info ins · 2018-08-06 · info ins - iunie 2018 2 prof. univ. dr. nicolae istudor, rector academia...

6
................................................ Info INS - iunie 2018 1 Info INS bulen informav special iunie 2018 Colectiv redacţional: Andreea IORDAN Tania CIMPOERU Bogdan PĂTĂRLĂGEANU Cătălin MÎRLOGEANU Bogdan DRĂGHIA [email protected] ISSN: 2537 - 3129 iunie 2018 număr special CUPRINS Datele statistice – suport pentru fundamentarea politicilor publice adresate mediului rural Tudorel Andrei: Datele statistice – suport pentru fundamentarea politicilor publice adresate mediului rural 1 Nicolae Istudor: Menţinerea tinerilor în mediul rural, condiţie esenţială pentru creşterea calităţii vieţii 2 Publicaţii ale INS 3 Dan Boboc: Atomizarea proprietăţilor agricole, una dintre cauzele decalajului urban - rural 4 Satul românesc, încotro? 5 Conferinţa DGINS de la Bucureşti 6 TUDOREL ANDREI, președintele INS: Spațiul rural românesc se confruntă cu o serie de probleme specifice care trebuie abordate într-o manieră complexă și după o analiză amănunțită. Orice inițiativă de politică publică îndreptată spre rezolvarea acestor probleme trebuie să se bazeze pe date statistice care să asigure o fundamentare solidă și să ofere o bază adecvată pentru evaluare. În acest sens, Institutul Național de Statistică pune la dispoziție date de cea mai bună calitate, până la nivel de localitate, pe diverse subiecte: agricultură, populație, locuințe etc. Datele oferite de Institutul Național de Statistică reprezintă nu numai un valoros suport pentru decidenții de politici publice, ci și baza realizării de cercetări în domeniul dezvoltării rurale. Sunt convins că, pe baza datelor oferite de Institutul Național de Statistică și printr-o cooperare solidă între specialiștii noștri și mediul academic, se pot găsi cele mai potrivite soluții pentru a ajuta zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul XXI. Cum pot ajuta specialiștii Institutului Național de Statistică la îndeplinirea acestui deziderat? În afară de producerea de date de cea mai bună calitate, fapt ce reprezintă misiunea întregii organizații, ei pot oferi informații și explicații care să ajute la înțelegerea corectă a datelor statistice, acestea putând fi, astfel, interpretate și folosite adecvat. Pentru a ne realiza misiunea, avem nevoie de întreaga cooperare a tuturor celor implicați în viața comunităților rurale. Această cooperare este necesară mai ales pentru crearea, menținerea și dezvoltarea unor surse de date administrative de calitate la nivelul localităților. Utilizarea de către Institutul Național de Statistică a unor astfel de surse în procesul de producție are multiple avantaje atât pentru institut, cât și pentru întreaga administrație. Dintre acestea sunt de menționat: reducerea costurilor, reducerea sarcinii de răspuns, eliminarea erorilor de sondaj, reducerea timpului de elaborare a indicatorilor statistici, îmbunătățirea imaginii publice a statisticii oficiale și a întregii administrații. Utilizând sursele administrative, este posibilă dezvoltarea unui sistem de captare a cerințelor colectivităților locale pentru dezvoltarea și implementarea de noi indicatori statistici, care să satisfacă toate cerințele de calitate. Prin relevanța unor astfel de indicatori, adaptați la cerințele specifice ale fiecărei colectivități locale, proiectele de dezvoltare pot fi mult mai bine fundamentate.

Upload: others

Post on 28-Feb-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

................................................

