indrumar retele
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 indrumar retele
1/63
Lueian
TOMA
Bogdan
OTOMEGA
I,t
II\I}RT}VIA-R
I}8
trABORATORT}E
RETETE
EEECTRTCE
Editura
POLITEHNICA
PRESS
Bucureqti,20l3
-
7/23/2019 indrumar retele
2/63
CUPRINS
Lucrarea
Ll:
STUDIUL
DINAMICII
CONDUCTOARELOR
LINIILOR
ELECTRICE AERIENE
1.
SCOPUL
LUCRARII
.....,....,7
l. FORMULAREA
PROBLEMEr..................
.................1
_i. DESCRTEREA
TNSTALATTEI
DE
LUCRU
..............12
-+.
MODUL
DE
LUCRU
.........
13
4.1.
Determinarea
locului
m5sur5rii...
........................
l3
4.2.
P regdtirea
telescopului
...............
4.3.
Montarea
gi
p,nerea
in
functiune
a
instrumentului
de mdsurare
4.4.
Alinierea
qi
calibrarea
instrumentului
de mdsurat.................
4.5.
Mdsurarea
...............
,i. INTERPRETAREA
REZULTATELOR,..
BIBLIOGRAFIE
13
14
t4
15
l5
16
Lucrarea L2: SIMULAREA
CU
AJUTORUL MICROSISTEMULUI
A
REGIMURILORDE
FLINCTIONARE
ALE
LINIILOR
DE
TRANSPORT.........
.........17
I.
SCOPUL
LUCRARII
.........11
r
BREVIAR
DE
CALCUL.................
.......r1
_1.
DESCRIEREAINSTALATIET.......
........21
+.
REGIMUL
DE
FLINCTIONARE
N
COTAT
LINIILOR
DE
TRANSPORT..23
5.
REGIMUL
DE
FLINCTIONARE
CU
COMPENSARE
TRANSVERSALA
....25
6.
REGIMUL
DE
FLTNCTIONARE
iN
SanCrNA
ar
rrNItLoR
cu
TENSILINI
EGALE
LA
CAPETE
,,..,,.....26
BrBLJOGRAFIE..............
.......27
LUCTATCA
L4:
CUPLAREA
GENERATORULUI
SINCRON
iN
PERETTT
cu
RETEAUA
ELECTRTCA
.............
.......................41
I.
SCOPUL
LUCRARII
.........41
t.
NTRODUCERE
................41
-T.
.{SPECTE
TEORETICE
ALE
GENERATORULUI
SINCRON.......................4I
3.1.
Construcfia generatorului
sincron
.......................41
-
7/23/2019 indrumar retele
3/63
iyoauu,qa
DE
LABzMTzR
DE RETELE
ELECTRT:E
3.2. Funclionarea
generatorului
sincron..................
.......................42
3.3. Sistemele
de
reglaj
ale
generatorului
sincron
.........................43
4.
CONDITIILE DE
STNCRONIZARE
ALE
GENERATORULUI SINCRON
...44
5.
DESCRIEREA
INSTALATIEI
EXPERIMENTALE
....................47
5.1.
Descrierea
grupului generator.....
........................47
5.2.
Scheme de
conexiuni..................
........................48
5.3.
Realizarea
experimentului
practic..................
.........................49
BIBLrOGRAFIE..............
.......52
LUCTATCA L5:
CONCEPTUL DE
CENTRALA
ELECTRICA
VIRTUALA
iNrn-o
MrcRoRETEA..............
............. s3
I.
SCOPUL LUCRARII .........53
2.
INTRODUCERE
................53
3. ASPECTE ALE
REGLATLUr FRECVENTA
-
pUrsRE
ACTTVA
.............s4
4.
COMPONENTELE
prETEr
DE ENERGTE
ELECTRrC4................................57
5.
CONCEPTELE DE
CENTRALA
ELECTRICA
VIRTUALA
$I
MTCRORETEA
..............
....................... s9
6.
DESCRTEREA
INSTALATTET ..............61
BIBLIOGRAFIE..............
.......65
STLDIT-
LI}{
l"
scoP
i-*r:ru
r1l
=a:
:u-=d:-u
:cq
--
-.:
-
:
-
-
_r-:
_n-
,_E
:
-,:
:tsLtritl-
t.lu
i
:.1r55:I-X
.
fu:i:_
-r
-
-trr-i
r
II;
Jf,
:
-g:mms
;
s:.tru:,:r*
;,;,6jg"-1111
"
FORu
:
i :nfr*
:i-U
::trlun
fe
- i.;i.rprr---
"u
-
;154;rr_.
iffi
si-
lrrll:il[B:
-
:x:jmi
nm
:r
:nLmurf
-:
:g:LltEr
:e*fur:a
::nuruirJlri
:
:,i..._.:m.T
,mLmurmer.m.r.l
a
i:m
-
-
7/23/2019 indrumar retele
4/63
Lucrarea
Ll
electrice
aeriene
folosind
distan 61
(produs
de
firma
aperiodicb
produse
de
(spargerea
stratului
de
4)
oscilalii
de
frecvenld
inaltd produse
de
descircarea
corona.
r
Echipamentul
a
fost
achizilionatprin
sponsorizarea
s.c.
ROMELECTRO
s.A.
STUDIUL
DINAMICII
CONDUCTOARELOR
LINIILOR
ELECTRICE
AERIENE
1.
SCOPUL
LUCRARII
Studiul
vibraliilor
conductoarelor
liniilor
echiparnentul
opto-electronic
de
mdsurare
de la
PHISTERER,
Germania).
In
cadrul
lucrdrii
se
vor
studia:
a)
inregistrarea
9i
prelucrarea
oscilaliilor
conductoarelor
sub
acliunea
vdntului
respectiv
in
urma
excit6rii
de la
sol, in
doud
variante:
fbrd
antivibratoare;
-
cu
antivibratoare;
b)
determinarea
frecvenlelor
de
oscilalie
ale
conductoarelor;
c)
stabilirea
eficienfei
diferitelor
tipuri
de
antivibratoarl
in
functie
de
configuralia
fazei,
conditiile
de
mediu,
condiliile
de
teren
q.a.
2.
FORMULAREA
PROBLEMEI
.
il
timpul
funcfionlrii liniilor
electrice
aeriene
au
fost
inregistrate
mai
multe
tipuri
de
oscilalii
ale
conductoarelor,
produse
de
fenomene
natura=h:
l)
oscilafii
de
frecventd
relativ
mare
(c6teva
zeci pdnd
la
c6teva
sute
de
herfi)
qi
amplitudine
micd
(de
ordinul
milimetrilor)
produse
de
vibraliile
armonice
induse
de
v6nt
in
conductoare;
2)
oscilalii
de
frecvenfi
scdzrtd
(sub
I
Hz)
9i
de
amplitudine
mare
(cdliva
metri)
produse
de
vdntul
ac{ion6nd
asupra
conduitoarelor
incdrcate
cu
chiciurb
(dansul
sau
galoparea
conductoarelor);
3)
oscilalii
de
amplitudine
mare
qi
compofiare
desclrcarea
bruscd
de
sarcind
a
conductoarelor
chiciurb
de pe
conductor);
-
7/23/2019 indrumar retele
5/63
iNonuuln
DE LABzRATzR
DE
RETELE ELECTzucE
Primul
tip
de oscilalii
are
ca
efect
posibil
ruperea conductoarelor
active
(straturile
superioare
ale mantalei
de aluminiu)
in
dreptul clemelor
de
sustinere
(mai
des),
sau/gi
in
jurul
locului
de
prindere
a
distanlierelor
(mai
rar,
la
distanlierele
elastice,
al
cdror
sistem de
prindere permite
migcarea
de rotajie
a
distanlierului
falb
de conductor),
prin
efectul de oboseal5
a materialelor.
Efectele
tipurilor
al
doilea
gi
al treilea
de
oscilalii
sunt in
general
de naturd
electricd
prin
posibila
micgorare periculoasd
a
distanlelor de protec{ie
electricb
dintre
conductorul
in
migcare
qi
celelalte
conductoare
sau
fald
de
p6rlile
liniei
aflate
la
potentialul
electric
al
p5m6ntului.
Al
patrulea
tip
de
oscilalii
are
amplitudini
reduse
gi
poate
eventual amplifica
prin
fenomene
de
bdtdi
(suprapunerea
de fenomene
oscilatorii
de frecvenfe
diferite)
prima
categorie
de fenomene.
In
cadrul
lucrdrii
se
va
analiza numai
primul
tip
de oscilalii
gi
mdsurile
necesare
de combatere
a
efectelor
acestora.
in
regim
de
actiune
constant6 a
vAnfului asupra conductorului,
in
urma
unui
fenomen
aerodinamic
cunoscut,
de
pe
suprafala acestuia
se desprind
alternativ
vdrtejuri (fig.
l,a)
care
determind
asupra conductorului
o
miqcare
armonici
(frg.
l,b)
avdnd
o frecvenlE
care
poate
fi
calculati cu relafia
lui
Strouhal
Il]:
in
care:.f
este
K
v
d
f=K;
(l)
frecvenfa
indusl
in conductor
[Hz];
coeficient
de
propor{ionalitate
(introdus
de unit5lile
de
mdsur5);
viteza
vdntului
asupra
conductorului
[mis];
diametrul
aparent
al conductorului
[mm].
+
/C\?
-->
[b{
vr
\**,'j
*
*A
-?
-E
o__
--:L
3--o-93a#
,.';#,'
;Fot
?
r_
t;,
:area
unei
miqcdri
u.lonr.. in
conductor.
Procesul
armonic
descris
anterior are loc
la
viteze ale vdntului
de
pdnd
la
7
:
8 m/s.
La
viteze
mai mari,
vAntul, aclion6nd
sub formb de rafale,
creeazd
condilii
neuniforme
(in
timp qi
spafiu)
pe
intreaga deschidere
a liniei. Pe
de altd
parte,
la
aceste
viteze
mai,
frecvenfa
oscila{iilor este mare,
iar
amplitudinea
acestora
este
micl
gi
mai
pulin
periculoasS.
Importan{a
studierii
comporl5rii
conductoarelor liniilor
electrice aeriene la
vibralii
a
^crescut
datoritd
includerii
intre
criteriile de dimensionare
mecanicd
a
acestora.
