Tema proiectuluiTema proiectului constă în înfiinţarea unei plantaţii in sistem intensiv de cireş cu o

suprafaţa de 75 ha. Terenul ce urmează a fi plantat prezintă denivelări de 4% şi o pantă medie de 9%.

Se vor cultiva următoarele soiuri de cireş: Burlat Bigarreau Moreau Timpurii de Bistriţa Negre de Bistriţa Van Armonia Jubileu 30 Germesdorf Hedelfinger Stella

Se va utiliza portaltoiul: Gisela 5

1

Importanţa culturii cireşului

Cultura cireşului prezintă o importanţă deosebită datorită timpurietăţii, valorii alimentare, terapeutice şi comerciale a fructelor.Tehnologia de cultură este relativ simplă, costurile moderate, elemente ce justifică cultura din punct de vedere economic.

Valoarea alimentară ridicată este dată de compoziţia chimică a fructelor. Ele conţin 7,7-18,8% zahăr total, 0,49-1,37% acizi organici,0,06-0,39% substante pectice, 0,54-1,63% proteine brute, vitamine (C, B1, B2, E, provitamina A), săruri minerale de Ca, Fe, K, P, apa 75,4-89,2 %.

Cireşele se pot consuma în stare proaspătă sau prelucrată(dulceaţă, compoturi, gemuri, fructe confiate, jeleuri, siropuri, lichioruri, produse de cofetărie etc.). Cura de cireşe timp de o lună de zile ajută la slăbirea persoanele supraponderale.

Datorită portului înalt şi aspectului decorativ, cireşul se pretează in plantaţii de aliniament.

Origine şi arie de răspândire

Cireşul este o specie foarte veche, cunoscută în China şi Europa de peste 5000 de ani.În cultura a fost introdus in urmă cu 2500 de ani, mai intâi in Asia apoi în Europa, de către romani. În SUA a fost introdus în mijlocul secolului al XVII-lea.

După date medii FAO producţia mondială de cireşe este de aproximativ 1.500.000 de tone din care peste 60% se realizează în Europa, cca. 15% în America de Nord, 10% în Asia şi aproximativ 1% in America de Sud. Principalele ţări producătoare din Europa sunt: Italia, Germania, Spania, Bulgaria, România etc.

În ţara noastră suprafaţa ocupată cu cireş reprezintă aproximatix 3% din suprafaţa pomicolă. Cele cca. 4 milioane de pomi se cultivă în judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, Vrancea, Cluj, Argeş.

Bazinele şi centrele de cultură a cireşului în România sunt: Bazinul Iaşi cu centrele pomicole: Comarna, Răducăneni, Cotnari, unde s-au

format soiurile: Boambe de Cotnari, Vârtoase de Comarnaş; Bazinul Hordeni-Topoloveni, jud Argeş, unde s-au format soiurile Pietroase de

Leordeni şi Băşicate; Bazinul Severinului cu centrele Zăpujeni, Peştera, unde s-au format soiurile

Pârgavite, Coţcane.Alte centre specializate sunt: Cireşoaia (lângă Dej), Coşoveni (lângă Craiova), Cisnădie (lângă Sibiu), Lovrin, Sânicolau-Mare (jud. Timiş), Bistriţa Năsăud etc.

2

Particularităţi biologice

Printre speciile care prezintă interes pentru obţinerea de soiuri şi portaltoi amintim:

Cerasus avium (cireşul sălbatic sau păsăresc), prezintă o creştere viguroasă, port dresat, frunze mari, 3-4 flori pe mugurele floral şi este autosteril.Prezintă trei varietăţi botanice din care s-au obţinut majoritatea soiurilor aflate in cultură:

var. silvestris, cu coacere timpurie, fructe mici cu pulpă moale; var. juliana, cu coacere timpurie şi mijlocie, fructe mijlocii şi pulpă moale dar mai densă

ca la var. silvestris; var. duracina, cu coacere târzie, fructe mari, pulpă pietroasă. Această varietate prezintă la

rândul ei trei forme şi anume: rubra ( soiuri de cireşe cu fructe roşii), flava (soiuri cu fructe galbene), variegata (soiuri cu fructe pestriţe-galben cu roşu).Cerasus mahaleb (L) Mill (vişin turcesc), Cerasus vulgaris Mill (vişinul comun),

Cerasus fruticosa (Pall) G.Woran (vişinul de stepă)-sunt alte specii care au contribuit la obţinerea de soiuri şi portaltoi de cireş.

Speciile Prunus conescens, Prunus mugus, Prunus incisa precum şi hibrizii obţinuţi din aceştia se utilizează în vederea reducerii taliei cireşului (M.POPESCU şi colab.,1982)

3

Cerinţele faţă de factorii ecologici

Temperatura. Deşi este o specie relativ rustică, cireşul este pretenţios faţă de temperatură.

D.Teaci (1980) susţine că izotermele cuprinse între 9 şi 11,5o C asigură o bună fructificare a cireşului.Majoritatea autorilor apreciază că temperatura medie anuală, optimă culturii cireşului este de 10,5oC, iar zonele cele mai favorabile sunte cele cuprinse între izotermele de 14-16oC în luna mai respectiv zona de deal cu altitudini de 200-500 m.

Cireşul nu suportă arşiţa verii.Faţă de ger are o rezistenţă mijlocie, mugurii floriferi rezistă pânp la -24oC,iar trunchiul şi ramurile până -30oC dacă gerurile survin treptat şi pomii sunt pregătiţi pentru iernare.

Cireşul înfloreşte la 15-17 zile după ce temperatura aerului depăşeşte 8oC şi după ce s-au acumulat cca. 320oC.Temperatura medie zilnică necesară pentru desfăşurarea normală a înfloritului este de 10-14oC.

Interpretarea datelor climatice anualeT Temperatura medie anuala (°C)TM Media anuala a temperaturilor maxime (°C)Tm Media anuala a temperaturilor minime (°C)PP Tot Precipitatiile anuale formate din ploaie sau zapada (mm)V Media anuala a vitezei vantului (Km/h)RA Totalul zilelor cu ploaie in timpul anuluiSN Totalul zilelor cu ninsoare in timpul anuluiTS Totalul zilelelor cu averse insotite de fulgere si tunete in timpul anuluiFG Totalul zilelor cu ceata in timpul anuluiTN Totalul zilelor cu tornado in timpl anului GR Totalul zilelor cu grindină în timpul anului

4

Year T TM Tm PP V RA SN TS FG TN GR

2000 10.0 15.7 3.5 - 7.5 122 51 34 100 0 3

2001 9.4 14.6 4.0 - 8.0 153 55 45 93 2 5

2002 - - - - - 160 35 44 73 0 1

2003 9.5 14.9 3.2 398.05 7.6 109 46 32 65 0 0

2004 9.2 14.5 3.9 624.87 7.1 147 56 45 85 0 0

2005 - - - - - - - - - - -

2006 9.0 15.3 2.5 693.69 6.4 204 47 43 114 0 1

2007 10.4 18.3 2.5 780.83 8.8 207 51 51 83 0 0

2008 9.7 17.7 1.9 674.10 8.7 202 43 41 106 0 5

2009 10.1 17.9 2.2 590.09 8.1 165 58 46 56 0 0

2010 9.4 17.1 4.3 807.78 7.8 171 65 40 96 0 0

2011 9.0 17.0 3.3 508.49 8.2 120 54 43 76 0 2

2012 - - - - - - - - - - -

Lumina. Cireşul este o specie foarte pretenţioasă faţa de lumină fapt demonstrat şi de particularitaţile sale de creştere (coroana rară, etajare naturală). Fructele obţinute în interiorul coroanei deşi roşii sunt cele mai acide.

Soiurile timpurii sunte cele mai pretenţioase faţta de lumină. Insuficienţa luminii determină apariţia de scurgeri cleioase, boli criptogamice şi creşterea este mult diminuată.