Info INS - iunie 2018

1

Info INSbule! n informa! v special

iunie 2018Colectiv redacţional:Andreea IORDANTania CIMPOERUBogdan PĂTĂRLĂGEANUCătălin MÎRLOGEANUBogdan DRĂ[email protected]

ISSN: 2537 - 3129

iunie 2018 număr special

CUPRINSDatele statistice – suport pentru fundamentarea politicilor publice adresate mediului rural

Tudorel Andrei: Datele

statistice – suport pentru

fundamentarea politicilor publice

adresate mediului rural 1

Nicolae Istudor: Menţinerea tinerilor în mediul rural, condiţie esenţială pentru creşterea calităţii vieţii 2

Publicaţii ale INS 3

Dan Boboc: Atomizarea proprietăţilor agricole, una dintre cauzele decalajului urban - rural 4

Satul românesc, încotro? 5

Conferinţa DGINS de la Bucureşti 6

TUDOREL ANDREI, președintele INS:

Spațiul rural românesc se confruntă cu o serie de probleme specifi ce care trebuie abordate într-o manieră complexă și după o analiză amănunțită. Orice inițiativă de politică publică îndreptată spre rezolvarea acestor probleme trebuie să se bazeze pe date statistice care să asigure o fundamentare solidă și să ofere o bază adecvată pentru evaluare. În acest sens, Institutul Național de Statistică pune la dispoziție date de cea mai bună calitate, până la nivel de localitate, pe diverse subiecte: agricultură, populație, locuințe etc.Datele oferite de Institutul Național de Statistică reprezintă nu numai un valoros suport pentru decidenții de politici publice, ci și baza realizării de cercetări în domeniul dezvoltării rurale. Sunt convins că, pe baza datelor oferite de Institutul Național de Statistică și printr-o cooperare solidă între specialiștii noștri și mediul academic, se pot găsi cele mai potrivite soluții pentru a ajuta zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul XXI.Cum pot ajuta specialiștii Institutului Național de Statistică la îndeplinirea acestui deziderat? În afară de producerea de date de cea mai bună calitate, fapt ce reprezintă misiunea întregii organizații, ei pot oferi informații și explicații care să ajute la înțelegerea corectă a datelor statistice, acestea putând fi , astfel, interpretate și folosite adecvat.Pentru a ne realiza misiunea, avem nevoie de întreaga cooperare a tuturor celor implicați în viața comunităților rurale. Această cooperare este necesară mai ales pentru crearea, menținerea și

dezvoltarea unor surse de date administrative de calitate la nivelul localităților. Utilizarea de către Institutul Național de Statistică a unor astfel de surse în procesul de producție are multiple avantaje atât pentru institut, cât și pentru întreaga administrație. Dintre acestea sunt de menționat: reducerea costurilor, reducerea sarcinii de răspuns, eliminarea erorilor de sondaj, reducerea timpului de elaborare a indicatorilor statistici, îmbunătățirea imaginii publice a statisticii ofi ciale și a întregii administrații.Utilizând sursele administrative, este posibilă dezvoltarea unui sistem de captare a cerințelor colectivităților locale pentru dezvoltarea și implementarea de noi indicatori statistici, care să satisfacă toate cerințele de calitate. Prin relevanța unor astfel de indicatori, adaptați la cerințele specifi ce ale fi ecărei colectivități locale, proiectele de dezvoltare pot fi mult mai bine fundamentate.

................................................

