MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILORINSTITUTUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI TRANSPORTURI

ÎNRUMĂTOR

PENTRU UTILIZAREA SABOŢILOR DE MÂNĂLA MANEVRA VAGOANELOR ÎN TRAIJE

C.F.R.

ÎNRUMĂTOR PENTRU UTILIZAREA SABOŢILOR DE MÂNĂLA MANEVRA VAGOANELOR ÎN TRIAJE C.F.R.

1. Tipurile de saboţi ce se folosesc în triajele CFRÎn triajele de cale ferată pentru oprirea vagoanelor de manevră sau micşorarea vitezelor la moderator,

sunt folosiţi saboţi de mână.În funcţie de profilul şinelor ce se găsesc montate în triaje, în prezent, pe reţeaua CFR sunt folosiţi trei

tipuri de saboţi şi anume :a) saboţi tip I – folosiţi la şinele tip 30 şi 34,5b) saboţi tip II – folosiţi la şinele tip 40 şi 49c) saboţi tip III – folosiţi la şinele tip 45Verificarea tipului de şină se va face după lăţimea ciupercii acesteia. Aceste dimensiuni sunt date în Fig.

I.1.1. Caracteristicile principale ale fiecărui tip de sabot1.1.1. Sabotul de tip I este construit în doua variante :a) sabot cu limba şi talpa separateb) sabot cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc)1.1.2. Sabotul de tip I cu limba şi talpa separate se compune din următoarele părţi principale :

- sania sabotului ;- limba sabotului ;- caseta sabotului (tip cheson).

Caracteristicile principale ale acestui tip de sabot sunt :- lungimea totală 541 mm- înălţimea la partea superioară a casetei este de 148 mm- deschiderea aripilor la sania sabotului (la partea care vine în contact cu şina) 65 mm (fig.2)- înălţime aripilor 22 mm- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului 8 mm- grosimea materialului din care se fabrică limba sabotului 12 mm- calitatea materialului OL 38 STAS 500/69- caseta turnată din oţel OT 60-I

1.1.3. Sabotul tip I cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) se compune din:- sania sabotului- caseta sabotului (tip dublu T)

Caracteristicile principale ale acestui tip de sabot sunt :- lungimea totală 534 mm- înălţimea la partea superioară a casetei este de 148 mm- deschiderea aripilor la sania sabotului 65 mm - înălţime aripilor 20 mm- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului 10 mm- calitatea materialului OLC 45- caseta turnata din OT 60-I

1.1.4. Sabotul tip II se fabrică tot în două variantea) cu limba şi talpa separate;b) cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc)Ambele variante de saboţi tip II au aceleaşi caracteristici cu saboţii tip I cu următoarele deosebiri :

- înălţimea aripilor sabotului este de 30 mm la sabotul varianta a) şi 25 mm la sabotul varianta b)- deschiderea aripilor este de 72 mm (fig. 3)

1.1.5. Sabotul de tip III este cel mai utilizat în triajele de cale ferată

El este construit în două variante şi anume :a) sabot cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc)b) sabot cu limba şi sania separate (nituite)1.1.6. Sabotul cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) se compune din :

- sania sabotului (dublu T sau cheson)Caracteristicile principale ale acestui tip de sabot sunt :

- lungimea totală 534 mm- înălţimea la partea superioară a casetei este de 148 mm- deschiderea aripilor la sania sabotului 78 mm (fig.4)- înălţime aripilor 25 mm- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului 10 mm- calitatea materialului OLC 45- caseta turnată din OT 60-I

1.1.7. În exploatare se găsesc saboţi cu talpa şi limba dintr-o singură bucată pe care sunt montate casete tip cheson, provenite de la saboţii tip III, ce au existat în exploatare pana în anul 1968.

Aceşti saboţi au aceleaşi dimensiuni cu saboţii tip monobloc pe care sunt montate casete dublu T.1.1.8. Sabotul tip III cu limba şi talpa separate se compune din :

- sania sabotului- limba sabotului- caseta sabotului (tip cheson)

Caracteristicile principale ale acestui tip de sabot sunt :- lungimea totală 537 mm- înălţimea la partea superioară a casetei este de 148 mm- deschiderea aripilor 78 mm - înălţime aripilor 30 mm- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului 12 mm- materialul din care se execută aceşti saboţi este OLC 45

2. Primirea saboţilor la staţiile de triajeExpedierea saboţilor în staţiile de triaje se face prin bazele de aprovizionare MT, conform comenzilor

emise de Direcţiile Regionale CF.2.1. Înainte ca aceşti saboţi să fie expediaţi la Bazele de aprovizionare ale Direcţiei Aprovizionării şi

Desfacerii MT, ei sunt recepţionaţi de organele de recepţie CF de pe lângă Uzina Mecanică Buzău, conform normei interne de fabricaţie a saboţilor.

