1

RRREEEPPPUUUBBBLLLIIICCCAAA CCCAAAMMMEEERRRUUUNNN

IIINNNDDDRRRUUUMMMAAARRR DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII

(2009)

2

CUPRINSCCUUPPRRIINNSS Pagina PPaaggiinnaa III... IIInnnfffooorrrmmmaaatttiiiiii gggeeennneeerrraaallleee 333 DDDeeennnuuummmiiirrreeeaaa ooofffiiiccciiiaaalllaaa 333 CCCaaapppiiitttaaalllaaa 333 SSSiiisssttteeemmmuuulll pppooollliiitttiiiccc 333 OOOrrrgggaaannniiizzzaaarrreeeaaa ssstttaaatttaaalllaaa 333 SSSeeefffuuulll ssstttaaatttuuullluuuiii 444 PPPuuuttteeerrreeeaaa llleeegggiiissslllaaatttiiivvvaaa 444 PPPuuuttteeerrreeeaaa eeexxxeeecccuuutttiiivvvaaa 444 OOOrrrgggaaannniiizzzaaarrreeeaaa aaadddmmmiiinnniiissstttrrraaatttiiivvvaaa 555 SSSuuuppprrraaafffaaatttaaa sssiii vvveeeccciiinnniii 555 CCCllliiimmmaaattt 666 PPPooopppuuulllaaatttiiiaaa 666 LLLiiimmmbbbiii vvvooorrrbbbiiittteee 777 OOOrrreeellleee dddeee aaafffaaaccceeerrriii 888 SSSaaarrrbbbaaatttooorrriii pppuuubbbllliiiccceee 888 IIInnnfffrrraaassstttrrruuuccctttuuurrraaa tttrrraaannnssspppooorrrtttuuurrriii 888 OOOrrraaa lllooocccaaalllaaa 999 MMMooonnneeedddaaa 999 PPPrrroooccceeeddduuurrraaa dddeee iiinnntttrrraaarrreee iiinnn RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn 999 SSSfffaaatttuuurrriii ppprrraaaccctttiiiccceee pppeeennntttrrruuu oooaaammmeeennniiiiii dddeee aaafffaaaccceeerrriii 111111 CCCeee eeesssttteee nnneeeccceeesssaaarrr aaa fffiii cccuuunnnooossscccuuuttt iiinnnaaaiiinnnttteee dddeee nnneeegggoooccciiieeerrreee 111222

IIIIII... EEEcccooonnnooommmiiiaaa 13 CCCooonnnsssiiidddeeerrraaatttiii iii gggeeennneeerrraaallleee 111333 PPPrrriiinnnccciiipppaaallleeellleee rrreeesssuuurrrssseee nnnaaatttuuurrraaallleee 111444 PPPrrroooddduuusssuuulll IIInnnttteeerrrnnn BBBrrruuuttt 111444 IIInnndddiiicccaaatttooorrriii eeecccooonnnooommmiiiccciii dddeee rrraaammmuuurrraaa 111555 CCCooommmeeerrrtttuuulll eeexxxttteeerrriiiooorrr 111555 PPPrrroooccceeeddduuurrriii ccceee tttrrreeebbbuuuiiieee rrreeessspppeeeccctttaaattteee lllaaa iiimmmpppooorrrttt///eeexxxpppooorrrttt 111666 SSSiiisssttteeemmmuuulll tttaaarrriiifffaaarrr 222444 RRReeegggiiimmmuuulll iiinnnvvveeessstttiiitttiii iiilllooorrr 222888I

IIRRReeelllaaatttiii iiillleee RRRooommmaaannniiieeeiii cccuuu RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn 333333

IIIIIIIII... AAAlllttteee aaassspppeeecccttteee 333444 ZZZooonnneee lll iiibbbeeerrreee 333444

IIIVVV... PPPooollliiitttiiicccaaa iiinnn dddooommmeeennniiiuuulll rrreeelllaaatttiiiiiilllooorrr cccooommmeeerrrccciiiaaallleee 333555 PPPooollliiitttiiicccaaa cccooommmeeerrrccciiiaaalllaaa sssiii pppaaarrrttteeennneeerrriii eeexxxttteeerrrnnniii 333555 RRReeelllaaatttiii iii llleee cccooommmeeerrrccciiiaaallleee iiinnn ppplllaaannn rrreeegggiiiooonnnaaalll 333777 RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn sssiii NNNooouuulll PPPaaarrrttteeennneeerrriiiaaattt EEEcccooonnnooommmiiiccc pppeeennntttrrruuu DDDeeezzzvvvooollltttaaarrreeeaaa AAAfffrrriiiccciiiiii (((NNNEEEPPPAAADDD))) 333888 RRReeelllaaatttiii iii llleee cccuuu UUUnnniiiuuunnneeeaaa EEEuuurrrooopppeeeaaannnaaa 333999 EEEllleeemmmeeennnttteee dddeee mmmaaarrrkkkeeetttiiinnnggg 444111 VVV... AAAdddrrreeessseee uuutttiiillleee 444222

3

III... IIInnnfffooorrrmmmaaatttiiiiii gggeeennneeerrraaallleee

DDDeeennnuuummmiiirrreeeaaa ooofffiiiccciiiaaalllaaa: Republica Camerun CCCaaapppiiitttaaalllaaa: Yaoundé IIImmmnnnuuulll nnnaaatttiiiooonnnaaalll::: « Chère patrie; terre chérie » « Cameroun berceau de nos ancètres, va debout et jaloux de ta liberté, comme un soleil ton drapeau fier doit etre, un symbole ardent de foi et d'unité » MMMooottttttooo nnnaaatttiiiooonnnaaalll: " Paix – Travail - Patrie " SSSiiisssttteeemmmuuulll pppooollliiitttiiiccc: Republica unitara cu un regim Prezidential multipartinic. Presedinte este ales in mod democratic (partidele de opozitie au fost leaglizate in 1990). OOOrrrgggaaannniiizzzaaarrreeeaaa ssstttaaatttaaalllaaa: Republica Camerun este un stat constituit, in principal, pe baza a sase entitati dominante (triburi majore: Camerunezi din zona muntoasa 31%, Bantu din zona ecuatoriala 19%, Kirdi 11%, Fulani 10%, Bantu din zona nord-vest 8%, Nigritic din zona de est 7%, alti africani 13%, ne-africani mai putin de 1%). Tara are, in structura sa administrativa, 10 regiuni, fiecare dintre acestea fiind condusa de cate un guvern local.

4

Republica Camerun este condusa de un Guvern numit de Presedintele tarii, la propunerea Primului ministru. SSSeeefffuuulll ssstttaaatttuuullluuuiii: Este, in prezent, domnul Paul BIYA (nascut la 13 februarie 1933 in localitatea MVOMEKA’A/Provinica de Sud/Camerun), ales prin vot popular (6 noiembrie 1982) pentru un mandat de 7 ani si reales la 11 octombrie 2004 (cu un procentaj de 70,8%). Urmatoarele alegeri prezidentiale vor avea loc in octombrie 2011. PPPuuuttteeerrreeeaaa llleeegggiiissslllaaatttiiivvvaaa: Este exercitata de Adunarea Nationala a Republicii Camerun, care are un numar de 180 membri (apartinand, in principal, celor 3 partide care domina scena politica/Partidul Democratic al Poporului din Camerun 133 locuri; Frontul Social Democrat 21 locuri; Uniunea Democratica a Camerunului 5 locuri; alte partide 21 locuri). Ultimile alegeri pentru Adunarea Nationala s-au desfasurat la 22 iulie 2007. Desi Consitutia prevede ca puterea legislativa sa fie organizata sub forma de Parlament cu doua camere (Adunarea Nationala si Senat), pana in prezent nu s-a trecut la implementarea acestei prevederi. PPPuuuttteeerrreeeaaa eeexxxeeecccuuutttiiivvvaaa: Este exercitata de un Cabinet numit de Presedintele tarii, la propunerea Primului ministru. De la 8 decembrie 2004, Primul ministru al Guvernului Republicii Camerun este domnul Ephraim INONI. Numarul de membri ai guvernului (format la 8 decembrie 2004): 33 Mandatul membrilor Guvernului este pentru o perioada de 5 ani.

5

OOOrrrgggaaannniiizzzaaarrreeeaaa aaadddmmmiiinnniiissstttrrraaatttiiivvvaaa:

In componenta Republicii Camerun intra 10 regiuni. Fiecare regiune are capitala proprie. Regiuni: Adamaoua, Centru, Est, Extrem-Nord, Litoral, Nord, Nord-Vest, Vest, Sud, Sud-Vest. SSSuuuppprrraaafffaaatttaaa sssiii vvveeeccciiinnniiiiii: Cu un teritoriu de 475.440 km2 (din care 6.000 k m2 acoperiti de ape) Republica Camerun este unul din statele africane cu intindere medie fiind situat intre 6 00

N, 12 00 W, suprafata sa fiind aproape de doua ori mai mare decat cea a Romaniei. La granita de nord-vest, se invecineaza cu Republica Federala Nigeria (1.690 km), in nord-est cu Republica Ciad (1.094 km), la vest cu Oceanul Atlantic (Golful Biafrei/320 km), la sud cu Guineea Ecuatoriala (189 km), Gabon (298 km) si Congo (523 km), iar la vest cu Republica Africa Centrala (797 km). In 2004, din totalul suprafetei 12,81% era teren arabil, 2,58% ocupat de culturi permanente, iar 84,61% avea utilizari diverse.

6

CCCllliiimmmaaattt: Variaza functie de teren, de la tropical in lungul costei atlantice la semi-arid si foarte cald in partea de nord. In perioada decembrie-martie clima este uscata.

Din aprilie pana in noiembrie sezonul majoritar este cel ploios, cu umiditate ridicata si varfuri de averse care acopera perioadele: aprilie-mai si respectiv august-septembrie. Temperaturile pot atinge 45-460 C, in sezonul uscat (in partea de nord), cele minime situandu-se intre 10 - 150 C in regiunile muntoase. PPPooopppuuulllaaatttiiiaaa: Conform ultimelor date statistice (estimari iulie 2008), populatia acestei tari este de 18.467. 692 milioane locuitori. Rata de crestere a populatiei (estimari 2008): 2,218% pe an (in scadere). Rata natalitatii (estimari iulie 2008): 34,09 nasteri/1.000 locuitori (in scadere fata de anul anterior). Media de viata: 53,3 ani (in progresie fata de anul precedent).