In
calculele
de
dimensionare mecanicr
a
conductoarelor
LEA
pe
baza
metodei
celor trei
stdri,
starea
determinatd
de
regimul
de
funcfionare cu
vibratii
a
conductoarelor
devine
in
multe
caztri
dominantS.
in
considerarea
ei,
un
rol
-
7/23/2019 indrumar retele
6/63
::::'.'rderent
il
are
forfa
de tracjiune
la
+15'c
(stare
standard)
din conductor,
care
este
l:",zeta
in
urma
acumul5rii
experienlei
de exploatare
necesard
la
circa
lg
-
25o/o
din
.-
-::ll
de
rupere.
Nerespectarea
acestei
.ordilii
de dimensionare
poate
conduce
la
.:-:::ia
ruperilor
superficiale
ale
mantalei
de aluminiu prin
depdgiiea
condifiilor
de
-
:
-'seald.
chiar
dacd
s-au
luat
mdsuri
de
montare
corectd
a
unor
antivibratoare
sau
.
:;
:tasuri
de
atenuare
a
efectului
vibra{iilor
[2].
Vibrafiile
induse
de
vAnt
produc
eiorturi
suplimentare
in
firele
conductorului.
1.:3sle
eforruri,
care
depind
de amplitudinea
din
conductor,
au
un
caracter
variabil,
:;:j
ce
favorizeazd
fenomenul
de
obosealr.
intre
amplitudinea
vibraliilor
qi
:-..siunea
maximl
in
conductor
existd
relafia
[3]:
-linamicii
conductoarelor
liniilor
electrice
aeriene
6u
=
Kau
Eo:
-:
"are:
oD
este
tensiunea
maximr
in
strafurile
de la
suprafa(a
conductorului
in
punctul
de
prindere
in
clem6
[daN
/mm2];
a6
-
amplitudinea
vibrafiilor
conductorului
la
g9
mm
de la
prinderea
in
cleml
[mm];
E6
alungireamaterialului;
E
-
modulul
de elasticitate
la
incovoiere
[daNimm2].
in
relaliile
(2)
factorul
de
conversie,
K
depinde
de locul
unde
se
determind
:::siunea
(distanfa
x
de
la
clema
de
sustinere)
qi
de for{a
z
de
intindere
din
;
-':ductor.
valoarea
lui
se ob{ine
cu
ajutorul
formulei
definite
de
poffenberger
gi
S',r
art
[4]:
(2)b
,-
ab
EE
K-
(3)
::
,-are:
d
este
diametrul
conductorului,
[mm];
p':
T
I EI,lllmm2l;
T
-
fo\a
de
tractiune
in
conductor [daN];
EI
rigiditatea
la
incovoiere
[daN
mm2].
AvAnd
in
vedere
faptul
ci
amplitudinea
vibra{iilor
forfate
ale
conductorului
;:pinde
de frecven 5,
se
poate
stabili
o relalie
intre
alungiraz
tu
o. materialului
qi
:ier-\
enta
vibraliilor
f
Reprezentarea
grafrcd.
a
acestei
dipendenle,
folosind
date
;rperimentale,
este prezentatd
in
figtxa
2.
Corespunzdtor
rezistenfei
la
obosealS
a materialului,
determinatd
din
curba
lui
\\'ohler,
rezultd,
o alungire
limitd,
e** care,
conform
recomanddrilor
GIGRE,
iste
pentru
conductoare
Al-ol
de 150
-:
200
1tn/m
[5,
6].
o
astfel
de
limitd
'dreapta
orizontald
din
fig.
2)
definegte
domeniul
pericrlos
al
vibrafiilor,
unde
:lungirea
depSgeqte
nivelul
admisibil.
Datorita
erorilor
de determinare
a
mdrimilor
;e
intervin
in
relalia
(3)
trasarea
diagramei
{fl
prezintd,
un
grad
ridicat
de
l:lcertitudine.
Din
acest
motiv
s-a
incercat exprimarea
efectului
vibraliilor
asupra
-
rr ndu
ctorului
prin
intermediul
altor parametri.
-
7/23/2019 indrumar retele
7/63
10
iNoauruln
DE
LABzMTzR
DE RETELE
ELECTRT:E
-L]ru,Oinu
amnumru,rm iti
^
*=
.f^,
f,,,"
Fig.
2.
Varia(ia
alungirii
cu frecven{a.
flHzl
de apreciere
a
acestui
efect
[7].
Aseminltor
alungirii
e,
Libermann-Krukow
au introdus
drept
criteriu
panta
conductorului
cr
in
nodurile
undelor
(fig.
3)
unghiul
o
depinde
liniar
de amplitudinea
vlbra|;iei
as:
a=Tcao
x
unde )"
este lungimea
unei semiunde.
(4)
Fig.
3. Determinarea pantei
o
in nodurile
undelor.
Compardnd
expresiile
celor
doud
mdrimi
e
gi
cr,
rezultd
cd
qi
diagrama
a(fl
va
aveala
altd
scard
acelaqi
aspect
ca diagrama
e(fl.
Avantajul
folosirii parametrului
cr
constd
in
posibilitatea
traslrii
diagramei
a(fl
direct din
datele experimentale,
frrd
conversia
m[rimilor
mdsurate.
In
acest
fel
se
elimind
introducerea erorilor
introduse prin
aplicarea
relaliei
(3).
Echival6nd
alungirea
Emu c'u
panta
u.^
(corespunzdtoare
unei
vibralii in
conductor
egalS
cu
e.^)
se
obline
din nou
un
palier
care definegte
domeniul
vibrafiilor
periculoase.
Pentru
cru@ se
adoptd
valori
periculoase
cuprinse intre
8o
gi
16"
in
funclie
de deschiderea
liniei,
tipul
gi
caracteristicile
conductorului,
fo4a
de
intindere
etc.
Pentru
amortizarea
vibrafiilor
conductoarelor
liniilor
electrice aeriene
se
pot
utiliza
urmdtoarele
tipuri
de
dispozitive:
-
antivibratoare
(fig.
4);
-
distanliere
antivibratoare
cu
elemente
disipatoare
de energie
(fig.
5);
-
fire
preformate
din
duraluminiu
-
Armorrods
(fig.
6);
-
bretele
antivibratoare.
FS"
5.'
)nnmrurcrm
I'smr[-r"
dryr
-
iurr':
m
::.r=nn*
Ittr
r&FE:
; lxls
ttlrnm
-
rrlng;n
,'hr
I
-
iru
rc :
ril
-
glggnfiXft5p
E
-
E:SsUm
klir.tmmmru
mf.lr,fiUn
-
lrTlf
Jrul
& rrr":rm
-
ltrTm
IE{1
-
:r''rm .ofi
-;r,ni.tul-
::tr:u;nr:
rsa[s.
:I
mrurmErr
:rt[mL*.Er
-LT
r::lr,
t:u;Uf:rri
-
7/23/2019 indrumar retele
8/63
,:a':'
-.'
i:namicii
conductoarelor
liniilor
electrice
qeriene
ll
Fig.
4.
Antivibrator
de
tip
Stockbridge
/qs
ffiI
#*
ig.
5.
Distanliere antivibratoare.
Fig.
6.
Bretele
antivibratoare.
Pentru
determinarea
locului
de montare
a
antivibratorului
falr
de
punctul
:( :-l\are
in
clemd
a
conductorului
se
poate
folosi
rela{ia:
L=
d
2.0,195
v
:,
-rre:
d
este
diametrul
conductorului
[mm];
r'-
viteza
vdntului
[m/s];
f
-
for{a
de
trac{iune
in
conductor
[daN];
1,0-
greutatea
lineicd
a
conductorului
[kg/m];
g
-
acceleralia
gravitalionald
(g:
9,gl
m/s2).
Determinarea
eficacitrlii
antivibratoarelor
se
poate
realiza
prin
mai
multe
-:,:rCUfi:
W
{t
(5)
-
pfin
calcul,
pomindu-se
de
la
modelele
clasice
de
reprezentare
a
lor
(de
exemplu,
in
varianta
adoptdrii
modelelor
erectromecanice);
-
prin
determinarea
frecven{elor
proprii
de
oscilafie;
-
prin
determinrri
experimentale
pe
masa
vibratoare,
determindndu-li-se
caracteristica
de
funclionare
eficace;
trebuie
sd
se
impuni
mai
murt
caracterizarea
func{ionrrii
lor
pe
linie
in
condilii
modelaie,
dar
mai
ales
reale;
rezultatele
experimentale,
in
esenld
mdrimea
amplitudinilor
deplasdrilor
conductoarelor
in
zonele
de maxim,
trebuie
verificate
prin
3omfarajig
ctt
curbele
de
deplasdri
standard
acceptabile
(fig.
7).
In
condi{iile
utilizdrii
corespunz[toare
a
antivibraioarelor'de
trp
Stockbridge,
aceste
limite
sunt
de
cele
mai
multe
ori
respectate.
-
7/23/2019 indrumar retele
9/63
t2
INDRUMAR DE LABORATOR DE
RETELE
ELECTRICE
Qo
Imm]
12
10
8
6
4
2
0
0
10
20 30 40 s0 60 10 80
"f
lHrl
Fig. 7. Curba deplasdrii standard.
3.
DESCRIEREA INSTALATIET
DE
LUCRU
Studiul va
fr realizat
pe
un
panou
experimental
de linie
electricd
aeriand,
plasat
pe
platforma
de
inaltd
tensiune a Departamentului
de
Sisteme
Electroenergetice
(fig.
8), conlin6nd
doud deschideri
inegale formate
din doi stAlpi
de intindere
(S11
9i
S1r)
qi
un
stdlp de suslinere
(S$.
St6lpul de intindere
S12 este
prevdzut
cu un sistem
de reglare
gi
mdsurare a
trac{iunii
(SReM).
Fig. 8. Schila
panoului
experimental exterior.
Echipamentul
optoelectronic de mdsurare de la distanld este format
din:
-
telescop
cu
prismd
de zenit
(7);
-
senzorfotoelectric;
-
calculator
portabil
(PQ.