2.2. Pentru a se evita unele evenimente de exploatare ce ar putea avea loc din cauza unor saboţi necorespunzători executai de Uzina Mecanica Buzău şi care totuşi au trecut prin recepţia CFR, este indicat ca organul de la staţia de triere care ia în primire saboţii verificaţi de Bazele de aprovizionare sa facă la fiecare sabot următoarele verificări :

2.3. La saboţii de tip I :a) Cu un şablon confecţionat din tabla de oţel având forma din fig. 6 se măsoară deschiderea aripilor la

saboţi.Măsurarea se face prin plimbarea acestui şablon pe toată lungimea saniei partea interioară.În cazul când şablonul nu merge la fel de uşor pe toată lungimea saniei, sabotul este declarat

necorespunzător.b) Se observă dacă perniţele de la caseta saboţilor au buloane de prindere şi dacă acestea sunt asigurate

cu şaibe şi cui spintecat.c) Se observă dacă materialul nu este crăpat în porţiunea nituită a saniei cu limba sabotuluid) Se observă dacă caseta se reazemă cu toată suprafaţa de aşezare pe sania sabotului.e) Se observă dacă perniţa se reazemă cu toată suprafaţa de aşezare pe partea superioară a casetei.2.4. La saboţii de tip II :Se vor face aceleaşi verificări ca şi la saboţii de tip I punctul 2.3.Deschiderea aripilor de la sania sabotului se va măsura cu un şablon care are dimensiunile din fig. 72.5. La saboţii de tip III

2.5.1. La saboţii de tip III cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) sunt necesare a se face următoarele verificări :

a) Cu un şablon a cărui dimensiuni sunt arătate în fig. 8, se verifica deschierea aripilor făcându-se aceleaşi constatări ca la pct. 2.3.

b) Se observă dacă la partea nituită din faţa şi spatele casetei, nu au apărut crăpături sau fisuric) Se observă dacă caseta se reazemă cu toată suprafaţa pe sania sabotuluid) Se observă dacă la niturile din faţa şi spatele casetei nu sunt crăpături2.5.2. Sabotul tip III cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) pe care se găseşte montată

caseta de tip cheson se fac verificările prevăzute la punctul 2.5.1. la care se mai adaugă :a) Se observă dacă perniţa calcă uniform pe partea superioară a caseteib) Se observă dacă perniţa este asigurată cu bulon şi cui spintecat.2.5.3. La sabotul tip III cu limba şi talpa detaşabile, se vor face aceleaşi verificări ca la punctul 2.3.

Şablonul cu care se va verifica deschiderea aripilor este cel din fig. 8, care se utilizează pentru toţi saboţii de tip III.

Una din defecţiunile constatate la saboţi conduc la nedarea în exploatare a acestora şi la sesizarea scrisă a Bazei de aprovizionare care a livrat saboţii respectivi, precum şi DAD-MT care va trebui să ia măsuri de înlocuire a acestor saboţi cu alţii corespunzători.

Defecţiunile constatate DAD la va comunica Uzinei Mecanice Buzău şi recepţiei CFR din uzină.3. Utilizarea saboţilor în staţiile de triere3.1. Utilizarea saboţilor la moderatoarele de vitezăUtilizarea saboţilor la moderatoarele de viteză se va face ţinându-se seama de tipul şinelor, din care este

construit moderatorul respectiv.La şinele tip 30, 34,5 se va utiliza sabot tip ILa şinele tip 40 şi 49 se va utiliza sabot tip II.La şinele tip 45 se vor utiliza saboţi tip III de construcţie cu talpa şi limba detaşabile.În cazul când construcţia moderatorului permite (cazul triajului Braşov) se pot utiliza la moderator şi

saboţii cu talpa şi limba dintr-o singură bucată (monobloc) pe care sunt montate casete tip dublu T.Se va acorda o atenţie deosebită la aşezarea sabotului pe şină, care trebuie să fie perpendicular pe axa

şinei (aripile sabotului paralele cu suprafaţa laterală a ciupercii şinei). La moderator trebuie să existe un număr suficient de saboţi, ca la moderarea vitezelor vagoanelor, un sabot să fie utilizat succesiv la intervale de 5-10 minute. Acestea au scopul ca sabotul după ultima întreţinere să aibă un timp de răcire până la o nouă utilizare.

Pentru a nu avea evenimente de exploatare cauzate de saboţii de mână, împingerea vagoanelor pe cocoaşe să se facă cu o viteză de până la 5 km/h, iar vagoanele grele (80 t) se vor împinge vagon cu vagon. Viteza cu care vagoanele trebuie să atace sabotul în linia de triere nu va fi mai mare de 15-20 km/h.