Grupuri etnice: Beti-Fang 19,6% ; Bamileke si Bamoun 18,5% ; Douala, Lumdu si Bassa 14,7% ; Peuls 9,6% ; Tikar 7,4% ; Mandara 5,7% ; Maka 4,9 % ; Chamba 2,4% ; Mbum 1,3% si Haoussa 1,2%. Capitala tarii, orasul Yaoundé, are o poulatie estimata la cca. 1,45 mil. locuitori. Intre cele mai populate orase figureaza: Douala (port la Oceanul Atlantic/1,5 milioane locuitori); Bamenda (nord-vest); Garoua (nord); Kouseri (nordul-extrem).

7

RRReeellliiigggiiieee: In Camerun se garanteaza si asigura, conform prevederilor constitutionale, manifestarea libera si neangradita a vietii spirituale a cetatenilor.

Religiile cele mai reprezentative, sub aspectul confesiunii declarate si practicate, sunt: credinciosi indigeni (40%), crestini (40%), musulmani (20%). LLLiiimmmbbbiii vvvooorrrbbbiiittteee: In Camerun limbile oficial utilizate, pe intregul teritoriu, sunt franceza si engleza. Functie de zona se mai vorbesc alte 24 dialecte africane majore.

8

OOOrrreeellleee dddeee aaafffaaaccceeerrriii:

Saptamana de lucru standard in Camerun, pentru administratia guvernamentala, este de luni pana vineri, de la orele 7:30 - 12:15 si respectiv 14,30 – 17,45. SSSaaarrrbbbaaatttooorrriii pppuuubbbllliiiccceee: In Republica Camerun vor fi celebrate urmatoarele sarbatori publice (2008):

Anul nou 1 ianuarie Sarbatoarea Tineretului 11 februarie Sarbatoarea Pastelui 21 - 23 martie Ziua muncii 1 mai Ziua de Inaltare 1 mai Ziua Bancilor 2 mai Ziua Nationala 20 mai Sfarsitul Ramadanului 2 octombrie Eid ul Adha (Festivalul Sacrificiului) 9 decembrie Sarbatoarea Craciunului 25 decembrie

IIInnnfffrrraaassstttrrruuuccctttuuurrraaa tttrrraaannnssspppooorrrtttuuurrriii : Republica Camerun nu are - inca, o infrastructura de transporturi adecvata necesitatilor. Cu acces la Oceanul Atlantic dispune doar de un port mare, - Douala, (3,7 milioane tone/an), prin care se deruleaza aproape integral fluxul de marfuri transportate pe cale maritima. Mai dispune de un port la ocean – Kribi (capacitate 400 mii tone/an) si de unul fluvial – Garoua (14,4 mii tone/an). Principalele aeroporturi internationale: Douala si Yaoundé. Mai exista un numar 45 aerporturi interne, fara importanta (singurul care are pista asfaltata fiind cel care deserveste orasul Garoua).

Reteaua rutiera: este slab dezvoltata (comparativ cu suprafata tarii), avand 50.000 km, din care numai 5.000 km sunt pavati. Reteaua de cai ferate: cuprinde 987 km (ecartament 1 m) si este deservita de Compania Nationala de Cai Ferate. Reteaua este slab dotata si nu beneficiaza de un suport financiar adecvat intretinerii/dezvoltarii acesteia. Reteaua de transport urban: in special in capitala tarii si Douala este bine dezvoltata, utilizandu-se sistemul de transport taxi si microbuze. Transportul interurban se efectueaza cu autobuzul.

9

OOOrrraaa lllooocccaaalllaaa: Pe intreg teritoriul Republicii Camerun opereaza ora GMT + 1, pe tot parcursul anului calendaristic. MMMooonnneeedddaaa: Moneda nationala a Republicii Camerun este Francul CFA emis de Banca Statelor din Africa Centrala (cod: XAF). Cursul oficial de schimb la 20 septembrie 2008: 1 USD = 463,15 FCFA (1 Euro = 656 FCFA). PPPrrroooccceeeddduuurrraaa dddeee iiinnntttrrraaarrreee iiinnn CCCaaammmeeerrruuunnn: Pentru obtinerea vizei de intrare, in Camerun, sunt necesare urmatoarele documente/ formalitati: Viza turistica:

pasaport valabil – minimum 6 luni; formular de solicitare acordare viza (obtenabil la

10

ambasadele/consulatele Republicii Camerun – pentru Romania/Paris, sau pe site-ul acestora pe Internet); 2 fotografii ale solicitantului; taxa viza: 98 $/pentru viza multipla valabila 90 zile sau 196 $/pentru viza multipla cu valabilitate 6 luni (nu se accepta CEC-uri); copie bilet avion dus-intors; copie a extrasului de cont bancar al aplicantului, care sa confirme disponibilitatea fondurilor necesare deplasarii.

Viza de afaceri: In afara documentelor mentionate la viza turistica mai sunt necesare :

• scrisoare de invitatie oficiala de la partenerul camerunez. Viza privata: In cazul in care aplicantul voiajeaza pentru a vizita o familie de prieteni/rude trebuie prezentata o scrisore de invitatie care sa poarte aprobarea/stampila Srviciului de Emigrare al acestei tari. Viza de lucru : In afara documentelor sus-mentionate se solicita prezentarea contractului de munca avizat de Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale din Camerun. Vizitatorii care se deplaseaza in autoturism sau alt mijloc de transport motorizat trebuie sa prezine, in plus fata de documentele sus-amintite :

∗ un permis de conducere international ; ∗ un carnet al autoturismului care confirma trecerea frontierei statului

din care provine ; ∗ certificatul de inmatriculare al autovehiculului ; ∗ o copie a asigurarii autovehiculului impotriva tuturor riscurilor

(CASCO) ; ∗ o garantie bancara echivalenta cu 500.000 F.CFA sau o alta asigurare

similara pentru cazul in care este necesara repatrierea.

11

Beneficiarul vizei de intrare in Camerun trebuie sa prezinte la sosirea in aceasta tara, un Certificat de vaccinare internationala valid (febra galbena). Este recomandabil sa fie efectuat si vaccinul impotriva hepatitei tip B. Adresa anbasadei Republicii Camerun la Paris este: Ambassade de la République du Cameroun 73, rue d'Auteuil 75016 City: Paris Phone: 01.47.43.98.33 Fax: 01.46.51.24.52 Taxa de aeroport la plecare de pe aeroporturile din in Camerun : 10.000 Franci Camerunezi pentru zboruri internationale, respectiv 500 Franci camerunezi pentru zboruri nationale. SSSfffaaatttuuurrriii ppprrraaaccctttiiiccceee pppeeennntttrrruuu oooaaammmeeennniiiiii dddeee aaafffaaaccceeerrriii cccaaarrreee ssseee dddeeeppplllaaassseeeaaazzzaaa iiinnn CCCaaammmeeerrruuunnn:

Evitati sa dati curs oricarei propuneri scrise, sau primita prin corespondenta email, sosita din aceasta tara si care uneori pare foarte tentanta (recuperarea unor sume de bani importante provenite din proiecte mai vechi, etc.). Asemenea propuneri apartin unor retele de „asa zisi oameni de afaceri”, toate fiind montaje ale unor persoane de origine nigeriana, aflate ilegal in Camerun si nu vizeaza decat escrocarea partenerilor straini. Pentru verificarea veridicitatii unor asemenea propuneri apelati la sprijinul ambasadei si biroului comercial al Romaniei care acopera zona (Abuja/Lagos – Nigeria).

Atentie inclusiv la solicitarile de intrare intr-o afacere, care pare in mod normal „de anvergura”. O mare majoritate a persoanelor/companiilor care trimit asemenea propuneri sunt cetateni de origine nigeriana/liberiana/sierra leoneza, care traiesc ilegal in aceasta tara si care nu urmaresc decat obtinerea unei vize de intrare in Romania, cautand conexiuni pentru a incerca sa emigreze ilegal catre tarile membre UE, sau escrocarea partenerului strain. Verificarea unor asemnea solicitari poate fi efectuata conform celor anterior mentionate.

12

La intrarea pe teritoriul Republicii Camerun, se recomanda schimbarea valutei la banci. Evitati efectuarea schimbului „la negru”, in majoritatea cazurilor veti fi escrocati.

Atentie la aglomeratia care se formeaza, in general, la iesirea din aeroporturile din Yaoundé/Douala. In aceasta zona opereaza multi hoti de buzunare, in majoritate persoane de alta nationalitate, care traiesc ilegal in aceasta tara.

In cazul in care nu aveti un aranjament cu partenerul privind preluarea de la aeroport, se recomanda utilizarea serviciilor de taxi. Nu va urcati in taxi pana cand nu agreati cu soferul pretul cursei. Taxiurile nu sunt prevazute cu aparate de taxare si nu pot fi obtinute chitante pentru serviciile prestate.

Toate hotelurile solicita la cazare depunerea, in avans, a unei garantii (depozit), de regula minim una noapte de persoana. Se accepta atat numerar (F.CFA sau US$/Euro) cat si oricare din cartile de credit recunoscute pe plan international. Rezervarea camerei la hotel se face, de regula, in avans si numai pe baza unui card bancar.

Orice apel pe telefonul din camera de hotel se plateste, chiar daca apelul este local.

Plata cumparaturilor efectuate in magazine se face in moneda locala. Toate paginile pe internet ale institutiilor publice, sunt redactate in

limba oficiala (in general in franceza). Idem cele ale companiilor, agentiilor, asociatiilor profesionale, etc. CCCeee eeesssttteee nnneeeccceeesssaaarrr sssaaa c ccuuunnnoooaaasssttteeetttiii iiinnnaaaiiinnnttteee dddeee nnneeegggoooccciiieeerrreee:

Pentru initierea unor contacte preliminare, se recomanda studierea paginii web a companiei vizate si transmiterea informatiilor si ofertelor preliminare catre departamentul de marketing al acesteia.

In mediul de afaceri local, formulele protocolare de adresare sunt „Madmoisselle.”, „Madame”, „Monsieur”, urmate de numele de familie, sau dupa caz prenume.

De obicei, sunt respectate orele stabilite pentru intalniri, partenerii locali avand o tinuta comerciala de buna reputatie.