.ili:4{'il r.
i,l,,lulrt:. i
r,
lliilirlfrr,UJ,lilgliitrri"llLri
r-\cT:;r
-:-::*
-"lt
\
'iir:rd.
ii
nTr:liliilti
ontl
-
r|I{
i-'li,i
rr
:
,t
-
d;lrTi.r
iir,ll,
k
-
r"
:
,li,rlliilf
rlfT]ulff.: ilil.
:*fl:ll I
Tr-,r ]u
riigLnr
,r
4rJ-,i
r'./,..// \\\\\
4.
ilmom[
L
I
g'TtT-.
-::-..
*"..;.
A
"
Utum,,--rmttr.r
-,
ll,u-l,ttLl'll'ttl*lt+rt.l1'
-.. lri+].-r
-.
1-:'I*r:
;
-
*.,.
uru@
-,,utiln.
{.'
Fkq:ftnu"a
ltnj:,u
iIl]Ltl
y"
iirriullilirLl"
jT
::llt55tr
]r3
nrx-flLlfl|]fiW]l nl
i'lli{'ft:
-
'*
iru-j
SI,
4
-
7/23/2019 indrumar retele
10/63
W,ifu,:
linamicii
conductoarelor
liniilor
electrice
aeriene
4.
MODUL
DE
LUCRU
Penfru
rcarizareamdsur'tor,or
se
parcurg
secliunile
urm'toare
[g];
{.1.
Determinarea
locului
misuririi
Locur
mSsurdrii
trebuie.s^d
fie
amprasat
Ia
o
distan{d
de
40
+
r00
m
de
#T::iil
trebuie
ales
astfer
ir"at
r;;;;
sr
fie
in
spatelL
conductorului,
cu
un
1.2.
p
r
egitirea
telescopului
.*rfi,"j::"opul
este
partea
lanfurui
de
mlsurare
care
facilite
azd
urmdrirea
*-r,H.5illiiJtt*utttii
telescopului
pentru
rcalizareade
mdsurdtori
se parcurg
-
se
aqazd
trepiedul
astfel
?nc6t
masa
si
fie
orizontald.;
\fisuratorile
se
p,ot
teaTiza
in prezen[a.sau
in
absenfa
v^nfului.
in
cazul
ffi#t[1
se
reitizeazd;;.;;f;;;atd
a
conducto_iri,'iiri,
de
excitalie
generqtor
de
semnar
controrat
(GSe),
av6nd
gama
de
frecvente
.2
-
1000
Hz;
\vrvl'
@v@'u
B;rttta
---r-
amplificator
de
putere
(Apu);
excitator
electrodinamic
de
fo4d,
IE:1.
care
produce
o
excitalie
rmonicl
cu
amplitudin.r.u*i*A
de
200
daN.
,**rTo"t
privind
orginizarea
d;**tt,
a
mesurato.,or
sunt
prezentate
in
l3
Fig.
9.
Sistemul
de
excitalie
qi
mdsurd.
-
7/23/2019 indrumar retele
11/63
t4
iruonuutn
DE
LABzRATIR
DE
RETELE
ELECTRICE
se
fixeaz[
telescopul
pe trepied
qi
se
direc]ioneazd
cdtre
punctul
cu
cea
mai
mare
amplitudine
a
vibra{iei.
Axa
diagonalS
a crucii
de
masurare
a
telescopului
tiebuie
sd
fie
paraleld
cu
axa
conductorului;
se
monteaze
prisma de
zenit
pe telescop,
astfel
incAt
sd
arate
aceeaqi
direc{ie
cu
axa
crucii
de
mdsurare
a telescopului'
4.3.
Montarea
qi
punerea
in
funcfiune
a
instrumentului
de
misurare
Partea
principald
a
instrumentului
de
mdsurat
este
un
calculator
portabil
de
tip
TOSHIB}
286
llaptop),
compatibil
standardului
industrial,
prev[zut
cu
memorie
hard-RAM
a"
ZO'Mo.
in
iimpul
mdsurltorilor
calculatorul
se
aqazS
pe
masa
trepiedului.
Alimentarea
calculatorului
se
poate
face
de
la
refeaua
$e
jolsj
tensiune
(220 V),
de
la acumulatoare
de
12
V
sau
de
la
celule
solare.
In
cazul
alimentirii
de
la
acumulatoare
sau
celule
solare
se
foloseqte
doar
unitatea
de
floppy-disk,incareseintroduceodischetdprogrampentrupornirealaptopului.
Elementul
sensibil
al instrumentului
de
m5sur6
este
un
senzof
cu
fotodiodS
care
se
conecteazdla
intrarea
amplificatorului
de
mdsurd
(incorporat
in
laptop)
prin
intermediul unui
conector
cu
15
pini.
DupS
conectarea
senzorului
se
pomeqte
laptopul
frra
pomirea
hard-diskului'
4.4.
Alinierea
qi
calibrarea
instrumentului
de
mlsurat
Alinierea
consta
in
ajustarea
direcfiei
telescopului
astfel
incat
umbra
conductorului
vibrant
sI
fie
in
mijlocul
senzorului
la trecerea
prin zero'
i'
vederea
alinierii
se
incarca
programul
OSMPRG'EXE'
specializat
pentru
realizareamSsurStorilor,
se
selecteaza
meniul
Aiustment
qi
se
parcurg
utmStoarele
etape:
-
se
introduce
de
la
tastaturd
distanla
estimativd
dintre
conductor
qi
instrumentul
de
m[surare;
-severificdinc[odatdrespectareacondi{iilordelapunctul4'2;
-
se
ajusteazd
telescoput
astret
inc6t
conductorul
studiat
s6
fie
v[zut
clar
la
marginea
de
sus
saude
jos
a
vizorului.
in
c6mpul
vizual
nu
trebuie
s5
apard
obiectemigcbtoare,iarstrllucireatrebuiesSfielafelpestetot;
-
se
inlocuieqte
ocularul
din
zenitul
prismei
cu
senzorul;
-
se
d6
comanda
de
aliniere
qi
se
roteqte
telescopul
cu
ajutorul
cdldtii
fine
in
SuSsauinjos,p6ndc6ndconductorulestev[zutlamargineaopus6a
vizorului.
Aceasia
va
apdrea
pe
ecran
sub
forma
unei
linii
in
zigzag.
Rotirea
se
opre$te
atunci
c6nd
se
atinge
din
nou
linia.de
zero'
Alinierea
este
terminatd
atunci
cand
graficul
tensiunii
pe
ecran
a
atins
valoarea
0, dup[
ce
trece
prin maxim
9i
minim.
calibrarea
constS
in
iuarea
in considerare
a deflexiei
9i
grosimii conductorului,
a
distantei
dintre
conductor
qi
locul
de
mdsurS
9i
a
condiliilor
de
lumin5.
'*TIh,
'
":
*I|
--
-
7/23/2019 indrumar retele
12/63
r:*iy
I
di n
amicii
conductoarelor
liniilor
electrice
aeriene
l5
0
-0.5
{.5.
}Ilsurarea
Pentru
realizarea
mdsurrtorilor
se
realizeazd
mai
int6i
o
premdsurare,
prin
a;:r
area
opliunii
Pre-measurement
din
meniul
Measuring.
prin
premasurare
se
':nfrca
alinierea
corect[,
calibrarea
gi
existen{a
vibraliilor
c"u
amplitudine
suficient
-
mare pentru
a face posibildrealizarca
mdsurlrii
de duratd
p.".r-
qi calibrarea
r=ornaGi
a
amplificdrii,
v :
vo2'.
Durata
premdsurdrii
se
arege-
intre
I
gi
---,
recunde.
.
\Iisurarea
se
poate
face
in
doud
moduri:
continud
gi
pe
intervale.
Datele
:rtrnute
in
urma
unei
mdsurdtori
sunt
stocate
in
memorie
qi
pot
fi
inregistrate
:nnonal
intr-un
figier
pe
disk
prin
comanda
save
dinmeniur
Fire.'
5.
TNTERPRETAREA
REZULTATELOR
Seturile
de
determindri
ob{inute
experimental
trebuie
sE
fie
comparate
cu
::runutele
teoretice.
in
ceea
ce
piiveqte
caiculul
frecventelor
proprii
ale
oscilaliilor
:,"'nnjuctoarelor
liniilor
electrice
aeriene,
problema
".t"
"o-pticatd
necesitdnd
'"';area
in
considerare
a
unui
mare
num[r
de
factori
exteriori (influen1a
temperaturii
Lsirp 'a
forlei
de
trac(iune,
varialia
intensitatii
v6ntului
intr-o
deschidere
in
spaliu gi
-t-
tilnp.
r-aria{ia
in
timp
a
caracteristicilor
mecanice
ale
materialelor
din
care
sunt
;':n-
-
7/23/2019 indrumar retele
13/63
iNowtu,qn
DE
LABzMTzR
DE
RETELE
ELEcTNCE
PlecAnddelaacestedatesedeterminiamplitudineamaximigifrecvenlaeiqi
apoipoatefitrasatddiagramaaa(fie.11).Valoarealimitiaparametruluicreste
calculatd
in
mod
automai
in
funclie
de
caracteristicile
conductorului.
*t'I
t1l
12)
Fig.
11' Varia{ia
pantei cu frecven{a'
BIBLIOGRAFIE
Arie,
A.
q.a, - Re{ele
electrice'
Calculul
mecanic'
Editura
Tehnicd'
Bucureqti'
198
1.
Dumitrescu,
E.,
Eremia,
M',
Dumitriu,
C'
-
Test
Report
for
Vibrations
Measurement
on
a
q00'kv
overhead
Electric
Line
Instaled
in
lraq
and
'tiiipna
rith
AV-s
Tvpe
Dumpe^
1ed:9:
mai
1e87
-
Irak'
Arie,
A.,
Dumitrescu,
n.,
n..*f',
M]
Bllan'
Gh"
Dumitriu,
C',
Trigtiu'
I'
Opto-electronicSystemforUn'*'*g.AeolianVibrationsonOverheadLine's
Conductors.
SimpozionrliRelele
electiice
de
foarte inalt6 tensiune,
Sibiu
1995'
Poffenberger,
J.C.,
Swart,'R'L'
-
Dffirential
Displacement
and
Dynamic
ConductoiStrqin.IEEE
Trans',
PAS
-
84,
1965'
CIGRE
Study
committi
zz,'wcoq
-
Endurance
Capability
of
conductors,
Final
Reporf.
