1

ÎNDRUMAR PENTRU AFACERI

REPUBLICA MOLDOVA

-2018-

I. PROFILUL DE ȚARĂ II. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA (sursa – Ministerul Economiei și Infrastructurii din

R.Moldova) Produsul intern brut Leul moldovenesc Bugetul public național Datoria de stat Exporturile și importurile Sectorul industrial Producţiei agricolă Investiţiile Serviciile de transport Comerţul cu amănuntul Situația în sfera socială

III. Cadrul macroeconomic IV. Sectorul real V. Relaţii externe

Balanţa de plăţi Comerţul exterior

VI. Sfera socială VII. REGIMUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA VIII. RELAȚIILE COMERCIALE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UE

IX. RELATIILE ECONOMICE ROMANIA-REPUBLICA MOLDOVA X. ADRESE UTILE

2

I. PROFILUL DE ȚARĂ

Denumire oficială Republica Moldova

Forma de guvernământ

Republica parlamentară

Ziua Nationala

27 August - Ziua Obţinerii IndependențeiRepublica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, în contextul destrămării Uniunii Sovietice.

Capitala si principalele oraşe

Chişinău (capitală, 809,6 mii locuitori), Bălţi (150,2 mii locuitori), Orhei (152 mii locuitori), Tiraspol (aprox. 135 mii locuitori), Cahul (peste 124,6 mii locuitori).

Suprafaţa 33.843 km².

Diviziunile teritoriale

Regiuni cu statut special (2):

1. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (populaţie –134 535

locuitori, suprafaţă – 1. 848 km²),

2. Transnistria (statut în dispută) (populaţie – 475 665 locuitori,

suprafaţă – 4.163 km²).

Raioane (32): Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir,

Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari,

Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hâncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni,

Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni,

Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni.

Municipalități (5) (Chișinău, Bălți și Comrat, Bender si Tiraspol)).

Populaţia stabilă, la 31 martie 2017

2 998 235 persoane, inclusiv 2 789 205 populaţia cu reşedinţă obişnuită (preponderent a locuit pe teritoriul RM în ultimele 12 luni). Structura populației pe sexe și vârste. Persoanele de sex feminin continuă să fie predominante. Structura pe sexe rămâne aproape neschimbată, comparativ cu recensământul din 2004, și constituie 48,2% bărbaţi şi 51,8% femei. Numărul femeilor înregistrate a fost de 1 452 702 persoane, depășind cu peste 100 mii numărul bărbaţilor. La nivel de țară, la 100 persoane de sex feminin revin 93 persoane de sex masculin.

Naţionalitate 75,1% moldoveni, 7% români, 6.6 % ucrainieni, 4,6% gagauzi, 4,1% rusi, 1.9% bulgari, 0.3% tigani, 0,5 alte etnii (conform recensământului din 2014 – potrivit autodeclarațiilor consemnate).

Religii 96,8% ortodocși, baptiștii (creștinii evanghelici baptiști) care reprezintă 1,0%, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, cu o proporție de 0,4%, adventiștii de ziua a șaptea, cu o pondere de 0,3% şi catolicii reprezintă 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%, 193 mii de persoane nu și-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia ţării.

Moneda naţionala Leu moldovenesc (1 USD =18,49 MDL, 1 Euro=20,83 MDL, rata medie de schimb valutar in anul 2017)

3

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem

al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o

structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru

o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal

direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii

Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent

această funcție este îndeplinită de deputatul PDM Andrian Candu.

Preşedinţia Republicii Moldova

Preşedintele este ales de popor: Igor Dodon (ales la 23 decembrie

2016)

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției, realizarea

politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a

administrației publice;

Prim ministru numit prin decret prezidenţial : Pavel Filip (din 20

ianuarie 2016). Ministri: Iurie Leancă,Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană; Cristina Lesnic,Viceprim-ministru pentru Reintegrare; Chiril Gaburici, Ministru al Economiei şi Infrastructurii; Octavian Armaşu, Ministru al Finanţelor; Alexandru Tănase, Ministrul al Justiţiei; Tudor Ulianovschi, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Alexandru Jizdan, Ministru al Afacerilor Interne; Eugen Sturza, Ministru al Apărării; Monica Babuc, Ministru al Educației, Culturii și Cercetării; Svetlana Cebotari, Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; Liviu Volconovici, Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; Irina Vlah, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia (Gagauz -Yeri); Gheorghe Duca, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

II. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA (sursa – Ministerul Economiei și Infrastructurii din R.Moldova)

Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice etc. Se înregistrează evoluții pozitive ale sectorului real: agricultura, industria, serviciile de transport, etc. Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Totodată, continuă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut a crescut cu 3,8%. În ianuarie-septembrie 2017 Produsul intern brut a însumat 109,4 mild. lei și s-a majorat faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 3,8% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), agricultură, silvicultură și pescuit – cu 0,4 p.p., industria – cu 0,3 p.p., construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p. etc.

4

Leul moldovenesc s-a apreciat. De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 14% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,1834 lei la 30.11.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 2,6%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.11.2017 a atins o valoare de 2726,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 23.6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 28,2% faţă de situația la 30.11.2016.

Bugetul public național s-a încheiat cu excedent. În ianuarie-noiembrie 2017 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 47,2 mild.lei, cu 17,5% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost la nivel de 47,1 mild.lei, în creștere cu 11,2%. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent de 120,7 mil.lei, comparativ cu deficitul de -2139,1 mil.lei în ianuarie-noiembrie 2016.

Datoria de stat și-a încetinit ritmul de creștere, având ca efect baza înaltă din anul trecut. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 30 noiembrie 2017 a constituit circa 51,2 mild. lei, în creștere cu 3% față de data similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat cu 3,1%, iar datoria de stat externă (exprimată în dolari) - cu circa 17,8%.

Exporturile și importurile cresc esențial. În ianuarie-octombrie 2017 exporturile s-au majorat cu 17,5%, iar importurile - cu 19,2%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1984,7 mil. dolari SUA, faţă de 1641,9 mil. dolari în ianuarie-ocombrie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 49,2%, fiind mai mic cu 0,7 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Sectorul industrial este în creștere. Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-octombrie 2017 cu 3,4% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în perioada similară a anului 2016. Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial, înregistrând o creștere de 4,3%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat înregistrează stagnări în evoluție (-0,2%). Industria extractivă a înregistrat o diminuare de -5,2%.

Producţiei agricolă a crescut. Producţia globală agricolă în ianuarie-septembrie 2017 a înregistrat o creştere de 3,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției vegetale cu 6,3%, contribuind la valoarea indicelui producţiei agricole cu +4,2 p.p. Totodată, producţia animalieră a înregistrat o descreștere de 1,5%, având o influență negativă la indicele producției agricole (-0,5 p.p.).

Investiţiile s-au majorat. În ianuarie-septembrie 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 11,1 mild. lei, cu o creştere de 2,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016. Au crescut investițiile din bugetul de stat (+34,1%), din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (+ 25,4%), din mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei (+0,8%). S-au diminuat investițiile din mijloacele investitorilor străini – cu 4%.

Serviciile de transport s-au majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 15,8 mil. tone de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2017 sau cu 24,6% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016.

5

Comerţul cu amănuntul și volumul serviciilor de piaţă prestate populaţiei prezintă tendințe de diminuare. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-octombrie 2017 s-a diminuat cu 3,8% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-octobrie 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 0,5%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Câştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul III 2017 a constituit 5809,1 lei şi s-a majorat cu 11,1% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 3,4%. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2224,4 lei, în creștere față de trimestrul III a anului 2016 cu 6,9% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,5%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,6%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2017 a fost de 1495,72 lei și s-a majorat cu 17,1% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul III 2017 a înregistrat 3,4%, fiind cu 0,5 p.p. mai ridicată față de trimestrul III al anului 2016. La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-noiembrie 2017 au fost înregistrați 38,3 mii șomeri, fiind cu 14,4% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.

III. Cadrul macroeconomic

Produsul intern brut În ianuarie-septembrie 2017 s-a înregistrat o dinamizare a activității economice. Astfel, Produsul intern brut (PIB) a însumat 109,4 mild. lei, majorându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 3,8% (în preţuri comparabile).

PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

6

Creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, cum ar fi comerț cu ridicata și cu amănuntul, agricultura, industria, construcții etc., a contribuit pozitiv la creșterea PIB. Totodată, activitățile administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială au avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării externe a condiționat creșterea investițiilor publice, iar majorarea remitențelor a influențat pozitiv consumul. Ca rezultat, a sporit cererea internă.

Evoluțiile favorabile din sectoarele economiei naționale sunt determinate și de dinamica pozitivă în țările UE – principalul partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și evoluția anemică a economiei Federației Ruse, care influențează economia Republicii Moldova prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții.

Evoluţia PIB* în 9 luni 2016 - 2017

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei

Structura, %

În % faţă de perioada

respectivă a anului

precedent

Gradul de influenţă,

+/-

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017

RESURSE Valoarea adăugată brută

83738,4 91919,0 85,2 84 103,8 103,3 1,3 2,8

Impozitele nete pe produse 14542,2 17525,3 14,8 16,0 100,8 107,0 0,1 1,1

PIB 98280,6 109444,3 100,0 100,0 103,3 103,8 3,2 3,8

UTILIZĂRI Consumul final

103503,2 114693,9 105,3 104,8 102,7 103,8 2,9 4,0

Formarea brută de capital 22904,7 27222,8 23,3 24,9 x x 1,8 3,4

Formarea brută de capital fix 21452,8 23769,1 21,8 21,7 95,5 105,1 -1,1 1,1

Exportul net -28127,3 -32472,3 -28,6 -29,7 x x -1,3 -3,6 * Calculele preliminare Sursă: Biroul Naţional de Statistică

PIB pe categorii de resurse Cea mai mare contribuție asupra creșterii valorii adăugate brute (VAB) a fost exercitată de activitatea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante, care a înregistrat o majorare a volumului fizic de 7,1% și o contribuţie la creșterea PIB de 1,4 p.p. Evoluția acestui sector economic este determinată de intensificarea activității economice în celelalte sectoare ale economiei naționale, cum ar fi industrie și agricultură.

