului

2010, respectiv cel putin 280 in

perioada ianuarie – mai 2011.

In cifre si statistici

Ha

le

Daca doar 10% din ofertele facute s-au transformat in vanzari,

abonatii celei mai mari baze de date cu proiecte si santiere din

Romania au castigat cu 6 contracte in plus in 2011, fata de aceeasi

perioada din 2010. Numarul de contracte castigate in plus este

sustinut de numarul de proiecte publicate lunar pe portalul

www.raportuldeinvestitii.ro, care exceptand luna ianuarie, a fost

in fiecare luna mai mare, in comparatie cu aceeasi luna a anului

trecut.

6 contracte in plus

InfoHALE | 26

Page 27: InfoHALE nr. 3/2011

Din totalul de 269 de investitii identificate pe

parcurusul lunii mai, intrate in categoria constructiilor

Industriale si a celor de Retail, 132 de obiective (49%)

au fost regasite in zonele de Sud – Vest, Sud – Est si

Sud.

Transilvania a contribuit cu 99 de investitii, in timp ce

in zona Bucuresti – Ilfov au fost identificate cele mai

putine lucrari, cu un procent de 3% din total. Asadar,

ca si in luna precedenta, cea mai indicata zona in care

oamenii de vanzari ar fi trebuit sa-si canalizeze

eforturile, a fost sudul tarii, in special zona

reprezentanta de judetele Prahova, Teleorman,

Giurgiu, Calarasi, Arges, Dambovita si Ialomita.

Arges10%

Calarasi19%

Dambovita14%

Giurgiu21%

Ialomita2%

Prahova16%

Teleorman18%

Luate pe stadiile in care se aflau – inaintea

demararii lucrarilor si in executie – zonele

care s-au evidentiat au fost cea de Sud –

Vest si cea de Sud.

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

0 5 10 15 20 25

0 10 20 30 40 50

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

49% din investitii sunt concentrate in

sudul tarii

in exe

cutie

in

ain

te d

e e

xecutie

Zona de Sud – Vest a fost in luna mai, zona cu cele mai multe santiere industriale in lucru. 30% din totalul halelor in lucru au fost raportate in aceasta zona. Cele mai interesante detalii despre o investitie au venit din Oarja, unde lucrarile la parcul logistic WDP sunt in faza incipienta. Investitorul belgian, lider de piata in Belgia, specializat in servicii customizate rapide si eficiente de dezvoltare, management si inchiriere de proprietati logistice si industriale va ridica un centru logistic de 56.000 mp. Lucrarile urmeaza a fi finalizate la inceputul anului 2013.

Cele mai multe investitii planificate a fi demarate in urmatoarea perioada se regasesc in zona de Sud, zona

urmata numeric indeaproape de zona de Nord – Vest si de zona de Sud – Est. Cele 3 zone insumeaza peste 55%

din cele 185 de investitii publicate pe parcursul lunii mai pe www.raportuldeinvestitii.ro aflate in faza

premergatoare demararii lucrarilor. Una din investitiile majore, aflata inca in faza de proiect urmeaza a fi

demarata in Oradea, unde vor fi alocate peste 50 de milioane de euro pentru constructia centrului comercial

Prima Shopping Center. Dezvoltatorii sustin ca au preinchiriat deja jumatate din cele 120 de magazine, printre

retailerii ce vor fi prezenti in mall fiind C&A, Kaufland si Lidl.

Sud

Sud – Est

Nord - Vest 55% din investitii

InfoHALE | 27

Page 28: InfoHALE nr. 3/2011

Cea mai mare investitie a lunii mai –

150.000 mp

Din cele 79 de investitii aflate in faza de executie, la 32 dintre acestea, consultantilor IBC Focus le-au fost

comunicate date despre suprafetele construite ale acestora. Astfel, 358.000 mp construiti totalizeaza cele 32

de obiective. Cea mai mare investitie intrata in analiza este un centru comercial de 150.000 mp, urmata de o

alta constructie comerciala de 67.100 mp si de un depozit logistic de 56.000 mp.

2700 mp despart suprafata cumulata a investitiilor aflate inca in proiectare, de suprafata totala a celor aflate

efectiv in lucru. La 73 de obiective din totalul de 185 de santiere neincepute, echipei IBC Focus le-au fost

oferite informatii cu privire la suprafetele construite. Acestea totalizeaza 356.100 mp de constructii industriale

in proiectare. Cea mai remarcabila dimensiune o are o fabrica de productie produse electronice, ce va avea

106.500 mp cand va fi finalizata, urmata de un proiect de retail de 70.000 mp si de o viitoare fabrica de

prelucrari metalice cu o suprafata de 30.000 mp.

