Anul XII. Arad, Joi 4|17 Decemvrie Î908 Nr. 270. MOHAMEWTOS,

п ЙЭ хл . M COT, П \ ш , m , П « ? í » Івві . 3 «

Ind i c D H B i t e s s ă Й • U . 5 Co«, I ?s«tra Ясшявіа j i s АкИса . . 10 w ,

Ягяі Sis id peatra Ш-ateia fi atralniiats pa

a s 40 fraasä,

REDACŢIA fl ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-uttea 20.

INSERŢIUNILE ae primesc Ia adminis»

traţfe. Manuscripte nn ae in*.

poiază. Telefon pentru ora? al

comitat 502.

P r i g o n i r i f ă r ă s f â r ş i t . . . Perchiziţie la redacţie, administraţie şi tipografie. — Trei procese noui. — Unul pentru o foaie vo.

lantă în limba germană.

(*) Nu s'au împlinit bine două săptămâni it când toţi redactorii noştri au fost duşi pela poliţie, pentru a fi interogaţi în trei procese ce s'au pornit împotriva » Tribunei*, şi eri seara avurăm onoarea să salutam iar pe bravii reprezentanţi ai — ideii. Mai bine de două ore ni-s'au scotocit toate: poliţia căuta adică, în ruptul capului, ma­nuscrisul a trei articole, pentru a ni-se in­tenta alte trei procese nour.

Patru sunt intentate din toamnă, trei din Noemvrie şi trei acum în Decemvrie. Zece, ca să fie număr rotund!

Şi încă ministrul de justiţie Günther se mai plângea, răspunzând interpelării lui Dr. Maniu, că procurorii nu mai biruie să ur­mărească ziarele rcmâne... Bieţii de ei.... Animaţi de spiritul care transpiră din vor­birea şefului lor, procurorii se vede că s'au aşternut însă pe lucru, şi ru Ie mai scapă un singur articol din ziarul nostru. Cu astfel de porniri şi cu astfel de menta­litate, nu i-a fost greu procurorului să de­scopere » agitaţie* chiar într'un articol nu se poate mai rece şi mai obiectiv în care se arată ce ne sşteaptă pe urma reformei electorale a lui Andrássy. Se pare că juva-ierul acesta al guvernului maghiar este un fel de noii me tangfre. Cât îi scrie ceva împotriva lui, procurorul te şi înhaţă.

De asta dată avem însă şi un moment nou: ni-se intentează proces pentru o foaie volantă scrisă în limba germană. Sub titlul » Libertăţile în Ungaria « s'a tipărit adică astăvară *CalvaruU, datele statistice pentru cari fostul redactor responsabil, Sever Bocu, a fost osândit deja la trei luni temniţă şi amendă,

Nici în foaia volantă nu este altceva, dar fiindcă a fost în limba germană şi s'a răs­pândit în toată Germania, dar mai ales la conferinţa interparlamentară din Berlin, gu­vernul unguresc se vede că s'a supărat grozav... deci autorul trebuie pedepsit!... O să fie interesant : proces de presă pentrucă s'a scris şi nemţeşte ceea-ce româneşte se scrisese de mult, cu doi ani nainte de a-ceasta,„

Logic de altfel şi consecvent dl procu­ror; poate compta cu siguranţă că nici curtea cu juraţi nu se va desminţi, ci va condamna şi pe traducător, dacă pe auto­rul român l-a osândit.

Să fim sinceri : ştim că astăvară, Ia con­ferenţa interparlamentară din Berlin, foaia volantă germană i-a ars rău pe patrioţi, deşi abia cuprinde câteva şire de text E înde­sată însă cu cifre, pe cari deputaţii unguri, reprezentanţi ai »celui mai cavaler şi mai

tolerant popor* nu le puteau desminţi. Du­păcum am auzit, ei s'au şi întors pârliţi delà Berlin şi s'au plâns guvernului de ^unel­tirile de soboli valahe*. . . Iar guvernul nu putea să-i lase nerăsbunaţi şi nemângăiaţi, a trtbuit deci să ne intenteze proces pen­tru fericita ideie ce am avut a zugrăvi în cifre — anii de temniţă şi sumele amende -lor — tabloul libeitaţilor din Ungaria.

Crede însă guvernul că intentând acest proces, a dovedit că «valahii calomniază?* Dar tocmai dimpotrivă, străinătatea cârd va afla pentruce ni-se fac procese va fi şi mai mult dispusă să creadă multele plângeri ale naţionalităţilor din Ungaria. Iar că străi­nătatea va află şi despre această nouă bra­vură a procurorului din Oradia, se vor lua măsuri. In tot cazul, lista care a fost pre­zentată Ia conferenţa interparlamentară din Berlin, nu va fi vina noastră că la v itoarea conferinţă interparlamentară va trebui s'o prezintăm mult mai — lungă. . .