Sectorul agricol a evoluat peste aștepările remarcate în prima jumătate a anului 2017, când a

fost înregistrată micșorarea volumului producţiei agricole condiționată de condiţiile climaterice

extrem de nefavorabile din primăvara anului curent. Creșterea VAB creată în agricultură cu

3,3% a adus o contribuţie de 0,4 p.p. la evoluția PIB. Majorarea producţiei agricole a fost

determinată, în special, de creşterea producției vegetale, condiţionată de recolta înaltă obținută

în cazul majorității culturilor agricole (cartofi, struguri, floarea soarelui, grâu de toamnă și

primăvară).

Evoluțiile pozitive înregistrate în sectorul agricol, creșterea cererii interne și externe pentru unele produse industriale cum ar fi echipamentele electrice, mașini și echipamente pentru transport, produsele de cauciuc și mase plastice, unele produse alimentare, produsele farmaceutice, produsele din carne, produsele din fructe şi legume, articolele de îmbrăcăminte, mobilă etc. au condus la majorarea VAB în industrie cu 2,2% comparativ cu ianuarie-

7

septembrie 2016, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,3 p.p. Un impediment important rămâne diversificarea slabă a producţiei industriale, competitivitatea redusă şi capacităţile limitate de satisfacere a cererii interne. De asemenea, sectorul construcţii a cunoscut evoluție pozitivă: datorită creșterii investițiilor publice, a sporit în special volumul construcțiilor în antrepriză. VAB creată în această ramură a înregistrat o majorare de 4,3%, ceea ce a contribuit pozitiv la modificarea PIB cu 0,2 p.p. VAB creată în activități profesionale, științifice și tehnice a înregistrat o creştere ușoară cu 1,2%, în informații și comunicații – cu 3,0%, tranzacții imobiliare - cu 0,8%. Aportul acestor activităţi la majorarea PIB a fost de 0,2 p.p. Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produs cu 7,0%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produs la majorarea PIB a fost de 1,1 p.p., iar ponderea în PIB a acestora a constituit 16,0%, comparativ cu 14,8% în ianuarie-septembrie 2016. PIB pe categorii de utilizări Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă (consumul final și formarea brută de capital) a depășit cu circa 30% valoarea PIB. Acest fapt relevă că necesitățile economiei sunt mult mai mari decât capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din sursele externe. Referitor la structura cererii interne, se remarcă o majorare a ponderii investițiilor (formării brute de capital) de la 18,1% în ianuarie-septembrie 2016 până la 19,2% în perioada de raport, preponderent, datorită majorării stocurilor (care poate fi corelată cu dezvoltarea sectorului industrial). Astfel, ponderea consumului s-a micșorat. Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3,8% faţă de ianuarie-septembrie 2016, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 4,6%, respectiv. Această creştere a fost determinată, în special, de majorarea salariilor și pensiilor. Astfel, în ianuarie-septembrie 2017 fondul de remunerare a muncii s-a majorat cu 12,2% (în preţuri curente), însumând 28,2 mild. lei sau 25,8% din PIB (în ianuarie-septembrie 2016 – 25,1 mild. lei şi 25,6% din PIB). De asemenea, consumul privat a fost influențat de remiterile de peste hotare. Conform datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au majorat cu 11,1%, însumând 1206 mil. dolari SUA sau 20,8% în raport cu PIB (în primele 9 luni 2016 – 1085,6 mil. dolari şi 22% în raport cu PIB). Totodată, aprecierea monedei naționale și majorarea prețurilor au afectat puterea de cumpărare a veniturilor remise. Aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 4,0 p.p. Restabilirea finanțărilor proiectelor investiționale ale statului au determinat intensificarea activității investiționale finanțată din surse bugetare, în timp ce investițiile realizate de către agenții economici și populație stagnează. Astfel, formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 5,1% comparativ cu ianuarie-septembrie 2016, ceea ce a contribuit pozitiv la majorarea PIB cu 1,1 p.p. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a constituit 21,7%. Stocurile au crescut considerabil, contribuția acestora la creșterea PIB fiind pozitivă - 2,3 p.p. Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-septembrie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de evoluția preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, de relansarea producției în unele sectoare industriale, precum şi aprecierea leului moldovenesc. Astfel, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 12,8%, contribuind cu 5,3

8

p.p. la creșterea PIB. Cererea internă a contribuit la creșterea esențială a importurilor cu 12,7%. Exportul net a avut impact negativ și a sustras 3,6 p.p. din creșterea PIB. Inflaţia Tendința dezinflaționistă din anul 2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-noiembrie 2017. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate).

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Rata inflației, în luna noiembrie 2017, a constituit 6,8% față de decembrie 2016, înregistrând o majorare de 5 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Evoluţia ratei inflaţiei în anii 2012–2016, %

Anii

Faţă de luna precedentă

No

iem

bri

e f

aţă

de

dec

em

bri

e a

an

ulu

i

pre

ce

de

nt

Ian

uari

e-n

oie

mb

rie

faţă

de p

eri

oad

a

sim

ila

ră a

an

ulu

i

pre

ce

de

nt

Ra

ta i

nfl

aţi

ei m

ed

ie

lun

ară

Ian

uari

e

Feb

ruari

e

Ma

rtie

Ap

rilie

Ma

i

Iun

ie

Iulie

Au

gu

st

Se

pte

mb

rie

Oc

tom

bri

e

No

iem

bri

e

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 -0,2 1,1 1,3 0,8 4,4 4,6 2,1

2014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 0,8 1,3 0,8 3,9 5,1 0,4

2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 1,2 1,8 1,1 12,7 9,3 1,1

2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 0,6 1,3 1,2 1,8 6,7 0,2

2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 0,9 1,5 0,7 6,8 6,5 0,6

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Prețurile la produsele alimentare în luna noiembrie 2017 au înregistrat o creștere de 8,7% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la legume proaspete cu

9

33,2%, cartofi - cu 25,3%, fructele proaspete cu 21,1%, carne, preparate și conserve din carne – cu 7,8%, pește și conserve din pește – cu 4,1%, lapte și produse lactate – cu 2,5% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ulei vegetal cu 4,9%, ouă - cu 3%. În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. De asemenea, creșterea prețurilor la fructe a fost condiționată de micșorarea ofertei acestora pe piața internă, ca rezultat al majorării livrărilor de export. Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 3,5 p.p. Creșterea prețurilor la legume a condus la majorarea IPC general cu 1,2 p.p.; carne, preparate și conserve din carne - cu 0,7 p.p.; fructe – cu 0,6 p.p.; cartofi – cu 0,2 p.p., lapte și produse lactate, pește și conserve din pește – cu câte 0,1 p.p. etc. Prețurile la mărfurile nealimentare în noiembrie 2017 s-au majorat cu 3,7% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 25,3%, încălțăminte – cu 6,1%, confecții – cu 5,5%, combustibil – cu 4,8%, materiale de construcții – cu 2,2% etc. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 3,4%. Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări. Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 1,3 p.p., din care 0,4 p.p. revine țigărilor, 0,3 p.p – combusibililor, 0,2 p.p. - confecțiilor și și 0,1 p.p. – încălțămintei. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,2 p.p. Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 7,8% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate de 1,8 ori (ca urmare a ajustării Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare), apă potabilă și canalizare – cu 22,3%, educație și învățământ – cu 8%, încălzire centrală – cu 6,5%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu 5,8% etc. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 2 p.p., din care 1,1 p.p. revin tarifelor la servicii de sănătate, 0,6 p.p. – serviciilor comunal-locative, 0,1 p.p. – serviciilor de educație și învățământ și alimentației publice. În luna octombrie 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 5% fată de decembrie 2016, cu 0,6 p.p. mai mare decât nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 5,4%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 6,9% și exclusiv combustibil – 6,9%.

10

Dinamica ratei anuale a inflației (fată de luna respectivă a anului precedent), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Rata inflaţiei de bază (5%) a fost cu 1,8 p.p. mai mică decât nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate au crescut cu 6,1% faţă de decembrie 2016, micșorându-se cu 0,7 p.p. față de IPC general. Cursul de schimb şi piaţa valutară De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 14% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,1834 lei la 30.11.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 2,6%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost majorarea exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

17.67

21.5121.28

21.0120.72

20.33

17.17

17.83 17.66 17.6117.45 17.36

20.07 19.9820.27 20.10 19.98

20.18 20.01 20.02 19.9819.80

19.4819.33 19.26

18.67

18.22 18.21 18.15 18.15 18.0917.91

20.33

21.22

20.6720.21

20.6820.7120.4020.31

20.9920.56

20.9221.0521.1821.49

20.89

21.4021.5821.55

21.98

21.3121.13

20.75

16

18

20

22

24

01.1

1.20

16

15.1

1

01.1

2

15.1

2

01.0

1.20

17

15.0

1

01.0

2

15.0

2

01.0

3

15.0

3

01.0

4

15.0

4

01.0

5

15.0

5

01.0

6

15.0

6

01.0

7

15.0

7

01.0

8

15.0

8

01.0

9

15.0

9

01.1

0

15.1

0

01.1

1

15.1

1

01.1

2

Lei/USD Lei/EUR

11

În ianuarie-noiembrie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 6042,2 mil. dolari, cu 12% mai mult decât în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 3,5 p.p. (pînă la 38,9% din volumul total), în rubla rusească - cu 0,4 p.p., precum şi diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA – cu 4,2 p.p.