Info INS - iunie 2018

2

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Menţinerea tinerilor în mediul rural, condiţie esenţială pentru creşterea calităţii vieţii- Rezolvarea problemelor actu-ale ale spațiului rural românesc comportă o abordare complexă în care găsirea unei soluții nu poate fi decât rezultatul contri-buției și cooperării tuturor facto-rilor implicați, inclusiv a învăță-mântului superior și a cercetării, prin segmentele dedicate aces-tui spațiu, așadar și a Academiei de Studii Economice în care exis-tă Facultatea de Economie Agro-alimentară și a Mediului. Cum vedeți contribuția acestei facul-tăți în elaborarea unui asemenea proiect?- Facultatea de Economie Agroa-limentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București pregătește specialiști în domeniu, având adaptat planul de învățământ și programele analiti-ce pentru a răspunde nevoilor rea-le din mediul rural. România, ca de altfel toate statele membre ale UE, se confruntă cu grave probleme de îmbătrânire a populației din mediul rural, astfel, asigurarea educației și încurajarea tinerilor de a rămâne în mediul rural devine o condiție esenți-ală pentru asigurarea competitivită-ții sectorului agricol, precum și creș-terea calității vieții din mediul rural. Învățământul superior de profi l are o contribuție esențială în procesul de menținere a tinerilor în mediul ru-ral, precum și pregătirea acestora în vederea creșterii efi cienței socio-e-conomice a activităților din mediul rural. În acest sens, conducerea ASE și a facultății EAM au depus eforturi pentru diminuarea taxei de școlari-zare pentru studenții de la ciclul li-cență care provin din mediul rural (în anul universitar 2017 – 2018 au benefi ciat 20 de studenți de reduce-rea de 400 lei/an), precum și pentru acordarea unui punctaj suplimentar absolvenților care depun proiecte pentru măsura 6.1. ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Pro-gramul Național de Dezvoltare Rura-lă 2014 – 2020. Pentru anul universitar 2018 – 2019, Facultatea de Economie Agroalimen-

tară și a Mediului benefi ciază de creșteri de 25,26% pentru ciclul li-cență și 77,57% pentru ciclul mas-terat, pentru locurile fi nanțate de la bugetul de stat deoarece mediul reprezintă unul dintre domeniile pri-oritare ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2014 – 2020. Mai mult, începând cu anul univer-sitar 2018-2019, absolvenții liceelor localizate în mediul rural benefi ciază de locuri speciale la concursul de ad-mitere. Cifra de școlarizare scoasă la concurs pentru Academia de Studii Economice din București este de 93 de locuri pentru această categorie, din care 4 pentru Facultatea de Eco-nomie Agroalimentară și a Mediului. România a benefi ciat de sume im-portante pentru politica de dezvol-tare rurală, prin intermediul fondu-rilor europene, atât în perioada de preaderare, cât mai ales în cea de postaderare. Facultatea de Econo-mie Agroalimentară și a Mediului a fi nalizat un proiect de cercetare cu privire la efi ciența utilizării acestor fonduri, iar una dintre concluzii este legată de tinerii fermieri, fi ind o mă-sură care s-a bucurat de un real suc-ces, atât la depunerea proiectelor, cât și după fi nalizarea acestora. În acest sens, pentru actuala perioadă de programare, 2014 - 2020, în care mediul rural benefi ciază de circa 8 mld. euro, fonduri pentru dezvoltare rurală, facultății EAM îi revine un rol important pentru pregătirea specia-liștilor în domeniul accesării acestor fonduri și transmiterea competențe-lor necesare pentru asigurarea con-sultanței, depunerea proiectelor sau chiar elaborarea politicilor în dome-niu. De asemenea, ASE, printr-un grup de colegi de la Facultatea EAM, a participat la elaborarea PNDR prin realizarea analizei economico-socia-le a spațiului rural care a stat la baza fundamentării acestui program.

- Învățământul superior româ-nesc are, principial, cel puțin două componente dedicate spa-

țiului rural - una de natură teh-nică, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veteri-nară și alta de natură economică deja amintită în cadrul ASE. Care credeți că ar putea fi zonele de întâlnire ale preocupărilor spe-cialiștilor pregătiți în cele două instituții în sprijinul asigurării factorului uman necesar pentru dezvoltarea satului românesc, ținând seama și de mutațiile in-tervenite în ultimele decenii în viața acestuia?- Relațiile dintre ASE și celelalte universități sunt foarte bune. Rela-ția dintre cele două instituții amin-tite se concretizează prin existența unui acord de parteneriat, având ca obiect principal realizarea unei cola-borări de specialitate cu Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, prin participarea reciprocă a cadrelor didactice la cursurile de specialitate, conferințe științifi ce, comisii de doctorat și de abilitare, precum și punerea la dispoziție de către ambele instituții a bazei mate-riale – laboratoare, câmpuri experi-mentale etc. cu scopul efectuării de lucrări practice, conform fi șelor dis-ciplinelor cu caracter tehnic. În aprilie 2018, rectorul USAMV, dom-nul prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al universității noastre, fi ind este una dintre personalitățile marcante care au contribuit substanțial la dezvol-tarea învățământului superior agro-nomic printr-o prodigioasă activitate

................................................