Dacă prigonirile nu mai încetează, ajun­gem ca fiecare ziar naţionalist să aibă un Calvar care cu adevărat să uimească Eu­ropa. Se poate că guvernelor să nu le pese mult de asta. Cel puţin deocamdată. Nu le-a pasat lor mult nici de popoarele din Balcani, ci le-au luat peste picior, dupăcum erau sigure că nici România nu le poate face alt neajuns decât să ne întărâte pe noi (par'că nu se îngrijeşte îndestul de asta oblăduirea ungurească !) prin moţiuni votate în meetinguri ! . . . Şi totuşi vedem acum zilnic cum creşte îngrijorarea vitejilor şi ne­păsătorilor de până ieri. Şi facem prinsoare, că numai o lună să mai ţină boicotul în Balcani şi să se organizeze bine şi cel din România, ş'o să-i vedem pe năpraznicii şo-vinişti miei blânzi . . . Ori-şi-cât de puţin i-ar păsa adică magnatului Andrássy de falimen­tele fabricanţilor şi marilor comersanţi — ovrei, falimente cari e fatal să urmeze pe urma boicotului, — o s ă i pese ministrului de finanţe Wekerle, o să le pese acţionari­lor celor mai multe ziare mari din Budapesta (acţionari în mare parte — ovrei), aşa încât nu este esclus să asistăm la întoarcerea co­jocului : azi presa şovinistă laudă încă pe miniştrii neîndurători faţă de naţionalităţi, mâine poate să le bage de vină că prea au împins lucrurile Ia extrem.

Intr'adevăr, noi românii am ajuns să nu mai avem nici cea mai minimă libertate de presă. Putem, ce-i drept, să scriem ce vrem, dar nu suntem siguri, că a doua zi nu n i s e face perchiziţie şl nu ajungem în temniţă până şi pentru tipărirea în româ­neşte a Tatălui Nostru,.. La noi nu mai

poate Ji vorba să ne pă\im. Deja existenţa noastră nu place guvernului, când se pun deci toate în mişcare pentru a ne distruge, nu de căutarea dreptăţii e vorba, ci de risi­pirea unor adversari neplăcuţi. Guvernul nu se mulţămeşte cu aceea, că alcătuieşte proiect de lege cu menirea să facă din noi cetăţeni de a doua categorie, ci s'a pus cu totdinadinsul să suprime organul no­stru de respiraţie, presa, să nu îndrăznim să dăm alarmă şi să chiemăm poporul la luptă de apărare.

Dacă este însă adevărat că avem fraţi peste Carpaţi şi dacă fraţii înţeleg şi-şi dau seama de forţa pe care o pot desvoltă — pasiv: nemai cumpărând marfă de pro­venienţă austro ungară, n'au fraţii noştri de­cât să întindă boicotul, ceeace ar fi cel mai demn răspuns la boicotarea nastră!

Să vedem cine e mai tare: procurorul din Oradea şi Cluj, ori milioanele români­lor ? ! Andrássy şi Günther din Budapesta ori regatul României, care în nici un caz nu s'a înfiinţat, nu s'a întărit şi n'a crescut în ce priveşte vaza, pentru a sta pasiv în faţa spectacolelor ruşinoase ale unui regim maghiar de cea mai detestabilă specie... Nu numai cu arma se poate învinge acum, ci taina măririi popoarelor este solidaritatea de rasă şi buna cumpeneală în a da lovi­turi economice la timp şi loc!

Facă-şi oligarhii noştri de cap, numai noi să cumpenim lucrurile aşa fe), ca preţul oalelor sparte ei să-1 plătească.

Ungur i i fe l ic i tând p e turc i . Eră de prevă­zut că ungurii vor copia şi de data asta pe englezi.

La Constantinopoi acum se Inaugurează acti­vitatea parlamentară şi prin ea era modernă In imperiul otoman. Parlamentul englez, călăuzit de scopuri bine înţelese, a grăbit să felicite pe cel mai tânăr vlăstar în marele areopag al lumii civilizate. Compatrioţii noştri candescenţi cum sunt, hai să scapere şi ei de însufleţire. E atât de ieftenă la ei însufleţirea şi-i atât de artifi­cială.

Ei sunt felicilanţii de ocazie Ia toate evenimen­tele de ecou universal. Ei au felicitat pe turci in 1878/9, irimiţindu-le spade de paradi, pe cănd sângele a mii de inimi creştine rumenea zorile renaşterii unui popor pogorâtor din leagăn de mărire, care frângea atunci jugul păgânilor. Ei au trimis spadă de paradă şi japonezilor. Dar în făţărnicia lor n'au mers nicicând atât de de­parte, ca cu ocaziunea asasinării regenţilor por­tughezi, când toată lumea civilizată, punând Ia o parte consideraţiile de ordin prlnclplar şi infîc-

Pag. 2 » T R I B Ü N A « 17 Dec & 1908

rată de mijloacele teroare! anarhice, a condoleat cortezuiui — şi numai parlamentul maghiar s'a reţinut de a condolea.