În cultură cireşul preferă expoziţii bine luminate, respectiv treimea mijlocie şi superioară a pomilor.

Durata de stralucire a Soarelui pe perioada 1994-2003 (ore)Anul Luna Suma

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1994 7,2 29,4 101,

484,9 100,

835,9 159,

5193,7

164,1

43,1 26,7

12,1 958,8

1995 22,3

31,3 62,1 65,3 62,3 60,8 114,4

86,5 85,4 74,8 18,3

2,9 686,2

1996 3,5 10,4 55,6 108,8

100,4

169,0

137,9

128,2

48,6 61,6 27,5

30,0 881,5

1997 7,1 37,3 65,0 61,1 99,0 107,0

118,5

161,0

113,0

53,6 32,0

12,4 867,0

1998 72,5

110,5

141,3

169,1

215,1

233,1

273,5

191,2

160,1

115,9

78,8

106,3

1867,4

1999 59,1

106,1

182,7

145,2

261,6

250,0

270,9

269,7

243,5

132,7

75,6

67,3 2064,4

2000 53,1

91,0 157,5

193,8

342,6

333,4

265,7

310,8

193,7

103,0

81,0

110,1

2235,7

2001 96,3

114,9

126,6

206,6

270,6

216,8

243,2

305,0

124,7

152,2

75,1

54,2 1986,2

2002 75,6

102,5

149,5

199,1

298,5

300,1

265,2

304,1

187,4

201,6

65,9

45,4 2194,9

2003 87,4

98,7 174,2

227,4

304,8

321,6

298,8

324,1

190,7

200,9

56,1

36,6 2321,3

Media

48,4

73,2 121,6

146,1

205,5

202,7

214,7

227,4

151,1

113,9

537 477,3

2518,9

5

Umiditatea. Creinţele faţă de apă sunt moderate şi influenţate de portaltoi. Astfel, în cazul altoirii pe mahaleb, un nivel al precipitaţiilor anuale de 550 de mm este suficient pentru aprovizionarea cu apă a cireşului. Altoit pe franc sau vegetativ, cireşul necesită un nivel al precipitaţiilor de 650-700 mm anual. Umiditatea atmosferică ridicată (peste 75%) în perioada maturării fructelor favorizeză atacul ciupercilor Monilinia laxa şi Concomyces hiemalis. Prima ciupercă, în cazul unor atacuri puternice, poate duce chiar la pierirea pomilor. Precipitaţiile abundente în perioada coacerii fructelor determină crăparea acestora, în special la soiurile târzii cu pulpa pietroasă.

Repartizarea lunara si anuala a precipitatiilor în perioada 1994-2003 (mm)

Anul Luna SumaI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1994 8,0 9,9 26,9

63,5 65,5 47,6 80,3 55,7 51,1 45,7

34,7 3,5 496,1

1995 34,9 18,2 8,6 84,6 16,9 111,6

10,4 113,3

47,4 1,6 69,6 72,6

590,0

1996 65,1 24,5 30,2

20,6 109,3

47,6 36,4 47,4 54,8 28,9

117,7

37,8

620,3

1997 8,7 15,8 21,2

102,1

105,3

111,6

142,7

54,8 35,8 42,1

15,3 29,4

684,8

1998 39,4 12,5 35,8

50,7 68,6 47,8 52,6 35,8 84,7 54,7

34,0 4,6 521,2

1999 14,8 40,0 8,8 76,4 88,4 102,9

170,6

62,8 38,0 44,8

24,8 40,6

712,9

2000 8,0 11,4 37,6

26,2 37,0 40,9 34,5 31,8 56,9 55,0

32,0 30,9

402,2

2001 16,4 5,5 19,3

85,2 33,2 85,6 114,0

49,4 141,4

11,0

37,0 6,4 604,4

2002 98,6 54,8 34,8

45,0 24,1 43,2 87,9 54,2 105,1

21,4

43,8 99,5

712,4

2003 131,6

123,9

36,5

13,7 12,5 9,5 12,1 21,1 20,0 6,1 10,0 45,8

442,8

Media

42,5 31,6 25,9

56,8 56,1 64,8 74,1 52,6 63,5 31,3

41,9 37,1

578,7

Această specie este, de asemenea, sensibilă la excesul de apă din sol care uneori duce la reducerea excesivă a creşterii, scurgeri gomoase şi chiar uscarea pomilor. Acest fenomen este mai accentuat când cireşul este altoit pe mahaleb.Solul. Cireşul manifestă pretenţii ridicate faţă de sol, evident în funcţie de soi şi portaltoi. În general, el preferă soluri mijlocii sau uşoare, revene, permeabile, profunde, calde, fertile, cu un conţinut de calciu de 4-6% şi cu apă freatică sub 1,5-2,0 m.

Pe terenuri grele suferă incă de la plantare şi piere prematur.Cireşul prefera soluri cu un conţinut maxim de argilă de 20-30%, pH 5-6,5, iar salinitatea zero (M.POPESCU şi colab., 1982).

6

Caracteristici morfologice şi de producţie

Sistemul radicular. Arhitectonica sistemului radicular depinde în mare măsura de modul de ramificare al soiului şi de portaltoi. V.Cireaşă (1974), găseşte că la soiurile cu coroană piramidală, altoite pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund respectiv mai superficial la soiurile cu coroana globuloasă alotite pe cireş sălbatic. Sistemul radicular la cireş este relativ superficial, peste 70% din rădăcini găsindu-se la adâncimea de 0-40 cm.

Raza sistemului radicular depăşeşte de 2,5-3 ori raza proiecţiei coroanei. Rădăcinile înregistrează două valuri de creştere: primul în aprilie-mai şi al doilea în octombrie-noiembrie.

Partea aeriană. După plantare, in primii ani de viaţă, cireşul are o creştere lentă după care se comportă ca o specie cu creştere viguroasă. Majoritatea soiurilor au la început un port dresat care după intrarea pe rod se deschide coroanele devenind invers piramidale sau chiar pletoase (Ramon Oliva). Ramificarea la cireş este de intensitate redusă, caracteristic aceste specii fiind fenomenul de etajare naturală.

Specificul fructificării. În cadrul acestei specii există soiuri care fructifică preponderent pe buchete de mai (Van, Cerna, Bigarreau Morreau), însă majoritatea soiurilor fructifică atât pe buchete de mai cât şi pe ramuri mijlocii şi lungi.

Mugurii floriferi se formeayă în procent de 75% pe ramurile buchet şi numai 25% pe ramuri mijlocii sau lungi(FLORICA ROŞU, citat de M.POPESCU şi colab., 1993).

Înfloritul. Cireşul înfloreşte după migdal, cais şi piersic şi aproape în acelaşi timp cu majoritatea soiurilor de prun şi păr. Din fiecare mugur florifer se formeazăa o inflorescenţă cu 2-4 flori. Înfloritul durează cca. doua săptămâni, iar in perioadele mai reci chiar trei.

Polenizarea şi fecundarea. Majoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile (mai puţin soiul Stella) ceea ce obligă gruparea in parcele a 3-4 soiuri interfertile cu aceeaşi epocă de înflorit (tabel 12.1). Realizarea unei recolte bune este determinată de polenizarea a 30-50% din flori (T.Gozob, 1971; Grojer, 1976). La cireş polenizarea este entomofilă.