Paris,
august
1988'
CiGRE
Stoay
Conl-iieZ2,WG1l,
TF2
-
Guide
to
Vibrqtion
Measurements
on
Overhead
Lines.
Libermann,
A.J.,
Krukow,
K'P'
-
Vibration
des
conductors
de
lignes
aeriennes
et
protection
iontre
celle-ci
en
uRSS.
Sesiunea
CIGRE,
iunie
1968.
Phisterer,K.-(Jser,sManualforVibrationTelemeter(oSM4)PHISTERER,
Stuttgart.
TEST,OI]O
.
anRlitudelml:
irequencutcPsl:
eE
f
[,
\Il-
T
m.EGlUt
R
Ltr\
1
{f
u-u,rP{LL
irr,lllttriu,ltrlJn
rUyfmlrr-i
:-T
T:,-
,lr:.g:
-:;n:i
:l
iiii,
rhX1fTllU:t"ii[lr
]"iuf,-]lugliuJ5
;
ri5
miiillilri[liritE]ilml'
"Ilu
flinrjn'l
tuImirmtul
ic
n"
qr-*n-r
*:=
:
-**:-*
;"
:
-i'r:::J
L
-
T:gI11
I
[.
JrrrflImtufTh;i
x"
ffim."E\Tq"m
.
1-:lutUULri,nr
"ryl,,m
t3l
t4l
t5l
t6l
U]
t8l
o
*Mltx
:;i
rii,
-ll
=
t
,ili
:
-.
l
-
7/23/2019 indrumar retele
14/63
LucrareaL2
SIMULAREA
CLi
AJUTORUL
MICROSISTEMULUI
A
REGIMURILOR
DE
FUNCTIONARE
ALE
LINIILOR
DE
TRANSPORT
I.
SCOPUL
LUCRARII
S:.rdiul
regimurilor
de
funclionare
ale
liniilor
electrice
de transport
se va realiza
r:,
:-.o'lelare
fizicd
cu ajutorul
microsistemului
de
C.A.-C.C.
totodata
se
vor
efectua
:
:ri:--il5ri
numerice cu
ajutorul programului
de
calcul
LinTrans. Rezultatele
ob{inute
::
:tsuritori
pe
microsistemul
c.A.-c.c.
se vor
compara
cu
cele oblinute prin
calcul
-
-_Et
]L
-
Se
vor
studia
regimurile
caracteristice
de
funclionare
ale
liniilor
de
transport:
a)
regimul
de
funclionare
in
gol
a
unor linii
de lungimi
diferite;
b) regimul
de
funclionare
cu
compensare
transversil[;
c)
regimul
de
func{ionare
in
sarcind
cu tensiuni
egale
la
capete;
d) compensare
serie
gi
mixt5.
2.
BREVIAR
DE
CALCUL
.
Ecuatiile
generale de
funclionare
ale
liniilor
de transport
Il-4]:
U
(x):
U
,
chyx
+ Z,
lrshyx
(x)=Y"{J
ushy+I
uchyx
(1)
:arc
L-,
gi
1u
sunt
tensiunea
gi
curentul
la
x
=
0, adic5 la
bara
consumatorului;
.._
t:
.
_l_=
lZoy
o
-
constanta
complexi
de
propagare;
;o
=
ro
*
j
xo
-
impedanla
complexd
lineicb
a
liniei;
)',,
=
go
+
.ibr,
-
admitanla
complex5
lineic6
a
liniei;
f_
z.:
l
2,
-
7/23/2019 indrumar retele
15/63
l8
INDRUMAR
DE LABORATOR
DE RETELE
ELECTRICE
.
Pentru
linii
firi
pierderi
longitudinale
qi
transversale
(
/h
:
0
,
gn
=
0
),
rezultd:
"t-:,[;i=
i'[-h:
i,'[r,",
=
i+
o
v
r:6000
km (pentru/:
50
Hz).
J
)t
)-n
chyx:
chTJx:
cosSx:
cos
(D
-troIo
este unghiul
in
grade
corespunz[tor lungimii
x,
mlsuratd
de
la
nllilillflflilllilililflrru
]i
rlllllllllllllll
lmL'iill
ntix
unde
),0
=yT
=
2r
unde
(D
)"0
consumator.
o
Valoarea
tensiunii
in
lungul
unor linii cu lungimi
diferite
go1.
Pentru
x:
L,
(D
=(Dr
din
expresia
(3)
in cazul
en
=0,
shlx:
"hi#.:
isin\x:7sin
@
Z
c
:
^11
:
^l+
:
^l'o
adica
o simpld rezistenld.
Vl,
60
'o
Rezult6
ecuafiile
de
funcfionare
pentru
liniile fbrd
pierderi:
U
(x)
:
U
ucos(D
+
j
,
Z
r
sin@
l@):
jU
,y,
sin@ +
1,
cos@
.
Exprimarea
in
m[rimi
relative:
u(x\
=Yfn
=
coso +
7j,
sin
-
7/23/2019 indrumar retele
16/63
mur
;:r
atlorzlt micros
istemului
a
t,.I[.] ilhl]:
Ur=
cosOz
+
j
prsinQ-,
Fig.
1.
Variafia
tensiunii
pentru
trei
linii
de
lungimi
diferite
(It
" pn.,
2.
ptin
inchiderea
contactorului
C, se introduce
o capacitate
transversald
a
ciei
I'aloare
se
regleazd
astfel incdt
nivelul
de
tensiune la consumator
sI
creascd
pAnE
h
rzlmrea
tensiunii
de la inceputul
liniei;
3.
se
mdsoari
tensiunea
din
punctele
A
*
F
gi
se
traseazi
curba
de vaialie
a
msimii
in
lungul
liniei
U
:
"f
(*);
4-
se repeti primele
trei
etape pentru
situalia ps
< pN
cu
observa{ia
cd
ra
F
il
2
se introduce
o bobind
reglabilS
transversald, pentru
reducerea
nivelului
de
Eosiune
la
consumator p6n[
la
valoarea
de la inceputul
liniei;
5.
deoarece
in
regimul
de la
punctul
4 apar
supratensiuni
pe
linie,
se
vor
testa
posftilitnflle
de
compensare
in vederea
reducerii
lor.
BIBLIOGRAFIE
tl]
Bercovici,
M,
Arie,
A.A.,
Poeati,
A.
-
Relele
electrice.
Calculul
electric, Editura
Tehnic6,
Bucuregti,
1971.
[2]
'Guill,
A.E.,
Paterson,
w.
-
Electrical power
systems.
volume
one
(2nd,
Edition),
Pergamon
Press,
Oxford,
New
york,
1979.
t3l
Poeat5,
A.,
Arie,
A.A.,
Crigan,
O.,
Eremia,
M., Alexandrescu,
V., Buta,
A.
-
Transportul
qi
distribulia
energiei
electrice,
Editura
Didactici
gi
pedagogica,
Bucuregti,
1981.
t4]
Mircea
Eremia (coordonator)
q.a.
-
Electric
Power
Systems.
Electric
Netvvorks,
Editura
Academiei
Romdne,
Bucureqti,
2006.
-
7/23/2019 indrumar retele
25/63
CABLURILOR
DE ENERGIE
Lucrarea
L3
REGIMUL
TERMIC
AL
tllllnrryIirn,,,,rrulu,
dltJ,,wflflflMl,i{r .,ilrhlj&]uJ'
J.
.r"
H
mrp.
,
nulltuumr
M
ul*""n*
-
l$lp
@
flJJSl{lllffi*;'$
r,,l$riil.tm'
i@E
ffiG
i'
:"
=,{
*
;tf
-"lili.--*-.5r*
fu
X.
$
5tu&ncmunnu
r@
um
,dilUirflrfimililrtr
ilmil]k
UUrfm
n[m
rlll lsril@r
.re@rum. ,ru
:mommu
It
iu@ru,, {rslwm[''in]
p@ml
*,udftmormrlltr
p111m
lpqufllmm
m
Fmmuu
oE mnmfi s
rruIffiM{ilun
iuoilrumr*
[qfmi
5.
NfrINNL Df,
rtrurnmm
frmU
Umg
EmmlETlEmL
:tc
Ullrmcs.mo-i
lrl
rur
rirmmrnmri
m
me
rrtiirmnrmrmm
1.
SCOPUL
LUCRARII
Se
studiazl regimul
termic
al unui
cablu monofazat
de
energie
electric[
determin6ndu-se
urmdtoarele
:
a)
curba
de
inc6lzire
il:flt)
pentru
o
incdrcare
l,
timp
tr, din
care se obtin:
al)
constanta
de
timp
a
regimului
de incdlzire;
a2)
spectrul
de
temperaturd
e
:
flA
in
cablu
qi
calculul
c[derilor
de
temperaturE;
a) curba
de r6cire
9z:J(t);
b)
curba
0z
:
JU)
pentru
un
regim
cu sarcin6
variabili
(12
*
I) fie
folosind
curba
01
:
flt)
oblinltd
la
punctul
a), fie
pe
cale experim entald.
2. DESCRIEREA
MONTAJULUI
Cablul supus
incerclrii
este
de
tip AC2YHSY1
avdnd secliunea
lxl50 mm2
qi
tensiunea
nominalS
12120
kV.
Epruveta
de incercat are lungimea
de 10
m
qi
este
infbguratl
intr-o funie
de
azbest
pentru
a
simula
un
sol cu
rezistivitatea
normald
(pr:
100'C
cm/W).
Schema
electricd
a
instalaliei
de
incercare
conjine
(fig.
l):
-
cablul
electric
supus incercSrii;
-
transformatorul
de incdlzire
tip
tunel,
alimentat
prin
autotransformatorul
ATR-50;
-
pupitrul
de comandd
qi
circuitele
de comandd
gi
control;
-
inregistratorul
de
temperaturd
(inregistrator
electronic
compensat automat
cu
doud domenii
de temperaturd
comutabile:
0-100'C
9i
100:300"C
qi
cu
trei
viteze
de
derulare
a hartiei
de
inregistrare:20,
60
gi
120
mm/or6).
I
Semnificalia simbolurilor:
AC
-
conductor
din aluminiu;
2Y
-
izola\ie
din
pE;
HS -
ecran
metalic
semiconductor;
Y -
manta
din PVC.