Cum s i cond lozc cu prilejul omorârii unui t i ran?! — ei, poporul care se numeşte cu em­fază >spada libertăţile. Adevărat că spada se pre­schimbi peniru noi ln paloş de căliu, — dar ei speri să seducă lumea prin megalomania lor in­solentă. Astfel şi acum, el grăbesc Intre cei din­tâiu — d e odaia cu parlamentul englez — s i trimiţi uriri de bine parlamentului turc. ŞI l i e bine venit prilejul, când pentru mai mult lustru de sinceritate se pot provoca la oracare tradiţii de frăţietate. Propunerea de felicitare o va face pre­şedintele Justh, intenţionându-se astfel msi mare a p b m b . Mascarada Insă nu mai înşelă pe nime. Lumea cultă îşi întoarce faţa scârbită de atâta perversitate.

Veşti de criză. Ca din senin, atmosfera politică s'a în­

cărcat deodată cu veşti de criză. Se vor­beşte de remaniare ministerială, da criză generală ba chiar de o disolvare a came­relor .

Germenele crizei neaş tepta te a pornit delà discursul rostit dâunăzi de fostul ministru de justiţie Polónyi, care a făcut mai mol ie destăinuiri supără toare pen t ru foştii săi co­legi. In şedinţa u rmătoare i-a şl r ă spuns în­suşi şeful guvernului , Wekerle, îa chip foarte înţepat şi muşcător . Dar acest r ăspuns , afară de u n succes personal asupra Iui Polónyi, ma i mult i-a stricat guvernului . Wekerle, forţat de Polónyi, a recunoscut că banca independentă , preţul pen t ru care kossuthiştii a u urcat quota, n u se va face nici de astă-dată , pen t ruca guvernul nici n u a făgăduit-o odată pent ru acum. Declaraţia aceasta a p rodus adânci nemulţămiri în şirele majo­rităţii kossuthiste . In fruntea acestor nemul-ţâmiţi stă preşedintele camerei , Jus th , şi ei declară că n u vor să votez з legea electorală alui Andrássy dacă n u se va face u n j u n c -tim Intre ea şi banca independentă , aşa că

FOIŢĂ ZIARULUI » TRIBUNAL

I o s i f * " V u l c a n .

Viaţa şl activitatea l u i . (Urmare).

A mai aoris : „Nuve!e" !n 3 vol., apoi „S-na­val amorului" 3 tomuri, „Barbu Strâmba îa Eu­ropa" 3 tomuri, „Fata Popii" 2 tomuri, şi a tradus din franc«?să „Columbes" de Ales. Damas şi „Ca­valerii Nopţii1', minunata povestire de Poaaon du Terrai!, ö tomuri mari.

Getiioru, pe lângă folosul moral, au aflat !n cetirea scestor scrieri şi o distragere nobilă, mai ales „în serile lungi de iarnă", cărora şi-іѳ-a dedieat autorul, respective traducătorul.

Scriitorii Însufleţiţi din anii 70 v&z&cd oât de rămaşi suntem noi pe toate terenela simţiaa tre­buinţa de a-şi înarma nu numai dreapta ci şi stânga. Şi nime nu le poate nega meritul, câ ei Int'adev&r au lucrat, dar au lucrat îndeosebi pentru timpul şi pentru societatea lor. Au pus Iasă bază şi unei instituţiuni, pentra oare şi ge­neraţiile viitoare le vor consacra zile de aducere aminte. Iastituţiunea aceasta e „Societatea pentru crearea unui fond de teatru român". Iniţiatoral

aceasta să se voteze înainte de legea elec­torală. Eri deputa tu l Gaăl Gas ton a inter­pelat din n o u în chestia băncii . I-a replicat apoi Polónyi în chestie personală , a tacând foarte violent guvernul şi mai ales pe W e ­kerle, pe care I-a făcut mincinos , căruia s ă nu-i crezi nici contrarul din ceeace spune , atât de puţin n u spune adevărul . încheind el a zis, că dreptul de a se face arbitru moral a supra cuiva, Wekerle nu eri l-a pierdut.

D e p e culoare .

P e culoare, sub întreaga dura tă a şedin­ţelor, a dura t discuţia despre banca inde­pendentă . Kossuthiştii s p u n e a u că Ia punc ­tul acesta n u încape nici un compromis . Necăjiţi păreau mai ales constituţionalii. Sa lansau veşti de disolvare a par lamentului , de criză a guvernului .

Un Incident semnificativ.