Stilurile de negociere sunt oarecum similare celor din Franta. Perceptia si viteza de reactie a partenerilor locali este mult mai redusa

decat cea cunoscuta in Europa. Inarmati-va cu rabdarea necesara. Se recomanda ca ofertele transmise sa fie cat mai concrete si complete, folosind

tehnici moderne de comunicare, precum si cataloage / CD -uri, iar preturile de oferta sa fie in marja celor practicate de alti furnizori pe piata.

13

IIIIII... EEEcccooonnnooommmiiiaaa CCCooonnnsssiiidddeeerrraaatttiiiiii gggeeennneeerrraaallleee: Datorita resurselor sale petroliere si conditiilor favorabile pentru dezvoltarea agriculturii Camerunul are una din cele mai bine dotate economii, din Africa sub-sahariana, in special in ceea ce priveste produsele primare (cacao, banane, cafea, bumbac, produse proaspete, lemn si petrol). Cu toate acestea, economia cameruneza se confrunta cu probleme serioase, similare acelora din tarile slab dezvoltate, cum ar fi structura foarte incarcata a serviciilor administrative si in general un climat care nu incurajeaza in mod expres dezvoltarea activitatii de afaceri. Economia cameruneza nu a scapat „sindromului petrolier” care a antrenat-o, incepand cu 1985, intr-o „recesiune profunda”, cu o scadere accentuata a:

• Produsului Intern Brut: - 30% (intre 1985 si 1993) • Investitiilor publice (de la 450 miliarde F.CFA in 1986-1986 la 30

miliarde F.CFA in 1993-1994) • Activitatii Sectorului petrolier (de la 9 milioane tone in 1984, la 3,5

milioane tone in 1993) Incepand cu 1990, Guvernul camerunez s-a angajat in implementarea unor programe diverse, in cooperare cu FMI si Banca Mondiala, elaborate pentru dezvoltarea investitiilor, cresterea eficientei sectorului agricol, imbunatatirea comertului si recapitalizarea bancilor locale. Devalorizarea Francului CFA (ianuarie 1994) a fost una din masurile care a permis relansarea filierelor agricole si a creeat conditiile de reluare a cresterii in domeniul economic. In iunie 2000, Guvernul camerunez a terminat de implementat masurile unui program se ajustare structurala, sponsorizat de FMI, care vizeaza, in continuare, implementarea unor noi reforme, inclusiv cresterea transparentei bugetare, privatizarea si reducerea saraciei. Reformele structurale au in vedere liberalizarea anumitor sectoare, in special prin intermediul unui program de privatizari si stimularea initiativei private. Reabilitarea sectorului infrastructuri, constituie un obiectiv major pentru aceasta.

14

In ianuarie 2001 Clubul de la Paris a anulat o parte din datoria Republicii Camerun (de la 1,3 miliarde $ la 0,4 miliarde $). Datoria externa a camerunului este, in prezent de 1,26 miliarde $. PPPrrriiinnnccciiipppaaallleeellleee r rreeesssuuurrrssseee nnnaaatttuuurrraaallleee: Petrol, bauxita, minereu de fier, lemn tropical, cafea, cacao, bumbac, cauciuc natural, banane. PPPrrroooddduuusssuuulll IIInnnttteeerrrnnn BBBrrruuuttt (((PPPIIIBBB))): Produsul Intern Brut (2007) : 39,37 miliarde US$ (la rata oficiala de schimb) – in crestere cu peste 100%, fata de anul precedent Produsul Intern Brut (2007) : 20,65 miliarde US$ (la paritatea puterii de cumparare) Rata estimata a cresterii reale (2007) : 3,3 % (cu 0,2% mai redusa decat in anul anterior) Produsul Intern Brut/cap de locuitor (2007) : 2.100 US$ (in scadere cu 300$/cap de locuitor fata de 2006) Investitii fixe (2007): 17,3% din Produsul Intern Brut (cu 0,5% in crestere fata de anul precedent) Procentul populatiei care traieste la limita subzistentei: 48% (estimari 2001) Sectorul agricol In acesta activeaza aproape 70% din populatia activa si asigura 40% din incasarile din exporturi, fiind sectorul esential pentru economia cameruneza. Cultura produselor proaspete a cunoscut, in permanenta, o crestere marcanta comparativ cu cea a produselor agricole clasice, acestea din urma fiind afectate atat de evolutia preturilor pe piata internationala cat si de conditiile climaterice. Sectorul participa cu 19,4% la formarea PIB. Sectorul industrial In cadrul acestuia cel petrolier a constituit motorul al economiei cameruneze, inainte de criza survenita la mijlocul anilor ‘ 80. El a inregistrat un relativ recul, in ciuda cresterii preturilor la titei pe piata internationala, cu o usoara ameliorare, incepand din 2004, cand a fost deschis oleoductul Ciad - Camerun.

15

Sectorul industrial participa cu 51,6% la formarea PIB. Sectorul tertiar In ultimii ani se inregistreaza o reluare a investitiilor, atat in domeniul privat cat si in cel public, cresterea puterii de cumparare a populatiei contribuind la intarirea sectorului tertiar in economie, respectiv a activitatilor de : artizanat, comert, transport si telecomunicatii. Totodata el inglobeaza si sectorul informatiei in care lucreaza o mare parte a populatiei active, in special in zona urbana. Sectorul servicii participa cu 29% la formarea PIB. IIInnndddiiicccaaatttooorrriii eeecccooonnnooommmiiiccciii dddeee rrraaammmuuurrraaa: Rata de crestere a productiei industriale (2007) : 3,5% (fata de 4,3% in 2004) Productia de energie electrica: 4,09 miliarde KWh (2005) – in crestere fata de anul 2004 Consum de energie electrica: 3.435 miliarde KWh (2005) – in crestere cu 1.145 miliarde Kwh fata de anul 2005 Rezerve probate de petrol: 95 milioane barili (2007) Productie petrol: 82.67 barili/zi (2005) Consum de titei: 24.000 barili/zi (2005) Datorie externa: 2,55 miliarde $ (2007) – cu 30% sub cea din 2006 Rezerve in devize si aur: 2.934 miliarde US$ (2007) – cu 45% mai mult decat anul precedent Inflatia: 0,9% (2007) – cu 1,4% mai redusa decat cea din anul precedent Rata somajului: 30% (estimari 2001) CCCooommmeeerrrtttuuulll eeexxxttteeerrriiiooorrr: a. Exporturi (2007): 3,82 miliarde US$ (cu 498 milioane $ sub cel din anul precedent) din care: - Spania 20% - Italia 15,9% - Franta 11,8% - Corea de Sud 8,5% - Olanda 6,2%

16

- SUA 5,8% - Belgia 4,2% Produse la export: Petrol si produse petroliere, lemn tropical, bauxita, cacao boabe, cafea, bumbac. b. Importuri (2007): 3,82 miliarde US$ (in crestere cu 24% fata de 2006) din care: - Franta 23,3% - Nigeria 12,8% - China 9% - Belgia 5,8% - SUA 4 % Produse la import: Masini, ecipament electric, mijloace de transport, produse petroliere, produse alimentare, materiale de constructii. Proceduri ce trebuie respectate la import, in Camerun: Nota: in ceea ce priveste controalele sanitare, fitosanitare, de salubritate si de calitate care sunt susceptibile a fi aplicate produselor importate, in virtutea reglemetarilor in vigoare in Camerun, importatorii (sau reprezentantii acestora) sunt obligati sa efectueze formalitatile necesare, respectiv sa prezinte celulei Fitosanitare, care functioneaza pe langa Biroul (Ghiseul) Unic, solicitarea privind inspectarea marfurilor, inainte de a depune la vama solicitarea de eliberare a marfurilor. Nerespectarea acestei prevederi poate atrage intarzieri in eliberare produselor importate. Prin Ordonanta prezidentiala nr. 95/004, din 7 decembrie 1995, a fost stabilit un Program de Securizarea a Incasarilor Vamale (Programme de Sécurisation des Recettes Douanières - PSRD). Conform prevederilor acestui program, marfurile care au o anumita valoare sunt supuse inspectiei inainte de expedierea acestora

17

din portul de plecare, inspectie efectuata de catre un organism desemnat de Guvernul Republicii Camerun. Din aceste prevederi rezulta ca pot fi intalnite 3 cazuri, diferite, astfel:

∗ marfuri care au o valoare FOB mai mica de 1 milion FCFA, care nu sunt supuse procedurii de inspectie inainte de imbarcare;

∗ marfuri a caror valoare FOB este egala sau mai mare decat 1 milion FCFA, dar inferioara le 2 milioane FCFA, acestea fiind supuse unei proceduri de verificare lejera;

∗ marfuri cu valoare FOB superioara la 2 milioane FCFA, care intra in procedura de inspectie inainte de imbarcare (sau expediere).

Pentru primele doua situatii procedura de import este urmatoarea: 1. Pe baza unui Borderou de Instructiuni primit de importator in avans, tranzitarul/ comisionarul acestuia – agreeat de vama, gaseste elementele dosarului de import, cu ajutorul terminalului computerului (conectat la sistemul PAGODE) sau a unuia din terminelele instalate in cadrul celulei vamale aflata in incinta Ghiseului Unic). Importatotul este obligat sa furnizeze tranzitarului/ comisionarului urmatoarele documente:

⇒ factura comerciala a furnizorului; ⇒ factura privind valoarea costului transportului maritim; ⇒ factura companiei de asigurari; ⇒ conosamentul sau scrisoarea de tarnsport maritim; ⇒ lista de ambalaj; ⇒ eventualele exonerari de drepturi si taxe; ⇒ eventualele certificate (sanitare, fitosanitare, veterinare, de calitate,

tehnice), cerute de reglementarile in vigoare in Camerun si emise de catre autoritatile competente ale tarilor de provenienta a marfii; declaratia de Import (DI);

⇒ procesul verbal de inspectie fitosanitara pentru produsele pentru care aceasta formalitate este prevazuta.

2. Operatorul (importatorul) sau reprezentatul sau ia legatura cu celula

Portului Autonom Douala (PAD), deschisa in cadrul Ghiseului Unic, in scopul

18

reglemenatrii taxelor portuare aferente marfurilor. Operatorul remite agentului PAD urmatoarele documente:

conosamentul sau scrisoarea de transport maritim; buletinul de cantarire (dupa caz) prin care se identifica greutatea marfii.

Pe baza acestor documente agentul PAD stabileste o factura de plata a redevantelor portuare, document ce este remis beneficiarului pe loc.