-
7/23/2019 indrumar retele
26/63
,i
.
'r',
,
-.
*n::-
dl
cablurilor
de
energie
Fig.
1.
Schema
electrice
a
instalafiei
de incercare
a
cablului.
In
figura
2
este
prezentatd.
o sectiune
transversalS
-
:\llSY
I
xl50mm2
de 12120
ky.
29
pfln
cablul
monofazat
Manta
Conductor
Fig.
2.
Secfiune transversald
prin
cablul
monofazat.
Traductoarele
de temperaturd
sunt termocupluri
din
fier-constantan,
fixate
pe
-,ementele
cablului prin
procedeul
de
,,altoire".
Teaca
traductorului
este izolati
pentru
.
evita
contactul
cu
conductorul
cablului,
cu ecranele semiconductoare
qi
cu
bandajul
J3
arrnare,
respectiv
pentru
eliminarea
circuitelor
parazite
de curent
care falsificd
::-l
asurdtorile
prin incdlziri
locale suplimentare.
Punctele
de
mdsuri
sunt
situate
pe
urmdtoarele izoterme ale
secliunii
cablului:
-'onductor,
izolatie,
ecranul
metalic,
mantaua
cablului. cu un termocuplu
se mbsoard
si
temperatura
mediului
ambiant, pentru
a fi
inregistratd.
3. MODUL
DE
LUCRU
lnstalafia
fiind pregdtitd
pentru
experimentare,
inclusiv
inregistratorul
de
temperaturd,
se
procedeazd
astfel:
a)
se alimenteazl,
autotransformatorul
ATR-50
gi
se cregte
manual tensiunea
de
alimentare
a
transformatorului
de
incdlzir:e
pAnI
c6nd curentul
d
Ecran
-
7/23/2019 indrumar retele
27/63
30 iNoau*un DE
LABIMTIR
DE RETELE ELECTRICE
{&ruilflttttmrnruiilr
rilili",rlrl]llrflflriiri
Jil,riulflnl]]l1/lll
(mlsurat
cu ampeflnetrul A2) din
cablul
incercat atinge valoarea
treaptd
dorita
f,
:
320
A
(datorite
raportului
1000/5 A al transformatorului
de
curent, fald de 500i5
A
al
aparatului de
mdsurd ampetmetrul va
indica
150A);
b) se urmdresc
pe
hArtia
inregistratorului
-
care
este fixat
pe
viteza
de
derulare
60
mm/ord
-
curbele
de
incalzire
$ :
flt)
corespunzdtoare
conductorului, izola[iei, ecranului
metalic, mantalei PVC,
respectiv
mediului inconjurdtor;
c) dupd un
timp
de
incdlzire
h
:
90
min*, in funclie de
scopul
utmlrit, se
opteazd
pentru
una din variantele:
cl) se
intrerupe alimentarea cablului
(n
:
O
A)
inregistrAndu-se
procesul
de
rdcire
al cablului,
timp de ln:30
min.;
c2)
se
modificd inclrcarea cablului
la 12>
11
sa:ula
12
l.
Un
exemplu
de
rezultat
experimental
in
care
se
redau
inregistrate
pentru
cablul
studiat
este
prezentat
in figura
6.
ri{llli,trttullilfilflltillltiiti
,iiliitr,,mniul
lini l;liit,,"lulrl-"u.
,
s
-
@
:
Silliq,
n"
L
3.
cunoscandu-se
deja
r[spunsul
tranzitoriu
il
:
JU)
pentru
o
?ncrrcare
treaptd
|
:
const.,
la
care
s-a
frcut
incdlzirea,
sE
se
stabileascd pe
cale
grafo-analiticd
alura
curbei
02
:
flt),
pentru
o sarcini
12 +
11,
folosind
in
acest
scop
relalia (Anexd):
0r(t)=0,(r)+(f,
-rF,
Q-r)
e)
Pentru
stabilirea
curbei
02
:
fiz)
se
completeazd
tabelul
I
cu
valori
ale
temperaturilor
la intervale
de timp
de l0 minute.
Rezultatele
se
vor
compara
cu
cele
oblinute
experimental
la
punctul
c2)
(fig.
5).
Thbelul
1
w(t)
q(t)
w2
,"70r(t)+krg,1st1
E:
t,i
-
-
@-*-----
W,
temperaturile
Stabilirea
curbei
02
:flt)
t
[min]
0 l0
20
T,
x
+10
T
+20
0,(t
['cl
G,-l\O,(t-r\
f'cl
0zQ)
f'cl
-
7/23/2019 indrumar retele
30/63
rrl.mc,il cablurilor de
Fig.
6.
Exemplu
de
rezultate
experimentale.
,,.-g:: r,t
::
.
-
..i
i\
LS
Ft,t
;-'
,'
+f
I
"
1..
B,BI"IOTECA
'
.f)r - - ;'
'
,'nr.h
r.r{'\
\
tlii-.i
-
7/23/2019 indrumar retele
31/63
34
INDRUMAR
DE
LABORATOR
DE RETELE
ELECTRICE
ANEXA
REGTMUL
cu
SARCTNA
vanmnrr,A
ix
rnnprn
Regimul
normal
de
funclionare poate
fi
cu
sarcind
constantd
(100%)
gi/sau
variabild.
Begimul
cu
sarcind
constant[
permite
determinarea
regimurilor
cu
sarcind
variabild.
in
acest
sens, cunoscdndu-se
rbspunsul
tranzitoriu
la
o
sarcinb
treaptd,
printr-o
transformare
integral5
se
poate
obline regimul
de incdlzire
in
cazul
unei
sarcini
oarecare.
a)
Rlspunsul
la
o
sarcini
treapti
Fie
un
cablu
de energie
c[ruia
i
se
aplicd
o incdrcare
w de
tip treapti(fig.
A.l).
-
T.nan
C------)
T"ona
il@0mffiMllr
l{llll'1iliflilfli/ll]
illll
iillmIll1rr
luliififlil0uDmr
ililN
'{l1,:
I
ffi
=
W
lfrlIutllturyJffilliu
.u1u
iF
llmuf
t{t,
=
f.
#r
illlllfiflrue
q.=;=
r1
/M,
heMl
uu@ffim[l
rw@mr
fl
=d
rmllll
&,
=
&
fu,
,ruruu, @q
rom{
mmmr
1plMilffi,
=
-,
"&
={
Uiiirmiiihnfird&+rfl '*nmm
+-
i
,qdlirlrlilrrflfgpqpg1tr$rU1f,E,im
/Ur
*-
=
a'J[
*
#
'&*
=s's'
fi:lumlilMM,,lflr
loUU
.filtmi;,:
*
e-
I0d
i,*
=
Se rum,
um*ni
,;rul
&-,rn,
=
ftilmtr'fi,
=
ltr-
uc
rEfiUutE
fimum@l tu
n
t
Fig.
A.1.
Rdspunsul
la
o sarcind
treaptL.
Ecua{ia
diferenlialb
a
bilanlului
termic
intr-un
timp
Ar
este
datd
de
relalia:
WA,t
=
RI2
At
=
CLT,
*
uS@"",,
-T."r,,)Lt
=
CLT" +
AOLI
(A.l)
in
care:
A[
este
cregterea
absolut?i
de temperaturd
a
conductorului
in intervalul
Ar;
C:
co M
-capacitateatermicd
a
conductorului;
cp
-cdldura
specificd;
M
-masa
unei lungimi
unitare
a
conductorului;
,S
-suprafala
laterald
a
conductorului;
A:o'S
-capacitatea
de cedare
a
cdldurii
de
cdtre
conductor
in
mediul
inconjurdtor:
c[:oh*ct"u
ln
relalia
(A.l)
s-a
notat
diferenla
de temperaturd
cu:
0=Trona
-T."da
imp64ind
relalia (A.1)
cu At
se
obfine:
w:M2=cLT"*Ae
Lt
Dac[
se
considerd
T*"1:
const.,rezultd:
de
=dT,
dt
dt
(A.2)
w(0
e(t)
-
7/23/2019 indrumar retele
32/63
urnic
al cablurilor
de
energie
ryfir:din(A.1):
W:C@+
A0
dt
h
ipotezele
cd
W:
const.
gi
I
f,Im"
0
=
Bre-"'
+
Bz
(A.4)
mfu
o
=1=
I
"rt"
inversul
constantei
de
timp
r aincdlziiii.
C
xi,"
Penru
determinarea
constantei
81
se
scrie
condi{ia
inifial[
pentru
I
:
0,
0
:
0;,
flE$r*ri\:
(A.3)
:
const.,
solufia
ecua{iei
diferen}iale
liniare (A.3)
(A.s)
regimului
(A.6)
(A.7)
(A.8)
0,=Br+8,
5U
Br=0,-8,
in
ceea
ce
privegte
constanta
82,
zceatsti.
se
obf,ne
ca solulie
a
imff pentru
0": const.,
=O
gi
din ecualia (A.3)
rezult6:
dr
Bt:o-w-RI2
AA
|indndu-se
seama
de
(A.5)
qi (4.6),
ecuafia
(A.4)
devine:
rlica
funclia
0 este
suma
a
doud
funclii (ftg.
A.2):
g
,,"
=
5(
-
"-"')
-
curba
de
incdlzrrea
conductorului
e-",
-
Y[/
-
e* 10,a,
mu
A
Ecualia
(A.7)
capdtn
forma:
o
""hi,
=
e-
(1
-
"-"')
*
o
,"-o'
r
:
(r,
-5)"-
+L
=
tr
-
",)5
+
oi e-a,
0rrr:0,r-''
-
curba
de
rdcire
a conductorului.
Se
constati
cd
cele
dour
fenomene
de incdlzire
qi
rdcire
se
desfrqoard
simultan.
Pentru
t
-t
@,
cablul
atinge
valoarea
temperaturii
stabilizate:
Pentru
0i
:
0,
temperatura
iniliald
a conductorurui
fiind
egal6
cu
cea
a mediului
ambiant, fenomenul
se
desfbgoarr
numai dup[
curba de
incdlzire
06
(fig. A.2,
a).