Info INS - iunie 2018

3

PUBLICAȚII ALE INSștiințifi că, didactică și managerială, atestate de o largă recunoaștere națională și internațională și care a contribuit, în același timp, la dezvol-tarea și consolidarea învățământului superior românesc. De asemenea, domnul prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu, rectorul USAMV este președintele Consiliului Națio-nal al Rectorilor, iar în calitatea sub-semnatului, de vicepreședinte al or-ganismului amintit anterior, am sta-bilit ca principale obiective ale con-sorțiului consolidarea și dezvoltarea cooperării între instituțiile de învă-țământ superior, precum și promo-varea de inițiative și formularea de propuneri către Parlament, Guvern, Ministerul Educației Naționale și Cer-cetării Științifi ce și către orice alte organisme implicate în problematica învățământului superior, având ca obiectiv dezvoltarea învățământului românesc în context european. În vederea creșterii efi cienței secto-rului agroalimentar, se impune con-tinuarea colaborării între cele două instituții. Pentru a putea trasmite metode de îmbunătățire a potenția-lului tehnic și economic în sectorul agroalimentar și pentru îmbunătăți-rea cunoștințelor în mediul rural, cele două instituții trebuie să cola-boreze în cadrul proiectelor de cer-cetare, în special în cadrul celor de cercetare aplicativă. De asemenea, colaborarea trebuie să vizeze adap-tarea programelor analitice la cerin-țele economiei reale și la ultimele cercetări în domeniu, precum și co-laborarea științifi că cu instituții in-ternaționale similare/corespondente și cu orice alte organisme internațio-nale din domeniu.

- O importantă componentă în rezolvarea oricărei probleme în lumea contemporană o repre-zintă preluarea experienței po-zitive, a plusului de cunoaștere din țări care s-au confruntat îna-

intea noastră cu probleme ase-mănătoare precum cea a vieții rurale. În acest sens, în ce fel ar putea contribui profesorii și stu-denții din Facultatea de Econo-mie Agroalimentară și a Mediului la aducerea în România a know-how-ului din țările avansate?- Conducerea universității noastre susține și încurajează schimbul de experiență atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice. Consi-derăm foarte importantă experien-ța altor state, iar aducerea în țara noastră a know-how-ului din țările dezvoltate va contribui la creșterea competitivității sectorului agroali-mentar, precum și la creșterea atrac-tivității către activitățile din mediul rural românesc. O serie de cadre didactice au benefi ciat de mobilități pentru cercetare sau pentru partici-parea la cursuri de pregătire, pentru teme legate de politica de dezvoltare rurală, agricultura de precizie etc. În acest sens, Academia de Studii Economice din București, prin inter-mediul Facultății de Economie Agro-alimentară și a Mediului a imple-mentat cu succes un proiect inter-național, având ca obiectiv principal transferul de cunoaștere în sectorul agroalimentar, proiect fi nanțat prin intermediul Programului South-East Europe. Scopul programului a fost de creare a unor parteneriate trans-naționale în domenii de importanță strategică, în scopul îmbunătățirii procesului de integrare teritorială, economică și socială și al sprijinirii coeziunii, stabilității și competitivită-ții. Atât studenții, cât și cadrele di-dactice din cadrul Facultății de Eco-nomie Agroalimentară și a Mediului au efectuat o serie de training-uri și cursuri în străinătate la instituții din domeniu. Avantajele acestor schim-buri de experiență se concretizează în îmbunătățirea ofertei educaționa-le prin creșterea calității și relevanței practice, dezvoltarea competențelor și abilităților de cercetare ale cadre-lor didactice, precum și aducerea know-how-ului și deschiderea unor afaceri de succes de către studenți. De menționat că Academia de Studii Economice din București încurajează inițiativele studenților și absolvenți-lor pentru crearea și dezvoltarea de noi întreprinderi (start-up) și susți-nerea acestora până la lansarea pe piață prin intermediul unei Societății Antreprenoriale Studențești.