Structura tranzacţiilor prin virament pe piaţa valutară a Republicii Moldova în ianuarie-noiembrie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017

Dolarul SUA 60,7 48,8 63,8 61,4 57,2

Euro 35,3 48,9 33,3 35,3 38,9

Rubla rusească 3,6 1,8 2,1 2,3 2,8

Alte 0,4 0,5 0,9 0,9 1,1

Total 100 100 100 100 100

Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-noiembrie 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 2179,9 mil. dolari, cu 13,3% mai mult decât în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vândută echivalentul a 3862,3 mil. dolari, cu 11,3% mai mult, respectiv. Astfel, vânzările nete s-au majorat cu 8,8% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 1682,4 mil. dolari.

Tranzacţiile prin virament cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-noiembrie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 3496 mil. dolari, cu 14,8% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 1,8 p.p. (până la 23,6% din volumul total). Concomitent, ponderea tranzacțiilor cu rubla rusească s-a majorat cu 0,4 p.p., iar cea a tranzacțiilor în Euro – cu 0,3 p.p. (61,7% din volumul total).

12

Structura tranzacţiilor în numerar pe piaţa valutară internă în ianuarie-noiembrie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017

Dolarul SUA 30,4 27,0 29,2 25,4 23,6

Euro 50,1 50,3 54,5 61,4 61,7

Rubla rusească 17,2 20,2 13,3 9,0 9,3

Alte 2,3 2,5 3,0 4,2 5,4

Total 100 100 100 100 100

Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-noiembrie 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 2620,1 mil. dolari, cu 11,7% mai mult decât în perioada similară a anului precedent şi au vândut echivalentul a 875,9 mil. dolari, cu 25,5% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au majorat cu 5,8% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2016, constituind echivalentul a 1744,2 mil. dolari.

Tranzacţiile în numerar cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 423,7 mil. dolari, din care numai în luna noiembrie 2017 - în valoare de 20 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară, echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

13

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.11.2017 a atins o valoare de 2726,1 mil. dolari, majorându-se cu 23,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2016 şi cu 28,2% faţă de situația la 30.11.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfârşitul lunii noiembrie 2013-2017,

mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Indicatorii monetari Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atât necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor. Masa monetară M3 la sfârşitul lunii noiembrie 2017 a constituit 75,3 mild. lei şi s-a majorat cu 8,3% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (24,2%), depozite în lei la vedere (18,6%), depozite în lei la termen (24,2) și depozitele în valută (33,1%). Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 75,8%. La sfârşitul lunii noiembrie a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 57,1 mild. lei, înregistrând o majorare cu 8,2% faţă de data similară a anului 2016.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii noiembrie 2013-2017, mil. lei

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

14

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începând cu a doua jumătate a anului 2016: faţă de sfârşitul lunii noiembrie 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (56,4% din volumul total) s-a majorat cu 12,7%, atingând un volum de 32,2 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 34,9%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei având acces la ele fără restricții, în pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Depozitele la termen sunt practic la același nivel ca la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut.

Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare)

la sfârşitul lunii noiembrie 2013-2017

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna noiembrie 2017 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 4,6% mai mult comparativ cu luna noiembrie 2016.

Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfârşitul lunii noiembrie 2016 a marcat o creștere de 2,8%, însumând 24,9 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna noiembrie 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 45,4% față de luna noiembrie 2016. Ca factor determinant poate fi menționată aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro în aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele foarte joase ale dobânzii.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,2 mild. lei și a crescut cu 8,8% faţă de situaţia de la sfârşitul lunii noiembrie 2016.

Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobânzii sunt foarte joase. Tendința de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, când resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie la sfârșitul lunii noiembrie a anului curent a fost mai mic decât nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 6,5%, constituind 37,8 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 11,5% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională - cu 2,2%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora.

15

Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârşitul lunii noiembrie 2013-2017

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Începând cu anul 2016 presiunile dobânzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Este îmbucurător faptul că în luna noiembrie 2017 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 8,7% față de cel din luna noiembrie 2016. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 11,5% mai mare. Din numărul total al creditelor acordate, circa 32% (partea majoritară) sunt destinate consumului. Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începând cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel de 6,5%.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, %

Sursă: Banca Națională a Moldovei

16

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 151,2%, comparativ cu 130,7% la sfârșitul lunii noiembrie 2016. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. Un indicator important care arată atât eficiența bancară, cât și riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creând probleme și dificultăți băncilor creditoare. Concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 16,5% la sfârșitul lunii noiembrie 2016 până la 18,5% la sfârșitul lunii noiembrie 2017. Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Sursă: Banca Națională a Moldovei Finanţe publice

În lunile ianuarie-noiembrie din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 47,2 mild. lei, cu 17,5% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 47,1 mild. lei, cu 11,2% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent în sumă de 120,7 mil. lei.

17

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-noiembrie 2016-2017, mil. lei

2016 2017 2017/2016%

noiembrie 11 luni noiembrie 11 luni noiembrie 11 luni

Bugetul public naţional

Venituri 3876 40172,5 4299,6 47190,4 110,9 117,5

Cheltuieli 4390,5 42311,7 4762,3 47069,7 108,5 111,2

Deficit (-), excedent (+)

-514,5 -2139,2 -462,7 120,7 x x

Bugetul de stat

Venituri 2450,6 24953,0 2650,1 29837,3 108,1 119,6

Cheltuieli 3337,9 28230,5 3043,1 30377,0 91,2 107,6

Deficit (-), excedent (+)

-887,3 -3277,5 -393 -539,7 x x

Bugetele locale

Venituri 1201,2 10748,5 1159,9 11487,4 96,6 106,9

Cheltuieli 1009,2 9722,5 1194,2 11052,0 118,3 113,7

Deficit (-), excedent (+)

192 1026 -34,3 435,4 x x

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Venituri 1143,5 13417,2 1404,4 16046,8 122,8 119,6

Cheltuieli 1233,2 13635,4 1469,4 16073,1 119,2 117,9

Deficit (-), excedent (+)

-89,7 -218,2 -65,0 -26,3 x x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Venituri 743,1 5196,0 533,5 5649,9 71,8 108,7

Cheltuieli 472,6 4865,5 503,9 5398,6 106,6 111,0

Deficit (-), excedent (+)

270,5 330,5 29,6 251,3 x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 63,2%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,4%, bugetelor locale – 7,4% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 6,9%.

Veniturile bugetare proprii în ianuarie-noiembrie 2017, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor Din suma totală a veniturilor BPN de 47,2 mild. lei, 65,6% revin impozitelor și taxelor, 29,3% - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,6% - altor venituri și 0,5% - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale).

18

Cea mai mare pondere (72,3%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68,9%), confirmând faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit – 21,3% și impozitelor pe bunurile imobiliare - 1,6%. În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 34,1%, de la bugetul de stat – 30,9%, de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,5% și de la bugetele locale – 23,5%.

Cheltuielile bugetare proprii în ianuarie-noiembrie 2017, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 36,8% (17,3 mild.lei), urmată de cheltuieli pentru învățământ – 17,4% (8,2 mild. lei), ocrotirea sănătății – 13,2% (6,2 mild. lei), servicii de stat cu destinație generală – 10,1% (4,8 mild. lei), servicii în domeniul economiei – 9,7% (4,6 mild. lei) etc.

În ianuarie-noiembrie 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 29,8 mild.lei, cu 19,6% mai mult decât în ianuarie-noiembrie 2016. Din acestea, 93,8% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, veniturile administrate de acesta înregistrând o creștere de 17,4%. De asemenea, au crescut cu 25% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+16,3%) și accize (+31%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 30,4 mild. lei, care au crescut cu 7,6%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit de -539,7 mil. lei, care a fost finanțat din contul surselor externe și interne.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 11,5 mild. lei, în creștere cu 6,9% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 30,5%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 11,1 mild. lei, în creștere cu 13,7%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 435,4 mil. lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 16 mild.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 10,6 mild. lei (65,9%), transferuri de la bugetul de stat – 5,5 mild. lei (34%) și alte venituri – 12,8 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 19,6%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 16,1 mild. lei, cu 17,9% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar negativ la nivel de -26,3 mil. lei.

19

În ianuarie-noiembrie 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 5,6 mild. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 3,3 mild. lei (57,7%), transferuri primite de la bugetul de stat – 2,4 mild. lei (42,1%) și alte venituri – 14,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decât nivelul înregistrat în ianuarie-noiembrie 2016 cu 8,7%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 5,4 mild. lei, cu 11% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuieli în sumă de 251,3 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat 51,2 mild. lei la sfârşitul lunii noiembrie 2017, fiind în creştere cu 3% faţă de aceeaşi dată a anului 2016. Datoria de stat internă are o pondere de 43,7% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 56,3%, respectiv.

Datoria de stat administrată de Guvern

la data de 30 noiembrie 2013-2017, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 22,4 mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,0 mild.lei (în creștere cu 11,5%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13,3 mild.lei (față de perioada similară a anului trecut a scăzut cu 50 mil.lei, ca rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat).

Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfârșitul lunii noiembrie 2016 cu 1,7%, dar nivelul acesteia rămâne înalt. Este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă până la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de trezorerie de 91, 182, 364 zile și 1 an, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 90%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (37,9%), 182 zile (31,4%) și 91 zile (20,5%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punând un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe

20

termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încât deținătorii de VMS preferă mai curând să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 1,1% până la 6,9%.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (84,4%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).

Rata medie a dobânzii la VMS realizate prin licitaţie în luna noiembrie a fost de 6,3% (care este cu circa 0,7 p.p. mai mare decât rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), față de 8% în luna noiembrie 2016.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1678,3 mil. dolari (circa 28,8 mild. lei), comparativ cu 1424,5 mil. dolari (circa 28 mild. lei) la data de 30 noiembrie 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 17,8%. Pe parcursul lunilor ianuarie-noiembrie 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 107,6 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins, de asemenea, valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 106 mil.dolari.