Pe când vorbea Apponyi, marele, slăvitul, pe când urechile patrioţilor erau fascinate de modula­ţiile celebrului bariton, pe când tiradele naţionale se revărsau potop subt boltiturile semeţe sie incintei, pe când >genlul unguresc şi a destins proteguitor aripile de asupra uriaşei cupole a par­lamentului*, pê când clipa revelaţiilor politice din viitor eră să bată, risipind bănuielile şi nedume­ririle stârnite în vremea din urmă de politiei echivocă & guvernului Ia chestia băncii indepen­dente, pe când în sfârşit vraciul lozinceio: şo vi­olate credea să vrăjească spiritele iariş, aiung&sd duhul rău ce săpa în a s eues la temelia vieţii ac­tualului guvern — minune se întâmplă. Glasul sonor al oratorului se peticai aproape de cul­mele avântului siu, sfărmându-se de-odată într'o pusderie de sunete nearticulate, difuse, Iar och!i oratorului seaţântlră ficşi, cu o nuanţa de spiim3, asupra vnal punct din tavălmăşala kassuthlştilor. Faţa nainte radiată de inspiraţie, acum reoglindeâ teama unul dezastru iminent... Iar cei spre cere se Indreapiari ochii ministrului eră preşedintele camerei, Justh. Acesta pirăslse dinainte tribuna prez!der>T.>a>ă amestecând a se printre kossuîhişta, cărora aparţine şi când oratoriii accentua tocmai menirea sublimi a partidului kossuthht, ei se aplecă spre vecinul süu, şoptindu-l ceva. Atâta a fost de-ajuns ca sfioasa primadonă a Barnu-mului maghiar, să încurce tortul mliestru si fra­zelor ssle. Şl uimit întrebă Apponyi ori de sre di Justn ceva de observat?

şi cel mai hwniri membri al soeatea ciae ar S putut îi altoi decât Iosif Volcan ? Díja pria anal 1868 tinerimea din Ctoj a form&t o societate de diietarţ ; şi făcea vara turneuri prin centrale ro­mâne, iar tn România artiş'.ii Mii io şi Paacaiy erau, atunci la culmea sărbătoririi lor.

A fost nemaipomenit efectul, ce 1 au sjans aceşti doi artişti In turneele lor prin Ardeau; în­sufleţirea publicului român erà ia culme. însuşi Vulcan licwe, ca ce dor o'a dus în Ardeal, sâ asculte pe Равеаіу : „Deosebit mă interesa mult leahul nsţional, de care n'am văzut nici când. Dóriam ah aud iimba noastră dulae şi sonoră ră-auaând ds pe scenă şi acest dor îmi şoptea ne­contenit, să mă dac"... Mai ii-tâin а vorbit ea Раяса ;у în Arad despre „fondarea nani teatru naţional tn imperiul austriac". Aceasta a fost în 1868 iar 1869 a publicat în „Familia" doi arti-aoli ca titlul acssta: „Sâ fondam teatru naţio­nal". Duii ia laceput n'au aprobat idea aceasta, ci «a salsvat o altă chestia, anume înfiinţarea unei Academii da drepturi şi dupăce aceasta s'a adeverit de nerealizabilă, fondai adan&t s'a ia t peutra întemeierea şcoalei de fete din Sibiia. Dar dupăce Ioan L&p&dat şi câţiva preoţi însufle­ţiţi dimpreună ea teatral Emineicu aa !,-< ;a?at •** se o.-it po de non ca idea aceasta publicând ar-ticoii do îmbărbătare In „Fsmilia", Iosif Vulcan

— Ziceam cătră vecinul rrsleu — lămuri Justh -că banca naţională trebuie s i o înfiinţăm cu oria preţ.

Apponyi pili şl mal mult. S'a plâns că gu­vernul nu e sprijinit sincer. Vorbirea Iul însă n'a mal provocat entuziasmul sgomotos de altă­dată, n'a mai fost acoperit de aplauze generale.

Ma turn omen ! Pe culoare incidentul a dat ans i la fel de fel

de tălmăciri şl prorociri. Criza latenţi pare i-proape s i isbucnească şl mulţi afirmi, ci situaţii guvernului e zdruncinată. Semnele descompu­nerii fn sinul urgisitei alianţe sunt evidente. Ce va urmă: fuziunea, căderea guvernului? — von vedea. Evenimentele zilelor de mâine ne vor di prilej s i revenim pe larg.

Pe valurile popularităţii azi fericitul vâslaş e dnul Justh, căruia i apar în depărtare conturek ademenitoare ale unui fotoliu ministerial.

Marele meeting naţional din Bucureşti.

Confederaţ ia state lor mici din Balcani. -Bo icotarea mărfurilor d e provenienţă au­

striacă.

Duminecă я'а ţinut în a»ia Dacia marele met-tmg naţionalist.

Iatrnnif«a s'a deschis la orele 2 subt preziden­ţia dlui Petre Grădişteanu.

Aa last parie delegaţii dia R.-Sărat, Româniţi, Moses!, Craiova şi Gâeşti.