(Interviu realizat de Direcția de Comunicare a INS)

Ancheta Structurală în Agricultură

Producţia vegetală la principalele culturi

Foto: Bogdan Giușcă

................................................

Info INS - iunie 2018

4

- Care ar fi în opinia dvs. princi-palele elemente care contribuie la menținerea decalajului între zo-nele urbane și cele rurale?- Cu siguranță una din cauzele majo-re ale menținerii decalajului între cele două entități o constituie atomizarea proprietăților agricole care de-a lun-gul ultimilor 20 de ani a creat multă inerție în coagularea de proprietăți, fapt care ar fi permis efi ciență în ex-ploatare și dinamism în distribuție. Se constată o polarizare a dimensiunii suprafețelor agricole cu o extremă de mare densitate a micilor fermieri / gospodării de autoconsum comparativ cu cealaltă extremă - marile exploa-tații agricole dotate cu tehnologie de ultimă generație. Se pliază acest sis-tem pe cel al economiei românești în general, unde clasa de mijloc nu se regăsește ca element preponderent. Fără pârghii funcționale de stimulare a formelor asociative, decalajul poa-te să se reducă în mod natural doar în timp, prin depopularea ruralului și crearea unei veritabile burse a tere-nurilor agricole, fenomen îngrijorător prin prisma lentorii lui, dacă este lăsat nestimulat în contextul dinamicii eco-nomice actuale.Dar apariția și consolidarea unei ve-ritabile clase de mijloc în rural nu se poate realiza fără o creștere a gra-dului de emancipare a populației. Ți-nând cont de uriașul procent de ocu-pare a forței de muncă din România în agricultură, în jurul a 40%, coro-borat cu nivelul de instruire submediu al acestuia, la care se adaugă media de vârstă ridicată în rural față de ur-ban, optimismul – daca ar exista - în a previziona o reducere a decalajului între urban și rural nu s-ar regăsi în-tr-un orizont de timp optimist. O bună șansă de a accelera diferențele rural/urban o constituie revizuirea și imple-mentarea politicilor agricole, împre-ună cu noul PNDR și concomitent cu îmbunătățirea infrastructurii rurale.

- Care sunt criteriile ce defi nesc potențialul de dezvoltare so-cio-economică a zonelor rurale?

- Să ne referim întâi la dimensiunea suprafețelor agricole fertile care defi -nesc resursa uriașă a României. Este limpede că folosirea variatelor tipuri de culturi vegetale – extensia în cultu-ră a plantelor horticole, plantelor me-dicinale, a culturilor semincere, alături de clasica cultură mare cu mare ran-dament economic/ha, și completat cu extensia prin procesare a recoltei, în principal horticole, sunt numai două exemple simple în abordare. Secto-rul zootehnic, neinspirat ca structură a raselor cu destinație pe categorii de valorifi care și cu o subdimensionare a fermelor, dar și a șeptelului, afl ate în același raport cu marii producători – ca în cazul marilor ferme vegetale, poate fi un punct de plecare în eman-ciparea și restructurarea comunități-lor rurale.

- Considerați capitalul uman ca fi -ind cea mai importantă resursă a societății în procesul de dezvolta-re economică a unui teritoriu?- Indiscutabil. Și trebuie abordată această temă prin prisma resursei: așa cum trebuie conservat solul și protejat împotriva poluării sau a de-șertifi cării, la fel trebuie abordată și resursa umană care trebuie potențată în așa fel încât să poată valorifi ca prin inovație și mobilitate tot ecosistemul pe care-l are în administrare. Pașii care s-au făcut deja prin proiectele europene de tip POSDRU trebuie con-solidați prin găsirea de instrumente pedagogice și profesionale la nivel de teritoriu, fi e prin Agenția Națională de Consultanță din Agricultură, fi e prin intermediul viitoarelor Camere Agri-cole.