IV. Sectorul real

Industria

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 3,4% mai multe bunuri decât în perioada similară a anului 2016. Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial, înregistrând o creștere de 4,3% și contribuind la creșterea indicelui general al producției industriale (IPI) cu +3,6%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat înregistrează stagnări în evoluție (-0,2%), contribuţia acesteia la IPI fiind practic nulă. Industria extractivă continuă trendul negativ, înregistrând în perioada analizată o diminuare de -5,2% și influențând negativ cu -0,2% IPI.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut), în anii 2016-2017

(în % faţă de luna respectivă a anului precedent, + / -)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică În luna octombrie 2017 volumul producţiei industriale a crescut cu 9,9% faţă de octombrie 2016. Creșteri impunătoare în luna octombrie au marcat asemenea ramuri ale industriei prelucrătoare precum sunt: prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (creștere de peste 2 ori), fabricarea produselor farmaceutice (creștere de circa 2,1 ori), fabricarea echipamentelor

21

electrice (+65,7%), prelucrarea lemnului (+45%), fabricarea mobilei (+30,4%), fabricarea sticlei (+27%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+25,1%).

De asemenea, în luna octombrie, în unele ramuri ale industriei prelucrătoare au marcat descreșteri. Cele mai semnificative s-au înregistrat în cazul substanțelor chimice (-27,4%), produselor din tutun (-20,1%), vinurilor (-18,5%), produselor lactate (-12,9%).

Producţia și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat în luna octombrie s-a micşorat cu 12,7%. Această evoluție a fost determinată, în special, de scăderea volumului produs și comercializat al energiei termice, cauzată, cel mai probabil, de regimul termic relativ ridicat pentru perioada respectivă, dar și de creșterea prețurilor la serviciile de termoficare din anul curent.

Industria extractivă, la fel ca în lunile precedente, este caracterizată de o perioadă de regres, înregistrând o diminuare de 5,2% pe parcursul lunii octombrie.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-octombrie 2017

Ianuarie-octombrie

2017 faţă de ianuarie-

octombrie 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influență a

variației (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Industrie - total 103,4 100,0 3,4

Industria extractivă 94,8 3,7 -0,2

Industria prelucrătoare 104,3 84,3 3,6

Industria alimentară 106,8 24,5 1,7

din care:

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

113,2 5,4 0,7

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

125,8 3,8 0,9

Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale

78,1 2,5 -0,4

Fabricarea produselor lactate 99,8 3,7 0,0

Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase

102,0 3,8 0,1

Fabricarea altor produse alimentare 102,5 3,8 0,1

Alte

1,5 0,3

Fabricarea băuturilor 106,6 9,4 0,6

din care:

Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice

113,9 1,5 0,2

Fabricarea vinurilor din struguri 105,1 5,4 0,2

Alte

2,5 0,1

Fabricarea produselor din tutun 75,2 0,4 -0,1

Fabricarea produselor textile 87,1 3,8 -0,7

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 104,6 9,2 0,5

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice

92,3 2,2 -0,2

Fabricarea produselor din cauciuc şi 119,4 4,1 0,7

22

Ianuarie-octombrie

2017 faţă de ianuarie-

octombrie 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influență a

variației (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

mase plastice

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

100,5 7,9 0,0

Fabricarea echipamentelor electrice 134,2 4,8 1,5

Fabricarea de mobilă 102,3 2,7 0,1

Alte activităţi

15,2 -0,4

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

99,8 12,0 0,0

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial din perioada ianuarie-octombrie anului 2017. Această ramură industrială a înregistrat o creștere de 4,3% față de ianuarie-octombrie 2016, contribuind cu 3,6% la majorarea IPI. Industriei prelucrătoare îi revine circa 84,3% din volumul total al producţiei fabricate de întreprinderile industriale.

O pondere înaltă din industria prelucrătoare este deținută de industria alimentară (24,5%), care în ianuarie-octombrie 2017 a înregistrat o creștere de 6,8%. Dezvoltarea producției în această ramură a fost determinată de evoluțiile pozitive ale sectorului agricol şi de creşterea cererii faţă de produsele alimentare, în special, pe piaţa internă. La majorarea volumului producţiei industriei alimentare și-a adus un aport esențial creșterile înregistrate la fabricarea sucurilor de fructe și legume (+75,6%), la prelucrarea şi conservarea produselor din carne (+13,2%), fabricarea zahărului şi altor produse alimentare (+14,4%). Unele industrii cum sunt preparatele din fructe şi legume au înregistrat ponderi semnificative la export.

În același timp, se evidențiază diminuarea continuă a fabricării uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale - cu 21,9%. Această evoluție este legată, pe de o parte, de exportul materiei prime agricole, înregistrându-se o creștere a exporturilor de semințe și fructe oleaginoase cu circa 25%, pe de altă parte, de saturarea pieței interne cu produse din import, înregistrându-se creşteri a importurilor de uleiuri şi grăsimi cu 4%. În diminuare și/sau stagnare au fost asemenea industrii precum sunt prelucrarea și conservarea peștelui – cu 18,6%, fabricarea produselor lactate – cu 0,2%.

Fabricarea băuturilor alcătuiește 9,4% din volumul total al producţiei industriei prelucrătoare, înregistrând în perioada de referință o creştere de 6,6%. Au fost înregistrate majorări atât la volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice (+13,9%), cât și la volumul producţiei de vinuri din struguri (+5,1%), având o contribuție totală de 04% la creșterea IPI. Această ramură livrează ponderi importante de produse pe piețele externe, volumul exporturilor majorându-se în perioada respectivă cu 15,2%.

O ramură din ce în ce mai importantă pentru economia naţională devine industria automotive specializată în fabricarea de fire şi cabluri electrice. În perioada analizată, producţia de fire şi cabluri electrice a crescut cu 36,4%, influențând cu 1,5% creşterea IPI, iar exporturile de această producţie s-au majorat cu 36,8%, deținând o pondere de circa 15% în total exporturi. Aceste evoluţii sunt legate de politicile statului de stimulare şi atragere a investitorilor străini în zonele economice libere.

23

Printre celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare în care se atestă o creștere a volumului de producție se evidențiază: fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+19,4%), prelucrarea lemnului (+17,1%), produsele farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+5,7%), fabricarea îmbrăcămintei (+4,6%), fabricarea mobilei (+2,3%) etc. Din lista respectivă, pot fi remarcate industriile care dețin o pondere importantă în exporturile moldovenești: îmbrăcămintea și accesorii de îmbrăcăminte cu o cotă de 12% în volumul exporturilor, mobila – 7%, produsele farmaceutice – 3%.

Diminuarea volumului de producţie se atestă în următoarele ramuri ale industriei prelucrătoare: fabricarea produselor din tutun (-24,8%), fabricarea produselor textile (-12,9%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (-8,5%), etc. Industria extractivă în ianuarie-octombrie 2017 a continuat trendul negativ. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a diminuat cu 5,2% faţă de ianuarie-octombrie 2017, contribuind cu -0,2 p.p. asupra IPI. Cel mai probabil, industria extractivă nu și-a revenit deplin după declinul din 2015 și 2016, cauzat de reducerea construcțiilor.

În sectorul energetic, care deţine o pondere de 12% în volumul total al industriei, se înregistrează o stagnare a volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,2%). Această evoluție se datorează, în mare parte, diminuării volumului produs și comercializat al energiei electrice și termice, dar și a volumului de apă potabilă livrată populației. Această situație a fost determinată, cel mai probabil, de regimul termic relativ ridicat pentru perioada lunii octombrie, dar și de creșterea prețurilor la serviciile de termoficare, de alimentare cu apă și canalizare, apă caldă din anul curent.

Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 633,2 mil. kWh, înregistrând o creştere nesemnificativă de 0,8% față de ianuarie-octombrie 2016. Volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 1 137,1 mii Gcal, ceea ce este cu 1,1% mai puțin. Transportul Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian în

ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 15,8 mii tone sau cu 24,6% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie

2016. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în transportul aerian – de 2,2 ori,

transportul feroviar – cu 39,0% și transportul rutier – cu 20,2%; descreșteri – în transportul fluvial – cu

1,0%.

Mărfuri transportate în ianuarie-noiembrie 2009-2017, mii tone

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Concomitent cu volumul mărfurilor transportate s-au înregistrat creșteri ale parcursului mărfurilor. Parcursul mărfurilor în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 4 167,8 mil. tone-km şi a

24

înregistrat o creștere de 14,2% față de aceeași perioadă a anului 2016. Creșteri ale parcursului mărfurilor au fost înregistrate în transportul feroviar – cu 28,6%, transportul aerian – cu 19,0% și cel rutier – cu 10,8%; descreșteri - la transportul fluvial - cu 1,1%.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-noiembrie 2009-2017, mil. tone-km

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Numărul pasagerilor transportați cu toate tipurile de transport înregistrează descreșteri continui, cu excepția transportului aerian. Majorări ale numărului de pasageri au fost înregistrate doar în cazul transportului aerian (+47,5%), descreșteri – în cazul transportului rutier (-2,2%), transportului naval (-6,7%), transportului feroviar (-31,1%).

Pasageri transportați în ianuarie-noiembrie 2008-2016, mii pasageri

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total 93047,2 91856,7 99718,5 101465,1 99763,1 95442,6 89087,2 88054,2 -

din

care:

Feroviar 4796,8 4574,5 4347,4 4015,7 3768,2 3533,7 3838,1 3044,5 -

Auto 96804,3 96400,8 105044,1 107661,7 105219,4 99743,3 108279,4 93846,6 91466,9

Fluvial 112,4 110,7 114,1 109 108,1 132,8 141,6 129,3 121,5

Aerian 427,6 585,7 631,1 621,9 588,9 821,6 897,8 1016,8 1539

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Sectorul transportului rutier este relativ competitiv și stabil comparativ cu alte sectoare

din domeniu. Circa 72% din volumul total de mărfuri și circa 96% din numărul total al

pasagerilor sunt transportați cu mijloace de transport rutier. În ianuarie-noiembrie 2017 volumul

mărfurilor transportate cu acest mijloc de transport a constituit 11,4 mil. tone, cu 20,2% mai

mult faţă de perioada respectivă a anului 2016. Totodată, numărul pasagerilor care s-au folosit

de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 91,5 mil. pasageri, cu 2,2% mai

puţin faţă de perioada similară din 2016, dar în ceea ce priveşte parcursul pasagerilor s-a

înregistrat o majorare cu 3,5%.