Tabelul 1.1Polenizatorii soiurilor de cireş (M.POPESCU, 1982)

Soiul polenizat Principalele soiuri polenizatoareFrüheste der Mark Crăieşti de mai, Pietroase de Cotnari, Bigarreau Donissen, Ramon Oliva,

HedelfingerTimpurii de Pojida Roşii de BistriţaPrezident Riviere Bigarreau Moreau, Roşii de Bistriţa, UlsterBigarreau Moreau Stella, Timpurii de pojida, VanRamon Oliva Früheste der Mark, Hedelfinger, Crăieşti de mai, GermesdorfNegre de Bistriţa Pietroase Donissen, Germersdorf, Ramon OlivaVan Stella, RainerPietroase de Cotnari Früheste der Mark, Ramon OlivaGermesdorf Hedelfinger, Fruheste der Mark, Biggareau Donissen, Ramon OlivaBiggareau Donissen Germersdorf, Hedelfinger, Crăieşti de mai, Pietroase de Cotnari, Ramon OlivaBiggareau noir Germersdorf, HedelfingerUriaşe de Bistriţa Germesdorf, Hedelfinger, Biggarea DonissenTimpurii de Bistriţa Ramon Oliva, Früheste der Mark, Negre de BistriţaRoşii de Bistriţa Ramon Oliva, Timpurii de Bistriţa, Negre de BistriţaJubileu Pietroase Napoleon, Pietroase Cotnari

7

Vârsta intrării pomilor pe rod. Cireşul este o specie precoce, apariţia primelor fructe semnalându-se in anul III-IV de la plantare. Rezultate economice se obţin incepând din anul V (Van, Roşii de Bistriţa, Germesdorf, Jubileu 30).

Productivitatea este cuprinsă între 6-8 t/ha (Ramon Oliva, Armonia, Germesdorf), 9-10 t/ha (Früheste der Mark, Bigarreau, Morreau) şi peste 11 t/ha (Timpurii de Bistriţa, Uriaşe de Bistriţa, Stella).

Longevitatea economic a soiurilor de cireş viguroase este de 30-40 ani , iar a celor de vigoare mijlocie şi mică altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 20-30 ani.

Sisteme de cultură folosite în practica pomicolă

După produsul principal urmărit a se obţine, în etapa actual pomii şi arbuştii fructiferi se pot cultiva in două sisteme diferite, în sistem de cultură pură şi în sistemul de culturi asociate.

În livada AmorHortus vom folosi doar sistemul de cultură pură unde scopul principal urmărit îl reprezintă producţia de fructe, astfel că intervenţia utilă a pomicultorului prin tehnologia de cultură, are ca obiectiv crearea de condiţii favorabile menite să asigure obţinerea an de an a unor recolte sporite de fructe, calitativ superioare şi cu implicaţii economice favorabile.

Pomii vor fi cultivaţi în sistem intensiv. Acest fapt implică plantarea pomilor la distanţe de 5,5 m între rânduri şi cu distanţe intre pomi de 3 m rezultând 606 pomi/ha.

Formele de coroană utilizate sistemul intensiv sunt Vas ameliorat, Leader modificat.Consumul de fortţa de muncă pentru formarea coroanei pomilor este mai redus,

rezumându-se la scurtări pentru ramificare şi unele răriri strict necesare. Operaţiunile de dresare şi înclinare au pondere relativ mai mare, cunoscând că prin aceste opreaţiuni se grăbeşte intrarea în perioada de fructificaţie a pomilor.

Producţia devine economică încă din anul III de la plantare iar potenţialul maxim de producţie se atinge după 5-6 ani.

Consumul de forţă de muncă are pondere mai mare pentru lucrările de tăiere şi recoltarea fructelor. Gradul de mecanizare a lucrărilor este mult mai mare comparativ cu plantaţiile clasice.

Producţia de fructe este superioară şi consumul de forţă de muncă mai mic pe unitatea de produs. Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor

În grupa lucrărilor preliminare se înscriu eventuale defrişări pentru vegetaţia lemnoasă spontană sau livezi mai vechi îmbătrânite, nivelări de ansamblu, executarea de lucrări antierozionale şi diferite alte măsuri de îmbunătăţiri funciare sau lucrări pentru odihna biologică a solului, atunci când acestea devin necesare.

Nivelarea de ansamblu devine necesară atunci când pe terenul destinat înfiinţării de plantaţii pomicole există movile, denivelări de amploare, terase anterioare care nu mai corespundpomiculturii moderne. Atât defrişările cât şi lucrările de nivelare se execută pe cale mecanizată şi eventual numai întregite manual.

Terenul destinat plantaţiilor de cireş va fi pregătit după tehnica normală pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu aplicarea fertilizării de bază (60-70 t gunoi de grajd, 300-400 kg P 2O5, 200-300 kg K2O), desfundat, prelucrat teren desfundat, nivelat. Odată cu fertilizarea, dacă sunt

8

probleme, se tratează solul contra dăunătorilor din sol şi se ameliorează după caz cu amendamente (la pH sub 5 se aplică 10-20 t de amendamente de calcar).

Epoca cea mai bună de plantat este ca şi pentru celelalte specii pomicole toamna. Raportul dintre soiul de bază şi cel polenizator poate sa fie 1:3 sau 1:2 de aceea se impune ca soiul polenizator să fiu unul valoros cu productivitate ridicată si fructe de calitate superioară.

Specificul întreţinerii plantaţiilor de cireş

Tăieri de formareTăierile de formare a coroanelor se aplică începând din anul plantării prin scurtarea

vergilor la o înălţime dată de inălţimea trunchiului la care se adaugă distanţa pe ax între primele două şarpante corespunzătoare formei de coroană realizată. Detalii privind formarea fiecărui tip de coroană sunt prezentate în lucrarea Pomicultură aplicată (V. MITRE şi colab., 2001)

Întreţinerea soluluiÎn livezile intensive, amplasate în zone plane sau cu pantă mică, cu până la 550 mm

precipitaţii, terenul se întreţine sub formă de ogor negru. În zonele cu precipitaţii peste 600 mm se poate recurge la înierbarea alternativă a intervalelor cu prelucrarea solului pe rândul de pomi. În zonele în care precipitaţiile depăşesc 700 mm şi pe terenuri în pantă se poate aplica înierbarea totală cu întreţinerea pomilor sub coroană în terase individuale.

În plantaţiile pe rod, începând cu anul V de la plantare se pot folosi erbicide. Se utilizează Simazin 2+ 4kh/ha + Devrinol 50 - 4 kg/ha, ambele substanţe amestecate în 200 l apă şi aplicate preemergent (M. POPESCU şi colab., 1982), apoi amestecul Fagotoxin 2l+ Icedin 1 l/100 l apă pentru un hectar de livadă (Cornelia Parnia, 1980). Rezultate foarte bune se obţin folosind substanţe erbicide pe bază de glifosfat (Roundup, Glifogan, Glialka – 3-4 kg/ha, în 100 l apă) etc.

Aplicarea îngraşămintelorCireşul este o specie pretenţioasă la aprovizionarea solului cu macro- şi microelemente.

Consumul specific al acestei specii este de 40 kg/ha azot, 11 kg/ha fosfor, 30 kg/ha potasiu, 55 kg/ha calciu pentru o producţie de 14 t/ha (M.POPESCU şi colab., 1993).

În plantaţiile tinere se recomandă administrarea sub proiecţia coroanei a 5-6 kg gunoi de grajd, 10-15 g/m2 N, 5-8 g/m2 P2O5, 5-8 g/m2 K2O.

În plantaţiile pe rod, în zonele cu precipitaţii sub 600 mm anual şi în cultură neirigată se administrează 20-30 t gunoi de grajd la 2-3 ani şi anual 80 kg N, 80 kg P2O5 şi 60 kg K2O anual (CORNELIA PARNIA ŞI MARIA NEGOIŢĂ, 1982). Pe solurile cu reacţie acidă pronunţată se aplică 120 kg de nitrocalcar (M POPESCU şi colab., 1993).

Irigarea plantaţiilorEste necesară mai ales în fazele critice din cultura cireşului : cu o săptămână înainte de

înflorit, în perioada întăririi sâmburilor şi după recoltarea fructelor.În plantaţiile tinere se recomandă 2-3 udări cu 200-250 m3/ha în lunile de vară.În plantaţiile pe rod se recomandă 4 udări cu 300-400 m3/ha.Tăieri de întreţinere şi fructificareVolumul tăierilor de rărire şi fructificare la cireş este mai mic decât la celelalte specii, dar

cu toate acestea în lipsa acestor tăieri, pomii se degarnisesc repede şi îşi reduc substanţial potenţialul de creştere şi rodire.