-
7/23/2019 indrumar retele
33/63
36
it'toauu,la
DE
LABORATOR
DE
RETELE
ELECTRTCE
Il,,a,r
11pnp4
r
il
e=
14/
A
a)'o)t
Fig.
A.2.
Curba
de
incdlzire
a
unui
conductor
in
funcfie
de
timp.
in
cazul
in
care
conductorur
nu
mai
este parcurs
de
curent,
adicd
w
:
0,
fenom_enul
se
deslhgoar[
numai
dupl
curba
de
r[cire
(fig.
A.2,
b).
Prin
trasarea
subtangentei
licurba
de
incdlzire
sJpout"
ietermina
constanta
de
incdlzire
ri,"r
&ce&sta
constituie
timpul
necesar
conductorului,
fird
cedare
de
cdldurb,
pentru
a ajunge
la
temperatura
0*^.
Temperatura
stabilizatd04
se atinge
numai
dupa
un
interval
de timp
t:
(4+6)
ri,,.
tr)
Analogia
electricl
a
fenomenului
termic
Fenomenul
de hansmitere
a
fluxului
de
c5ldur5
W
de la
sursele
din
interiorul
cablului
qi
pdnd
la
disiparea
in
atmosferd
este
analog
cu fenomenul
curgerii
unui
curent
electric
intr-un
mediu
cu
conductivitate
finitd.
Conform
legii
lui
Fourier,
densitatea
fluxului
de
cdldurd
transmis
prin
conducfie
intr-o
secundi
prinh-o
sectiune
unitate
11
cm2;,
?ntr-o
direc{i
e r
va
fregald
cu:
1d0
,il
llllt
llt
ltL
llt.
lli
,
I rLt,ilr'"
l u"'
nl
[r
iuilfliltlitllr
ll11
;:.
',"
irr(
Itr
illrrril
'h
lllnrr''jttiiuliiitil
ltlltllLliiillilliiililllltiiiilt,
]jlt,,T*
]lUUt"
{
illlllllllll
llllrrliiiiilf,fllvl]ii
lll
,1
lllLLlLlllx[ i'iii
-r
t,-'llliilliiilt,i,,,
lllll*
riii
lll
.
.,,,
,.
..n
llll
r
r
I lllll'-illlllllililll
,ilLlt
Q,=
(A.e)
P,
dr
Penhu
cazula
dou[
suprafe]e
cilindrice
concentrice,
derazerl,
respectiv
12
qi
de
lungime
l,
avdnd
temperaturile
01
gi
02
(0r
>
0z)
(fig.
A.3),
fluxul
de
cildurd
constant
W2prin
suprafa{a
X
va
fi:
-
:l i ti lLiL l
|tlill
L
ll.
I
l,-
-ii:llll
;
l L Lt Ll ]l N
"llllllliiillililil,
llllill,li l rili
.]]l1.
tlir fl".
"l
.iitl[
-'
.1".
"
: ._.
,-
l
Ul+
tbt
,il
**,il5
,ulllti
ltiit,]l
lt,
I
rLLl]iill'f"iLiltiii
llllll'"'illllill
-rlLillillllllll..llL
.,lll:l
lililn.-
.t
'lU
Wr:2nrlq,
ilIltLLLlllli:lli
I
(A
10)
--g
l*
,nii[ll],
Fig.
A.3.
Transmiterea
cdldurii intre
doud
suprafe{e
cilindrice
de
lungime
/.
aflate
la
remperaruri
diferite.
:0.(1-e-")+0,e
0,,":
0.(1-e
)
pt.
07
0
\-
i^(dii
",Y
j
,;J
,,
-
7/23/2019 indrumar retele
34/63
-)t
Mmind
relalia (A.9)
in relalia
(A.10)
se
obline:
.*_
de
ll'.
=
-t'"
lr--
prdr
o,
dr
_d0:Wr)__
Frn
mtegrare
^o"
r":?:l::
rz,re^tttd:
0'
-
0,
=
w>
lllrL
'2nl
\
ru, furysn
lui Fourier:
0,
-0,
:WzRrz
(A.11)
-
R..
: +nL
este rezistenta
termici totald acircuitului
termic
considerat,
2rl
rl
to
SsdT:.
Corespondenla
termenilor
din legea lui
Ohm dintr-un circuit
electric
qi
termenii
dtm
crryresia
(A.l
l)
stabiliti
pe
bazalegii lui Fourier,
pentru
un
regim
stalionar
este:
Circuitul termic
Circuitul electric
r
-
fluxul
de cdldur6
I
lS: 0r
-
0:
-
diferenla de
temperaturi
LU: Ut
-
Uz
- curentul
electric
-
diferenla
de
potenlial
- rezisten{a
electricd
-
rezistivitatea
elecfici
fl-
-
rezisten{a
termicd
-
rezistivitatea
termicd
R
p
Pe
baza acestei
analogii
se
poate
construi
schema electricS
echivalent5 din
&rx'a
A.4,
in
care
s-au
neglijat
capacitSlile
diferitelor
straturi fa 5
de
exterior.
0^naiu
Fig. A.4.
Schema electricd
a unui
cablu cu
conductor
din
aluminiu,
izolatie
din
PE,
ecran metalic
din
cupru
gi
manta
din
PVC,
infigurat infi-o funie
de azbest
(avdnd
funclia de mediu de
pozare).
-
7/23/2019 indrumar retele
35/63
38
iwonuu.q.n
DE LABqRATqR
DE RETELE ELECTRICE
Pe baza acestei
scheme se
pot
calcula
cdderile
de
temperaturi,
in
regim
sta{ionar,
pe
oricare
din straturile cablului.
De
exemplu,
penhu
izolalia din
polietilena:
Ae,"
-
P"
W,1nfexr'i'a
LIL f
,1ild.
Fig. A.5. Circuit electric
RC.
IT
t
(
p)
:
a;a
:
(cp
+
G\J
(
p):y
(p)
:
Cp + G
pp
Apare
echivalenla
intre
ecua{iile
(A.13)
9i
(A.14):
w(p)=i(p)
efp>u
fp>
Rezult5:
7@):utplitpl
v@)
=
Cp
+G
wfd
=
e@)i@)
y(p): Cp
+ A
*
Transformata
Laplace a unei
tunclii w(r)
este t{w@}
=
le
"'
w(t)dt
=
W
(pS
0
Inversa
hansformatei Laplace
alir W
1fl
este
w(/)
=
f'
W
fpll
in
cazul
de
studiat,
dacdwlt):
1,
atunci
,tOl =L
.
p
m
ShnPnr
mutrffim[fl-
\ll'
.11.:'l'*rl+illJ.xli1"'1,
-'*u
*
rutttttttufililltunruffiu
'ffilallltrll
:lur]llilllllllii
iillil
:jill]]'
"a
Lllliii'lr
;;"u"
&
tll
,]}i
'
,
iil,
-
D(l*
tr
nrqU.
q',m
finrururumililttLri(ltrltrttfllultiuttmiliilllM
illtl,rillllll
rff,.,,
1,
=
ffi,
IflIlh
IIII||lm'
lflllul*tllri,Nl$r
lm,g{(ll[
rllllllflMfl
Jlffirlullilm
F
,r,,
,tr1t'
=
.iiilil
ffi
rl
Mlllmt
F*'
','p"
-
-"
Trmruluru
ru,ltlllum$Mflu
tmlHlimuumuu
iff_:
-
: I
,nrrilUil,n
f,
lutllrll]llu flflfllllfllu
illlllr illillllllfrilt[l,r
,[lr."
lilt,n ilu
PMltl
ffi'''',,=
fillffiltrullllllillllul
iullllljglltllllu]lli llilll]lffiflnur
fllllilflE
T
,r,
mf,us
ir,fl[m**,tew
uro
[,*,
]lr-
{ri
'lt5iilldfrml
;
-
-
il,,
,'
(A.12)
unde
pp6
este
rezistivitatea
termicl a
polietilenei
(ppr:
3,5'C
mAV).
Intr-o alt5
abordare
se
poate
aplica,
pentru
W1
:
const.,
transfotmata Laplace
a
ecuafiei
(A.3):
il/
"
'
=
cpO
+
AO:
(cp
+ ,ap1p1;
i@):
Cp
+ A
p
Wr(p)
=(Cp
*
AF@),und,"
W
r(p)
:L
p
Se
poate
face analogia
cu un circuit electric
format dintr-o capacitate
in
paralel
cu o rezistent6,
prin
care trece un curent
1(fig.
A.5).
1(p)
(A.13)
(A.14)
lii#
-
7/23/2019 indrumar retele
36/63
39
cf
RSunsuI
tranzitoriu
0z(4
cflnd
se
cunoaste
0r(l)
#tr#8"".:1liX.1;Ji"i-nauu'iuuita,;;#;#Iluatrepte(rig.4.6),
*,,,
=
{yl'
'''1.
lwrt
e
(r,*)
w(t)
7F,
W,
Fig.
A.6.
Curbd
de
sarcind
cu
doud
trepte.
Funclia
de
incircare
a
cablului
sub
forml
de doud trepte:
W,,,(t)
=
W,(t)
+
H(t
_
ilwr@
_Wr@l
im
care
fiiO
Si
W2(t)
suntconstante.
Aplic6nd
transformata
Laplace
ecualiei
(A.15)
se
obline:
w,',(p)
=L
*w'
-w'
"'rr
p
W,,(p)
=
y(p)O.,(p)
Daci
se
c,noa$te
rdspunsul
tranzitoriu
pentru
prima
treaptade
incircare:
W,
=
=
(P)il(P)
p
(A.ls)
(A.16)
(A.17)
(A.18)
(A.1e)
ftrucat
acelali
cablu
este
supus
la
dou'
incrrcdri
c,
w1
qi
w/2,
se
poateelimina
1,f] T1.":*"si,e
rui
0
*,
(p)
rr
r-,
frll
.";;;;;
:ffiil;"";
4.18)
reziltA:
y(p)
dn
rer-enind
larclalia(A.16)
se
poate
scrie:
w,,(p)
=Ll,
*(',
-
r)n
,.J
Pl
\w,
)
)
e,,,
(p)
-
w
''
(
P)
-
w
'''
(
P)
Po,
(P)
Y(p)
wl
-
7/23/2019 indrumar retele
37/63
iwonuutn
DE
LABoRAToR
DE
RETELE
ELECTRICE
respectiv dup6 folosirea ecualiei
(A.