În perioada ianuarie-noiembrie a anului curent transportul de mărfuri pe cale feroviară s-a revigorat. Astfel, pentru prima dată în ultimii 4 ani volumul mărfurilor transportate pe cale feroviară a înregistrat creșteri, în ianuarie-noiembrie 2017 fiind transportate 4,3 mil. tone de mărfuri sau cu 39,0% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Ponderea mărfurilor

25

transportate prin intermediul căii ferate a constituit 27,4% din întregul volum de mărfuri transportate, mai mult comparativ cu perioada respectivă a anului 2016 când ponderea mărfurilor transportate reprezenta 24,5%, însă mult mai nesemnificativ față de perioada anului 2009, când circa 54% din volumul mărfurilor erau transportate cu acest mijloc de transport. Transportul de călători stagnează evoluția sectorului de transport feroviar. În ianuarie-octombrie 2017 numărul pasagerilor transportați cu mijloacele de transport feroviar a constituit 2,1 mil. pasageri, diminuându-se cu 31,1%. Ponderea numărului de pasageri este în continuă diminuare: de la 4,7% în 2009 la 1,8% în 2017.

Transportul aerian devine tot mai atractiv, în special, pentru pasageri, înregistrând ritmuri de creștere impunătoare. Numărul persoanelor care au utilizat transportul aerian în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 1,5 mil. pasageri, fiind în creștere cu 47,5% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2016. Totodată, este în creștere și volumul mărfurilor transportate, deși cantitatea acestora este încă neînsemnată la nivel național.

În sectorul naval se înregistrează stagnare. În perioada ianuarie-noiembrie, 2017 volumul mărfurilor transportate cu transportul naval a constituit 123,8 mii tone, fiind în descreștere cu 1% față de perioada respectivă a anului precedent. Transportul fluvial a fost utilizat de circa 121,5 mii pasageri, cu 6,7% mai puțin față de ianuarie-noiembrie 2017. Comerţ interior şi servicii Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) în ianuarie-octombrie 2017 a constituit circa 35,9 mild. lei, fiind în scădere cu 3,8% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016. În luna octombrie 2017 acest volum s-a diminuat cu 4,5% faţă de luna octombrie 2016 și cu 2,7% (în preţuri comparabile) comparativ cu luna precedentă. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în ianuarie-octombrie 2017 a crescut cu 21,1% (în preţuri curente) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a însumat circa 74,7 mild. lei. În luna octombrie 2017 aceasta a constituit circa 8,5 mild. lei, fiind în creștere cu 28,1% față de octombrie 2016 și cu 0,2% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă. În perioada ianuarie-octombrie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor în valoare absolută a constituit circa 6,8 mild. lei şi a crescut cu 15,1% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-octombrie 2016. În luna octombrie 2017 acesta s-a diminuat cu 0,3% comparativ cu luna octombrie 2016 și cu 5,9% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în ianuarie-octombrie 2017 s-au diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a constituit circa 13,1 mild. lei. În luna octombrie 2017 aceste servicii s-au diminuat cu 6,8% faţă de luna octombrie 2016 și cu 17,2% față de luna precedentă. În ianuarie-octombrie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa 32,7 mild. lei şi a crescut cu 8,4% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-octombrie 2016. În luna octombrie 2017 volumul acestor servicii s-a majorat cu 6,7% faţă de luna octombrie 2016, însă s-au diminuat cu 4,1% față de luna precedentă.

26

V. Relaţii externe

Balanţa de plăţi

Relaţiile Republicii Moldova cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6), în 9 luni 2017 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă de mediul exterior. Sectorul extern al Republicii Moldova a fost influențat de inviorarea cererii interne și externe. Deblocarea asistenței externe din partea organizațiilor internaționale, de asemenea, a avut impact asupra economiei. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creșterea exporturilor cu 17,2%, importurilor - cu 19,3%, veniturilor nete primare - cu 16% şi celor secundare - cu 1%, acumulării nete de angajamente la investiţiile străine directe - cu 40,8% față de perioada similară a anului 2016.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi

în 9 luni, 2016-2017, mil. dolari SUA

2016

2017 preliminar

CONTUL CURENT -283,77 -532,56

Bunuri şi servicii -1 387,08 -1694,15

Bunuri -1 545,38 -1 887,02

export (FOB) 1 057,94 1 250,95

import (FOB) 2 603,32 3 137,97

Servicii 158,30 192,87

Venituri primare 316,85 367,54

compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 534,05 616,63

Venituri secundare 786,46 794,05

transferuri personale (intrări) 551,55 589,40

CONTUL DE CAPITAL -20,25 -17,88

Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul conturilor curent şi de capital) -304,02 -550,44

Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul contului financiar) -245,63 -301,96

CONTUL FINANCIAR Investiţii directe -88,62 -136,46

achiziționarea netă de active financiare 15,33 9,85

acumularea netă de pasive 103,95 146,31

Investiţii de portofoliu -0,28 -0,86

Derivate financiare - bancare, valoare netă -0,59 -0,27

Alte investiţii -584,71 -526,0

achiziționarea netă de active financiare -459,29 -310,87

acumularea netă de pasive 125,42 215,13

Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 428,57 361,63

Erori şi omisiuni 58,39 248,48

Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-septembrie 2017 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 532,6 mil. dolari, majorându-se de 1,9 ori comparativ cu ianuarie-septembrie 2016. Această situație a fost

27

determinată de creșterea soldului negativ al bunurilor. În raport cu PIB, deficitul contului curent a constituit 9,2%, comparativ cu 5,7% în ianuarie-septembrie 2016. În ianuarie-septembrie 2017 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1694,2 mil. dolari, majorându-se cu 22,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la veniturile primare și secundare, în proporţie de 68,6% (în primele 9 luni 2016 – 79,5%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 29,2% (în primele 9 luni 2016 – 28%). Exporturile de bunuri în ianuarie-septembrie 2017 au totalizat 1251 mil. dolari şi s-au majorat cu 18,2% comparativ cu ianuarie-septembrie 2016, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o majorare cu 0,2 p.p., constituind 21,6%. Inviorarea cererii interne a contribuit la creșterea importurilor de bunuri, volumul total al acestora a însumat 3138 mil. dolari, fiind cu 20,5% mai mare faţă de ianuarie-septembrie 2016. Astfel, importul a constituit 54,1% în raport cu PIB, majorându-se cu 1,6 p.p. faţă de primele 9 luni 2016. Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 192,9 mil. dolari, comparativ cu 158,3 mil. dolari în ianuarie-septembrie 2016. Exportul serviciilor s-a majorat cu 15,7%, iar importul - cu 14,1%. Această situaţie a fost determinată, în general, de creșterea mai intensă înregistrată la majoritatea seviciilor exportate, inclusiv servicii de transport – cu 13,5% și servicii de călătorii – cu 23,1%. Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 367,5 mil. dolari, majorându-se cu 16% comparativ cu 9 luni 2016, preponderent, datorită creșterii cu 15,7% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a constituit 6,3%, cu 0,1 p.p. mai mic comparativ cu 9 luni 2016. Intrările totale de venituri s-au majorat cu 15,3%, pînă la 641,9 mil. dolari, iar ieșirile - cu 14,3%, pînă la 274,4 mil. dolari. Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 616,6 mil. dolari, sau 10,6% în raport cu PIB, majorându-se față de 9 luni 2016 cu 15,5%. Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 794,1 mil. dolari, majorându-se cu 1% comparativ cu 9 luni 2016. Intrările au însumat 893,1 mil. dolari, cu 1,8% mai mult decât în 9 luni 2016, iar ieșirile - cu 9,2% mai mult, însumând 99 mil. dolari. Raportul dintre soldul veniturilor secundare și PIB a fost de 13,7%, și s-a micșorat cu 2,2 p.p. comparativ cu 9 luni 2016. Transferurile personale au înregistrat intrări de 589,4 mil. dolari, majorându-se cu 6,9% comparativ cu 9 luni 2016 și ieșiri de 49,4 mil. dolari, care s-au majorat cu 2,9%. Astfel, soldul transferurilor personale s-a majorat cu 7,2%, constituind 540 mil. dolari. Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare a fost evaluată la 1206 mil. dolari și s-a majorat cu 11,1% comparativ cu 9 luni 2016. Raportate la PIB compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 20,8%, în diminuare cu 1,1 p.p. față de ianuarie-septembrie 2016. Contul de capital în ianuarie-septembrie 2017 a înregistrat un sold negativ de 17,9 mil. dolari, fiind cu 11,7% mai mic comparativ cu 9 luni 2016. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 8,7 mil. dolari (cu 8% mai

28

mult comparativ cu 9 luni 2016), în timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au însumat 26,6 mil. dolari (cu 6,1% mai puțin). În 9 luni 2017 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 550,4 mil. dolari. Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în 9 luni 2017 cu o valoare negativă de 302 mil. dolari, înregistrând intrări nete de capital. Această situație a fost determinată, în special, de acumularea netă a pasivelor în valoare de 361,7 mil. dolari, în timp ce activele financiare s-au majorat cu 59,7 mil. dolari. Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 136,5 mil. dolari, majorându-se de 1,5 ori comparativ cu 9 luni 2016, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 146,3 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 9,9 mil. dolari. Pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie, investitorii din Republica Moldova au efectuat investiții directe în străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile de peste hotare în valoare de 6,7 mil dolari, în timp ce activele sub formă de instrumente de datorii s-au majorat cu 3,2 mil. dolari. Creșterea netă a pasivelor a fost generată de participațiile noi in capitalul intreprinderilor din Republica Moldova in valoare netă de 22,3 mil. dolari, de reinvestirea profiturilor de către investitorii străini în intreprinderile-fiice moldovenești în valoare de 93 mil. dolari și de acumularea netă a datoriilor (sub formă de imprumuturi și credite comerciale) intreprinderilor rezidente față de investitorii lor direcțide peste hotare in valoare de 31,1mil. dolari. Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2017 au înregistrat intrări nete de 0,9 mil. dolari. În 9 luni 2017 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 526 mil. dolari, ca urmare a diminuării nete a activelor cu 310,9 mil. dolari și majorării nete a pasivelor cu 215,1 mil. dolari.

Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-octombrie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de evoluția preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, de relansare a producției în unele sectoare industriale, precum şi aprecierea valutei naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anul 2016, precum și continuarea trendului pozitiv al sectorului agricol din anul curent. Prin urmare, exporturile s-au majorat cu 17,5% (în termeni nominali), iar importurile – cu 19,2%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-octombrie 2017 s-au cifrat la 1920 mil. dolari SUA, mai mult cu 286,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, iar importurile au însumat 3904,7 mil. dolari, mai mult cu 629,3 mil. dolari, respectiv.

29

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în ianuarie-octombrie 2008-2017, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-octombrie 2017 a unui deficit al balanţei comerciale de 1984,7 mil. dolari, cu 342,8 mil. dolari (+20,9%) mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie-octombrie 2016. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (cu o pondere de 18,7% din total), vehicule rutiere (9,2%), fire, ţesături, articole textile (8,1%), gaz și produse industriale obținute din gaz (7,4%), produse medicinale şi farmaceutice (6,4%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (6,2%), alte articole manufacturate diverse (5,6%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale (5%), fier şi oţel precum şi articole prelucrate din metal (4,6%), alte materiale şi produse chimice (4,5%). Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (7,9%), îmbrăcăminte și accesorii (6,2%), legume și fructe (6%), cereale şi preparate pe bază de cereale (5,4%), băuturi (5%), mobilă și părțile ei (3,6%), etc. În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 709,8 mil. dolari - cu alte ţări, 690,5 mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, şi 584,4 mil. dolari - cu ţările CSI. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (389,8 mil. dolari), Ucraina (364,7 mil. dolari), Federaţia Rusă (234,1 mil. dolari), Germania (191,3 mil. dolari), Turcia (169,5 mil. dolari), Italia (89,4 mil. dolari), România (82,5 mil. dolari), Ungaria (73,3 mil. dolari), Franţa (60 mil. dolari), Polonia (57 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (44,5 mil. dolari). Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 65,1 mil. dolari mai mult decât s-au importat, Georgia – cu 12,9 mil. dolari, Kazahstan – cu 12,3 mil. dolari, Irak – cu 11,9 mil. dolari, San Marino – cu 10,7 mil. dolari, Liban – cu 6,6 mil. dolari, Cipru – cu 5,9 mil. dolari, Siria – cu circa 5 mil. dolari, Elveţia – cu 4,7 mil. dolari, etc. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 49,2%, față de 49,9% înregistrat în ianuarie-octombrie 2016.

30

Dinamica schimburilor comerciale

ianuarie-octombrie 2016 ianuarie-octombrie 2017

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de

anul 2015

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de

anul 2016

Export – total 1633,5 100 99,8 1920,0 100 117,5

inclusiv în:

ţările Uniunii Europene (UE-28)

1046,5 64,1 103,1 1254,6 65,3 119,9

ţările CSI 343,4 21,0 82,6 380,0 19,8 110,7

alte ţări 243,5 14,9 118,3 285,5 14,9 117,2

Import – total 3275,4 100 99,3 3904,7 100 119,2

inclusiv din:

ţările Uniunii Europene (UE-28)

1625,5 49,6 99,5 1945,1 49,8 119,7

ţările CSI 828,0 25,3 100,5 964,4 24,7 116,5

alte ţări 821,9 25,1 97,7 995,2 25,5 121,1

Balanţa comercială -1641,9 x 98,7 -1984,7 x 120,9

Gradul de acoperire a importului prin export

49,9% x 0,3 p.p. 49,2% x -0,7 p.p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Exporturile după destinaţie În ianuarie-octombrie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene – cu 208,1 mil. dolari (+19,9%), către alte ţări cu 42 mil. dolari (+17,2%) şi către ţările CSI cu 36,6 mil. dolari (+10,7%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în ianuarie-octombrie 2016 şi 2017

(ponderea în total export), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 65,3% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 1254,6 mil. dolari, în creștere cu 19,9% faţă de ianuarie-octombrie 2016. Astfel, exporturile către aceste țări au contribuit la creșterea totală a exporturilor cu 12,7 p.p. Principalii parteneri sunt România (25,1% din total export), Italia (9,7%), Germania (6,7%), Marea Britanie (5,9%), Polonia (4%) şi Bulgaria (3,4%). Exporturile către Polonia s-au majorat cu 32,2%, însumând 76,1 mil. dolari, Germania – cu 25%, însumând 127,8 mil. dolari, Bulgaria – cu 21,7%, însumând 64,8 mil. dolari, România - cu 17,6%, însumând 480,9 mil. dolari, Italia – cu 14,9%, însumând 185,5 mil. dolari, iar în Marea Britanie – cu 14,1%, însumând 112,6 mil. dolari, etc.

31

Livrările către ţările CSI, deţin o pondere mai mică în volumul total al exportului Republicii Moldova – 19,8%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat circa 380 mil. dolari şi s-au majorat cu 10,7% faţă de ianuarie-octombrie 2016, contribuind la creșterea totală a exporturilor cu 2,2 p.p. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 10,9% în volumul total al exportului, însumând 208,8 mil. dolari, Belarus – 4,8% (91,5 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,8% (54,3 mil. dolari) etc. Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (14,9%) în total export şi în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 285,5 mil. dolari, cu 17,2% mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016. Contribuția lor la creșterea totală a exporturilor a constituit 2,6 p.p. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (76,7 mil. dolari), Elveţia (29 mil. dolari), SUA (15 mil. dolari), China (14,8 mil. dolari), Georgia (14,6 mil. dolari), Irak (11,9 mil. dolari), San Marino (11,6 mil. dolari), etc. Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din anul 2016, relevă creşteri la mașini și aparate electrice și părți ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale mașinilor și aparatelor de uz casnic) – cu 75,44 mil. dolari, exportul de legume și fructe – cu 53,6 mil. dolari, semințe și fructe oleaginoase – cu 36,1 mil. dolari, îmbrăcăminte și accesorii - cu 27,5 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu 18,5 mil. dolari, băuturi – cu 15,7 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 15,2 mil. dolari, produse medicinale și farmaceutice – cu 12,7 mil. dolari, alte articole diverse – cu 11,6 mil. dolari, petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 9 mil. dolari, mobilă și părțile ei – cu 7,6 mil. dolari, produse chimice organice – cu 5,4 mil. dolari, fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe – cu 5,2 mil. dolari, tutun brut și prelucrat – 4,9 mil. dolari, minereuri metalifere si deșeuri de metale – cu 3,9 mil. dolari, încălăminte - cu 3,4 mil. dolari, carne și preparate din carne – cu 3 mil. dolari, construcții prefabricate, alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare – cu 2,9 mil. dolari, îngrășăminte naturale și minerale naturale – cu 2,6 mil. dolari, etc. Totodată, s-au marcat reduceri privind livrările la grupele de mărfuri, precum: cauciuc prelucrat – cu 9,4 mil. dolari, uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare - cu 5,9 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 5,6 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 3,3 mil. dolari, produse și preparate alimentare diverse – cu 3 mil. dolari, etc. Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-octombrie 2017 au constituit 1261,6 mil. dolari, cu o pondere de 65,7% din total exporturi şi s-au majorat cu 19,7% faţă de perioada similară din anul 2016.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 658,4 mil. dolari (34,3% din total exporturi),

majorându-se cu 13,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Datorită politicilor statului de

stimulare şi atragere a investitorilor străini în zonele economice libere, a crescut producţia în

aceste zone, care, la rândul ei, a contribuit la majorarea reexportului. Reexporturile de mărfuri

străine după prelucrare au deţinut 23,1% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice,

care nu au suferit transformări esenţiale – 11,2%.

32

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2016-2017, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 23,6% în total export, rămânând neschimbată faţă de ianuarie-octombrie 2016. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 17,5% faţă de ianuarie-octombrie 2016 şi a constituit 452,6 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 10,4% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare de 199,8 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 8,4% din total export, în sumă de 161,3 mil. dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 1,9% din total export, în valoare de 36,8 mil. dolari, etc. Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 12,9%, însumând 441,8 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 23%, cu 1 p.p. mai puțin faţă de ianuarie-octombrie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 12,1% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 231,5 mil. dolari, înregistrând o creştere de 13,5% (cu 27,5 mil. dolari mai mult) faţă de ianuarie-octombrie 2016. Este de menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 7,5% şi au constituit 108,8 mil. dolari şi o pondere de 5,7% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 49,6% și au constituit 35,1 mil. dolari și o pondere de 1,8% în total export, exporturile de încălţăminte – s-au majorat cu circa 14% și au constituit 27,6 mil. dolari şi o pondere de 1,4% în total export. Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 356,1 mil. dolari, înregistrând o creştere cu 33,7% faţă de ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 18,5%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 14,5% (mai mult cu 2 p.p. comparativ cu ianuarie-octombrie 2016), iar volumul acestor livrări a însumat 279,3 mil. dolari, cu 75,4 mil. dolari mai mult. Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 24,6% în ianuarie-octombrie 2017 faţă de volumul exportat în ianuarie-octombrie 2016, însumând 211,7 mil. dolari, cu o pondere de 11% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 9,5% în volumul total al exportului (181,6 mil. dolari), fiind cu 0,6 p.p. mai mare comparativ cu ianuarie-octombrie 2016.