3. Importatorul sau reprezentantul sau achita redevantele portuare la celula bancara care opereaza in incinta Ghiseului Unic si care este desemnata de PDA; banca elibereaza o chitanta care este remisa importatorului sau reprezentatului acestuia; stabilimentul bancar efectueaza, ulterior, transferul fondurilor varsate in contul PDA.

4. Tranzitarul/comisionarul mandatat de catre importator intocmeste Declaratia Vamala, utilizand propriul sau terminal al computerului bransat la sistemul informational PAGODE sau de la unul din terminalele acestui sistem aflat in biroul Unitatii Vamale, instalat la Ghiseul Unic.

5. Importatorul, sau reprezentantul acestuia, achita la celula Trezoreriei (aflat in incinta Ghiseului Unic) drepturile si taxele aferente acestui serviciu; agentul care opereaza la nivelul acestei celule elibereaza, imediat o chitanta ale carei detalii sunt introduse in sitemul computerizat si inscrise in Declaratia Vamala, prin sistemul informational PAGODE.

6. Aceasta ultima forma a Declaratiei Vamale este depusa la agentii insarcinati cu receptia documentelor de import la nivelul celulei vamale, aflata in incinta Ghiseului Unic. Urmatoarele documente sunt anexate la Declaratia Vamala:

factura finala a furnizorului; chitanta Trezoreriei, care atesteaza plata drepturilor si taxelor de

import; conosamentul sau scrisoarea de transport maritim; factura privind plata transportului maritim; factura privind plata asigurarii marfii; chitanta bancara atestand plata redevantelor portuare; eventuale autorizatii administrative (titlu de comert exterior, licenta

19

de import, autorizatia de introducere pe piata); certificate cerute, functie de tipul de marfuri importate, pentru punerea acestora pe piata (certificat EUR 1, certificat sanitar, certificat fitosanitar, certificat de salubrizare, certificat de conformitate) emise de autoritatile competente ale tarii de provenienta a produselor; procesul verbal al inspectiei fitosanitare pentru produsele pentru care aceasta formalitate este impusa.

La incheirea operatiunilor sus-mentionate agentul vamal confirma operatiunea in registrul Declaratiilor Vamale depuse si remite dosarul complet agentilor insarcinati cu inspectia vamala. In cazul in care marfa containerizata beneficiaza de dreptul de inspectie inainte de expediere/imbarcare in/din portul de imbarcare, iar integritatea sigiliului aplicat este confirmata marfa poate beneficia de dreptul de a fi scoasa din port prin asa numitul „canal verde” (stabilit conform prevederilor ordonantei ministeriale nr. 060/CF/ MINEFI/ DD/ 01.11.1999). 7. Functie de criteriile de control gestionate prin intermediul sistemului informatizat PAGODE si de aprecierile Serviciului Vamal, se elibereaza – imediat, Bonul de Ridicare (BAE), iar marfa este livrata pe loc (functie de prezenta efectiva a tranzitarului/comisionarului agreat in vama). Procedura de import pentru cazul in care valoarea marfii depaseste 2 milioane FCFA, este urmatoarea: 1. Operatiuni ce se pot derula prealabil efectuarii importului :

1.1. Pe baza Borderoului de Instructiuni, primit de importator in prealabil, tranzitarul/comisionarul agreat in vama gaseste elementele dosarului de import, cu ajutorul terminalului computerului (conectat la sistemul PAGODE) instalat in localul acestuia, sau la Ghiseul Unic; operatorul furnizeaza tranzitarului/ comisionarului urmatoarele documente:

factura comerciala a furnizorului; factura privind valoarea costului transportului maritim; factura companiei de asigurari; conosamentul sau scrisoarea de transport maritim; lista de ambalaj; eventualele exonerari de drepturi si taxe vamale;

20

eventuale autorizatii administrative (agrementul, licenta de import, autorizatia de introducere pe piata);

eventualele certificate (sanitare, fitosanitare, veterinare, de calitate, tehnice), cerute de reglementarile in vigoare in Camerun si emise de catre autoritatile competente ale tarii de provenienta a marfii; procesul verbal de inspectie fitosanitara pentru produsele pentru care aceasta formalitate este prevazuta.

1.2. Importatorul sau reprezentatul sau remite cererea de Borderou de Taxare

Provizorie (BDT provizoriu) celulei societatii mandatate conform Programului de Securizarea a Incasarilor Vamale (PSDR), deschisa in incinta Ghiseului Unic, care este desemnat ca organism mandatat. Aceasta fromalitate implica depunerea simultana a urmatoarelor documente:

factura finala a furnizorului ; conosamentul sau scrisoarea de transport maritim ; factura privind plata transnsportului maritim ; factura de asigurare ; justificativul privind exonerarea partiala sau totala privind plata drepturilor si taxelor vamale; titlul de comert exterior, eventual cerut (licenta de import, autorizatia de punere in circulatie pe piata, etc.); acolo unde este necesar, certificatele de control tehnic, cerute de marfurile respective in scopul punerii acestora in circulatie pe piata ; declaratia de Import domiciliata (D1).

Importatorul, sau reprezentantul sau precizeaza regimul vamal la care va fi supusa marfa la import. Agentul celulei organismului mandatat, care functioneaza la Ghiseul Unic, procedeaza – imediat, la primirea dosarului, asigurandu-se ca acesta cuprinde toate documentele sus-mentionate, in caz contrar dosarul fiind respins/restituit importatorului sau reprezentantului acestuia.

1.3. Agentul celulei organismului mandatat solicita sistemului informatizat dosarul Declaratiei de Import si efectueaza verificarile precum si datele complementare, vizand in special urmatoarele documente :

numarul Declaratiei de Import domiciliata ;

21

numarul conosamentului sau a scrisorii de transport maritim ; pozitia tarifara a marfii ; valoarea rezultata din raportul de inspectie transmis prin afiliatul organismului mandatat ; valoarea impozabila.

La terminarea operatiunii de verificare, conform celor de mai sus, agentul celulei organismului mandatat editeaza Borderoul de Taxare Provizorie (BDT), care este prezentat, imediat, pentru aprobarea importatorului sau reprezentatului acestuia.

1.4. In cazul unui dezacord in ceea ce priveste incadrarea in codificarea tarifara, sau a valorii marfii in vama, importatorul sau reprezentantul sau pot solicita Vamii un permis de mostra (model D 41) si efectuarea inspectiei marfii. Aceasta inspectie va fi facuta de catre organismul mandatat impreuna cu Vama (conform prevederilor Ordonantei Ministeriale nr. 00268/15.12.1995 privind Programul de Securizarea a Incasarilor Vamale). In cazul in care exista discrepante fata de incadrarea initiala a marfii, in pozitia tarifara, se procedeaza la rectificarea BDT provizoriu ; o noua editie a acestui document se realizeaza la nivelul celulei organismului mandatat, iar noul BDT – rectificat, este prezentat, pentru avalizare, importatorului sau reprezentantului acestuia.

1.5. Importatorul sau reprezentantul acestuia valideaza noua forma a BDT provizoriu.

2. Formalitati de import :

2.1. Pe baza Borderoului de Instructiuni, primit de importator - prealabil sosirii marfurilor, tranzitarul/comisionarul agreat in vama, ia legtaura cu celula organismului mandatat, aflata in incinta Ghiseului Unic, in vederea obtinerii Borderoului de Taxare Definitiv. El va depune, in acelasi timp, Borderoul de Taxare, provizoriu, obtinut conform procedurii anterioare.

2.2. In baza Borderoului de Taxare provizoriu organismul mandatat editeaza, pe hartie securizata, 7 exemplare al Borderului de Taxare, in forma sa definitiva.

2.3. Agentii organismului mandatat expediaza celulelor stabilimentelor bancare, aflate la nivelul Ghiseului Unic, direct si la intervale periodice (minimum de patru ori/zi), exemplarele BDT definitiv. De asemenea, de doua ori/zi,

22

exemplarele BDT definitiv sunt expediate bancilor din Douala, care nu au celule in incinta Ghiseului Unic.

2.4. Inainte de a aviza importatorii sau reprezentantii acestora asupra livrarii

BDT, organismul mandatat editeaza, de patru ori pe zi, o lista a numerelor BDT definitive care au fost expediate ghiseelor bancare ; aceasta lista este afisata, pentru mai multe zile la ghiseul celulei organismului mandatat, precum si intr-un alt loc agreat cu directia Ghiseului Unic.

2.5. Importatorul sau reprezentantul acestuia efectueaza, la celula bancara

deschisa in incinta Ghiseului Unic, plata drepturilor si taxelor care sunt inscrise in BDT definitiv, agentul bancar eliberand, imediat, o chitanta, precum si BDT-ul achitat.

2.6. Importatorul se prezinta la celula Portului Autonom Douala (PAD),

deschisa la nivelul Ghiseului Unic in vederea reglementarii redeventelor portuare aferente marfurilor, prezentand – in acelasi timp, urmatoarele documente :

conosamentul ; buletinul care confirma cantarirea/greutatea marfii ;

Pe aceste baze, agentul PAD stabileste o factura de redevante care trebuiesc

achitate, factura pe care o remite, imediat, importatorului sau reprezentantului acestuia.

2.7. Importatorul achita factura privind redevantele portuare si primeste, de la celula bancara stabilita in incinta Ghiseului Unic, o chitanta ; celula bancara efectueaza transferul fondurilor varsate in contul PAD.

2.8. Tranzitarul/comisionarul agreeat in vama stabileste Declaratia Vamala,

utilizand terminalul propriului sau computer, conectat la sistemul PAGODE, sau unul din terminalele instalate la nivelul Unitatii Vamale, aflata in incinta Ghiseului Unic ; el editeaza aceasta Declaratie Vamala.

23

2.9. Declaratia vamala se depune la agentii vamali insarcinati cu primirea acestui document, la celula vamala instalata in cadrul Ghiseului Unic. Se anexeaza urmatoarele documente :

Borderoul de Taxare Definitiv, achitat ; factura definitiva a furnizorului ; factura privind plata transportului ; chitanta bancara prin care se atesta plata drepturilor si taxelor

vamale ; conosamentul sau scrisoarea de transport maritim ; declaratia de import domiciliata ; chitanta bancara atestand plata redevantelor portuare facturate de

PAD ; autorizatiile administrative eventual solicitate ; certificate cerute, functie de tipul de marfuri importate pentru punerea acestora pe piata (certificat de origine sau EUR 1, certificat sanitar sau fitosanitar, certificat de conformitate, certificat de salubrizare, etc.), emise de autoritatile competente ale tarii de provenienta a produselor; procesul verbal de inspectie fitosanitara pentru produsele pentru care aceasta formalitate este impusa.