Dl Take Policrat anunţ i publicului că preşe­dinţia adunării a fost lacradiaţată dini Petri Grădişteanu, omul eu inima plina de caie mii curate seutimnte naţionale. Pentra acest oarftsi i-se încredinţează steagul iaptei naţionale.

Cuvântarea diul Petra Grădiştea ш.

Dl Petre Grădişteanu, wnlţamind pentru cin-st< « Cfl i-*e face, apune » ă aativitafea d sale na­ţionalista încep® delà vâruta de 18 ani, iar la anal 1859 a tont numărat printre iniţiatorii ideii de nnire a principatelor.

Acum, oontinaa dl Grădişteanu, Implioeu aproape vârsta da 70 ani. Vă declar, Iasă, că d i mă simt slăbit şi că voia şti să lapt înainte pen­tra csúza ntţiouală. N'am rtvait la domaitiţi nia odsfä, pentru câ d u mim placat să port zgardl Aeeaetă martori lire am făcut-o şi regelui Carol,

a recurs la ajutorai si la conlucrare* familia Mocsoiiyi şi astfel îa 19 Februarie 1870 depatafii români dia dieta ungară da ataaci aflători Ia Р-гвіа dimpreună ca redactorii „Familiei" an ţi­nut o şedinţă şi aa primit aaaaim şi ca malti ;.-:íofl- tire ides înfiinţării teatrului. Preşedinte i fost Gheorghe Mooaonyi iar notar Iosif Vulcan S'a scris ua apel ci tra colonia româna din Pesta chiemând-o la Icttrunire pe 22 Febraarie, oabp rom&uii din Pasta să fio iniţiatorii acestei insli-luţiuci. La timpul anumit întrunirea <s'a ţinut sait prezidiul Iui Gs vrii Mihá'yi, iar de secretar i fost aclamat Iosif Vulcan şi la саіііаіеа aceasta a rămas până tu 1882.

S'a alei o comisie da cinci, Intre aceştia fl Iosif Vctlcan, cari să compună programai socie­tăţii. Aceştia ta scart tixtp şi-aa şl împlinit da­torinţă arătând pa ca căi ara să străbată socie­tatea,, pentra a pateà »junge la азораі dorit. S'au primit propunerile şi însă (a aceiaşi ziuă entu­ziasmaţi aa subscris o listă cu suma de 2120 rloreni. A armat acam manca comitetalui da cinci: compunerea statutelor societăţii. S'au ţi­nut me,i multa şedinţa sab prezidiul lai Iosif Hodoş şi s'a publicat îa „Familia" şi pria ziare Apel cătră oablioal român peatru sprijinirea ideei propose». Că societatea aceasta şi-a ocupatul teren din ce Ia ce mai larg, fára îadoială e mi-

Dacă a-ţi î nce rca t toa te ! şi tot nu v'au trecut durerile reomatice cereţi o sticlă de

LT D E G H I A T A

care face sa înce- Aurat-a Ал л п л Aa /ţinti provenite din răceală, ca d. e. teze imediat orice UU1G1G UG Gdjl, UG Ulllţl, junghiuri în coaste şi în spate, se foloseşte cu rezultat bun. In contra G U T U R A I U L U I singurul remediu.

Preţul unei sticle 60 fiteri, o sticlă mare 1 cor. 20 fii., 3 sticle mari з = sau 6 sticle mici se trimit porto franco. —

O a - x a t i t â ţ i m a i m i c i x x t x s e t r i m i t p r i n p o s r t â .

Se găseşte fi se poate comand» U

Szémann Ágoston, f a r m a c i s t ,

Hatvan, Főtér nr. 126, | Se expedeaz i zilnic în toate părţile im

17 Dec и. 1908 »T R 2 B U N A« Pag. 3

Mom tn urmă, oftnd mi-a врпя c i regretă faptul A nn m'a putut атеа mai aproape de tron. Mi-a plient, mai bine, să stau aproape de ţară, de dalcea юеа Românie, pe care o iubesc şi îi do­me toată fericirea.

im tize teu toţii nesinceritatea Austriei. In îm­prejurările actuale, en na mă adresez nici la rege, liei la miniştri. Ea m i adresez poporului, d-v. ore aţi Întronat această dinastie.

Prin ci-y, şi ca voinţa d-v. s i cerem ruperea oricărei legături cu Austria. In interesul exi­stenta noastre naţionale, să înfiinţăm boicotul pe toată linia. Să ne legăm, pe cuvant de onoare, că nv vom mai călca în prăvăliile comercianţilor mariad.