33

Exportul de băuturi şi tutun în ianuarie-octombrie 2017 a constituit 160,6 mil. dolari, cu 20,6 mil. dolari mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016 şi o pondere de 8,4% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămân a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 145,3 mil. dolari, cu 12,1% mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a constituit 15,3 mil. dolari, cu 47% mai mult, faţă de ianuarie-octombrie 2016. Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a diminuat cu 4,3% şi a constituit 141,3 mil. dolari, sau 7,4% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sunt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 3,6% din total export, mai puțin cu 0,3 p.p., volumul livrărilor fiind de 68,2 mil. dolari, cu 8,2% mai mult comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 106,6 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,9% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 5,6%. O pondere importantă o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,7% din total export, însumând 51 mil. dolari, fiind cu 33,2% mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, pe când, uleiurile esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 1,3% din total export, însumând 25,1 mil. dolari, fiind cu 19,1% mai puțin față de perioada similară a anului trecut. Importurile după ţările de origine În ianuarie-octombrie 2017 volumul importurilor din ţările Uniunii Europene s-a majorat cu 319,6 mil. dolari (+19,7%), din alte ţări – cu 173,3 mil. dolari (+21,1%), și din ţările CSI – cu 136,4 mil. dolari (+16,5%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în ianuarie-octombrie 2016 şi 2017 (ponderea în total import)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 1945,1 mil. dolari, cu 19,7% mai mult decât în ianuarie-octombrie 2016, deţinând o pondere de 49,8% în total importuri (+0,2 p.p.). Astfel, importurile din această grupă de țări au contribuit la creșterea totală a importurilor cu 9,8 p.p. Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 563,5 mil. dolari, cu 25,2% mai mult decît în ianuarie-octombrie 2016, Germania – 319 mil.

34

dolari (+22,1%), Italia – 274,9 mil. dolari (+17,1%), Polonia – 133,1 mil. dolari (+25,9%), Franţa – 93,6 mil. dolari (+24,1%), Ungaria – 81,5 mil. dolari (+22,2%) aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova. Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 964,4 mil. dolari, în creștere cu 16,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, care echivalează cu o cotă de 24,7% în total import (-0,6 p.p.). Ca rezultat, importurile din această regiune au influențat 4,2 p.p. din creșterea totală a importurilor. Printre acestea se remarcă importurile din Federaţia Rusă - în valoare de 442,9 mil. dolari, cu 5,1% mai mult faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016, din Ucraina – 419 mil. dolari (+32,6%) şi Belarus – 95,3 mil. dolari (+12,8%), respectiv. Importurile din alte ţări în ianuarie-octombrie 2017 au înregistrat o creştere cu 21,1% în comparaţie cu perioada similară a anului 2016, contribuind la creșterea totală a importurilor cu 5,3 p.p. Volumul acestor importuri a constituit 995,2 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,5% în total import (+0,4 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de 404,6 mil. dolari (+28,7%), Turcia – 246,3 mil. dolari (+10,8%), Statele Unite ale Americii – 59,5 mil. dolari (+33,8%). Importurile pe grupe de mărfuri În ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016, au crescut importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+81,8 mil. dolari); energie electrică (+51,4 mil. dolari); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+37,8 mil. dolari); produse medicinale și farmaceutice (+36 mil. dolari); vehicule rutiere (+31,6 mil. dolari); alte articole diverse (+29,5 mil. dolari); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+28 mil. dolari); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+26,6 mil. dolari); îmbrăcaminte și accesorii (+25,3 mil. dolari); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+24,3 mil. dolari); metale neferoase (+23,7 mil. dolari); fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe (+19,3 mil. dolari); încălțăminte (+14,5 mil. dolari); etc. Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obținute din gaz – cu 23,6 mil. dolari; cauciuc prelucrat – cu 3,1 mil. dolari; etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-octombrie 2016-2017

mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru

funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

35

Comparativ cu ianuarie-octombrie 2016, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a

crescut cu 23,5%, însumând 863,6 mil. dolari şi o pondere de 22,1% în volumul total al importurilor.

Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de

maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 6,6%, în valoare de 256,7 mil. dolari (majorându-se cu

17,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), vehicule rutiere – 5,2%, însumând 203,2 mil.

dolari (+18,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), maşini şi aparate specializate pentru

industriile specifice – 3,4%, în valoare de 132 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii

generale – 3,2%, însumând 123,6 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2,3%, în

valoare de 89 mil. dolari.

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 816,1 mil.

dolari (cu 13,5% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 20,9%. În cadrul

acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile –

5,8% din total importuri, în valoare de 228,3 mil. dolari, articole prelucrate din metal – 2,9%, în valoare

de 114,4 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – 2,5%, în valoare de 97,3 mil. dolari, fier şi oţel –

2,4%, în valoare de 93,9 mil. dolari, hârtie, carton și articole din pastă de celuloză - 1,8%, în valoare de

71,8 mil. dolari, metale neferoase – 1,8%, în valoare de 68,5 mil. dolari.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 15,5% în

total importuri. Volumul acestor importuri în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 603,4 mil. dolari şi s-a

majorat cu 25,4% faţă de ianuarie-octombrie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi

produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 9,9% (+0,6

p.p.), însumând 384,9 mil.dolari, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 3,8% (-1,4 p.p.),

însumând 146,9 mil.dolari.

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 600,2 mil. dolari, fiind în creștere cu 15,2%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 15,4%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice - 4,6% din total importuri, în valoare de 178,2 mil. dolari, alte materiale și produse chimice – 2,4% din total, în valoare de 93,5 mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,3% din total, în valoare de 91,2 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 2,1% din total, în valoare de 81,4 mil. dolari, îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,4% din total, în valoare de 55,8 mil. dolari. Volumul importului de articole manufacturate diverse în ianuarie-octombrie 2017 a însumat 418,2 mil. dolari, cu 29,7% mai mult faţă de volumul importat în ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 10,7%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de alte articole diverse – 3,7% din total importuri, în valoare de 145,4 mil. dolari, precum şi îmbrăcăminte și accesorii – 2,8% din total importuri, în valoare de 108,3 mil. dolari. Importurile de produse alimentare şi animale vii în ianuarie-octombrie 2017 au însumat 401,8 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,5% comparativ cu ianuarie-octombrie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 10,3%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămân legumele şi fructele, cu 2,1% din total importuri, în valoare de 81,6 mil.dolari; produse și preparate alimentare diverse – 1,5% din total, însumând 57,1 mil.dolari; cerealele şi preparatele pe bază de cereale – 1,4% din total, însumând 53,7 mil.dolari. Persoanele fizice au importat în ianuarie-octombrie 2017 mărfuri și produse în valoare de 161,8 mil. dolari, de 2,3 ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2016. Majorarea

36

importurilor a fost determinată de creşterea livrărilor de autoturisme (de 2,7 ori), cărora le-au revenit 87,1% din importurile realizate de persoanele fizice.

VI. Sfera socială

Numărul șomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii în trimestrul III 2017 a fost de 44,6 mii, fiind cu 5,9 mii persoane mai mare față de trimestrul III 2016. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 55,3% din total numărul de șomeri, la fel și persoanele din mediul urban – 77,3%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) conform BIM la nivel de ţară a înregistrat 3,4%, comparativ cu 2,9% în trimestrul III 2016. Au fost înregistrate disparităţi semnificative între rata şomajului în mediul urban şi cel rural (respectiv, 5,8% și 1,4%). Rata şomajului la bărbaţi a constituit 3,7% şi la femei – 3,1%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 12,6%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a fost de 7,7%. La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-noiembrie 2017 au fost înregistrați 38,3 mii șomeri, fiind cu 14,4% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 15,6 mii şomeri, cu 1,8% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj 4,2 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 22,5% faţă de ianuarie-noiembrie 2016. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-noiembrie 2017 a constituit 1360,6 lei, marcându-se o creştere neânsemnată de 0,5% faţă de perioada similară a anului 2016. Veniturile medii lunare disponibile ale populației în trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2224,4 lei, fiind cu 6,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În termeni reali veniturile populaţiei s-au diminuat cu 0,5%. Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 43,5% din veniturile totale disponibile (cu 1,9 p.p. mai mult faţă de trimestrul III 2016), veniturile din prestaţiile sociale – 25,8% ( +1,5 p.p.), inclusiv pensiile – 22,3% (+1,1 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) – 14,6% (-1,5 p.p.), veniturile din activitatea individuală agricolă – 8% (+0,4 p.p.), iar cele din activitatea individuală non-agricolă – 4,4% (-2,6 p.p.). Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere cu 4,6% în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În termeni reali cheltuielile populaţiei s-au diminuat în medie cu 2,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 43% (cu 1,7 p.p. mai mult faţă de trimestrul III 2016), pentru întreţinerea locuinţei – 19,8% (+1,8 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,8% (a rămas la același nivel față de trim.III 2016), pentru sănătate – 5,7% (-1,7 p.p.), pentru diverse – 4,3% (+0,2 p.p.), pentru comunicaţii - 4,2% (- 0,1p.p.), pentru dotarea locuinţei - 4% (-0,1 p.p.) și transport – 3,5% (-0,8 p.p.).

37

VII. REGIMUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova, intrarea mărfurilor şi mijloacelor de

transport prin frontiera vamală se efectuează în functie de regimul vamal ales. Legislaţia

Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi suspensive.

Regimurile vamale definitive includ exportul şi importul. Regimurile vamale suspensive, sunt

operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile

de import sau de export în cadrul tranzacţiilor de comerţ extern.

Regimurile suspensive includ: admiterea temporară; perfecţionare activă; perfecţionare pasivă;

antrepozit vamal; tranzit; transformare sub control vamal;

Regimul vamal suspensiv prevede depunerea unei garanţii ce asigură stingerea obligaţiei

vamale ce ar putea apărea ulterior.