La incheirea operatiunilor sus-mentionate, agentul vamal confirma operatiunea in registrul Declaratiilor Vamale depuse si remite dosarul complet Inspectorului insarcinat cu inspectia vamala. In cazul in care marfa containerizata beneficiaza de dreptul de inspectie inainte de expediere/imbarcare in/din portul de imbarcare, iar integritatea sigiliului aplicat este confirmata marfa poate beneficia de dreptul de a fi scoasa din port prin asa numitul „canal verde” (stabilit conform prevederilor ordonantei ministeriale nr. 060/CF/ MINEFI/ DD/ 01.11.1999).

2.10. Functie de criteriile de control gestionate prin intermediul sistemului informatizat PAGODE si de aprecierile Serviciului Vamal, se elibereaza – imediat sau nu Bonul de Scoatere (BAE); in acest din urma caz se procedeaza la solicitarea de informatii complementare de la tranzitar (probate cu documente), sau la inspectia fizica a marfurilor de catre personalul vamal.

2.11. In cazul unei operatiuni de compensare sau de exonerare, importatorul

obtine de la celula vamala deschisa la Ghiseul Unic, Buletinul de Lichidare.

24

2.12. Buletinul de Lichidare este, apoi, prezentat de catre importator, sau

reprezentantul acestuia, la celula Trezoreriei deschisa la Ghiseul Unic; dupa verificari si, eventual, o plata complementara, trezoreria elibereaza o chitanta.

2.13. Importatorul prezinta originalul chitantei eliberata de Trezorerie celulei organismului mandatat; dupa efectuarea verificarilor necesare si in cazul constatarii unei concordante perfecte a elementelor, Borderoul de Taxare este remis importatorului, o copie fiind transmisa Trezoreriei. SSSiiisssttteeemmmuuulll tttaaarrriiifffaaarrr Reguli de comert si standarde 1. Tarife si taxe la import Camerunul aplica nomenclatorul tarifar cu 8 cifre, bazat pe Sistemul Codificat (HS 96) al Tarifului Armonizat. Comunitatea Economica si Monetara a Africii Centrale (CEMAC) utilizeaza un tarif extern comun care prevede: (1) – taxa vamala (2) – dipozitii speciale (3) – TVA (4) – accize Informatii curente privind sistemul vamal local se pot obtine la : Adiministratia Vamilor Ministerul economiei si Finantelor B.P. 13750 Yaoundé Conform prevederilor actului nr. 5/94-UDEAC-556-Cd-56/19.12.1994, Uniunea Vamala a Statelor din Africa Centrala (UDEAC) a stabilit un tarif vamal

25

extern comun aplicabil tuturor statelor membre (Camerun, Congo, Gabon, Guinea Ecuatoriala, Republica Africa Centrala si Ciad), acesta impartind produsele in 4 categorii, taxele vamale aplicabile prezentandu-se astfel:

0% pentru marfuri esentiale/de prima necesitate ; 10% pentru materii prime si echipamente ; 20% pentru marfuri intermediare si diverse ; 30% pentru marfuri de consum.

Toate tarifele se aplica ad-valorem, la valoarea CIF a marfurilor importate. Materialele stiintifice, educationale si culturale, bunurile/produsele care urmeaza a fi utilizate in industria miniera/petroliera, precum si cele importate de catre Guvern fac subiectul unor tarife concesionare, sau pot benficia se scutiri de taxe/vama. Contractorii care importa echipamente si bunuri destinate contractelor publice pot beneficia de, la Ministerul Economiei si Finantelor, de o scutire speciala de plata taxelor respective. Codul vamal UDEAC poate permite scutirea partiala, sau totala, de taxe/vama, pentru produsele destinate productiei de export. Aceasta sarcina revine, din punct de vedere al analizei solicitarii si luarii unei decizii, Comitetului Director al UDEAC. 2. Masuri para-tarifare Taxe interne la import Tuturor importurilor li se aplica TVA. Aceasta este – icepand din 2005, de 19,25%. Accizele reprezinta un impozit care functioneaza conform aceluias mecanism ca si TVA. Incepand cu 2006 accizele au o valoare de 25%, aplicabila in special unor produse speciale cum sunt bauturile, tigarile, bijuteriile. Pentru autovehicule aceasta a trecut (din acelasi an) de la 25% la 12,5%. Impozitul asupra veniturilor individuale Acesta este retinut direct la sursa, pentru salariati.

26

Incepand cu 2005 acest impozit se percepe conform tabelului de mai jos, dupa prelevarea sumei de 500 mii FCFA asupra sumelor de venit net pe fiecare categorie, conform prevederilor art. 69 din Codul general al impozitelor. Baremuri : Transa de venituri (in FCFA) Taxa aplicabila - de la 0 la 2.000.000 10% - de la 2.000.001 la 3.000.000 15% - de la 3.000.001 la 5.000.000 25% - peste 5.000.000 35% 3. Masuri financiare Toate tranzactiile destinate consumului domestic evaluate la mai mult de 2 milioane FCFA, trebuie domicilate la o banca autorizata. Contravaloarea exporturilor trebuie incasata in maxim 30 zile de la data de efectuare a platii mentionata in contracul de vanzare. Companiile petroliere sunt exceptate de la aceasta ultima obligatie. 4. Masuri de control cantitativ Autorizarea la import de catre Ministerul Dezvoltarii Industriale si Comertului Sistemul autorizatiilor de import a fost simplificat, incepand cu 1994, cand acestea au fost eliminate in proportie de 90% si mai tarziu inlocuite cu delaratiile de import. O serie de produse, figureaza intr-o lista de import, care sunt supuse obtinerii licentei de import din partea Ministerul Dezvoltarii Industriale si Comerciale. Aceasta lista este publicata anual. Aprobarea Ministerului Minelor si Energiei pentru importul de aur este acordata numai utilizatorilor industriali, inclusiv producatorilor de bijuterii. Importurile de carne comestibila, peste, crustacee si moluste sunt administrate de Ministerul Agriculturii, Pestelui si Industriilor Animale, scopul fiind acela al protejarii sanatatii consumatorilor. Produsele farmaceutice, inclusiv sapunul medical, necesita a aprobare a Ministerului Sanatatii Publice.

27

Din ratiuni legate de asigurarea securitatii nationale, aparatele de emisie-receptie necesita autorizatia Ministerului Postelor si Telecomunicatiilor. Ministerul Administratiei Teritoriale este responsabil de autorizarea importului de arme si munitie de razboi. Prohibitii Importul marfurilor copiate/falsificate este strict interzis. Importul de faina de grau din Nigeria si carne din Europa sunt, temporar, suspendate. Uleiurile vegetale marca « Ibero » si « Turkey brand », creme specifice tratamentului de piele, pesticide (care contin substante chimice specifice) destinate agriculturii, o serie de insecticide marcate « cock brand » si sarea ne-iodata, sunt prohibite la import – din ratiuni privind protejarea sanatatii umane. Produsul farmaceutic numit "INTETRIX P GRANULUS" este prohibit, la import. Pentru protejarea mediului ambiant, deseurile toxice si industriale sunt interzise la import, Echipamentul frigorific si de congelare care utilizeaza substante care afecteaza patura de ozon este prohibit la import. 5. Masuri speciale Canal unic pentru importuri A fost instaurat un sistem monopolist de import pentru produsele destinate apararii si securitatii statului. Societatea Cameruneza de a Depozitelor Petroliere (SCDP), o companie semi-publica, detine monopolul depozitarii si transportului produselor petroliere, beneficiind, de facto, de monopolul importului acestei categorii de marfuri. Liniile Cameruneze de Transport Maritim beneficiaza de monopolul transporturilui marfurilor importate de Guvern, societatile publice si de Stat. Reglementari tehnice Standardele sunt formulate si autorizate de Directia de Dezvoltare Industriala (Celula de Normalizarea a Calitatii) din Ministerul Dezvoltarii Industriale si Comerciale.

28

Datorita lipsei unei standardizari unitare la nivel national Camerunul a adoptat standardele internationale (ISO 9000). Importurile sunt admise in tara cu referiri minime la standarde, cu exceptia cazului cand se considera ca produsele pot fi suspectate ca fiind periculoase. Certificate privind ne-infestarea marfurilor sunt solicitate din partea autoritatilor tarii de origine, pentru anumite categorii de importuri, cum ar fi acela al imbracamintei uzate/ second hand. Pentru orice marfa importata este solicitat un Certificat de origine. Pentru importul diverselor plante si derivate ale acestora, precum si in cazul importului de sol (pamant) sau ingrasaminte naturale, se solicita prezentarea unui Certificat sanitar conform regulilor de carantina impuse de UDEAC. In cazul importului de animale vii, pasari si plantele medicinale este necesara prezentarea unor Certificate conforme Conventiei CITES, datorita naturii lor senzitiv ecologica. Este obligatorie (conform prevederilor decretului nr. 0018/MINDIC/DDI/CML din 21 noiembrie 2000, intrat in vigoare la 1 septembrie 2001) etichetarea marfurilor alimentare si medicamentelor, inclusiv metionarea termenului de expirare al acestora. Toate cartoanele, lazile si celelalte ambalaje trebuie sa poarte marca de identificare a tarii de origine, scrisa in limba franceza. Toate containerele/sticlele care contin bauturi alcoolice trebuie sa poarte marca produsului, cu precizarea gradului de alcool, mai putin berea si vinurile care contin mai putin de 13% alcool in volum. Tigarile importate trebuie sa fie pre-etichetate cu tara de origine si sa poarte numarul de identificare al producatorului acestora. RRReeegggiiimmmuuulll iiinnnvvveeessstttiiitttiiiiiilllooorrr: Republica Camerun este cotata ca o tara cotata cu risc ridicat in ceea ce priveste sectorul investitii straine. Regimul investitiilor in aceasta tara este reglementat prin Ordonanta nr. 91/215 din 2 mai 1991 care fixeaza modalitatile de aplicarea ale acestuia Conform prevederilor Ordonantei sus-metionata, orice persoana fizica sau juridica, cameruneza sau straina, poate desfasura orice activitate prevazuta in documentul amintit, fie singura, fie in asociere cu o alta persoana si poate solicita sa fie beneficiar al unuia din regimurile prevazute in Codul de Investitii, imediat ce societatea/compania sa satisface conditiile de eligibilitate prevazute in Ordonanata respectiva.