Tăierile de întreţinere presupun iluminarea coroanei prin tăieri de reducţie în semischelet, îndepărtarea ramurilor dezbinate, rupte sub greutatea rodului sau bolnave, limitarea înălţimii

9

pomilor până la înălţimea optimă permisă de lucrările de stropit contra bolilor şi dăunătorilor şi în special recoltat.

Tăierile de fructificare se referă la normarea rodului. În primii ani de fructificare acest tip de tăiere este foarte redus sau nici nu este necesar. Însă pe măsura îmbătrânirii semischeletului şi alungirea monoaxiale a buchetelor de mai trebuie aplicate tăieri de reducţie pentru a favoriza apariţia de noi buchete de mai în puncte noi de creştere pentru a menţine la optim echilibrul dintre creştere si fructificare.

Tăieri de regenerare se recomandă la pomii îmbătrâniţi, cu creşteri reduse. În aceste situaţii se intervine în lemn bătrân (3-6 ani) fără a îndepărta mai mult de 1/3 din volumul coroanei, acţiune susţinută puternic de fertilizări la sol şi foliare. Rănile provocate se vor proteja cu vopsea în ulei sau mastic.

Tăierile in verde sunt benefice pentru cireş această specie având peste vară capacitatea de a-şi cicatriza rănile. Acest tip de tăieri sunt benefice şi în perioada formării coroanelor.

Combaterea bolilor şi dăunătorilorSe face conform tabelului 1.2

10

Nr.trat.

Faza fenologică şi perioada aplicării

(luna, decada)

Boli şi dăunători combătuţi Denumirea comercială a produselor

Conc.%

Doza(kg, 1/ha)

Observaţii

1 2 3 4 5 6 71 Dezmugurit

1,2 aprilieCiuruirea bacteriană (Pseudomonas sp.)

şi micotică (Stigmina carpophylla), monilioză (Monilinia laxa), păduchele

din San Jose (Qudraspidiotus perniciosus), ouă de acarieni, afide

Oleocarbotex 12 CE +Carbotex 37 CE +Turdacupral 50 PUPolisulfura de bariuZeamă bordeleză +(Sulfat de cupru +

Var praf deshidratat)

1,00,50,51,00,50,50,8

12,06,06,012,0

6,09,600

Unde există rezervă biologică de Q.

perniciosus unde nu există rezervă biologică de Q.

perniciosus

2 Buton alb2,3 aprilie

Monilioză (Monilinia laxa), antracnoză (Bliemeriella jaapi), ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor, afide (Myzus cerasi), acarieni (Byrobia rubrioculus,

Pannonychus ulmi)

Score TOP 20 DGW sauTopsin M70 sau

Rovral 50 PU sauSaprol sau

Folicur 250 EC +Zolone 35 EC sau

Decis 2,5 CE

0,0250,10,1

0,1250,0750,20,03

0,3751,5001,5001,8751,1253,0

0,450

-

3 Începutul înfloritului3 aprilie

Monilioză, antracnoză, ciuruirea micotică a frunzelor

Topsin M70 sauRonilan 50 DF sauFundazol 50 sauAnvil 5 SC sau

Konker sauSaprol

0,10,070,10,060,1250,125

1,5001,0501,5000,9001,8751,875

Numai la soiurile de vişin sensibile la monilioză, în condiţiile unui risc mare

de contaminare

4 Scuturatulpetalelor

3 aprilie-1 mai

Antracnoză, ciuruirea micotică a frunzelor, insecte defoliatoare (Operophtera brumata, Erannis

defoliaria, Euproctis chrysorhoea şi minatoare (Leucoptera scitella), afide,

acarieni

Derosal 50 sauSystahne 12 E sauBenlate 50 WP sau

Metoben 70 sauFundazol 50+

Decis 2,5 CE sauZolone 35 Ec sauPlytrin 200 EC

0,070,050,070,10,10,030,2

0,015

1,050,7501,0501,5001,5000,4503,0

0,225

Se instalează capcanele feromonale (Atraceras,

Atrascit) şi (sau)panourile adezive colorate (galben-portocaliu) pentru

R.cerasi

5 La intrarea în pârgă a soiului Ramon Oliva

3 mai – 1 iunie

Antracnoză, ciuruirea micotică a frunzelor, musca cireşelor (Rhagoeltis cerasi), păduchele din San Jose gen. I,

Anvil 5 Sc sauRubigan 12 EC sau

Systhane 12 E+

0,060,050,05

0,9000,7500,756

Nu se aplică la soiurile cu coacere timpurie şi

semitimpurie

11

afide, acarieni, insecte minatoare Fastac 10 EC sauPolytrin 200 EC sau

Supersect 10 EC

0,020,0150,03

0,3000,2250,450

6 După 8-10 zile de la trat. anterior

1,2 iunie

Musca cireşelor, afide, acarieni, insecte minatoare

Monilioză (Monilinia fructigena), antracnoză

Decis 2,5 CE sauSumi-alpha 2,5 EC sau

Fastac 10 ECAtemi C sauAnvil 5 SC

Score TOP 250 EC

0,030,030,020,10,060,015

0,4500,4500,3001,5000,9000,225

În caz de invazie masivă cu R.cerasi

În cazul unei contaminări masive cu Monilinia Fructigena sau (şi)

Cocomyces hiemalis7 După recoltatul

cireşelor târzii şi vişinelor1,2 iulie

Antracnoză, ciuruirea micotică a frunzelor, monilioză

Păduchele din San Jose gen. I, insecte minatoare

Acarieni

Captadin 50 sauMerpan 50 sau

Folpan 50 WP sauDithane M45 sau Topsin M70 sauDerosal 50 WP+

Reldan 50 EC sauSintox 40 CE

Carbetox 37 CE+Mitigan 18,5 Ec sau

Neoron 500 EC

0,250,250,20,20,10,070,10,20,50,20,05

3,7503,7503,03,0

1,5001,0501,5001,0501,5003,307,5003,0

0,750

-

8 După încetarea creşterii lăstarilor

1,2 august

Antracnoză, ciuruirea micoctică a frunzelor, monilioză, păduchele din San

Jose gen. II-a, insecte minatoare, acarieni

Idem tratamentul 7Zeamă bordeleză +(Sulfat de cupru +

Var praf deshidratat)Decis 2,5 EC sau Ultracid 20 sau

Reldan 50+Oleocarbetox

0,70,71,20,050,20,10,2

1,05018,00,7503,0

1,5003,0

-

9 La începutul căderii frunzelor octombrie

Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor, monilioză, păduchele din San Jose, insecte minatoare, acarieni, afide

Turdacupral 50 sauZeamă bordeleză +(Sulfat de cupru +

Var praf deshidratat)Carbetox 37 CE+

Oleocarbetox

0,50,50,50,81,00,3

7,500

7,50012,015,04,500

-

12

13

Maşini şi utilaje folosite în plantaţie

extractorul de buturugi şi cioate (frontal pe S1500) grebla pentru cioate (frontal pe S1500, l=4 m, ad = 24 cm) scarificator + S1500 (l = 3,9 m; ad.max. = 3- cm) buldozer + S1500 (l = 3,9 m; ad. 30 cm) MIG-5 (l = 3-4 m) MA-3,5 (l=8-10 m) remorci basculante: RM-2, RM-7, RBA-2; RPU-2 TIH-445 sau IF 650E (sarcina utilă 760 kg) PBD (plug balansier), 1 = 60 cm, ad = 60-80 cm GD-4 în agregat cu S650 sau U651 M (l = 3,2 cm; ad. = 16 cm) MET-1200 MDG-1 sau PDC (maşină săpat gropi)= 25-40-60 cm; ad. = 60-80 cm PDL 5-25 + U445DT (lucrează p două rânduri 12-18 cm) PVC 3-3,4 GD 1,8 CPLR 2,5 (l = 25 cm, ad =10-14 cm) FDL (l=1,32-1,3 m) FP – 0,76 (l=0,76) freză cu palpator EEL-2 + U445DT MIG 2,2 + U445DT FRP – furcă ridicătoare purtată (s.u – 400 kg) motostivuitor cu furca vehicule izoterme

Descrierea unor maşini ce lucrează în pomicultură, şi reglajele ce trebuie efectuate

14

Plugul PP-4(3)-30

Părţile componente:

În funcţie de rezistenţa specifică a solului şi puterea tractorului, plugul poate lucra cu 2,3 şi 4 trupiţe, având lăţimea de lucru: 600 mm,900 mm,1200 mm.

