INDICATORI DE EVALUARE A INDICATORI DE EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A STĂRII DE SĂNĂTATE A

POPULAŢIEIPOPULAŢIEI20132013

Conf.dr. Georgeta Conf.dr. Georgeta ZZanoschianoschi

EE-mail:-mail:zzanoschi.georgetaanoschi.georgeta@yahoo.com@yahoo.com

Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în monitorizarea Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în monitorizarea stării de sănătate a comunităţii, 1997stării de sănătate a comunităţii, 1997

A. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATEA. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE1. Speranţa 1. Speranţa dede viaţă viaţă- speranţa - speranţa dede viaţă la diferite vârste viaţă la diferite vârste - speranţa de viaţa în condiţii de sănătate- speranţa de viaţa în condiţii de sănătate2. Mortalitate2. Mortalitate- mortalitate generală- mortalitate generală- mortalitate pe cauze de deces- mortalitate pe cauze de deces- rate de supravieţuire- rate de supravieţuire- mortalitate infantilă- mortalitate infantilă- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)3. Morbiditate3. Morbiditate - morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli- morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli- morbiditate profesională- morbiditate profesională4. Calitatea vieţii4. Calitatea vieţii- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate- alţi indici – QALY – evaluare economică- alţi indici – QALY – evaluare economicăB. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂB. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ1. Consumul de tutun1. Consumul de tutun2. Consumul de alcool2. Consumul de alcool3. Consumul de droguri3. Consumul de droguri4. Dieta4. Dieta

C. INDICATORI DE CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ1. Rata de angajare/şomaj2. Condiţii ale mediului de muncă- proporţia persoanelor cu expunere, la substanţe cancerigene şi alte substanţe periculoase- frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit (habitat)4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu înconjurător- poluare aer- poluare apă- alte tipuri de poluare- radiaţii- expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara locului de muncăD. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII1. Surse de finanţare2. Resurse umane3. Cost/bolnav internat4. Cost medicamente/bolnav internat

E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE1.Sex2. Vârstă3. Starea civilă4. Loc de rezidenţă5. Educaţie6. Venit7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

Setul de indicatori propuşi pentru evaluarea „profilului stării de sănătate al unei comunităţi”Caracteristici socio-demografice1. Distribuţia populaţiei după vârstă şi grup etnic 2. Numărul şi protecţia persoanelor de peste 25 ani cu nivel educaţional mai mic decât liceul3. Distribuţia în funcţie de venitul mediu al gospodăriei4. Proporţia copiilor sub 15 ani cate trăiesc în familii aflate sub pragul sărăciei5. Rata şomajului6. Numărul şi proporţia familiilor monoparentaleStarea de sănătate7. Rata mortalităţii infantile

8. Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru toate cauzele de deces şi separat prin boli cardio-vasculare, cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de trafic, accidente de muncă, sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic9. Incidenţa SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex şi grup etnic10. Proporţia naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul naşterilor11. Numărul şi rata abuzurilor confirmate în rândul copiilorFactori de risc asociaţi sănătăţii12. Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate vaccinurile recomandate13. Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grup etnic14. Proporţia populaţiei de peste 18 ani care suferă de obezitate15. Numărul episoadelor în care s-a constatat depăşiri ale limitelor admise pentru poluarea aerului şi tipul poluării

Consumul de resurse în sistemul de îngrijiri pentru sănătate16. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor Starea funcţională17. Proporţia adulţilor care au raportat că starea

sănătăţii lor este de la bună la excelentă 18. Numărul mediu de zile în decursul ultimei luni în

care adulţii au raportat că sănătatea fizică sau mentală nu a fost bună

Calitatea vieţii19. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de

sistemul îngrijirilor de sănătate20. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de

calitatea vieţii din comunitatea lor.

DALY (Disability Adjusted Life Years)DALY (Disability Adjusted Life Years)Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după

incapacitateincapacitate

In mod clasicIn mod clasic, evaluarea stării de sănătate a , evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi de populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).

Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi de morbiditate au impus găsirea unor alte de morbiditate au impus găsirea unor alte metode prin care să fie măsurată starea de metode prin care să fie măsurată starea de sănătate a populaţiei.sănătate a populaţiei.

Dintre aceste metode enumerăm:Dintre aceste metode enumerăm:– măsurarea impactului deceselor premature;măsurarea impactului deceselor premature;– a deceselor evitabile;a deceselor evitabile;– elaborarea de indicatori complecşi care să ţină elaborarea de indicatori complecşi care să ţină

cont în acelaşi timp de intensitatea cont în acelaşi timp de intensitatea fenomenului de mortalitate şi de consecinţele fenomenului de mortalitate şi de consecinţele nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire (incapacitate, handicap):(incapacitate, handicap):

– speranţa de viaţă fără incapacitate;speranţa de viaţă fără incapacitate;– speranţa de viaţă fără handicap;speranţa de viaţă fără handicap;– speranţa de viaţă ajustată pentru speranţa de viaţă ajustată pentru

incapacitate – DALYincapacitate – DALYDALYDALYQALYQALYDALYDALY Conform autorilor (Lopez şi Murrary) Conform autorilor (Lopez şi Murrary)

În dezvoltarea conceptului de DALY s-a În dezvoltarea conceptului de DALY s-a ţinut cont de 4 elemente ţinut cont de 4 elemente fundamentale:fundamentale:1. Orice afectare a stării de sănătate, 1. Orice afectare a stării de sănătate,

orice pierdere de bunăstare trebuie orice pierdere de bunăstare trebuie inclusă într-un indicator de evaluare a inclusă într-un indicator de evaluare a stării de sănătate a populaţiei.stării de sănătate a populaţiei.

2. Impactul bolii asupra individului este 2. Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici condiţionat de o serie de caracteristici de persoană: sex, vârstă, venit, nivel de persoană: sex, vârstă, venit, nivel educaţional, religie, etnie, ocupaţie.educaţional, religie, etnie, ocupaţie.

3. Evenimentele identice 3. Evenimentele identice – decesuldecesul sunt considerate într-o manierăsunt considerate într-o manieră

– invaliditateinvaliditate identică indiferent de loculidentică indiferent de locul

– incapacitateincapacitate geografic al producerii lor. geografic al producerii lor.

4. Timpul – este utilizat ca o unitate de 4. Timpul – este utilizat ca o unitate de măsură comună pentru evaluarea măsură comună pentru evaluarea poverii bolii la nivel populaţional poverii bolii la nivel populaţional datorită decesului prematur şi datorită decesului prematur şi incapacitate.incapacitate.

În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi durata lor.durata lor.

În elaborarea modelului de calcul pentru În elaborarea modelului de calcul pentru DALY DALY s-au avut în vedere patru aspecte s-au avut în vedere patru aspecte sociale pentru cuantificarea impactului bolii:sociale pentru cuantificarea impactului bolii:

1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur

- - pentru măsurarea decesului prematur autorii au pentru măsurarea decesului prematur autorii au utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi standardizaţi;standardizaţi;

- ca standard a fost utilizată tabela de viaţă - ca standard a fost utilizată tabela de viaţă calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o speranţă de viaţă la naştere: o speranţă de viaţă la naştere:

– pentru bărbaţi - 80 anipentru bărbaţi - 80 ani– pentru femei - 82,5 anipentru femei - 82,5 ani

2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste 2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, de-a lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă exponenţială pentru ponderea vârstei.exponenţială pentru ponderea vârstei.

3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de 3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse gradediverse grade- în acest sens au fost identificate şase nivele de - în acest sens au fost identificate şase nivele de

incapacitate care se întind de la incapacitate care se întind de la o stare de o stare de sănătate perfectă sănătate perfectă deces.deces.

- pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu - pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi care se manifestă prin incapacitate.care se manifestă prin incapacitate.

- - coeficientul de ponderare pentru incapacitate coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la 0oscilează de la 0 1. 1.