Si se ştie, de toată lumea ca intre noi şi Intre fraţii pe peste munţi există o legături de sânge, pe care nici cei mal aprigi duşmani ai noştri nu и vi Încumeta s o rupă. Să impunem prin ur­mare, ruperea relaţiunilor comerciale cu Austro-1]цагіа şi să înfiinţăm boicotul. Să mai lup­tam pentru constituirea unei confederaţiuni bal­unké, în care pe lângă noi, să între Serbia, Bulgaria, Muntenegru şi juna Ture.

Pcntiu isbâcda acestor Idei, apelez la patrió­támul d-voastră şi vă îndemn să luptaţi pentru înfiinţarea de comitete nationale de luptă In toată ţara.

(Cuvântarea dlui Petre Oredişteanu a fost dese­ori Intrtiuptă de »plauze sgomotoase şi prelun-m

C u v â n t a r e » d lu i T a k e Po l i c r a t . Dnul Teke Policrat spune că mişcarea naţio­

nalişti, la începutul ei, a fost primită de unii cu neîncredere şi îndoia!! Acum insă, ţara întreagă

[ I'I ridicat în picioare, dovadă delegaţii sosiţi azi din prrvinele.

, Oratcrul, prin cuvinte frumoase şl bine simţite apelează la simţămintele de patriotism ale cetă­ţenilor, Indemnându-i la luptă.

C u v â n t a r e a d lu i B ă d u l e s c o . Dnul Băaulescu, advocat din Călăraşi, spune

ci regelui 1-s'au ascuns Întotdeauna adevăratele sentimente ale nsţiunei. Mişcarea naţionalistă de azi va ajunge la urechile suveranului, care -ă sper/m o va înţelege şl va da ţării o satisfacţie legitim».

Piri când n i s e va da însă această satisfacţie siînfllrţim imedist bckotul pentrn toate măr­furile eşite din fabricile Austro Ungariei.

C u v â n t a r e a d lu i O l n r c u i e s c o . Drul Giurculescu, advocat în C.-Lung, pro

testează Împotriva politicei >vu furuli.i cu două cipete«, traugursiă pe multă vreme de Imperiul vecin. Austro-Ungarla e ttmniţa tuturor üb» nâ

ritul lui Vulcan. Ei a fost acela, care cri unde и ţinea adunarea acestei societăţi, lăsiedu-şi toate ocopaţiunile alerga acolo însufleţind, elec-triiând pe cei adunaţi. El a strigat publicalai românesc: „Să înălţăm un templu al Thsliei, cire sà fie caţl o fi'omelă, a cărei cântare râ nni In toată pădurea şi Incintă pe toţi, — caş) •oarele, a circi raze binefăcătoare lumineazß (lobul întreg — caşî aierul rifio&tor, care pătrund* la toate locurile".

El a apt s publicului „de ce voim s i avem un teatru naţional". „Pentrucă teatrul e un templu al frumosului şi adevărului etern. Aici avem ocaziune să cunoaştem pe deplin omul aceasta nigmă neînţeleasă a lui Dumnezeu. Figuri moarte reînvie Înaintea noastră, ca la lumina lampelor ti'şi ia răsplata după merit". Arată publicului penoanele, cari an rol în dramele, comediile şi tragediile cele mari din literatura аравиісі: ci tă frtmsfţe este în viaţa omului, cftte nebunii înot lntr'Inaa, căţi ridiculi şi ce dureri zguduitoare înrt în lumea asta. Ricbsrd, Romeo şi Iulie, te­ribilul Moor, regele Lear, Hamlet, Faust, Sbyiock, Harpagon toţi-toţi trec prin Închipuirea ascultă­torilor. Viaţa aceasta e viaţa omului de pe pă­mânt, care trebuie s i fie înţeleasi odată. Ga

ţllor omeneşti, clei In ea zic atâtea naţionalităţi încătuşate.

Intre noi şi unguri e o distanţă nemărginită: ne desparte înainte de toate, câmpia Turdei, unde i murit ucis mişeleşte cel mal mare erou al a-spiraţlunllor noastre naţionale. (Aplauze prelun­gite entuziasm indescriptibil).

Oratorul vorbeşte despre lupta de des: aţions-lizare dusă de unguri faţă de fraţii noştri din Transilvania. Dar ungurii uită c i noi suntem de rasă latini şi că, In aceste împrejurări, ne vom ridică privirile cătră ţările latine.

Oricare ar fi convenţia comerciali cu Ausfro-Ungaria, nu ne vom putea niciodată solidariza cu aceasla, pentrucă ar însemnă să ne facem complici la deenaţionalizarea fraţilor noştri de peste munţi. Noi am trăit cu eroism, nu cu diplomatie. (Aplauze).

Noi Iubim dinastia. Nu vom înţelege Insă a-ceasta dinastie, dacă ea nu se va identifica cu idealul românesc de pretutindeni.