Trupiţele plugului sunt de tip combinat(cultural-semielicoidal), brăzdarele cu vârf în formă de daltă, prevăzute cu cormane suplimentare, iar aripa cormanelor se termină cu un prelungitor. Trupiţa din spate este prevăzut cu plaz şi călcâi reglabil.

Bârsa este fixată pe cadrul plugului printr-un suport cu ajutorul a două şuruburi, din care unul este de siguranţă. Prin intermediul unei tije filetate şi a unui orificiu oval se poate regla unghiul de pătrundere în sol a trupiţei, în funcţie de compactitatea solului.

Poziţia cuţitului disc şi a roţii de sprijin este determinată de numărul trupiţelor cu care se lucrează. Cuţitul disc se va monta întotdeauna în faţa ultimei trupiţe.

La formarea agregatului tractor-plug se vor avea în vedere următoarele: Ecartamentul tarctorului va fi reglat la 1560 mm Tiranţii laterali se vor monta la puntea din spate, pe bolţul intermediar Tirantul central se va monta în orificiul din mijloc

Reglaje1. Adâncimea de lucru:

15

prin modificarea poziţiei pe verticală a roţii de sprijin. Ridicând roata se măreşte adâncimea de lucru, iar coborând-o se micşorează.

Dacă plugul nu lucrează la adâncimea reglată, de la roata de copiere se măreşte unghiul de pătrundere în a sol atrupiţei

2. Aşezarea cadrului plugului paralel cu suprafaţa solului Pe direcţie longitudinală prin reglarea lungimii tirantului central Pe direcţie transversală prin reglarea lungimii tiranţilor verticali ai tractorului

3. Cuplarea plugului la tractor: Ecartamentul tractorului va fi reglat la 1560 mm Se slăbesc şuruburile de blocare a barei de prindere la tractor şi se deplasează axul

spre terenul arat, pentru măririi lăţimii de lucru4. Paralelismul axei longitudinale a plugului cu cel al tractorului

Longeroanelor pluguluili se dă o înclinare de 4-8 grade faţă de direcţia de înaintare prin rotirea barei cotite de suspendare cu ajutorul şurubului de reglaj

5. Poziţia cormanei suplimentare şi prelungitorului cormanei Se stabileşte prin tatonare, în funcţie de sol şi de adâncimea de lucru, pentru a

obţine acoperirea optimă a masei vegetale

Plugul dezaxat pentru livadă PDL-5-25

Este destinat pentru executarea arăturilor până la o adâncime de 18 cm în livezi intensive, situate pe terenuri plane şi în pante de până la 7 grade.

Părţi componente:

Plugul PDL poate fi dezaxat faţă de axa longitudinală a tractorului spre sânga sau spre dreapta în plan orizontal.

16

Reglaje:1.Dezaxarea plugului faţă de axa longitudinală

prin deplasarea barei de legătură în dreapta sau stânga, şi fixarea ei cu ajutorul bolţurilor în poziţie necesară.

2. Lăţimea de lucru prin montarea a 4 sau 5 trupiţe în funcţie de condiţiile de lucru.

3. Adâncimea de lucru cu ajutorul roţilor de copiere în trepte a câte 20 mm independent pentru fiecare trupiţă în trepte de 25 mm prin deplasarea pe verticală

a suporţilor trupiţelor4. Paralelismul cadrului cu suprafaţa solului

Pe direcţie longitudinală prin reglarea lungimii tirantului central Pe direcţie transversală prin reglarea lungimii tiranţilor verticali ai tractorului

5. Lungimea activă a dălţii reglabile Vârful activ al dălţii reglabile trebuie să depăşească cu 3-4 cm vârful brăzdarului.

Freza dezaxată pentru livadă FDL-1,3

Freza este destinată pentru lucrările de mărunţire a solului, spargerea crustei şi distrugerea buruienilor pe intervalul dintre rândurile de pomi în livezi cu pante până la 20o.

Părţi componente:

Rotorul cu cuţite împreună cu transmisia se poate deplasa faţă de cadrul principal, putându-se astfel apropia sau depărta faţă de rândurile de pomi.

17

Reglaje:1. Adîncimea de lucru

Prin ridicarea sau coborârea celor 2 roţi de sprijin 2. Adâncimea de lucru

Prin ridicarea sau coborârea suportului vertical al rariţei faţă de cadru3. Orizontalitatea maşinii

Se realizează prin modificarea lungimii tiranţilor tractorului4. Întinderea lanţurilor de antrenare

Acţionând asupra ţuruburilor de reglaj aţezat pe apărătoarea transmisiei cu lanţ.

Grapa cu discuri GD-3,2Este o grapă uşoară, este destinată pentru prelucrarea terenului arat, executând mărunţirea

bulgărilor, afânarea solului, nivelarea solului, distrugerea buruienilor.Adâncimea maximă de lucru este de 12 cm, numărul de discuri pe o baterie: 9, diametrul

discului 460 mm, distanţa dintre discuri 178 mm.Bateriile cu discuri se fixează pe cadrul grapei prin intermediul unor lagăre de alunecare

sau a unor lagăre cu rulmenţi.Cadrul grapei împreună cu bateriile se sprijină pe trenul de rulare, fiind deci o grapă

tractată.Părţi componente:

Reglaje:1. Unghiul de înclinare: Unghiul de 12 o, 15 o, 17o a discurilor faţă de direcţia de înaintare, se modifică prin

deplasarea bateriilor în diferite poziţii

18

2. Adâncimea de lucru: se modifică prin schimbarea poziţiei roţilor de transport cu ajutorul unui cilindru

hidraulic, montat pe cadrul grapei3. Paralelismul cadrului grapei cu solul:

se face prin modificarea poziţiei barei de tracţiune montată între tiranţii laterali ai tractorului.

Cultivatorul pentru livadă CPRL-2.5(3.5)

Părţi componente:

Secţiile de lucru se compun dintr-un suport şi un organ activ de afânare montat articulat, prin intermediul unor bare şi a două arcuri spirale, care formează dispozitivul de siguranţă. Acest dispozitiv asigură cuţitului posibilitatea de a se rabate în plan verical atunci când întâlneşte un obstacol ţi de a reveni la poziţia normală de lucru, după ce a trecut de obstacol.

Reglări:1. Lăţime de lucru

Se reglează în funcţie de distanţa dintre pomi. Pe cadrul cultivatorului se pot monta bare suplimentare pentru fixarea unui număr mai mare de secţii de lucru, ajungându-se la o lăţime de lucru de 3,75 m.

2. Distanţa dintre secţii Se face prin montarea suporţilor organelor active în orificiile de pe cadru cu distanţa

între le de 2,5 cm.3. Adâncimea de lucru

19

Se face prin modificarea înălţimii de fixare a suporţilor roţilor de sprijin în trepte de 2 cm, sau prin reglajul de poziţie şi efort controlat al ridicătorului hidraulic monobloc.

4.Orizontalitatea cultivatorului se face prin reglarea lungimii tiranţilor ridicătorului hidraulic al tractorului.