4. 4. Ţinând seama deŢinând seama de aspectul aspectul „economic” „de „economic” „de actualizare” actualizare” în timp s-a aplicat un indice de în timp s-a aplicat un indice de discount de 3 %.discount de 3 %.

Măsurarea poverii bolii la nivel Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin DALY are în sănătatea populaţional prin DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii:publică o serie de aplicaţii:1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de 1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de

sănătate în scop preventiv şi curativ.sănătate în scop preventiv şi curativ.

2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv 2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru programele de sănătatepentru programele de sănătate

3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea 3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru programele de sănătate.programele de sănătate.

4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.

5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale 5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale defavorizate.defavorizate.

6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor 6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de sănătate.de sănătate.

Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998

În România pentru prima dată s-a calculat În România pentru prima dată s-a calculat DALYDALY în 1998 într-un proiect finanţat de în 1998 într-un proiect finanţat de Banca Mondială.Banca Mondială.

S-a stabilit structura DALY pe cauze în S-a stabilit structura DALY pe cauze în România, 1998România, 199811. Bolile cardiovasculare. Bolile cardiovasculare2. Tumori maligne2. Tumori maligne3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul 3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul

de alcool şi consecinţele acestuia).de alcool şi consecinţele acestuia).4. Accidente4. Accidente5. Traumatisme5. Traumatisme6. Otrăviri6. Otrăviri

DALYDALYanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitateanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitate

măsoară povara globală a bolii în populaţiemăsoară povara globală a bolii în populaţie

anii de viaţă pierduţi prin deces prematuranii de viaţă pierduţi prin deces prematur anii trăiţi în incapacitateanii trăiţi în incapacitate un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut.un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut. ia în consideraţie doar două caracteristici:ia în consideraţie doar două caracteristici: - vârsta- vârsta - sexul- sexul- ca predicţii pentru anul 2020 la - ca predicţii pentru anul 2020 la nivel mondialnivel mondial se aşteaptă ca se aşteaptă ca primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de:primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de:

boala ischemicăboala ischemică depresie unipolarădepresie unipolară accidente de traficaccidente de trafic boli cerebro-vasculareboli cerebro-vasculare BPOCBPOC infecţii ale tractului respirator inferiorinfecţii ale tractului respirator inferior TBCTBC afecţiuni cauzate de războaieafecţiuni cauzate de războaie

În România primele cauze care determină povara bolii sunt:

• bolile aparatului cardiovascular• tumori maligne• tulburări mentale şi de comportament• accidente, traumatisme, otrăviri• bolile SNC• bolile aparatului digestiv• bolile aparatului respirator• bolile infecţioase• malformaţii congenitale

Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de

10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de 10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de povara bolii pe care o determină, evaluată prin DALY şi povara bolii pe care o determină, evaluată prin DALY şi

PYLLPYLL

comportamentul sexual cu risccomportamentul sexual cu riscHTAHTAfumatulfumatulconsumul excesiv de alcoolconsumul excesiv de alcoollipsa apei potabile în regiunelipsa apei potabile în regiunelipsa igienei sau a sanitaţiei de bazălipsa igienei sau a sanitaţiei de bazădeficitul de fierdeficitul de fierpoluarea mediului datorită arderii combustibilului solidpoluarea mediului datorită arderii combustibilului solidcolesterolul crescutcolesterolul crescutobezitateaobezitatea

Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt:

- fumatul- HTA- consumul de alcool- colesterolul crescutIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- boala coronariană- depresia unipolară- bolile cerebro-vasculare- alcoolismul

Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt:

- consumul de alcool- HTA- fumatul - subnutriţia- obezitateaIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- tulburările depresive unipolare- bolile cerebro-vasculare- infecţii respiratorii- traumatisme datorate accidentelor rutiere

Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt:

- subnutriţia- comportamentul sexual cu risc- lipsa apei potabile şi a igienei- poluarea cu particole solideIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- infecţia HIV/SIDA- infecţii ale tractului respirator inferior- boala diareică- bolile copilăriei

QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)ani de viaţă corectaţi după calitateani de viaţă corectaţi după calitate

Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea economică de tip cost-utilitateevaluarea economică de tip cost-utilitate Accentul se pune pe Accentul se pune pe valoarea pe care o dă valoarea pe care o dă o persoană propriei sale sănătăţio persoană propriei sale sănătăţi Ia în calcul modificările referitoare la rata de Ia în calcul modificările referitoare la rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de ex. un tratamentex. un tratament În evaluarea În evaluarea cost-utilitatecost-utilitate, costul total al , costul total al unei intervenţiei se raportează la numărul de unei intervenţiei se raportează la numărul de QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, obţinându-se un cost/QALY.obţinându-se un cost/QALY.

Analiza cost-utilitate este folosită atunci când:1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat- apreciază modalitatea în care aplicarea diferitelor programe

de sănătate aduce îmbunătăţiri stării de sănătate a unui pacient2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important- în evaluarea unei anumite unităţi medicale considerându-se

importantă nu numai supravieţuirea ci şi calitatea acestei supravieţuiri

3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact asupra mortalităţii şi morbidităţii dintr-un teritoriu

- administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte calitatea vieţii datorită faptului că:

ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade disconfortulscade mortalitatea produsă datorită fracturii de şoldcreşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot apărea: hemoragie uterină, cancer de endometru

4. Atunci când se compară mai multe programe de sănătate, decidentul în sănătate trebuind să aleagă care este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a putea fi finanţat:

- programe de sănătate cu caracter preventiv (fluorizarea apei, imunizări)

- extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli cardiovasculare

- program de screening pentru depistarea la nivel populaţional a cancerului de col uterin

- program privind planificarea familială şi utilizarea mijloacelor contraceptive.

5. Pentru a compara un anumit program pentru care a fost stabilită deja analiza cost-utilitate

ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)(INDICE PYLL)(INDICE PYLL)

Definiţie:Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru România).pentru România).APVPAPVP Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată de intervenţia serviciilor de sănătate.legată de intervenţia serviciilor de sănătate.Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de sănătate. eficienţa sistemelor de sănătate. Se referă la conceptul de Se referă la conceptul de mortalitate evitabilămortalitate evitabilă ca ca indicator al calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)indicator al calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)

• Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie• Măsură cantitativă a mortalităţii prematureReflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin luarea în considerare nu numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care survine decesul)• Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de alcool sau de tutun• Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o rată la %o de locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra întregii populaţii.• Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a cinci cauze de deces premature:

- boli cardiovasculare- accidente- bolile aparatului respirator

- neoplazii- bolile aparatului digestiv

Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de avansate, la fel şi tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces. Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile de prevenţie primară şi secundară ar fi aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.

CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE ESTCENTRALĂ ŞI DE ESTIndicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară)Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară)

Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate crescută la anumite grupe de vârstă.mortalitate crescută la anumite grupe de vârstă.

Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată, incapacitate, cursul nefavorabil al evoluţiei bolii).(durată, incapacitate, cursul nefavorabil al evoluţiei bolii).

TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani)TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani) Cancer de sân (15 – 54 ani)Cancer de sân (15 – 54 ani) Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani)Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani) Boala Hodgkin (5 – 64 ani)Boala Hodgkin (5 – 64 ani) Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani)Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani) Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani)Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani) Astm bronşic (5 – 44 ani)Astm bronşic (5 – 44 ani) Apendicită (5 – 64 ani)Apendicită (5 – 64 ani) Hernie abdominală (5 – 64 ani)Hernie abdominală (5 – 64 ani) Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani)Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani) HTA şi AVC (35 – 64 ani)HTA şi AVC (35 – 64 ani) Decese materne toate cauzele Decese materne toate cauzele Mortalitate perinatală (Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi

morţi/nr.n.vii x 1000morţi/nr.n.vii x 1000))

Indicatori de politică sanitară naţională (prevenţia primară)Se consideră că o profilaxie primară ineficientă poate duce la mortalitate crescută prin:

Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani)Ciroză hepatică (15 – 64 ani)Accidente produse de vehicule cu motor (5 – 64 ani)

DOMENII DE UTILIDOMENII DE UTILIZARE A APVPZARE A APVP

1. Analiza modelului de mortalitate 1. Analiza modelului de mortalitate sau a impactului exercitat de sau a impactului exercitat de unele cauze de deces.unele cauze de deces.– Creşterea speranţei de viaţă la naştere;Creşterea speranţei de viaţă la naştere;– Rata brută de mortalitate;Rata brută de mortalitate;– Modificarea modelului de morbiditate în Modificarea modelului de morbiditate în

sensul scăderii bolilor acute şi a creşterii sensul scăderii bolilor acute şi a creşterii prevalenţei bolilor cronice a dus la prevalenţei bolilor cronice a dus la utilizarea noţiunii de deces prematur prin utilizarea noţiunii de deces prematur prin studiul modelului de mortalitatestudiul modelului de mortalitate

Cauzele de deces calculate prin APVP diferă Cauzele de deces calculate prin APVP diferă de cele obţinute prin alte metode:de cele obţinute prin alte metode:

reflectă cauzele de deces care afectează reflectă cauzele de deces care afectează populaţia tânără activă economic şi care populaţia tânără activă economic şi care determină cele mai mari pierderi determină cele mai mari pierderi economice:economice:

pierderi directepierderi directe (persoana nu mai (persoana nu mai produce)produce)

pierderi indirectepierderi indirecte (pentru persoanele (pentru persoanele tinere societatea nu mai recuperează tinere societatea nu mai recuperează investiţia făcută pentru formarea şi investiţia făcută pentru formarea şi educarea sa)educarea sa)

2. Epidemiologia descriptivă a 2. Epidemiologia descriptivă a diverselor boli (grupe de boli) – diverselor boli (grupe de boli) – evaluarea tendinţei de evoluţie.evaluarea tendinţei de evoluţie.APVP – utilizat pentru descrierea APVP – utilizat pentru descrierea

caracteristicilor de persoană sau de loc caracteristicilor de persoană sau de loc ale diferitelor boli care îi generează.ale diferitelor boli care îi generează.

3. Identificarea şi ierarhizarea 3. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate.problemelor de sănătate.situarea pe primul loc în ierarhizarea situarea pe primul loc în ierarhizarea

cauzelor de boală care duc la deces cauzelor de boală care duc la deces prematur a unei anumite boli sau a unui prematur a unei anumite boli sau a unui grup de boli permit decidenţilor în grup de boli permit decidenţilor în sănătate publică să spună că acestea sănătate publică să spună că acestea reprezintă probleme de sănătate şi sunt reprezintă probleme de sănătate şi sunt prioritare.prioritare.

44. Utilizarea în cadrul . Utilizarea în cadrul programelor de sănătate:programelor de sănătate:– identificarea subiecţilor care vor fi identificarea subiecţilor care vor fi

incluşi în programele de sănătate incluşi în programele de sănătate (populaţia ţintă);(populaţia ţintă);

– stabilirea obiectivelor programelor de stabilirea obiectivelor programelor de sănătate;sănătate;evaluarea rezultatelor investigaţiilor evaluarea rezultatelor investigaţiilor sau a programelor de sănătate;sau a programelor de sănătate;

– analiza cost-eficienţăanaliza cost-eficienţă

5. Criterii de evaluare a eficienţei 5. Criterii de evaluare a eficienţei programului de screening pentru programului de screening pentru cancerul uterin – în Japonia.cancerul uterin – în Japonia.– utilizându-se o combinaţie de:utilizându-se o combinaţie de:– metode epidemiologice (fracţia atribuibilă metode epidemiologice (fracţia atribuibilă

în populaţie);în populaţie);– metode demografice (calculul APVP).metode demografice (calculul APVP).– Au fost aleşi doi factori de risc de Au fost aleşi doi factori de risc de

necontestat – fumatul şi consumul de necontestat – fumatul şi consumul de băuturi alcoolice.băuturi alcoolice.