29

In Codul de Investitii sunt prevazute urmatoarele avantaje pentru investitori: 1. Libertatea de transfer a veniturilor rezultate din investitie, recunoscute prin Ordonanta persoanelor fizice sau juridice nerezidente in Camerun, precum si a drepturilor pe care le exercita, fara restrictie, conditionat ca acestea sa fie in regula cu administratia fiscala. 2. Libertatea de transfer, in afara teritoriului national, a fondurilor corespondente platilor normale si curente, prevazuta prin Ordonanta, este valabila pentru orice persoana fizica sau juridica, cameruneza sau straina, care exercita o activitate in Camerun. Promovarea exporturilor: Conform articolului 6 din Ordonanta, orice companie stabilita oficial in Camerun, este exonerata de drepturile de scoatere din tara si de taxele de asigurare si transport pentru produsele manufacturate care sunt destinate exportului. In baza prevederilor articolului 8, al aceluias document, societatile care beneficiaza de aceste avantaje trebuie ca in declaratia statistica si fiscala, sa prezinte distinct repartitia cifrei de afaceri intre produsele pentru export si cele destinate pietei interne. Promovarea valorificarii resurselor naturale locale: Articolul 9 prevede ca orice companie stabilita legal are dreptul, in cadrul activitatii sale de productie si pe toata durata exercitarii acesteia, la exonerare de la:

plata tuturor drepturilor si taxelor la achizitionarea materiilor prime locale sau de origine din tarile membre ale UDEAC (Uniunea Vamala a Statelor din Africa Centrala); plata apei si energiei electrice, precum si la cumpararea produselor intermediare locale sau de origine UDEAC.

Aceste avantaje sunt subordonate obtinerii regimului de „taxa interna pentru productie”, sau altui regim echivalent, cum ar fi „taxa unica UDEAC”. Drepturile si taxele la import, in afara zonei UDEAC, sunt exigibile pentru orice companie beneficiara a regimului de „taxa pentru productia Interna/TIP”, la o taxa redusa la 15%.

30

Sunt excluse de la acest beneficiu ambalajele recunoscute de administratia vamii si celula care gestioneaza implementarea prevederilor Condului de Investitii, ca fiind recuperabile sau reciclabile. Acestora li se aplica tariful vamal normal. Materiile prime si ambalajele importate si destinate productiei pentru realizarea exportului beneficiaza de regimul de admisie temporara (D18). Regimuri speciale Conform prevederilor art. 20 al Ordonantei o companie agreata poate beneficia de avantaje acordate pentru perioada de instalare; perioada pentru care beneficiaza este stabilita prin Ordonanta. Exonerarea de la plata taxelor pentru vanzare pe piata interna, sau de o alta taxa echivalenta pe parcursul perioadei de instalare se refera la cea exigibila pentru studiile de fezabilitate, lucrarile de geniu civil, constructie si instalare a cladirilor si echipamentelor prevazute prin programul de investitii care fact obiectul acordului. Aceste operatiuni pot fi efectuate fie de societate fie de un alt operator. Orice companie poate solicita sa beneficieze de avantajele « regimului de baza », in cazul in care ea satisface cerintele stabilite prin articolul 20 al Ordonantei. Orice companie poate solicita sa beneficieze de avantajele « regimului intreprinderilor mici si mijlocii » daca se incadreaza in prevederile art. 25 al Ordonantei. In acest context participarea unei persoane juridice cameruneze la minim 35% din capitalul social al companiei trebuie sa se traduca, in fapt, printr-o participare efectiva majoritara a persoanelor fizice de nationalitate cameruneza la acest capital social. Ordonanta mai prevede avantaje care pot fi acordate investitorilor in domenii cum ar fi:

intreprinderi strategice (art. 28); zona libera (art. 31 si 32) ;

Suma totala a materialelor de constructii admise pentru care se poate beneficia de scutirea de plata a drepturilor si taxelor vamale este limitata la maxim 15% din valoarea toatala a investitiei, mai putin in cazul in care constructia a fost realizata de catre un tert sau a facut obiectul unei licitatii, caz in care sumisionarii vor prezenta lista materialelor necesare executarii proiectului, provenienta lor, precum si cantitate/valoarea acestora.

31

Sunt acordate exonerari privind plata taxelor si drepturilor de inregistrare pentru creditele contractate in vederea realizarii programului de investitii. BIROUL (GHISEUL) UNIC : Conform prevederilor art. 22 al Ordonantei a fost creata o “Celula de Gestiune a Codului de Investitii/CGCI” care asigura functiile Ghiseului Unic, asa cum este el definit in art. 24 al aceluias document. Sediul acestuia a fost fixat la Douala. CGCI este insarcinata sa asigure, pe de o parte, serviciile publice la care au dreptul societatile care solicita acordarea lor sau care au obtinut unul din regimurile preferentiale acordate prin Codul de Investitii, iar pe de alta parte sa supravegheze si sa controleze companiile care benficiaza de asemenea avantaje. Sarcinile CGCI sunt , in principal, legate de :

primirea dosarelor prin care se solicita agrementul pentru acordarea beneficiilor regimurilor sus-metionate; prelucrarea dosarelor privind acordarea unor asemenea beneficii si transmiterea acestora catre autoritatile competente in domeniu; obtinerea vizelor necesare executarii programelor de investitii propuse a fi realizate de solicitant in perioada de valabilitate a acordului obtinut; obtinerea vizelor administratiei vamilor asupra listei de materiale, a materialelor de constructie, echipamentelor, masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport destinate realizarii proiectului ; obtinerea vizelor necesare pentru personalul strain care lucreaza pe perioada valabilitatii acordului incheiat ; acordarea asistentei necesare executarii programului de investitii si

accesul la instalatiile publice aferente ; prezentarea de propuneri susceptibile sa amelioreze punerea in aplicarea a prevederilor Codului de Investitii ; supravegherea si controlul modului in care sunt executate

32

angajamenle care decurg din acordarea regimului de beneficii solicitate, fixarea amenzilor prevazute prin Ordonanta si sanctionarea contravenientilor; stabilirea, impreuna cu serviciile tehnice implicate, a unei proceduri simplificate pentru punerea in aplicare a programului agreeat pentru investitii ; publicarea, anuala, a informatiilor privind dezvoltarea societatilor care au beneficiat de avantajele acordate de Codul de Investitii.

Organigrama CGCI : Celula de Gestionare a Codului de Investitii are in structura sa:

un Comitet de directie ; un director si personalul aferent din subordine.

In ceea ce privess sarcinile pe care Comitetul de directie le are, sunt de mentionat :

fixearea orientarilor si activitatilor CGCI ; stabilirea masurilor susceptibile sa amelioreze servicile oferite de catre

CGCI, inclusiv simplificarea procedurilor administrative ; prezintarea propunerilor de imbunatatire a prevederilor Codului de

Investitii, de catre Presedintele Republicii ; aprobarea zonelor care pot fi alocate in afara/si departe de centrele

urbane ; publicarea anuala a rezultatelor obtinute de companiile care

beneficiaza de facilitatile Codului de Investitii ; aprobarea listei privind excluderea unor anumite activitati de la

beneficiile acordate prin Codul de Investitii ; urmarirea si controlul angajamentelor asumate de companiile care

beneficiaza de avantajele acordate prin Codul de Investitii ; propunerea cadidaturii directorului CGCI pentru aprobarea acesteia

de catre Presedintele Republicii ; aprobarea bugetul CGCI ; autorizarea deschiderii conturilor bancare in care sunt domiciliate

fondurile CGCI ;

33

fixearea amenzilor prevazute prin Ordonanta; aprobarea conventiilor care fac obiectul activitatii societatilor

strategice. Taxa cu care companiile (care sunt agreate sa beneficieze de regimurile preferentiale stabilite prin Codul de Investitii), la activitatea CGCI este fixata la 100.000 FCFA/an si societate. RRReeelllaaatttiiiiiillleee RRRooommmaaannniiieeeiii cccuuu RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn: Relatiile economice bilaterale: Romania are relatii comerciale bune cu Republica Camerun. Schimburile comerciale bilaterale au inregistrat, in general, rezultate pozitive, in perioada 2000 – 2008, conform celor de mai jos:

- milioane $ - 2000

2001

2002

2003 2004 2005 2006 2007

2008

(31.07) Total 3,15 3,339 5,39 7,01 8,305 11,440 14,68 13,701 16,080Export 2,43 2,915 4,94 6,78 7,349 10,289 14,31 10,265 15,510Import 0,72 0,424 0,45 0,23 0,956 1,151 0,37 3,436 0,570Sold +1,71 +1,56 +4,49 +6,55 +6,393 +9,138 +13,95 +6,829 +14,490

La finele anului 2007, s-a inregistrat un volum total al schimburilor comerciale de 13,701mil. $, din care la export 10,265 mil. $ si la import 3,436 mil. $.

Structura schimburilor comerciale

Export: elicoptere pentru transport pasageri si piese de schimb, ingrasaminte chimice, substante chimice anorganice (soda caustica), materiale plastice, articole din cauciuc (pneuri si camere de aer), ciment, produse ceramice, articole sanitare, tesaturi, textile, geamuri, produse metalurgice, autovehicule, articole de uz casnic. Import: cafea, cauciuc natural si altele.