Maşina pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice MIC-1

Maşina este destinată pentru împrăştierea pe suprafaţa solului a îngrăşămintelor chimice în stare de granule, cristale sau praf.

Este o maşină purtată şi se acţionează de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice.

Părţi componente:

La alimentarea cu îngrăşăminte este necesar ca sita să fie montată pentru a evita pătrunderea în buncăr a bulgărilor cu dimensiuni maimari.

În timpul deplasării îngrăşământul din buncăr trece prin fantele dozatorului şi prin intermediul pâlniei ajunge pe discul de împrăştiere, de unde datorită forţei centrifuge sunt aruncate şi împrăştiate pe suprafaţa solului.

Caracteristici principale: Tractorul cu care lucrează: U650 Modul de împrăştiere a îngrăşămintelor: centrifugal Tipul discului de împrăştiere: cu palete de lungime variabilă Numărul paletelor de pe disc: 18 Turaţia necesară la antrenarea discului: 700 rot/min Înălţimea necesară a discului faţă de sol: 800 mm Lăţimea de lucru: la îngrăşăminte granulate: 13-17 m, sub formă de cristale: 10-14 m,

pulverulente: 6-8 m Lăţime de lucru cu apărătoare: 6 m Viteza maximă de deplasare: 11 km/h

20

Capacitate de lucru: pentru îngrăşăminte granulate sau cristalizate: 60 ha/sch, pentru cele pulverulente: 30 ha/ sch.

Maşina pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice şi amendamente MA-3,5

Este o maşină tractată şi acţionată de la priza de putere a tractorului. Realizează împrăştierea îngrăşămintelor în cantitate de 40-5100 kg/ha, pe lăţimi de lucru de 6-18 m, prin intermediul unui distribuitor centrifugar alimentat de către untransportor cu lanţ.

Părţi componente:

Reglaje:1. Direcţia de împrăştiere a materialului

pentru îngrăşăminte chimice granulate ţi cristalizate, jgheabul de conducere trebuie să lase materialul să curgă în mijlocul discului sau în apropieea lui, pe jumătatea dinspre partea posterioară.

Pentru amendamente jgheabul se reglează ca materialul să curgă pe jumătatea anterioară a disculul

2. Unghiul de înclinare a paletelor pe discul de împrăştiere După slăbirea şuruburilor de fixre paletele se deplasează la valoarea unghiului

necesar, între +7 şi -71. Poziţia şubărului de la fereastra de evacuare a îngrăşămintelor din buncăr

se deplasează şubărul până în dreptul gradaţiei indicate de pe culisele acesteia, şi se fixează. Reglajul se face la schimbarea normei la hectar.

2. Schimbarea roţilor de lanţ de la transmisie la transportor se execută prin antrenarea diferită a celor patru roţi de lanţ de la transmisia finală

conjugate cu posibilităţile existente la roţile de lanţ ale transmisiei intermediare

21

3. Întinderea lanţului transportor se deplaseazăaxul de susţinere din partea anterioară cu ajutorul şuruburilor de

întindere. Întindeea se va face în mod egal pe ambele roţi.

Maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd MIG-5

Părţi componente:

Este o maşină tractată pe 4 roţi în tandem oscilant, acţionată de la priza de putere a tractorului.

Deplasarea gunoiului din benă către buncăr se face cu ajutorul transportorului cu racleţi. Dislocarea, mărunţirea şi împrăştierea se face cu ajutorul tobei.

Reglaje:1. Întinderea lanţurilor transportorului cu racleţi

se slăbesc şuruburile de la lagărele axului care susţine transportorul cu racleţi în partea anterioară a maşinii, după care se acţionează asupra şuruburilor de întindere.

2. Poziţia manetei de la cutia de viteze a maşinii se deplasează maneta în poziţia încet sau repede

3. Tensiunea resortului de la cuplajul de siguranţă al transmisiei se acţionează asupra piuliţei care modifică tensiunea resortului după caz.

Maşina pentru stropit tractată MST-900

Părţi componente:

22

Maşina se utilizează pentru lucrări de stropit în livezi de pomi plantate pe teren şes.Maşina poate fi echipată cu dispozitive de pulverizare palmate atunci când lucrează în

livezi intensive, sau cu dispozitive tronchonice când lucrează în livezi clasice, caz în care se montează şi două scaune pentru muncori care vor dirija manual dispozitivele de stropire.

Alimentarea maşinii se face prin cădere liberă în cazul staţiilor de preparare a soluţiilor, cu sjutorul remorcii cisterne RCU-4 sau cu ajutorul pompri proprii(dacă se face cu pompa proprie circuitul de laimentere este: sorb, robinet cu trei căi, pompă, robinet de linie, rezervor).

Reglări:1. Debitul de soluţie

se reglează prin intermediul robinetului de reglare, în funcţie de viteza de deplasare şi distanţa dintre rânduri.

2. Poziţia dispozitivului de pulverizare se reglează prin rotirea lor astfel încât să asigure stropirea uniformă a întregii

plante.

Soiuri recomandateTabel 1.3

23

Parcela Soi Cantitatea mediela hectar (t)

Cantitatea mediepe parcelă(t)

Preţ lei/kg Total

I Timpurii de BistriţaNegre de Bistriţa

11(5,5+5,5) 95,7 24 2.296.800

II ArmoniaJubileu 30

11(5,5+5,5) 95,7 16,5 1.579.050

III StellaVan

12(6+6) 102,6 13,5 1.385.100

IV HedelfingerGermesdorf

10(5+5) 87 12 1.044.000

V GermesdorfNegre de Bistriţa

10,5(5+5,5) 97,65 18 1.785.600

VI GermesdorfNegre de Bistriţa

10,5(5+5,5) 97,65 18 1.785.600

VII BurlatVan

12(6+6) 111,6 19,5 2.176.200

VIII Bigarreau MoreauVan

12(6+6) 111,6 19,5 2.176.200

799,5/8=99,93 14,228,550

Necesarul de pomitabel 1.4

Nr. Parcela Soi recomandat Nr. de pomi Obs % din S.u.1 I Timpurii de Bistriţa 2.636,1 8,7

ha6,04

2 I Negre de Bistriţa 2.636,1 6,043 II Armonia 2.636,1 8,7

ha6,04

4 II Jubileu 30 2.636,1 6,045 III Stella 2.590,65 8,55

ha5,94

6 III Van 2.590,65 5,947 IV Hedelfinger 2.636,1 8.7

ha6,04

8 IV Germesdorf 2.636,1 6,049 V Germesdorf 2.817,9 9,3

ha6,47

10 V Negre de Bistriţa 2.817,9 6,4711 VI Negre de Bistriţa 2.817,9 9,3

ha6,47

12 VI Germesdorf 2.817,9 6,4713 VII Burlat 2.817,9 9,3

ha6,47

14 VII Van 2.817,9 6,4715 VIII Bigarreau Moreau 2.817,9 9,3

ha6,47

16 VIII Van 2.817,9 6,47Total 43521,1 extraT 37,96

Total timpurii

30,96

târzii 30,96

24

Caracterizarea soiurilor cultivate

Burlat (BIGARREAU HÂTIF BURLAT)Pomul este viguros, cu port dresat.Produce bine şi regulat. Intră repede in perioada de

fructificare. Fructul este foarte mare (7-10 g); 24-26 mm în diametru, de calitate bună, rezistent la

transport.Este cordiform, cu pieliţă colorată în roşu-vişiniu, culoare ce devine mai închisă pe măsira coacerii. Formează combinaţii interfertile cu soiurile Van, Hardy Gyant, Rainer.

Se maturează in ultima decadă a lunii mai, primele zile din iunie.BIGARREAU MOREAUA fost obţinut în Franţa şi este soi de perspectivă.Pomul este viguros cu coroană dresată; şarpantele sub unghiuri mici de ramificare.