358.000 mp de hale in constructie pot fi acum pe

biroul tau. Sau te intereseaza datele de contact de la

investitiile in proiectare ce vor totaliza 356.000 mp?

Spune-ne cine esti si unde vrei sa ofertezi si

vei avea 358.000 mp de hale in constructie la pretul

special de 99 euro, in loc de 149 euro

vei avea 356.000 mp de hale in proiectare la pretul

special de 209 euro, in loc de 309 euro

sau poti avea peste 700.000 mp de hale in constructie

si proiectare la 279 euro, in loc de 449 euro

Toate investitiile au fost puse la dispozitie

clientilor IBC Focus prin intermediul

www.raportuldeinvestitii.ro cu date de

contact verificate ale beneficiarilor,

proiectantilor si antreprenorilor.

12% din totalul investitiilor industriale din

luna mai sunt proiecte de peste 3000 mp

Procentul se aplica atat in

cazul investitiilor aflate in

executie, cat si in cazul acelor

ce urmeaza a fi demarate.

Proportia investitiilor de sub

1000 mp este mai mare in

cazul investitiilor aflate

inaintea executiei – 60%, in

timp ce in cazul halelor aflate

deja in lucru, mai putin de

50% reprezinta investitii de

sub 1000 mp.

39

115

31

49

9 21

in executie inaintea executiei

peste 3000 mp

intre 1000 si 3000 mp

sub 1000 mp

InfoHALE | 28

Page 29: InfoHALE nr. 3/2011

3

1

2

19

5

1

1

4

0 5 10 15 20

Pe parcursul lunii mai, IBC Focus a furnizat informatii despre 5 super-investitii ce depasesc 50.000 mp fiecare.

Parcul logistic WDP Oarja, cu o suprafata totala de 56.000 mp, Prima Shopping Center din Oradea cu o suprafata de 70.000 mp, centrul comercial Maritimo Shopping Center cu o suprafata de peste 65.000 mp, tot in Constanta, complexul comercial Corall cu 150.000 mp construibili, repartizati pe patru niveluri: subsol, parter si doua etaje si investitia de 180 mil Euro a celor de la Panda Electronics impreuna cu Eurotion Electronics, ce prevede constructia unei fabrici de produse electronice cu o suprafata de peste 106.500 mp, fabrica ce va crea peste 2200 de locuri de munca in zona Darmanesti, judetul Dambovita.

5 super-investitii de peste

50.000 mp

1 din 3 proiecte industriale este un depozit

| WDP Oarja |

| Prima Shopping Center |

| Maritimo Shopping Center |

| Corall |

| Panda Electronics |

Spatiile de depozitare au fost centrul atentiei investitorilor in luna

mai. Din cele 269 de santiere si proiecte intrate in analiza lunara,

233 de investitii au fost raportate in domeniul Industrial, in timp ce

domeniul Retail a adunat 36 de investitii. Din totalul acestor

obiective, 81 au fost constructii incadrate in subdomeniul

constructiilor cu destinatia de depozitare (hale de depozitare,

spatii logistice, parcuri logistice, etc.), 61 au fost spatii de productie

(unitati de procesare, fabrici, unitati de colectare, etc), 14,8% (40

unitati) a fost procentul ocupat de ateliere si spatii de reciclare,

14,5% a reprezentat proportia ocupata de investitiile din domeniul

zootehnic si biotehnic (ferme, silozuri, sere, abatoare, etc.), iar la

polul opus constructiile de tip „spalatorie auto” si similare au fost

in numar de 12.

In sectorul constructiilor de tip Retail,

magazinele au avut prioritate. 19 astfel de

investitii au fost inregistrate pe parcursul lunii

mai. Suplimentar, au fost oferite informatii cu

date de contact si stadii de executie despre 5

centre comerciale (Maritimo Shopping Center,

Prima Shopping Center, Adora Mall, extinderea

complexului comercial Dragonul Rosu si Centrul

comercial Corall), 2 hypermarketuri (un

hypermarket Cora si un hypermarket Kaufland),

un magazin de bricolaj Hornbach si 4

supermarketuri (dintre care 3 centre comerciale

Lidl). Date despre locatia, stadiul si firmele

implicate in constructia acestora au fost

publicate pe www.raportuldeinvestitii.ro.