- Care sunt șansele de revitalizare a zonelor rurale în prezent?- După opinia mea, trebuie luat în considerare construirea unui cluster care să includă zona guvernamenta-lă – ministerele agriculturii, fi nanțelor, mediului, precum și zona de cerceta-re – ASAS și reprezentanți din învăță-mântul superior de profi l. Toate aces-te structuri se intersectează cu tema

revitalizării rurale și numai împreună se poate construi o strategie care să aibă potențial succes.

- Care sunt principalii indicatori necesari estimării potențialului de dezvoltare a unei localități?- Putem lua în calcul ca principali in-dicatori pe cei de natură umană: den-sitatea populației, nivelul de instrucție al acesteia, structura pe categorii de vârstă, alături de condițiile oferite de localitate: principalele resurse natu-rale, gradul de dezvoltare al infras-tructurii, nivelul de interconectare cu administrația regională și centrală cu structuri echivalente din alte țări.

- În actuala conjunctură legată de scăderea demografi că la nivelul zonelor rurale, considerați opor-tun o reașezare administrativ-te-ritorială a României, bazată pe unifi carea/înglobarea mai multor zone geografi ce? - Este incontestabil faptul că o reașe-zare administrativ-teritorială poate crea premizele luării unor mai bune și mai coerente decizii privind strategiile de dezvoltare pe areale mai extinse, dar cu tradiții socio-culturale asemă-nătoare. Tot la categoria benefi cii tre-buie menționată o creștere a compe-titivității zonale, asociată cu un grad mai mare de autonomie economică.

(Interviu realizat de Direcția de comunicare a INS)

Prof. univ. dr. Dan Boboc, FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI, ASE BUCUREȘTI

Atomizarea proprietăţilor agricole, una dintre cauzele decalajului urban - rural

................................................

Info INS - iunie 2018

5

Satul românesc, încotro?

Concluzii Surse de date

Studiu de caz realizat de Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud

„Satul, situat în inima unei lumi, își este oarecum sieși sufi cient. El n-are nevoie de alt-ceva decât de pământul și de sufl etul său și de un pic de ajutor de sus pentru a-și suporta cu răbdare destinul... Satul e atemporal. El s-a păstrat feciorelnic neatins în autonomia sărăciei și a mitologiei sale pentru vremuri când va putea să devină temelie sigură a unei autentice istorii românești.”

Lucian Blaga – „Elogiul satului românesc”

în Discursuri de recepție la Academia Română, Ed. Albatros, București, 1980

1720

188sate

188sate

189sate

192sate

232sate

232sate

232sate

1812

55

lo

cu

ito

ri

20

50

48

lo

cu

ito

ri

218

47

9

loc

uit

ori

60

99

9

loc

uit

ori

125

68

2

loc

uit

ori

183

65

5 l

oc

uit

ori

20

03

60

lo

cu

ito

ri

1850 1900 1930 1977 1992 2011

Ø Creșterea numărului localităților rurale cu peste 23% în circa 200 de ani;Ø Nivelul absolut al populației rurale din anul 2011 este sub acela înregistrat în anul 1900;Ø Consolidarea istorică a preponderenței populației rurale, deși aceasta a înregistrat un declin de peste 28% în interval de circa un secol;Ø Numărul mediu al locuitorilor ce revin unei localități rurale s-a diminuat de la o valoare maximă de 1044 în 1930 la 781 în 2011; Ø Numărul satelor cu o populație de sub 200 de locuitori repre-zintă peste o cincime din totalul acestora în anul 2011;Ø Perioada 1992 - 2011 a marcat o ușoară tendință de creștere a ponderii populației rurale în populația totală;Ø Dar ..., din nou ușoare „contorsionări” în ultimii ani ale pon-derii populației rurale: 61,2% în 2014 și 60,6% în 2018;