Lăstarii sunt bruni cenuşii măslinii, verzi pe partea însorită cu lenticele mici, rare şi cenuşii. Frunzele sunt mari şi foarte mari, ovate sau elipsoidale, prelung acuminate, cu baza limbului cordiformă sau retezată, de culoare verde închis, uşor asimetrice, cu marginile involuate, ondulate sau dublu crenate, cu zimţi mari şi neuniformi.Peţiolul este lung (35-40 mm), gros, de culoare verde, acoperit cu vânăt violaceu şi prezintă două glande reniforme mari violete.

Fructul este mare sau foarte mare (7,5 g), obtuz-cordiform sau tronconic, uşor asimetric. Pe partea dorsală prezintă o brazdă largă, iar pe cea ventrală două brazde superficiale între care se găseşte o coroană longitudinală. Baza fructului este foarte largă, cordiformă, iar vârful retezat şi concav. Pe partea ventrală fructul este uşor vălurat. Pedunculul este scurt (23-24 mm), subţire, prins într-o cavitate pedunculară foarte mare, largă şi adâncă, cu umeri proeminenţi. Punctul stilar este foarte mic şi de culoare cenuşie, excentric plasat într-o mică depresiune. Pieliţa este colorată în roşu viu, lucioasă, devine aproape neagră la maturitatea deplină, cu zone colorate neuniform, prezintă puncte subcutanate mai deschise. Pulpa este pietroasă, roşie-negricioasă, suculentă, dulce, fin acidulată, cu aderenţă redusă la sâmbure, foarte bună pentru masă.

Fructele au un grad redus de perisabilitate. Suportă bine transportul.Sâmburele este destul de mare, sferic-ovoidal, cu creastă ventrală proeminentă, largă şi

prezintă patru aripioare la baza crestei ventrale. Pe flancuri există sănţuleţe scurte oblice şi paralele.

Soiul se aseamănă cu Ramon Oliva, dar se coace mai devreme, are pulpa pietroasă, fructele sunt mai mari, iar pedunculul este mai scurt.

Fructele se maturează cu trei-patru zile mai devreme faţă de soiul Ramon Oliva.TIMPURII DE BISTRIŢAA fost obţinut la SCPP Bistriţa în anul 1977.Pomul creşte viguros în primii ani, iar apoi creşterea devine moderată. Este un soi

precoce şi productiv. Fructifică pe buchete de mai şi ramuri lungi. Lăstarii sunt verzi roşietici.Fructul este potrivit de mare (5 g), aspectuos, alungit. Pieliţa este groasă de culoare roşie,

lucioasă şi rezistentă. Pulpa este roşie, semipietroasă, suculentă, cu gust dulce, foarte bun, fin acidulat, uşor făinos. Sâmburele este de mărime mijlocie şi aderent la pulpă.

Se maturează cu două-trei zile mai devrem decât soiul Ramon Oliva.NEGRE DE BISTRIŢASoi obţinut la SCDP Bistriţa în anul 1956.Pomul este de vigoare mijlocie sau supramijlocie, cu coroana larg conică sau globuloasă.

Intră relativ repede in perioada de fructificare şi dă producţii mari si constante.

25

Fructul este potrivit de mare (5 g), ovoid, comprimat lateral, cu o brazdă largă superficială pe partea dorsală, cu vârful rotunjit, pe partea ventrală spre vârf prezintă o teşitură. Pieliţa este roşie-negricioasă, subţire, lucioasă, la maturitate devine aproape neagră. Pedunculul este scurt, bine prins de ramură şi fruct. Cavitatea pedunculară este largă şi potrivit de adâncă cu umerii proeminenţi. Pulpa este roşie închis cu vinşoare albicioase, semipietroasă, suculentă, dulce, aderentă la sâmbure, foarte bună pentru masă. Fructele suportă bine transportul. Sâmburele este mijlociu cu coasta ventrală ştearsă.

Fructele se recoltează la circa trei zile după Ramon Oliva şi se păstrează 4-6 zile în condiţii obişnuite.

JUBILEUA fost obţinut la SCDP Bistriţa şi omologat în anul 1977.Pomul are creştere moderată, cu coroană globuloasă, compactă cu rezistenţă bună la ger.Fructifică pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.Fructul este mare sau foarte mare (7,4 g), sferic-turtit, pieliţa colorată în roşu închis,

groasă cu rezistenţă bună la crăpare. Pulpa este roşie, suculentă, semipietroasă, cu gust dulce, dulce acrişor, foarte bine echilibrat. Sâmburele este de mărime mijlocie.

Soiul este foarte important, deoarece acoperă golul de producţie dintre Ramon Oliva şi Germesdorfer. Fructele se maturează la jumătatea intervalului dintre cele doua soiuri.

ARMONIAA fost obţinut la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din Bucureşti, în anul 1953 şi a

fost omologat în anul 1972.Pomul este viguros, cu coroană sferică, slab dresată.Fructul este mare (6-7,5 g), cordiform-rotunjit, uneori cu o uşoară depresiune spre vârf.

Pieliţa este galbenă cerată, acoperită de un roşu aprins, care la maturitate acoperă aproape în întregime fructul. La începutul coacerii coloraţia este neuniformă. Pedunculul este mijlociu sau lung, iar cavitatea pedunculară este largă şi puţin adâncă. Pulpa este gălbuie, piletroasă, potrivit de suculentă, dulce şi armonios acidulată, cu aderenţă slabă la sâmbure, foarte bună pentru consum în stare proaspătă, compot, gem sau dulceaţă.

Fructele se maturează în ultima decadă a lunii iunie sau la începutul lunii iulie.VANSoi obţinut în Canada. La noi în ţară este în curs de răspândire.Pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană rară. Frunzele sunt mari. Este un

soi foarte productiv. Fructifică pe buchete de mai.Fructul mare (6,5 g), tronconic, colorat în roşu viu, cu pedunculul foarte scurt. Pulpa este

foarte consistentă, suculentă, dulce. Este sensibil la crăpare.Fructele se recoltează în decada a doua a lunii iunie.STELLAA fost obţinut în Canada. La noi în ţară a fost introdus recent în toate zonele consacrate

culturii cireşului.Soiul se evidenţiază prin precocicate, productivitate, autofertilitate, calitate. Dă rezultate

bune pe terenurile fertile şi cu nivel agrotehnic ridicat.Fructul este foarte mare (8-10 g), cordiform, de culoare roşie-purpurie, cu pulpa fermă şi

gustul foarte bun. Pedunculul este lung. În anii ploioşi fructele crapă.Fructele se recoltează în decada a treia a lunii iunie.

26

GERMESDORFERA fost obţinut în Germania şi este foarte bine reprezentat în plantaţiile de cireş din ţara

noastră.Pomul este foarte viguros, cu coroan larg-conică, înaltă şi deasă. Lăstarii sunt drepţi,

cenuşii-maronii, cu lenticele rare şi mici. Frunzele sunt mari, ovate sau obovate, scurt acuminate, cu marginea dublu serată.

Fructul este mare şi foarte mare (7,5 g), obtuz-cordiform, cu partea dorsală bombată, iar cu cea ventrală lăţită şi teşită spre vârf. Brazda dorsală este puţin proeminentă, iar cea ventrală lipseşte. Pieliţa este de grosime mijlocie fără luciu, roşie sângerie, iar la supracoacere închisă. Penduculul este lung şi prins într-o cavitate pedunculară adâncă şi largă. Pulpa este gălbuie şi albicioasă, cu o nuanţă de roz în jurul sâmburelui, pietroasă, suculentă, dulce, armonios acidulată, neaderentă la sâmbure, foarte bună pentru masă, compot şi dulceaţă. Sâmburele este mare, sferic-ovoid.

Fructele se maturează la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie.HEDELFINGERA fost obţinut în Germania la jumătatea secolului trecut. La noi este bine reprezentat în

cultură.Pomul este viguros, cu coroană larg-conică, spre globuloasă, cu ramuri atârnânde.