12

40

81

61

39

0 20 40 60 80 100

Zoo/Biotehnie

Spatiu de productie

Depozitare (spatii logistice, parcuri logistice)

Ateliere, spatii reciclare

Altele

Supermarket

Statie de carburanti

Showroom (auto, materiale)

Mall, Centru comercial

Hypermarket

Bricolaj

Altele

Magazin

InfoHALE | 29

Page 30: InfoHALE nr. 3/2011

94 hale fara antreprenor stabilit

56 investitii cu cereri specifice de

materiale de constructii si servicii in

constructii

5 caiete de sarcini si documentatii in

exclusivitate.

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

94 hale

56 investitii

5 caiete

94 de beneficiari contacti pe parcursul lunii mai au precizat ca inca nu au stabilit un antreprenor general pentru constructia ce intentioneaza sa o demareze. Dintre acestia, 21 au solicitat oferte de antrepriza si executie pentru ridicarea constructiilor. La 1 din 5 proiecte, consultantilor IBC Focus le-au fost formulate cereri de oferte pentru materiale de constructii si servicii in constructii. Printre cereri s-au enumarat solicitari pentru: antrepriza generala, structura metalica, panouri sandwich (de 50 mm, 60 mm, 80 mm, 100 mm), centrale termice, usi de garaj, usi industriale cu lant, usi sectionale, adezivi, polistiren, spuma poliuretanica, fierbeton, plasa sudata, containere, trape de fum, sisteme anti-incendiu, statie de epurare si multe alte materiale de constructii.

5 investitii au fost insotite de caiete de sarcini, documentatii tehnice sau liste de cantitati – astfel, pe langa datele de

contact ale companiilor implicate in constructia halelor, IBC Focus a pus la dispozitia clientilor sai informatii specifice

despre constructia unei fabrici pentru echipamente de protectia mediului din Bacau, date despre reamplasarea unor

spatii speciale de depozitare din cadrul cazarmei 917 din Floresti, judetul Cluj, detalii despre ridicarea unui spatiu de

depozitare insotit de corp administrativ din Constanta, caietul de sarcini cu privire la executia unei hale de productie

de retele de cabluri electrice din judetul Timis cat si informatii despre o unitate de depozitare a cerealelor din

Urziceni.

Page 32: InfoHALE nr. 3/2011

Investitiile industriale in

Republica Moldova

Investitiile industriale care au marcat anul

2010

In ciuda scenariilor pesimiste, elaborate de specialistii straini,

Moldova a reusit sa uimeasca arena internationala cu o redresare,

desi anevoioasa, totusi vizibila in anul 2010. Domeniul vedeta de

dinaintea crizei, tranzactiile imobiliare si constructiile, au suferit cea

mai mare lovitura, dar odata cu reabilitarea economica generala au

venit si cu cea mai mare surpriza (conform BNS pentru 9 luni 2010

intreprinderile si organizatiile din contul tuturor surselor de

finantare au realizat investitii in capital fix in valoare de 6392,3 mil.

lei, constituind 115,8% (in preturi comparabile) fata de perioada

respectia a anului 2009). Trendul general pozitiv a permis

dezvoltatorilor sa planifice investitii de amploare pentru anul in curs

(in cadrul expozitiei Moldconstruct, din martie a acestui an, o serie

de antreprenori au mentionat proiecte rezidentiale mari pe care

urmeaza sa le demareze).

Cu toate ca din domeniul

constructiilor rezidentialul este

subiectul consacrat al presei

nationale si al rapoartelor

statistice, exista proiecte

industriale, care, cel putin prin

amploarea lor, solicita atentie. Iar

daca, macar o parte din intentiile

declarate vor prinde viata in 2011,

indubitabil, vor deveni “blazoane”

investitionale ale acestui an.

In sfarsit se apropie de finalizare grandiosul proiect Portul International Liber Giurgiulesti. In luna aprilie

se considerau in etapa finala lucrarile la terminalul petrolier. In general, discutiile legate de aceasta

investitie, in 2011, s-au purtat sub semnul “ Portul Giurgiulesti incepe sa dea roade”.

Teritoriul de 120 ha are statut de Zona Economica Libera (deci vorbim despre un regim fiscal preferential)

si, la momentul actual, include un terminal petrolier, un port de marfuri uscate si zona industriala.