1) Boca, Pompei – Populația ju-dețului Bistrița-Năsăud între anii 1720 – 1870 în File de istorie – IV, Muzeul de istorie Bistrița, 1976.2) Rotariu, Traian – coordona-tor – Recensământul din 1850, Transilvania, Ed. Staff, Universi-tatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, 19963) Rotariu, Traian – coordona-tor – Recensământul din 1900, Transilvania, Ed. Staff, Universi-tatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, 19964) Institutul Central de Sta-tistică – Recensământul General

al Populației din România din 29 decembrie 1930, vol. IX. Structu-ra populației5) Direcția Centrală de Statis-tică – Recensământul Populației și al Locuințelor din 5 ianuarie 1977, Partea I - Populație6) Direcția Regională de Sta-tistică Bistrița-Năsăud, infor-mații și baze de date privind re-censămintele populației și locuin-țelor din 2002 și 2011.7. Baza de date TEMPO on-line a Institutului Național de Statistică: http://statistici.insse.ro/shop/

Zona judeţului Bistriţa-Năsăud - una dintre cele mai rurale din România

Numărul satelor cu o populaţie mai mică de 200 de locuitori 1900-2011

Clasamentul satelor după numărul de locuitori

Ponderea populaţiei rurale în totalul populaţiei

Structura pe medii rezidenţiale a populaţiei, la 1 ianuarie

92,2% % % % %

76,2 62,7 63,389,6

1900 1930 1977 1992 2011

91,5%

1850

88,4%

17201900 1930 1977 1992

Numărul mediu al locuitorilor unui sat în perioada 1900 - 2011

1900

969 942884

781

1044

1930 1977 1992 2011

2011

2 1

22

36

49

An 1900 1930 1977 2011

Primele

5 sate17103 19781 23847 24616

Ultimele

5 sate1046 1263 420 105

Mircea Chira, director executiv

DRS Bistrița-Năsăud

2014 2015 2016 2017 2018*

61,2% 61,0% 60,8% 60,7% 60,6%38,8% 39,0% 39,2% 39,3% 39,4%

urban rural *date provizorii

................................................

Info INS - iunie 2018

6

România va găzdui în acest an unul dintre cele mai importante eve-nimente ale statisticii europene, Conferinţa Directorilor Gene rali ai Institutelor Naţionale de Statistică (DGINS). Evenimentul se va desfăşura la Bucureşti în perioada 10-12 octombrie 2018. Detalii despre evenimentul din acest an puteţi găsi pe www.dgins2018.ro.Conferinţa DGINS se desfăşoară anual într-una dintre ţările care fac parte din Sistemul Statistic European, iar printre participanţi se numără

conducătorii institutelor naţionale de statistică din Europa, reprezentanţi ai EUROSTAT, ai Comisiei Europene, ai Comisiei Economice ONU pen-tru Europa, ai Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare etc. Lucrările conferinţei sunt prezi-date de preşedintele institutului ţării gazdă.În cadrul lucrărilor Conferinţei DGINS se discută subiecte legate de imple-mentarea programelor statistice eu-ropene, de metodele şi procesele de elaborare ale statisticilor comunitare.

Conform unui document adoptat în anul 2000, obiectivele specifi ce al Conferinţei DGINS sunt:- organizarea şi gestionarea activităţii Sistemului Statistic European (SSE)-identifi carea şi discutarea viitoare-lor cerinţe de date pentru statistică într-un context strategic- urmărirea obiectivelor priorita-re precum şi planul ce urmăreşte îndeplinirea acestora- prezentarea sistemului statistic naţional. Prima Conferinţă DGINS s-a des f ă-şurat în anul 1953 la Luxemburg.

Conferinţa DGINS de la BucureştiEvenimentul anului în statistica românească