3.2. Utilizarea saboţilor în grupele de triereÎn grupele de triere se utilizează tipul de saboţi corespunzători profilului de şină, după cum urmează :

- sabot tip I la şinele tip 30 – 34,5- sabot tip II la şinele tip 40 - 49- sabot tip III la şinele tip 45

Deoarece sabotul tip III în construcţie monobloc cu caseta tip dublu T este mai robust, se recomandă, ca în grupele de triere care sunt înzestrate în special cu şine tip 45 să se folosească acest tip de sabot

Se va urmări ca lucrătorii care manipulează aceşti saboţi la liniile din grupele de triere, să acorde o atenţie deosebită aşezării sabotului pe şină, care se va face în aceleaşi condiţii ca la punctul 3.1.

La întreţinerea saboţilor trebuie să se respecte următoarele regulia) Saboţii nu trebuie să se aşeze pe şi între macazuri, inimi de încrucişare, treceri la nivel, bascule pod,

canale deschise, precum şi pe liniile care au zone cu eclise corniere.b) Saboţii se aşează pe linie, la o distanţă variabilă faţă de punctul la care vagoanele trebuie oprite

ţinându-se seama de viteza şi felul vagoanelor (2 osii, 4 osii, gol, încărcat, etc) greutatea vagoanelor şi starea timpului 

c) După aşezarea sabotului pe şină trebuie să se verifice lipirea limbii sabotului de ciuperca şineid) Pe liniile în curbă, saboţii de mână trebuie aşezaţi de regulă pe firul din interiorul curbei

Şi în grupa de triere se va evita prinderea succesivă a vagoanelor cu aceleaşi sabot, dacă acesta nu a fost lăsat să se răcească 5-10 minute. Este necesară răcirea, deoarece la două prinderi succesive temperatura sabotului poate creşte până la temperatura care duce la modificări de structuri în material

4. Defecte ce pot apărea la saboţiFuncţie de tiparul sabotului, grosimea şi calitatea materialului în care sunt executaţi, la saboţi pot apărea

defecţiuni care în cea mai mare parte conduc la scoaterea saboţilor din uz4.1. Defecte la saboţiLa saboţi pot apărea următoarele defecte mai importante prevăzute în tabela 1

Tabela1

Nr.crt.

Denumirea defectului Măsuri ce trebuie luate

1 Crăparea sau spargerea casetei Scoaterea sabotului din uz

2 Spargerea plăcutei sau lipsa acesteia de la caseta sabotuluiÎnlocuirea acesteia cu alta de la saboţii scoşi din uz

3 Crăparea casetei la niturile de prindere a acesteia cu sania Scoaterea sabotului din uz4 Forfecarea a unui sau mai multe nituri Scoaterea sabotului din uz5 Slăbirea sau ruperea limbii sabotului Scoaterea sabotului din uz

6Crăparea sau ruperea saniei sabotului în dreptul nituirii acesteia cu limba

Scoaterea sabotului din uz

7Sabotul nu se mai aşează cu toata suprafaţa de alunecare pe şina (limba sau sania curbe sau îndoite)

Scoaterea sabotului din uz

8 Uzarea limbii sabotului la vârful acesteia sub 1 mm Scoaterea sabotului din uz9 Spargerea casetei tip cheson sau ruperea mânerului Scoaterea sabotului din uz10 Slăbirea niturilor la caseta sau forfecarea acestora Scoaterea sabotului din uz

11Rizuri la partea interioară a aripilor din cauza bavurilor de la şine mai adânci de 4mm

Scoaterea sabotului din uz

12 Pierderea bulonului de fixare a perniţei şi a cuiului spintecat Se înlocuiesc cu piese de la alţi saboţi13 Ruperea sau crăparea limbii sabotului Scoaterea sabotului din uz14 Ştirbituri la vârful limbii mai mari de 2 cm lungime şi 1 cm lăţime Scoaterea sabotului din uz

5. Măsuri de întreţinere a liniilor în grupele de triereLa şinele montate în liniile de triere apar frecvent bavuri care atunci când au 3-4 mm în afara ciupercii

şinei trebuie tăiate de către organele DGLI. În caz contrar acestea conduc la înţepenirea saboţilor şi la trecerea roţii vagonului peste ei.

Sunt cazuri când din cauza traverselor care nu sunt bine consolidate, capetele şinelor la joante se mişcă una faţă de alta producând denivelări care conduc iarăşi la blocarea saboţilor de şină. Acest lucru trebuie îndepărtat prin burarea traverselor.

În triaje se găsesc montate şine provenite din exploatare care au uzuri diferite şi care la joante formează un prag, care conduce la blocarea sabotului. Organele L care execută aceste lucrări, la montarea sau revizuirea şinelor din triaje va ţine seama şi de acest aspect.

Pentru a se putea depista toate deficientele legate de starea liniei, conducătorul staţiei împreună cu picherul, cel puţin odată la 6 luni, vor face verificarea tuturor liniilor de manevră, stabilind dacă starea liniei permite alunecare liberă a saboţilor, fără pericol de blocare. Deficienţele constatate vor fi consemnate într-un proces verbal, stabilindu-se termene de remediere a acestora.