Potrivit raportului privind activitatea Portului International Liber “Giurgiulesti” in 2010, pe teritoriul ZEL

activeaza 26 de rezidenti, pe intreaga durata de activitate volumul investitiilor a constituit 46,6 mil. dolari

SUA, dintre care în anul 2010 au fost investite cca. 7,2 mil. dolari SUA.

InfoHALE | 32

Page 33: InfoHALE nr. 3/2011

Investitiile industriale care au marcat anul

2011

Rezidentii continua sa

pompeze bani in dezvoltarea

zonei. Dupa cum vom vedea

ulterior, unul dintre rezidentii

portului planifica pentru

aceasa vara o investitie de

peste 18 milioane EURO.

Un alt proiect industrial cu finalizare in 2011 este cel finanatat de compamnia Coca-Cola in Moldova. Procesul

amplu de reconstructie si retehnologizare, lansat in 2009, s-a concretizat in acest an prin inaugurarea (31 mai)

unei noi linii de producere a recipientelor de sticlă (250 ml) si a noului depozit de 5,3 mii de metri patrati. Dupa

cum a adeclarat directorul companiei pentru portalul noi.md, acesta este unul dintre cele mai importante

evenimente pentru companie pentru ca marcheaza evolutia acesteia in Republica Moldova.

Exista si o serie de intentii declarate, sau proiecte la nivel de Studii de Fezabilitate care odata cu prima caramida

sau primul panou sandwich vor marca anul 2011.

Astfel, intr-un comunicat de presa al grupului de

companii Trans Oil, citat de portalul noi.md, s-a

specificat intentia acestora de finalizare pana la 1

septembrie 2011 a terminalului de ulei din Portul

International Liber Giurgiulesti, cu stocuri pe sectii

de 7 mii de tone.

O alta intentie a “Vision Holding”, proprietarul grupului

de companii Trans Oil in Moldova, este demararea unui

proiect de 18 milioane EURO. Cu sustinerea BERD, se

preconizeaza constructia, tot pe teritoriul Portului

Giurgiulesti, a unei fabrici de extractie a uleiului din

boabe de soia si seminte de floarea soarelui. Obiectivul

ar trebuie sa aiba o capacitate de prelucrare anuala a

peste 80 mii tone de soia si 50 mii tone de floarea

soarelui.

InfoHALE | 33

Page 34: InfoHALE nr. 3/2011

O alta investitie care incepe sa prinda contur este

infiintarea unui parc industrial in locul uzinei de

tractoare “Tracom”. Daca in primul numar al revistei Info

Hale vorbeam despre niste studii de fezabilitate care ar

putea, sau n-ar putea sa justifice o astfel de investitie,

iata ca in 16 mai, Adunarea Generala a SA “Tracom”

decide crearea pe propriul teritoriu a unui parc

industrial, pe care tot ea il va gestiona.

Mai mult, pentru realizarea acestui proiect, Ministerul

Economiei a elaborat proiectul Hotaririi de Guvern “Cu

privire la acordarea titlului de Parc Industrial SA

“Tracom”, care a fost transmis institutiilor implicate

pentru evaluare.

Dincolo de domeniile, aproape clasice, abordate

atunci cand vine vorba de a investi in Republica

Moldova, in anul 2010 a fost ridicata intrebarea

potentialului solar al Moldovei. La o conferinta

de presa de la sfarsitul anului 2010, citata de

Moldpress, viceministrul Economiei, Sergiu

Ciobanu, impreuna cu fondatorul companiei

chineze “Shandong AUHUA”, Anxiang Chen, au

dezvaluit proiectul unei uzine de producere a

bateriilor solare in Orhei. Din pacate, investitorul

chinez nu a dorit sa dezvaluie perioada in care va

fi finalizata constructia.

Se pare ca Zonele Economice Libere, instrumente de atragere a investitiilor pe care s-a mizat cel mai mult, au

inceput sa dea roade. Atras de facilitatile fiscale si vamale din ZEL Balti, producatorul italian de motorete Piaggio si-a

exprimat interesul pentru deschiderea unei fabrici in aceasta zona. Dupa cum mentioneaza Magazinul Economic,

investitiile preconizate pentru Republica Moldova s-ar ridica la suma de 100 milioane EURO, doar ca in etapa de fata

este prematur sa catalogam aceasta drept investitia anului 2011. Pastram speranta ca, desi pe un termen mai lung,

aceasta totusi se va realiza.

InfoHALE | 34