34

IIIIIIIII... AAAlllttteee aaassspppeeecccttteee ZZZooonnneee llliiibbbeeerrreee Cea mai mare zona libera din Camerun este amplasata in vecinatatea orasului/portului Douala si are 140 hectare. Desfasurarea activitatilor in zonele libere din Republica Camerun este reglementata prin Decretul nr. 93/007/15.01.1993. Organismul desemnat, prin Decretul sus-mentionat, sa se ocupe de aceasta activitate este Oficiul National al Zonelor Libere Industriale (OZNFI). Conform prevederilor Decretului care reglementeaza activitatea operatorilor economici in zonele libere din Camerun, noile companii care se instaleaza pot beneficia de avantaje preferentiale, comparabil cu cele instalate inainte de 1993, conditionat de realizarea unei productii minime destianta exportului de 80%. Daca societatile nou instalate beneficiaza de statutul „port liber” ele sunt obligate sa utilizeze, in procesul productiv, o materie prima locala si sa se instaleze in zona de provenienta a acestei materii prime. Societatile agreate sa se instaleze in zona libera au la dispozitie un termen de 5 ani pentru a se adapta criteriilor de eligibilitate. Prin incurajarea dezvoltarii activitatilor in zonele libere industriale Guvernul acorda un prim loc atat transformarii industriale a materiilor prime locale, cat si implementarii tehnologiilor moderne in economia nationala. Notiunea de „industrie” a fost extinsa si pentru activitatile agro-industriale (inclusiv cresterea animalelor la nivel industrial), conditionat ca acestea sa produca pentru export. Eligibile sunt si activitatile de import si re-export a marfurilor finite, obiectivul fiind acela al dezvoltarii activitatii de redistribuire a porturilor cameruneze pe ansamblul sub-regiunii. Principalele avantaje fiscale: - exonerarea totala de impozite si taxe pentru o perioada de 10 ani (cu impunerea unei taxe globale de 15% asupra beneficiilor plecand din anul 11, dar cu exonerarea totala de orice alte impozite si taxe); - exonerarea, la import si export, de drepturile de vama si taxe – in vigoare, precum si de orice alte taxe directe si indirecte (drepturi de inregistrare si timbru, etc.); - exonerarea de taxe de productie si vanzare pentru toate materiile prime locale, achizitionate de pe piata interna.

35

Alte avantaje : - exonerarea de orice licente, autorizatii si limitari de cote in materie de import si export ; - dreptul de a deschide conturi in devize straine in sitemul bancar local ; - lipsa restrictiilor in ceea ce priveste cumpararea si vanzarea devizelor straine si a comisioanelor de transfer a acestora ; - dreptul de transfer in strainatate al benficiilor realizate din capitalurile investite ; - exonerarea de la prevederile Programului de Verificare a importurilor; - dreptul de stabilire a salariilor functie de productivitate si nu in concordanta cu

prevederile Codului muncii.

Principaux avantages comparatifs

IIIVVV... PPPooollliiitttiiicccaaa iiinnn dddooommmeeennniiiuuulll rrreeelllaaatttiiiiiilllooorrr cccooommmeeerrrccciiiaaallleee PPPooollliiitttiiicccaaa cccooommmeeerrrccciiiaaalllaaa sssiii pppaaarrrttteeennneeerrriii eeexxxttteeerrrnnniii De la obtinerea independentei Republica Camerun a fost unul din cele mai stabile statele africane, in plan politic si de mentinere a ordinii interioare. Principalul obiectiv al politicii in domeniul relatiilor comerciale pentru Republica Camerun este acela al cresterii competitivitatii externe. In acest scop, guvernul continua sa implementeze masuri cat mai eficiente pentru derularea acestui program, fiind angajat sa ocupe un loc de frunte in:

a. – promovarea si intarirea integrarii regionale cu CEMAC (Comunitatea Economica si Monetara a Africii Centrale);

b. – reducerea substantiala a tarifului vamal (la o rata de maxim 20%) . Incepand din martie 2004 Guvernul camerunez a trecut la revizuirea barierelor ne-tarifare. Camerunul a adoptat un Cod de Investitii care are o serie de prevederi comune cu cel al CEMAC si s-a angajat in procesul de implementare al sistemului CEMAC privind regulile schimbului valutar, in special prin transferarea prerogativelor specifice din administratie catre bancile comerciale. In ceea ce priveste datoria comerciala guvernul camerunez a finalizat (in august 2003) negocierile cu bancile comerciale semnand un acord de buyback cu acestea, pentru ambele categorii de datorii (bancare si ne-bancare), obtinand o reducere

36

de 85,5%, precum si anularea tuturor platilor ne-efectuate anterior. In aceasta actiune Republica Camerun a obtinut sprijinul Frantei, Norvegiei si Agentiei Internationale pentru Dezvoltare, in cadrul Initiativei pentru Tarile Slab Dezvolatate si cu datorii foarte mari, utilizandu-se partial si resursele bugetare proprii. Camerunul mentine relatii stranse cu tarile vecine, acestea intarindu-se progresiv prin dezvoltarea legaturilor de infrastructura si in contextul cresterii cooperarii pan-Africane, in special prin intermediul NEPAD. In acest context, extinderea si intarirea relatiilor economice cu Nigeria si Republica Africa Centrala, fac parte dintr-un proces normal. Republica Camerun joaca un rol important si in integrarea regionala prin rolul sau de forta dominanta in cadrul blocului CEMAC. Camerunul reprezinta 50% din Produsul Intern Brut al CEMAC (bloc cu o populatie de 27 milioane locuitori). CEMAC a fost lansat, oficial, in noiembrie 1999. Tarile membre ale acestei organizatii au adoptat o politica netarifara pentru marfurile/produsele care se misca in interiorul acestei zone, un tarif extern si o moneda comuna, toate acestea contribuind la dezvoltarea comertului regional. Ca membru al organizatiei Mondiale a Comertului, Republica Camerun are relatii bune cu tarile vestice si in particular cu Uniunea Europeana, principalul sau partener in domeniul comercial. Camerunul a devenit, in 1995, membru al Commonwealth mentinand – in acelasi timp, relatii solide cu Franta cu care are numeroase acorduri de cooperare in domeniile: economic, militar si cultural. Incepand cu 1994, Republica Camerun practica o politica de liberlizarae comerciala, confirmata si de introducerea unor noi regimuri vamale si fiscale, precum si de implementare a unui program general de schimburi. In cadrul acestei politici au fost realizate o serie de progrese intre care pot fi mentionate: reducerea sensibila a restrictiilor cantitative; scutiri tarifare si regimuri vamale/fiscale speciale; scaderea taxelor vamale. Noul regim comercial a redus complexitatea si oportunitatile de frauda fiscala prezente in perioada vechiului regim. Unul din principalele elemente ale politcii comerciale a Republicii Camerun il constituie continuarea reformelor structurale, inclusiv liberalizarea comertului si a investitiilor, considerate ca parghii care pot ajuta la flexibilizarea economiei si obtinerea unor rezultate pozitive.

37

In ceea ce priveste politica in domeniul comertului exterior dimensiunea acesteia trebuie privita ca o extensie a politicii externe a tarii. Esential, aceasta a adoptat o pozitie ne-discriminatorie vizand expansiunea exporturilor locale in beneficiul cresterii incasarilor in devize din aceasta activitate. Aceasta linie s-a inscris, in fapt, principiilor fundamentale de politica externa pe care Guvernul camerunez le-a adoptat, pe parcursul timpului, respectiv: unitatea Africii si independenta; reglementarea pasnica a conflictelor; nealinierea si neamestecul intentionat in afacerile interne ale altor natiuni; cooperare economica si dezvoltarea regionala. In spiritul acestor principii Republica Camerun participa, ca membru activ si cu drepturi depline a numeroase organizatii/institutii cu caracter regional/international (politic si comercial), intre care sunt de mentionat: Organizatia Natiunilor Unite Uniunea Africana Organizatia Mondiala a Comertului FMI Banca Mondiala FAO UNIDO Africa, Caraibe, Pacific (ACP) Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Economica a Africii (NEPAD) Banca Africana pentru Dezvoltare Commonwealth Uniunea Economica si Vamala a Africii Centrale (UDEAC) Comunitatea Economica si Monetara a Africii Centrale (CEMAC) Comunitatea Economica a Statelor din Africa Centrala (CEEAC) Consiliul de Cooperare Vamala, etc. RRReeelllaaatttiiiiiillleee cccooommmeeerrrccciiiaaallleee iiinnn ppplllaaannn rrreeegggiiiooonnnaaalll (((AAAfffrrriiicccaaannn))) In calitatea sa de stat membru al Comunitatii Economice si Monetare a Africii Centrale (CEMAC) si Comunitatii Economice a Statelor din Africa Centrala (CEEAC) Republica Camerun mentine relatii stranse cu tarile vecine, acestea

38

intarindu-se progresiv prin dezvoltarea legaturilor de infrastructura si in contextul cresterii cooperarii pan-Africane, in special prin intermediul NEPAD. In acest context, extinderea si intarirea relatiilor economice cu Nigeria si Republica Africa Centrala, fac parte dintr-un proces normal. Republica Camerun joaca un rol important si in integrarea regionala prin rolul sau de forta dominanta in cadrul blocului CEMAC, Camerunul reprezintand cca. 50% din Produsul Intern Brut al acestei organizatii. RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn sssiii NNNooouuulll PPPaaarrrttteeennneeerrriiiaaattt EEEcccooonnnooommmiiiccc pppeeennntttrrruuu DDDeeezzzvvvooollltttaaarrreeeaaa AAAfffrrriiiccciiiiii (((NNNEEEPPPAAADDD))) Republica Camerun este complet atasata procesului de edificare si aspiratiilor Noului Parteneriat Economic pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD), fiind ferm angajata sa sprijine acest organism sa-si desfasoare activitatea in scopul realizarii unui progres real al Africii, in plan economic. In fapt, unul din cele mai importante rezultate al cooperarii acestei tari cu statele vecine il constituie edificarea NEPAD, care ofera un cadru de dezvoltare socio-economico integrata. In viziunea autoritatilor Republicii Camerun acest organism trebuie sprijinit sa-si concretizeze sarcinile principale, respectiv implementarea proiectelor vizand reducerea saraciei pe continent, promovarea unei dezvoltari economice permanente a tuturor natiunilor africane si accelerarea integrarii Africii in economia mondiala. Relatiile dintre Camerun si Statele Unite Republica Camerun intretine relatii bune cu Statele Unite. In plan comercial Statele Unite se inscriu ca un partener important al Camerunului. Asistenta Statelor Unite pentru dezvoltarea economiei cameruneze se materializeaza prin implementarea unor programe de cooperare vizand, in mod special, dezvoltarea economica a acestei tari. Sunt acordate, anual, un numar de burse pentru scolarizarea/perfectionarea personalului camerunez in universitati din SUA.