19):
6,,,(p):
[,
*
(+
-,],-,.-l,
,r,
L
\W,
)
)
Revenind
in domeniul timp,
se obline:
0,,,(t)=
o,
(r)
.(h-
,)r,
r,
-
"l
,W.
K^
=-
W,
0,(r)
la tunclia
gi
cu
o
combinalie
in
poate
face
cu uqurin 5
(uF[*rmf"{
ln
rmtmf,t
s- s{tmFt,lL
t,[
,l 01il
lllllllurltrullM
ilffi
illl@l@l
$uMmmru
hr',,rffiflr
udrulrmuuul
iMlmltM
-,llllllll]ilmll|lililmulllL
llflllluflfllloulllu
-
uutfllrmrmrtrommmruuu
Jlumul,
I*f,tiln,[u
il&ttt||ttmrmmruuuuu
Uufinufiuwm
ltflilflluMltl0]
tfifimmmmllrr
rb M
mnm
rmmMllurur m
mld
utuii
flifllllMfllfi|llu@
|ililMffi
lmrm
ttlummmunmrurlrryn,uf{rlml
iilfuro
ilXlil@MlllMl
u@
,@fllll' ]
rlm tr0lmumlflIB&milm;
0@
rUffirllllfil
cUi
ililimnnnlrmnrmqmfUd
iim@U
di$Wftmmflxirqpitrtur
umOnumu
uummltrlm
ffililliilm&0trmlluillltrull
4rlillllttllrrlllrllf
trds
r
rffitil(Tu
l
fficIn
9,"I".Cffiirhil
,ffmnnru"lr@r
mnrrllfl&rilr
;r
dunmL
(A.20)
(A.2r)
treaptS,
funclie
pe
cale
sau
0,,,
:
o,
1tI
+
(tr,
-
1)o'
(r
-
t)
unde
Cunosc6ndu-se
deci
rdspunsul
tranzitori:u
funclia 0,o,(l) este
egal[
cu
0r(0
pe intervalul
(0,
t)
de 01(r)
in
restul intervalului. Un
asemenea
calcul
se
grafrcd
(fig.
A.7).
e(r)
Fig. A.7.
Construcfla
pe
cale
graficd a
rispunsului 0,,(l)
in cazul cdnd
saltul
are
loc
la
momentul l:
t.
in cazul
cAnd saltul
are loc
la momentul t
:
0, atunci
relaliapentru
determinarea
lui
0,,,(t) devine:
BIBLIOGRAFIE
Bercovici,
M., Arie, A.A.,
Poeatl
,
A.
-
Relele
electrice.
Calculul
electric,
Editura
Tehnicd,
Bucureqti,
1971.
Poeatl, A.,
Arie, A.A.,
Criqan,
O.,
Eremia,
M.,
Alexandrescu,
V.,
Buta,
A.
-
Transportul
Si
distribulia
energiei
electrice,
Editura
Didacticd
gi
Pedagogic6,
Bucuregti,198l.
0,,(t)=
o,
(/)
.(h-,)r,0
-
o)
=fte,Q)
=
k,o,(t)
tll
l2l
(----';fsr-"1
/-
-'"';ii'1r-'r
-
7/23/2019 indrumar retele
38/63
LUCRAREA
L4
*,..JTREA
GENERATORULUT
srNcRoN
"ARALEL
CU
RETEAUA
ELECTRIci
L
sGoput,
r,ucRAnrr
L
uare
se
studiazd.sincronizarea
(conectarea
in paraler)
a generatorurui
ro
rEleaua
electric,
de putere
infiniti
forosind
modutur
"-p".iri"r"r.
,c
nu
efe.ctua
urmdtoarei"
"*p".i-"rl,
-'""'
-
oplarea
generatorului
sincron
in pararel
cu
sistemul
de
putere
infinitr;
elirnentarea
unui consumator
izolit
dela
un
generator
sincron.
Z
INTRODUCERE
sistemului
electroenergetic.
3.
ASPECTE
TEORETICE
ALE
GENERATORULUI
SINCRON
3.1.
Construcfia
generatorului
sincron
statorul,
componenta.s{atignala
a
generatorului sincron,
de
formS
cilindric',
revdzut
cu
infbqur'ri
individuale""o.".f"rrator
celor
trei
ri)i
a,
b
gi
c,
il{ajoritatea
generatoarelor
electrice
conectate
ra
releauaelectricd
sunt
de
tip
h,r#lT:T^1.,311:y:.n"tn.ys**9iincali'astreri";;;;";*"oarele
difica
in
mod
independent
p*".,J'
pr"a#;tfil'r:,::1i,r?:Hffii:
ffi."*,:::
..T::i1",1,:,$Gi7,e"
".ii"1
i*,,
-,;il;;;;toarere
sd
coerent
(impreun6)
raviteza.derotafie
o"
rirr".onirm.
Aceasti
vitezd
de
, T:"^j;^^::.^",
^*l"."rind
^
frecven,ta
.trt"mutut
.f""i.o"r,"ri"ti.
mectat,
de
dorit
cdt
mai
aproape
oe
rrecvenla
nominal'
de
50
sau
uJHil'"t"
*:::::::l-:3gl:, 1..;,ag
g1ilr
l,.,ilr
va
n
sincro
nizat
cu
sistemul
rE,ergeuc
rnterconectat
al
ENTS.-E,
care
este
teoretic
de putere
infinit',
3:?::l1l,T::,.l5i
p_rl".pi"t,
g"**l";'uu
ur"u
un
impact
nesemnincativ
-
7/23/2019 indrumar retele
39/63
gIILAREA
G
B.
PARALEL
LUCRAREA
L4
ENERATORULUI
SINCRON
CU
RETEAUA
ELECTRTCi
L
SCOPUL
LUCRARIT
fo
t.,-are
se
studiazd-
sincronizarea
(conectarea
in
pararer)
a generatorurui
--
."
rEtea
ua
er
ec
rri-cd
a" p
rt*'
ini,,ir
;;
ffi
il;#rl;i
:;1.ri
m
enta
r.
E
r.r
efectua
urmatoareie
;i-";#n,[,
-
nryrarea
generatorului
.-"-,
i"
pu.uler
cu
sistemul
de putere
infinit';
alimentarea
unui
consumator
izolit
dela
un generator
sincron.
3.1.
Construc,tia
generatorului
sincron
statorul'
componenta..tufiglTd
a generatorurui
sincron,
de
formd
cilindricr,
revdzut
cu
inf,qurdri
i"airiauui.'.o."ffizator
."ro.'t
"i^iurJ
a,
b
qi
c,
2.
NTRODUCERE
lhjoritatea
generatoarelor
erectrice
conectate
la
releaua
electric,
sunt
de
tip
*ron-
Parametrii
de, r1c,tionar"-;;;'i,
,$"r
modificali
astfer
incat
generatoarere
ffi:"ilr#i
independent
p*".irTp.orr"
u"ii#
ii,r""",i"u.
cuprul
de
-*:-,:""#ff
.ffi
iiJf;' 1i82:;:?,,:;,'fi":T:tl:*i::m*i3
'rr(r.n'sm
este
cea
-
care
-determina
frecvenla
sistemurui
electroenergetic
.rc'nectat'
de
dorit
c6t
mai
up.oup;;;
r."*.r1u
nominal,
de
50
sau
60
Hz.
eneratorur
studiat
r"
.ia*ilJ".,"i'ru"#i-u";;;;;;rat
cu
sistemul
rroenergetic
intercone-ctat
ar
eNrso-I,
care
este
reoreric
de
putere
infinitr,
ffi
lT:lX',Til,:*:#**;;'
;;;
i"*
r
uu
u,",
*-i,pl.,
nesemn
i
n
cati
v
3.
ASPECTF'
TEOR-ETICE
ALE
GENERATORULUI
SINCRON
-
7/23/2019 indrumar retele
40/63
42
iyonuu-.qn
DE LABqRATIR DE RETELE
ELECTRICE
amplasate
in
sloturi dispuse la 120'in spaliu una
fa{d de
cealaltd.
Rotorul,
partea
mobil5
a
generatorului
sincron,
poate
fi
cu
poli
aparen{i sau
cu
poli
ineca{i.
Infrgurarea rotoricd
este
magnetizatd
ctt
ajutorul
unui curent continuu,
numit curent
de
excitalie,
1",,
care
va crea un cdmp
magnetic
sta{ionar.
3.2.
Func{ionarea generatorului sincron
Atunci c6nd rotorul incepe
sd
se
roteascS,
antrenat de turbin5, se
produce
un
flux magnetic invdrtitor care va induce tensiuni
E, in
infbgurdrile
statorice.
Aceste
tensiuni sunt sinusoidale,
cu
frecven{a datd de
viteza de
rotalie a rotorului,
sunt
defazate
una
fald
de
cealaltd
cu
grade
120' electrice,
iar amplitudinea acestora
depinde
de
valoarea
curentului
de
excitalie
1,,.
In regim
permanent,
tensiunile
de
fazl
sunt
simetrice,
iar
o
fazd
a
generatorului
sincron se
poate
modela
printr-o
sursd de
tensiune E in spatele unei
reactanteX5, numitd reactanld
sincrond.
Atunci c6nd
generatorul produce
curentul
Ig,
se
poate
defini urmdtoarea relafie:
E(.|r):
Enei6'
-U
r
+
iXr ,
(1)
inlTquririle
statorice sunt caracteizate
printr-o
rezistenlE
R,,
care este
suficient de mic[
pentru
a
fi
neglijatd. Dacd
tensiunea va
suferi
transform6ri
multiple
de
la
generator
la
consumator, frecvenla
este
un
parametru
dat de rotalia
mecanicb
a
ansamblului turbind-generator,
viteza de
rotafie depinz6nd de
num6ru1
de
perechi
de
poli.
Schema
echivalent[ de
secven]d
directd
a
generatorului
sincron
este
prezentatd,
in figura
1,
iar diagramafazoriald
este
prezentatdinfigwa2.