Şi după cuœ, la 1877, ara trecut Dunărea la semnalul luptei pentru independenţă, tot astfel vom şti să trecem Carpaţil, pentru desrobirea

fraţilor noştri. (Cuvântarea dlui Giurculescu a fost acoperită

cu aplauze şi ovaţluni). Dl Pompilian (Cralova), reaminteşte suferinţele

românilor din Ungaria şi îndeamnă pe cetăţeni la luptă pentiu izbândlrea idealului nostru na­ţional.

Partidele politice, la noi, nu sunt expresiunea voinţei naţionale. Poporul să lupte singur, cerând guvernului să se rostească în mod categoric a-supra situaţiei.

C u v â n t a r e a d lu i R c s s u A b r u d e a n n .

D! Russu Abrudeanu: Mi-a fost dat să vid Budapesta cea mai sălbatici lipsă de respect faţă de un cm şl în aceiaşi timp faţă de toste drep­turile şi aspratitnile legitime ale unul neam.

Aşa ştie să mulţămească bătrânul împărat ur­maşilor hii Horia şi Cloşca, frânţi pe roată la Aiba-Iulia !

Aşa ştie să mulţumească d'nastia de Habsburg urmaşilor celor 40.000 de români cari in anul de­şteptării delà 1848 s'au jertfit pentru bonul îm­părătesc !

Aşa înţelege Francise I c if să mulţămească a-celor frsţi at noştri cari, îşi cheltuiesc azi inte­ligent», averea şi energia 1er ca să păstreze mai departe dragostea poporului r< mâne sc pentru cmaslia habsbugiră , pentru a f apel răsplătiţi In celulele închisorilor din Vaţ şi Seghedin.

Aşa ştie să mu:ţime».scă împăratul urmaşilor acelor buni şi leali români, cari şi-au vărgat tău

dreptul a putut dar sfîrmà, c i teatrul e cea mai practici şcoali.

Şi atunci caşi cum ar fi fest un profet al vre­mii. In sufletul lui s'a deschis taina viitorului şi stăpânit de cea mai curată Însufleţire a zis :

„Să ne înarmăm până ce nu e târziu, căci lupta are să fie tei ibxlă. Va fl lupta spirituală a luminii în contra întunerecului, a civiliţaţiunii în contra barbarismului, a viitorului în contra trecutului — pentru limbă şi naţionalitate. Să fie teatrul dra­pelul reformei regeneratoare, a cărui deviză e : cultura. Voim să reînălţăm naţiunea noastră la locul, ce-i compete în concertul naţiunilor. Voim să-i încingem fruntea cu nimbul gloriei antice". Şi aduce exemple din istoria străbunilor noştri romani şi remâni, arată mărirea 1er, delà care au eă înveţe tineri şi bătrâni, Învăţaţi şi cei ee nu ştiu carte, aăracii şi avnţii deopo­trivă Care ar fi fost atunci românul, care ar fi rimas rece subt impresionea cuvintelor lui, înflăcărate? N'a fost ni me. atunci toţi au fost buni, tcţi l-au Înţeles şi astfel aducarea primă a societăţii a avut un efect moral nespus de stră­lucit. Aceasta a fost în Deva In 4 şi 6 Octomvrie 1870. Mulţi, cari n 'aa patut participa la aduna-

gele la Konigrătz, pe cind ungarii, favoriţii M. Sale, se ofereau prusacilor I

Aşa ştie Francise Iosif i i răsplătească pe ur­maşii acelor fraţi ai neştri, cari Înroşeau ou sân­gele lor apele şi ogoarele Italiei, pe când ungarii întindeau mâna giribsldienilor !

Faţă de purtarea veeinilor noştri, s i ne mobi­lizăm sufletele, să ne ridicăm Ia Înălţimea împre­jurărilor şi să spunem conducătorilor de azi ai României şi ai românismului : — Voiţi să mai fiţi vrednici a guverna In pace şi linişte acest paşnie popor ? atonei faceţi ca un ceas mai că­rând să Înceteze furia şi sălbăticia ungurească !

Dacă nu : înlături cu voi ! Dl general Stoica vorbind de compensaţiunile

luate de celelalte state, apune că românii aunt In dreptul lor eă ceară Înapoi Bucovina.

Dl Taşcu Pucerea vorbeşte din partea româ­nilor macedoneni.

Domniasa spâne c i bandele cari aa ucis? staţi români în Macedonia aa foit organizate de Austria.

Să ne anim ca popoarele cari aa interese co­mune cn noi. Confederaţia balcanici ar ridica două milioane de baionete şi ne ar reda eu si­guranţă Transilvania şi Bucovina.

Oratorul arată publicului steguleţele naţionale alo celor cinci ţâri cari ar Intra In confedera-ţiune, ceeace produce un viu entuziasm In sală.

Dl maior lanculescu spune că noi nu facem iredentism, ci românism. Voinţa noastră este s i fim ou toţii laolaltă, cai suntem otrăviţi de atâţia străini. D-sa ceteşte un passj scris de prinţul Urosoff, într'an r sport adresat ministerului de in­terne rus, prin care pricţ 1 îşi exprimi dorinţa de a ni-se reda Barabia.