39

RRReeelllaaatttiiiiiillleee cccuuu UUUnnniiiuuunnneeeaaa EEEuuurrrooopppeeeaaannnaaa Se deruleaza in conditii foarte bune, principalii parteneri comerciali ai Camerunului fiind tarile membre ale Uniunii Europene. Peste 50% din schimburile comerciale externe ale Republicii Camerun se realizeaza cu parteneri din tarile membre ale Uniunii Europene, in principal cu Franta, Spania, Germania, Olanda si Italia. Majoritatea exporturilor catre Uniunea Europeana sunt bazate, in principal, pe produse cum sunt : petrol, cacao, cafea, banane, cauciuc natural, lemn tropical. Republica Camerun beneficiaza de toate facilitatile acordate de UE prin acordurile/conventiile semnate cu tarile membre ale organizatiei ACP (Africa, Caraibe, Pacific), din care aceasta tara face parte. Categoriile de produse importate de Camerun din tarile membre ale Uniunii Europene sunt : masini si echipamente, produse din plastic, ciment, produse prelucrate din lemn, materiale de constructii, articole sanitare, medicamente, confectii, etc. Statisticile arata ca, la modul general, balanta comerciala cu Uniunea Europeana este relativ echilibrata. In planul schimburilor comerciale bilaterale, in ultimii 4 ani acestea au evoluat – permanent, in sens pozitiv. Astfel, in 2007, Uniunea Europeana a exportat un volum total de marfuri de 1,1 miliare Euro $ (fata de 0,9 miliarde Euro, in 2005) si a importat produse pentru o valoare de 2,5 miliarde Euro (fata de 2 miliarde Euro) in 2005. Gama de produse importate de Uniunea Europeana, in 2007, din Camerun este reprezentata de: petrol brut (53,7%); produse agricole (27,3%); produse diverse (articole din lemn tropical, materiale textile, produse artizanat etc. – 19%). Exporturile din uniunea Europeana catre Camerun, in 2007, au fost reprezentate de urmatoarea gama de produse: masini si echipamente, produse ale industriei chimice, materiale textile si confectii. Prioritati ale cooperarii economice Cooperarea economica bilaterala este focalizata catre dezvoltarea urmatoarelor sectoare:

40

macro-economic; infrastructura (cu preponderenta in subsectorul rutier) ; dezvoltare rurala

In domeniul macro-economic este vizata implementarea prevederilor Strategiei de Reducere a Saraciei, cu sprijin bugetar si institutional, ceea ce implica realizarea urmatoarelor obiective:

cresterea calitatii si eficientei managementului finantelor publice; implementarea efectiva a politicii in sectorul sanatatii ;

asigurarea unui management corespunzator si continuu pentru dezvoltarea sectorului forestier (fonduri alocate de 54 milioane Euro) ;

intarirea sectorului juridic, prin imbunatatirea mediului administrativ si legal pentru cetateni si sectorul privat, precum si asigurarea unui management corespunzator al resurselor naturale ;

acordarea asistentei necesare dezvoltarii societatii civile, prin cresterea reprezentativitatii si legitimitatii in acest sector.

In cadrul celui de-al zecelea program Fonduri Europene pentru Dezvoltare (FED / 2008 – 2013) o suma totala de 239 milioane Euro a fost alocata urmatoarelor prioritati:

guvernare (35 – 45 milioane Euro), pentru actiuni in domeniile: justitie, finante publice, resurse forestiere si alegeri; comert si integrare regionala (ameliorarea competitivitatii prin intarirea capacitatilor de productie si export); dezvoltare infrastructura rutiera aferenta sectoarelor productive si sociale.

La 17 decembrie 2007 intre Uniunea Europeana si Camerun a fost semnat un Acord interimar de Parteneriat Economic. Procentajul marfurilor liberalizate, de partea cameruneaza, este de 80% la import din UE, pentru 15 ani si la 50% pentru 10 ani, toate sectoarele fiind acoperite. Acordul interimar cuprinde clauze de salvgardare, in special in domeniul industriilor nou create. Produsele excluse sunt, in majoritate, cele agricole, precum si cele transformate .

Proiecte de cooperare finantate de UE in Camerun In domeniul macro-economic Camerunul a beneficiat de sprijin bugetar, in cadrul a doua programe. Un prim program (al optulea FED) a fost semnat in 1998 (25 milioane Euro), suma fiind efectiv varsata in septembrie 2000. Un al doilea program (19,51 milioane Euro) a fost semnat in februarie 2001, pentru intarirea sistemului de conducere si control al cheltuielilor publice. In domeniul sectorului infrastructura una din componentele cele mai importante a cooperarii bilaterale l-a reprezentat dezvoltarea infrastructurii rutiere, in particular aceea a retelei de drumuri principale si completarea retelei de legaturi cu tarile din zona Africii Centrale (Gabon si Guineea ecuatoriala intr-o prima faza). Principalele proiecte, finantate de UE, in acest domeniu, au fost: - construirea drumului regional Yaounde – Ayos (parte componenta a axelor Douala – Republica Africa Centrala si respectiv Douala – Ciad). - constructia rumului regional Bertoua – Garoua Boulai (250 km – valoare 68,5 milioane Euro), ca parte componenta a axei Doaula – Bangui. - constructia soselei regionale Ngaoundéré - Touboro – Moundou (383 km – valoare 121 milioane Euro), dintre care 265 km in Camerun, iar restul in Ciad. - constructia drumului regional Ngaoundéré - Garoua Boulaï (270 km) pentru care studiul de fezabilitate a fost gata in 2006. In domeniul dezvoltarii rurale UE a finantat implementarea a 10 programme, fiecare dintrea acestea pentru zone specifice, dar in majoritate orientate catre construirea unei infrastructuri economico-sociale, alimentarea cu apa, asistenta acordata asociatilor de permieri in agricultura, mediu ambiant si acces la credite bancare.

41

EEEllleeemmmeeennnttteee dddeee mmmaaarrrkkkeeetttiiinnnggg: In vederea penetrarii cu succes pe piata cameruneza, trebuiesc avute in vedere, in principal, urmatoarele elemente de strategie de marketing:

42

transmiterea rapida de mostre; raspuns prompt la corespondenta; livrarea la timp a produselor; livrari conforme calitativ cu mostrele agreate; mentinerea aceleiasi calitati de la o livrare la alta; ambalaje adecvate transportului maritim; stabilirea cu importatorul a conditiilor de realizare a unei campanii de promovare pentru produsele noi, etc.;

luarea in considerare a faptului ca o parte a oamenilor de afaceri ghanezi au efectuat studiile in Franta, Anglia, SUA si Germania;

partenerii sunt foarte civilizati in comportament/tinuta, punctuali la intalniri solicitand un tratament similar din partea interlocutorilor

VVV... AAAdddrrreeessseee uuutttiiillleee 111... RRReeeppprrreeezzzeeennntttaaannnttteee aaallleee RRRooommmaaannniiieeeiii pppeeennntttrrruuu RRReeepppuuubbbllliiicccaaa CCCaaammmeeerrruuunnn Ambasada Romaniei la Abuja Plot No. 498, Nelson Mandela Street Zone A4, Asokoro, Abuja, POBox 10376 Garki Tel: + 234 9 3142304 / 9 3142305 Fax:+ 234 9 3142306 E-mail: romnig@gmail.com Ambasador Marian PARJOL Biroul de Promovare Comercial- Economica a Romaniei la Lagos 7A, Oko Awo Close Victoria Island LAGOS P O Box 72928 VI Tel/Fax: + 234 1 2621360; 2617559 GSM: + 234 80 34032232 E-mail romco@multilinks.com romco_lagos@yahoo.com Ministru Consilier: Nicolae MOLDOVEANU

43

222... RRReeeppprrreeezzzeeennntttaaannnttteee aaallleee RRReeepppuuubbblll iiiccciiiiii CCCaaammmeeerrruuunnn iiinnn EEEuuurrrooopppaaa Ambassade de la République du Cameroun 73, rue d'Auteuil 75016 Paris France Tel: 33 1 47 43 98 33 Fax: 33 1 46 51 24 52 L’Ambassade de la République du Cameroun Av. Brugmann 131 1190 Bruxelles Belgium Tel: +32 1 345 1870 Email : ambassade.cameroun@skynet.be L’Ambassade de la République du Cameroun Brunnadernrain 29 3006 Berne Suisse Tel : +41 (0)31 352 47 37 Fax: +41 (0)31 352 47 36 Email: ambassade-cameroun@tiscalinet.ch L’Ambassade de la République du Cameroun Rosario Pino 3 Madrid Spain Tel: + (91) 571 11 60 L’Ambassade de la République du Cameroun 84 Holland Park London: W11 3SB United Kingdom Tel: +(44) 207 727 0771 Fax: +(44) 207 792 9353 L’Ambassade de la République du Cameroun

44

Amaliastraat,14 2514 JC Hague Netherlands Tel: 31 70 3469715 Fax: 31 70 3652979 Web Site: http://www.cameroon-embassy.nl/ 333... IIInnnssstttiiitttuuutttiiiiii cccaaammmeeerrruuunnneeezzzeee c ccuuu aaatttrrriiibbbuuutttiiiiii iiinnn dddooommmeeennniiiuuulll eeecccooonnnooommmiiiccc Guvernul Republicii Camerun Website: http://www.spm.gov.cm Ministère du Développement Industriel et Commercial Yaoundé Cameroun Tel : +(237) 23 23 88 Fax : +(237) 22 27 04 Email: mindic@camnet.cm Website: http://www.camnet.cm/investir/mindic Ministre de l'Economie et des Finances B.P.13750 Yaoundé Cameroun Tel : +237 232099 Fax : +237 232099 Email : indisponibil (inca) Website : http://www.camnet.cm/investir/minfi La Banque des Etats de l’Afrique Centrale (BEAC) 736, Avenue Monseigneur Vogt Yaoundé Cameroun Tel: +237 223 40 30/223 40 60 Fax: +223 33 29/223 33 50 Email: beac@beac.int Website: http://www.beac.int Guichet Unique des opérations du Commerce Extérieur / GUCE BP 12769 Douala Cameroun Tel: + (237) 43 60 88 / 41 02 44 / 41 02 44 Fax: + (237) 43 60 78 E-mail: guce-gie@camnet.cm Website: http://www.cgcicameroun.org

45

Office National des Zones Franches Industrielles / ONZFI BP 925 Douala Cameroun Tel : (+237) 343 33 43 / 343 33 44 Fax : (+237) 343 33 17 Email : onzfi@camnet.cm 444... CCCaaammmeeerrreee dddeee cccooommmeeerrrttt sssiii aaasssoooccciiiaaatttiiiiii ppprrrooofffeeesssiiiooonnnaaallleee (informatii generale) Chambre de Commerce, d’Industrie et des Mines du Cameroun Rue de Chambre de Commerce B.P. 4011 Douala Cameroun Tel: +237 426-55 / 237 422214 Fax: +237-42-55-96 Email: ccima.siege@camnet.cm INTOCMIT, Nicolae MOLDOVEANU