Fructifică cu prioritate pe buchete de mai, dar sunt prezente şi ramurile mijlocii. Lăstarii sunt lungi, verzi-cenuşii cu lenticele foarte mici. Frunzele sunt de mărime mijlocii, obovate, acuminate, cu marginea adânc dublu serată.

Fructul este mare (7 g), ovoid-alungit, cu baza cordiformă, cu partea dorsală mai bombată, iar cea ventrală turtită. Pe partea ventrală are o dungă de culoare mai închisă, foarte uşor de identificat în faza de pârgă. Pieliţa este groasă, lucioasă, roşie-închisă, aproape neagră la maturitate deplină. Pedunculul este potrivit de lung, bine prins de fruct. Cavitatea pedunculară este potrivit de largă şi adâncă, cu o deschidere aproape dreptunghiulară pe partea ventrală. Pulpa este roşie închisă cu vinişoare mari deschise, pietroasă, crocantă, suculentă, dulce, armonios acidulată. Sâmburele este destul de mare, ovoid-alungit.

Fructele se maturează în decada a treia a lunii iunie.

27

Portaltoii folosiţi la înfiinţarea plantaţiei Descrierea portaltoiului

Gisela 5 (P.cerasus x P. Canescens)Este cunoscut că reduce vigoarea cu până la 50% comparat cu vigoarea selecţiilor

Mazzard(6-9 m). Vigoarea mijlocie-mică a portaltoiului combinat cu o recoltă foarte mare de fructe a ridicat probleme în ceea ce priveşte mărimea şi calitatea fructelor. Se pot preta la sistemul super-intensiv dacă se fac tăieri în mod corespunzător iar solul pe care sunt plantaţi portaltoii este profund, permeabil şi fertil. În astfel de condiţii portaltoiul permite plantarea de la 800 pînă la 1600 de pomi /ha iar formele de coroană fus subţire şi fus tufă se consideră ca fiind cele mai potrivite la acest portaltoi combinat cu sistemul de cultură super-intensiv.

„Gisela 5” este foarte important din punct vedere comercial grăbind atât înflorirea cât şi coacerea fructelor cu 2-4 zile, un potenţial avantaj pentru soiurile cu coacere timpurie unde o recoltă şi mai timpurie vine cu profit mai mare. Totuşi acest lucru poate fi şi un dezavantaj în zonele unde există pericolul de ingheţuri târzii sau se doreşte coacerea mai târzie a cireşelor.

Soiurile altoite pe „Gisela 5” coroanele larg deschise cu unghiuri larg deschise dar uneori ramificarea este insuficientă.

Sistemul de susţinere este recomandat aşa ca unii cultivatori şi-au luat măsuri de precauţie, în funcţie de condiţiile de creştere se pot întâmpla accidente cum ar fi dezrădăcinarea dar de obicei nu s-au întâmpinat astfel de dificultăţi.

Portaltoiul ,,Gisela 5” a arătat o rezistenţă bună la ger iar compatibilitatea cu soiurile de cireş cunoscute nu ridică probleme.

,,Gisela 5” nu are performanţe ridicate în solurile grele şi are nevoie de un drenaj bun. Suferă de fenomenul cunoscut ca oboseala solului iar dat fiind faptul că S. TROOMÉ şi R. GRAS, 1974, recomandă înfiinţarea de plantaţii de cireş după 5 ani de la defrişarea unor plantaţii de cais şi prun şi imediat după pomacee. Prin urmare se va putea planta cireş după el însuşi numai după o perioadă mai lungă de timp sau imediat în cazul în care solul a fost tratat adecvat înainte prin folosirea fumiganţilor.

28

Cheltuieli cu materialele

Materialul Cantitatea Unitatea de măsura Preţ/UM TotalStâlpi de beton 1480 buc 80 118,400

Plasă zincată 9250 kg 45 416,250 Sârma zincată 666 kg 7 4662 Sârmă ghimpată 1110 kg 10 11100 Bitum 185 kg 1,5 277,5 Porţi 2 buc 2000 4000 Total 554689,5 Deviz materiale necesare la defrişarea vegetaţiei Motofierăstrău 2 buc 5000 10000 Secure 7 buc 40 280 Furci 150 buc 10 1500 Total 11780

Cartarea agrochimică= 200 lei/ ha => 15000 leiDeviz de elaborare a documentaţiei =100 lei/ha=> 7500 lei

Calculul suprafeteţei drumurilor

Drum principal

12,4∗6∗5010000

=0,37ha

Drumuri secundare

125∗3,5∗5010000

=2,18

Zonă de întoarcere

24∗6∗5010000

=0,72 ha

Canal principal

12∗1∗5010000

=0,06 ha

29

Şanţ marginal

24∗0,6∗5010000

=0,072 ha

Suprafaţa ocupată de clădiri

100%....................75 ha0,2%.....................0,15 ha

Su=St-So=75-3,66= 71,448

Costuri cu amenajarea drumurilor şi elementelor auxiliare

Drum principal

Ldp12,4∗50

1000=0,62

1 milion RON/ =¿620.000 lei

Drum secundar

Lds125∗50

1000=6,25

1500 lei /m liniar =¿ 9.375.000 lei

Amenajarea sistemului de evacuare a apei

Cp= 1000 lei /m2 =¿ 1000*600= 600.000 lei

Şanţ marginal

600 lei / m2 =¿600*720=432.000 lei

Total cheltuieli = 11.027.000

Denivelări

4%.......x ha100%........75 ha => 3 ha denivelări

Suprafaţa denivelări

S= π * R2=> R2= Sπ

=> R2=3

3,14 = 0,95 R= 3

3,14=0,95

R=√0,95=97,14:50=1,95 cm

30

Necesar pomi

5,5*3 = 16,5 m2 suprafaţa de nutriţie

1000:16,5=606 pomi/ha

Costul materialului săditor

Total pomi = 43.521,1 + rezerva 10% = 47.873,21Cost material săditor = 478.732,1

Deviz cu cheltuielile din fişe raportate la suprafaţa utilă tabel 1.5

Anul Total cheltuieli fişeÎnfiinţare 1080407,30

AN 1 310605,16

AN 2 311094,04

AN 3 325163,7

AN 4 279638,3

Total 2.306.908,5

1.Investiţia totală(It)= Deviz împrejmuire plantaţie+Deviz material la defrişarea plantaţiei+ Cartarea agrochimică+ Deviz elaborare documentaţiei+ Deviz fişe tehnologice+ Cost aferent amenajării drumurilor şi canalelor

It=554.689,5+11.780+15.000+7.500+2.306.908,5+11.027.000 = 13.922.878

2.Durata optimă de funcţionare a plantaţiei

Intensiv=20 ani

3.Investiţia la hectar

¿St

=13.922 .87875

=185638,37 RON /ha

4.Cota de amortizare(C.am)

C . am=13.922 .87820

=696143,9 RON

5.Timp de recuperare

Tr= ¿Venit net anual

= 13.922 .87813253948,54

=1,05

31

6.Venit net annual=Producţia globală –Ch.Materiale=14,228,550-974601,46=13253948,54

Ch.mat=Ch. Directe+Ch. Indirecte=696143,9+278457,56=974601,46

Ch.directe= 5% din It=0,05x13.922.878 =696143,9Ch.indirecte=2% din It=0,02x13.922.878 =278457,56

7.Viteza de recuperare

Vr=TermenfuncţionareTimp recuperare

= 201,05

=19,04 ani

8.Costul de producţie pe unitatea de produs

Cp= Ch . materialeQp(cant . medie pe parcelă )

=974601,4699930

=9,75

9.Preţ de vânzare mediu (Pvm)

1418

=17,625lei

10.Profit= Qp * (Pvm-Cp)= 99930* (17,625-9,75)=786948,75

11.Rata profitului(R%)

R %= ProfitCh. materiale

x100= 786948,7513253948,54

x 100=5,93 %

32