LIL I
i'l
ll
I :l
]r
l
-
l
,ii
1111,
t,,LL
C,(I-.=ct)
I UU U U nl tll
l
L l,r
Ull
llliiillll ll
lllliiilll,, lllllll
lll*l
lll rT'l
lrl
lllllilut
lLLLlll
LLL I
lri:iLLulLL ',lll
tr
,
,
lLllllllll Li
l
ILLLI lLlll
:"
ll"r'
:l
lll
rlllriiiilllll
ill'lllilllli'-"1'iiilllllLLllLlilll,,LLL
,,rr,"-':i""..;ll.'l
'llilillllLLlll'llllll
llll
Tll lllLlllllllilll'll,i,L
I,ll,l"rr
il 'llllf
lll
Ir]1,
u
llLntttlllr'
1
I
llllll
illil'-
I li.
illil illll
lllL
llllllll]qrll|i
,iilillllllllllil
iL
*
llir
,.rlt'
tlt
ilrt;lt,
-
.Jili''
.1h..
.,.-
jflll]ilillt
"'
llllln"'fl1LLLLll,lilt
iii
I Ll"llr
;'
nrifllltfrttflnnfliluN tft
r'Y
Fig. 1. Schema echivalentd.
Fig.2. Diagramafazoriald'.
Plecdnd de la diagrama fazoriald
din figura
2,
se
poate
construi
diagrama de
capabilitate a
generatorului
sincron,
prezentatd
in figura 3,
numit[
gi
diagrama
de
inc[rcare. Detalii
privind
modul de construire
gi
semnificalia
detaliatd a
tetmenilor
se
pot
obline din
[a] 9i [5].
Figura3
prezintd
gi
limitdrile tehnice ale
generatorului
sincron,
punctul
de funclionare
al
acestuia,
definit
prin perechea
de valori
P
qi
Q,
afldndu-se in interiorul
domeniul
reprezentat in
gri,
punctul
N
fiind
punctul
nominal
de funclionare. Cu alte cuvinte,
puterea reactivd ce trebuie
produsd pentru
a
obline
valoarea
doriti
a
tensiunii
este
limitatd
de
limita
curentului
de
excitalie.
''i
LllllT L
l
ill
illlL:r"
I
,lll llLllllll{t,llll'
lr
llllli
I
11]
I llr*
lLLiilrLLL
lll1llllllll
Llllll'l-lLLLl
"',,,
,,",
*'"llt
LlllxlLlLlliii
li,lt llllll".rlllillllll,l,,:l,,illi
'"uLlrlnl
lllll
nl I,
,,
lllllil'l*
I:lliL
..,,Jl:
.t...,,.J
-.,,Llt
.,,"i.
-..:"'
.,, ,.
lri
:['
,:
,,ii-i
-
'r
,,,,1
,,, |
,lr
,LL
Lr
"
llll"li";ll u,
llll''
1,,:liiiiL
-
jXs
Fig.
2. Diagram a
fazoriald
-
7/23/2019 indrumar retele
41/63
W
Srcllorului
sincron
tn
paralel
cu
releaua
electricd
Limita
tehnic6
P"
/ a
rurDlner
t\
Limita
curenh
-
-
7/23/2019 indrumar retele
42/63
44
iNonuuz.n
DE LABoMToR
DE
RETELE
ELECTRICE
,ill{,llllllliliiilliill|ryfii
tji1lllllrlrlf]lllllrlrilllillrrrnullllr.iu
lr
ambele
cazuri
acfion0ndu-se
asupra
tensiunii
de
referinfb
U*t
$i
frecvenlei
de
referinld
f,r1.
Trebuie menlionat
faptul cd
atunci
c6nd
generatorul func{ioneazd
in
sincron cu sistemul
electroenergetic,
in
regulatorul
de vitezd,
pe
l6ngi frecvenfa
de
referin [,
se
adaugd
gi puterea
activd
doritS.
Fig.
4.
Principalele
sisteme
de
reglaj
ale
unui
generator sincron.
4.
CONDITIILE
DE STNCRONIZARE
ALE
GENERATORULUI
SINCRON
Conectarea/sincronizarea,
respectiv
deconectarea
generatoarelor sincrone
constituie
o
activitate
normalS
la
intervale
de
cAteva
zile,
sdptlmdni
sau
luni,
datoritd variafiei
semnificative
a consumului
la diverse
intervale
de timp,
unor
planific6rii pentru
mentenanlI
sau
unor
evenimente
neprevSzute.
Pentru
sincronizarea
generatoarelor trifazate,
inainte
de
inchiderea
intreruptorului,
sistemele trifazate
simetrice de
tensiuni trebuie
s[
indeplineascd
urmbtoarele
condilii:
-
sI aibl
aceeaqi
succesiune
afazelor;
-
si aibd
aceleagi valori
efective;
-
sd
aib6
aceeaqi
frecvenlb;
-
sd
fie
infazd.
Neindeplinirea
condiliilor
de
sincronizare
va
conduce
la:
-
daune
asupra
generatorului
qi
asupra
maqinii
primare
ca
unnare
a
solicitdrilor
mecanice
ca:uzate
de accelerarea
sau
frdnarea
rapidd
pentru
a
aduce masele aflate
in migcare
la sincronism
cu sistemul
electroenergetic;
-
daune
asupra
generatorului
gi
transformatorului
ridicdtor catzate
de
curen{i
mari;
)lllllllllllllliriilllllllllrllllfll
::
lir
,lllllllllr
LlxllltllliilllllliiliiJlflltlllr
.illlx,
'lllllllil.,1
J'"11,....:::""
1r
..:.,JI-
-:..
"lll .I[llu,ti::'::'-[
1lllllllllllllllLill:
lrflniilllllllf^l
ittril
Ililililrr,*:,riillll[
r].,ririi
lllllllllfilililillll:]|].
j:::':
Jr
'-
-
il
I'F"-
,,rut|1,i1lliiuttl||t mmtttilm|lll iiil
"'
it ;lllumiu
lfullr[il',rllllullllllllllr.
Jllllil]lllllnillt
il|]I1.,-.:::'"
-.-
illlllflilill]ltilllllll ili
.,llln1 ]ffflllilltl[
illlllllili]llllllfifllltiu
lli
,illllllllililllllllllltrlllfil]filllu rllllfilllllllflllilirru
llllllllilillllllllllfiilmlilllll uxn'ml|][1uu
rilllllfifl|lllfllllilllulllt'.Ulllltl
illllll''
Sltttttttttuumrruumurufltunutll
g $lll
lJllllllllr,ilillfiMlllltrlllll]lllililll
illllllliUll/'iffiilrlMllnu
'ri.,
{luuurrrumrrruu
ffimmuumrnm*uutttutllLu'
flrf,
illfi{lmlfllllrl$llIilr]
fflmnrNu,mmmmmul
rlllllllllflffillllllilfimml,
{ffiililllllll
tllllillll]fiillllllllullllr
.illltr
rypililil|il
thM$llllunmilm
$ulluillull,ff
,rllilililtrlllllllliliiiillllllltr
rililllllrlllm
llllu fllllrlflllllr
rifirr
rult{llllllllllllllllllllllffill|lllllll|illllilllllr
llllll[
Luli,lllflllllllil
l0lllllllllllililllllllllllfillilru0il
I
llllllllll]l
mlll
ilUl0filul
]filiir
lllttliltttttuunmmutlnnuur
ilr,Lrr
rltlm@
illlilillllitrumilliililllllfllm[
ii]$rllllllllullllinlnlll|lllllu
lllllllu
,UUUrr,rrllllttnruilrl.rUtttllUUlUl[ lllll]lll
Jr Jlll
illx@llfifillfllllllllfrllilfluillllllllllllllL
rfli
|]Iuilflill]]lllllllll1]lni
lMruluililil
lliullr
LlullillllillillNlilllllilillll
1lu(
il'
llllllllt',,rllllllttltllltr0ll|Ixx,,ul]lills
illllMflflflriillllWt
iHlL
lfl]trfi|numumrnnuu riiluuttuturust
,iililtffluumlllllliltilI&Mi,.
;ulMituunur
mu
iluu
,llllrmntttu,llltiilnmmur
flgtlfl i
*l0ilflmluillllllllr,uuull1llff@iluqflfltllurllnllur.
'tlllllllllrufflE|unlmll[ldnflluumlll
l'xlllullilllllf,lL
InlMErlililmllr mr
::il0llllllllt
ullltmuru
'rM
iillllllllll,
llulllllljlfluu{ulllll umfiMim@MMmr
llfluurnmrrmllmrt
urui
f
'u,tt-t
.illr
tuulIlfiillilflIllttrilllltrut rilillluml]
S]llfilunfllf,u
]uilmiummufi@ur
fltf
mMreilm@ilI[
lll(lflniffitllll{ltrlillll[f flflrllllrull1l]Ul
]ll@mH
.utlllllur0rrrilmnu0ng,
lruuummnul
l)xul@l
Regulator
de
vitezl
-
RAV
Regulator automat
de
tensiune
- RAV
-
7/23/2019 indrumar retele
43/63
\incron
in paralel
cu
-:.:.:
in
sistemul
electroenergetic
de
tipul
oscila{ii
de
putere
gi
abateri
-:r
-:.e
de
la
valoarea
nominald;
.ttd
t,7)
:.izarea
generatorului
cu
sistemul
electroenergetic,
iar
sistemele
de
:-
':::r-
il
r.a
deconecta
ca
urmare
a
identificdrii
condiliilor
anormale
de
-
-
-::-"irrele
IEEE c50.r2
gi
c50.13
sunt date
recomanddri privind
""
--
:
-:'r3r?toarelor sincrone,
at6t penhu
cele
cu rotorul
cu
poli
inecafi
cet
qi
:
:
:
-
rotorur
cu poli
aparenli.
"Generatoarere
trebuie
s5
fie
construite
-
-::
s;
t-ie
capabile
pentru
funclionare
fbrd
a necesita
inspeclii
tehnice
sau
:-:i
sincronizare,
adicd,
sE
accepte
abaterile
listate
...,,
[2,3].
Aceste
:
:
:-::.r
ambele
tipuri
de
generatoare,
sunt:
-
:
_-:iJre
&
unghiulard
de
maximum +10
grade;
-
:r::irea
tensiunii
de la
0 la
+5
p1sssn1..
-
.--::erea
de frecventl
de
maximum +0,06