Actele normative care reglementează regimul vamal sunt:

Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, cu modiificarile si completarile ulterioare; Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii

Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002; Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din

25.07.2017 și alte acte legislative și normative. Legea Nr.288 din 15.12.2017, publicată în M.O. Nr.464-470, cu priviere la modificarea şi

completarea unor acte legislative, Articolul 9. Principiile generale de organizare a Serviciului Vamal;

Legea Nr.295, din 21.12.2017, publicată in M.O. Nr.7-17, art Nr : 58, data intrării in vigoare: 12.01.2018 cu priviere la modificarea şi completarea unor acte legislative, Art. VI, modificarea si completarea Codului Vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare.

VIII. RELAȚIILE COMERCIALE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UE

Cadrul juridic pentru cooperarea dintre RM şi UE este reprezentat de Acordul de Asociere RM-

UE ce cuprinde și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA- Deep and

Comprehensive Free Trade Area), semnat în luna iunie a anului 2014 și aplicat provizoriu din

septembrie 2014, când RM a început să beneficieze de avantajele DCFTA. Prevederile

acordului au intrat în aplicare deplină în luna iulie 2016, stabilind și relațiile comerciale dintre

RM și UE, determinate prin zona de liber schimb prevăzută de DCFTA, ca parte a acordului de

asociere.

DCFTA stabilește o zonă de liber schimb comercial intre RM și UE în conformitate cu principiile

OMC și prevede: eliminarea taxelor de import pentru majoritatea bunurilor comercializate între

UE și RM, furnizarea unui acces lărgit pe piața serviciilor pentru ambii parteneri și posibilitatea

înființării de către companiile din UE și RM a sucursalelor pe criterii nediscriminatorii, primind

același tratament ca și companiile autohtone.

38

După intrarea în vigoare a DCFTA, - perpetuarea instabilității politice în Republica

Moldova, concomitent cu evidențierea unei conjuncturi economice naționale/regionale mai

puțin favorabile (criza bancară, furtul miliardului, devalorizarea leului, aprecierea dolarului,

condiții climaterice nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la unele produse, etc.) s-au

reflectat negativ asupra performanței comerciale a țării în primii doi ani de implementare

a DCFTA. Performanța fiind afectată și așa de menținerea de către Federația Rusă a măsurilor

restrictive de ordin tarifar și netarifar față de Republica Moldova (cu mici excepţii de ordin

subiectiv pentru anumiţi agenţi economici), dar și de tensiunile geopolitice din regiune (conflict

armat în estul Ucrainei, sancțiuni economice și restricții comerciale reciproce între UE și

Federația Rusă).

Totodată, se apreciază faptul că cea mai mare parte a avantajelor tarifare existau în cadrul

precedentului regim tarifar unilateral ATP (Preferințe Comerciale Autonome). Prin urmare, în

cadrul DCFTA nu a avut loc o reducere dramatică a tarifelor (excepție fiind produsele

contingentate care cad sub incidența prețurilor de intrare și a mecanismului contra eludării)

care ar fi dus la o ulterioară ”explozie” a exporturilor. Pe de altă parte, valorificarea tuturor

avantajelor comerciale obținute pe parcurs (GSP, ATP și ulterior DCFTA) a devenit posibilă

odată cu extinderea angajamentelor nu doar în profil tarifar, ci pe toate componentele

netarifare ale DCFTA. Cu toate acestea, adaptarea la noile circumstanțe necesită o perioadă

mai lungă de timp.

În aceste condiții, datele oficiale indică o evoluție descendentă a exporturilor în termeni valorici

(-2,3%) pentru anul 2015, în lumina șocurilor menționate mai sus, ca apoi în anul 2016, după

atenuarea constrângerilor menționate, exporturile Republicii Moldova către UE să revină pe

ritm de creștere, depășind cu 6,9% nivelul din anul 2014.

Cel mai mult de pe urma DCFTA au beneficiat produsele agroalimentare, care au constituit

miza inițială. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în

perioada de referință, reușind să compenseze într-o oarecare măsură pierderea piețelor din

Est. Totodată, în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către

UE au înregistrat creșteri.

Astfel, în mod firesc, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este

reprezentat de produsele contingentate care cad sub incidența mecanismului contra eludării,

unde urmărim o valorificare superioară a contingentelor alocate (grâu, porumb, orz, zahăr),

fapt ce indică un potențial de export superior nivelelor admise. De asemenea, se constată

evoluția spectaculoasă a exportului de produse care se includ în categoria cerealelor

procesate (alcool etilic). La fel, este apreciabilă evoluția exportului de vin, contingentul fiind

anulat, dar și a mierii naturale, care la fel mai face parte din puținele produse de origine

animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și

care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate practic în totalitate cotele

pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ

cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare cu 2,5% în

39

perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri

pentru 68% din exporturile non-agricole în UE. Topul categoriile de produse non-agricole care

au înregistrat cele mai mari diminuări la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei

textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii.

Profilul geografic al exporturilor indică o evoluție pozitivă pentru 7 din 10 cele mai importante

țări UE unde ajung exporturile din Republica Moldova. În mod evident, cel mai important

partener comercial din această regiune, dar și în general, rămâne ROMÂNIA, cu o pondere de

25% în total export al țării, aceasta fiind urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și

respectiv 6,2%.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare

din UE, tabloul indică o evoluție contrară. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE

a înregistrat o scădere a acestora de 15% în perioada de referință. Cele mai multe produse

care au înregistrat diminuări sunt inclusiv direct concurente cu produsele autohtone (alcool

etilic nedenaturat, cartofi, păsări vii, lapte și smântână concentrate, brânză și caș). De cealaltă

parte, au fost înregistrate majorări ale importurilor de zahăr, bere și carne de pasăre. Totodată,

evoluțiile pozitive ale unor importuri au fost determinate de necesitățile de dezvoltare ale

sectoarelor fitotehnic și zootehnic (semințe de floarea soarelui și porumb destinate

însămânțării sau ouă de pasăre fecundate). Toate acestea indică asupra inconsistenței

argumentelor existente în favoarea teoriei invaziei produselor europene.

- În pofida existenței unui șir de constrângeri, impactul pozitiv al DCFTA asupra fluxurilor

comerciale înregistrate de către Republica Moldova în raport cu UE, demonstrează

viabilitatea supozițiilor ce vizau oportunitatea negocierii unui astfel de acord.

- Este însă cert faptul că potențialul DCFTA rămâne în continuare nevalorificat, fapt ce

indică necesitatea consolidării eforturilor instituționale în implementarea tuturor

angajamentelor asumate.

IX. RELATIILE ECONOMICE ROMANIA-REPUBLICA MOLDOVA

România este primul partener comercial al Republicii Moldova.

La 31.12.2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova a fost de 1740,1 milioane USD, din care exportul a fost de 1061,7 milioane USD, iar importul 678,4 milioane USD, soldul fiind de 383,3 milioane USD în favoarea României.

Față de aceeași perioadă a anului 2016, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 25,8%, din care exportul a crescut cu 27,6%, iar importul a crescut cu 23,0%.

La 31.12.2017 în comerțul României cu țările necomunitare, Republica Moldova ocupa locul 4 la export (pondere de 6.29%) și locul 7 la import (pondere de 3.31%).

40

Nr. crt. Categoria de marfă Mil. USD Pondere Mil. USD Pondere

EXPORT % IMPORT % TOTAL 1061.70 100% 678.40 100% din care:

1 Animale vii si produse ale regnului animal 22.60 2.1% 3.97 0.6%

2 Produse ale regnului vegetal 37.20 3.5% 129.66 19.1% 3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 1.20 0.1% 1.72 0.3% 4 Produse alimentare, bauturi, tutun 36.36 3.4% 45.78 6.7% 5 Produse minerale 369.08 34.8% 4.61 0.7%

6 Produse ale industriei chimice si conexe 105.42 9.9% 1.43 0.2%

7 Mase plastice, cauciuc si articole conexe 58.62 5.5% 4.56 0.7%

8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 8.18 0.8% 0.40 0.1%

9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 17.28 1.6% 1.21 0.2%

10 Pasta lemn, hartie, carton si art conexe 13.93 1.3% 3.00 0.4%

11 Materii textile si art. din acestea 40.57 3.8% 44.11 6.5%

12 Incaltaminte, palarii, umbrele bastoane 3.99 0.4% 17.17 2.5%

13 Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica 14.06 1.3% 25.50 3.8%

14 Perle, pietre si metale pretioase, bijuterii

15 Metale comune si articole metalice 63.58 6.0% 111.17 16.4%

16 Masini, aparate, echipamente electrice 191.64 18.1% 259.20 38.2%

17 Vehicule,aeronave si echipamente transport 35.56 3.3% 1.86 0.3%

18 Aparate optice, foto si de masura 16.54 1.6% 0.53 0.1% 20 Marfuri si produse diverse 23.60 2.2% 22.43 3.3% 21 Alte marfuri 2.56 0.2% 0.00 0.0%

Investiţii de capital din Republica Moldova La 30 iunie 2017 erau înregistrate în România un număr de 5014 societăți mixte cu participare de capital din Republica Moldova (2,32% din totalul firmelor cu participare străină) cu un capital total investit de 48,1 milioane USD. Astfel, Republica Moldova ocupa, la 31 mai 2017, locul 45 în topul investitorilor străini în România.

41

X. ADRESE UTILE

Ministerul Economiei și Infrastructurii www.mec.gov.md Ministerul Finanţelor www.mf.gov.md Ministerul Justiţiei www.justice.gov.md Ministerul Afacerilor Interne www.mai.gov.md Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene www.mfa.gov.md Ministerul Apărării www.army.md Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării www.mc.gov.md www.edu.gov.md www.mts.gov.md Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale www.mmpsf.gov.md www.ms.gov.md Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului www.madrm.gov.md