Dupăce îndeamnă pe cetăţeni la luptă, dl maior lanculescu exclamă:

— Trăiască majestatea sa poporul! 4)1 lake Policrat, într'o însufleţită cuvântare,

spune că dinastia noastră, care stă pe tron încă de acum 40 ani, trebuie să nu stea în nemişcare, faţă de evenimentele ce se desfăşoară.

Regele Românie! să asculte voinţa ţării întregi, să se mişte, acum în tronul Iul de aur şl să scoată sabia strămoşilor noştri viteji, pentru apă­rarea celor mal sfinte interese naţionale.

Peste câteva zile vom avs à alegeri. In calitate de cetăţeni conştienţi, sunteţi datori să nu trimi­teţi pe nime în parlamentul ţării, dacă nu se va legă cu jurământ să rostească acolo primul cu­vânt pentru marea cauză naţionali.

Să afirmăm şi să dovedim solidaritatea naţio­nală a celor 14 milioane de români. Să ştie di­nastia câ temelia de granit a edificiului său, con­stă în respectarea voinţei şi aspiraţiumior noastre naţionale.

rea «ceasta au trimis felicitări şi îmbărbătări băr­baţilor couducâtori. „Aprinde-te lumina culturii.' Cu toţii vom urma!" — răsnaau Îmbărbătările din provincie. A fost o adevărată sărbătoare ro-mâueaîcă. Pentru aceea s'au scris lu „Familia" cuvintele sărbătorii „învierii":

„Aceasta e ziua, care ni-a dat-o Domnul, ca aă ne bucurăm şi să ne veselim lutr'ânsa.

„Aceasta e zina, în care dorinţa noastră cea mai ferbinte s'a realizat, canvincţiunea noastră s'a Încununat şi ideea proposa de noi a triumfat...

„Azi naţiunea noastri a scos la lamina an noa drapel da cultură, care na va conduce la mărire, căci în jurul lui ne-am adunat şi ne vom aduna toţi din toate părţile...

„Familia" are sărbătoare. Şi sărbătoarea ei este sărbătoarea naţiunii."

Iosif Vulcan s'a buunrat ca sufletal — şi a me­ritat el bucuria aceasta.

A lipsit delà o linguri adunare. La toate cele­lalte a fost de faţi şi a Întrebuinţat fiecare oca­ziune, ca aă distrag!, să instrueze şi să însufle­ţirea publicai adunat. Adunările au caracter am­bulant şi In cursul vremilor s'au ţinut prin toate

Toate damele se facideal de frumoase prin efectnl bun al

L A P T E DE I D E A L art adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. P a c e н Л d i s p a r ă r o ş a ţ a feţei,

piitrulle, petele de ficat şi toate necurăţeniile pielei.

Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o i a ţ a c u r a t ă , f r a g e d a , c a t i f e l a t ă ф і fina ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată.

Se capătă numai la însuşi fabricantul i

KUDAR LAJOS s™±L&\Xll™«*

= 1 b o r c a n d o c r e m a I d e a l 1 c o r . шшт

P u d r a I d e a l 1 c o r . S S p u n I d e a l 7 0 flb

Comandele prin pos t i s e satisfac repede ş i ponctuai, Priparatili miditali şl ihtmiia an foit premiat* la ixpaziţia M-

gitniii intiriaţieuli lia 1879 II madalia de au, n croata da metil fraaeazi şi i i diplema di dittiaiţia.

Pag. 4 » T R I B U N A « 17 Dec и. 1908

După cuvântarea dlui Take Policrat, dl loan Polihroniade, care se află in mulţime a cerut cu­vântul la repetate rânduri, ceeace a făcut să se producă tumult in sală. După multe inzistenţe dl Polihroniade s'a suit la tribună şl a rostit câteva cuvinte, vorbind împotriva străinilor din Ro­mânia.

S'a cetit apoi următoarea:

M O Ţ I U N E .

Cetăţenii Capitalei şi delegaţii din jnde ţe întruniţi ÎQ sala Dacia, în ziua de 30 N o e m ­vrie 1 9 0 8 ;

Ascultând cuvântări le ora tor i lor ; Protes tează din n o u contra atitudinei n e -

leale şi duşmănoase a monarhie i aus t ro -ungare faţă cu neamul românesc .

Trimit salutul lor frăţesc de încurajare fraţilor impilaţi de peste Carpaţi , şi îi asigură că u rmăresc cu dragoste şi cu durere lup­tele grele ce duc pen t ru conservarea limbei şi naţionalităţei române .

Invită pe toţi românii să ia măsur i de represalii contra exploatărei economice la care Austro-Ungaria încearcă să cont inue a s u p u n e ţara românească .

lovită comitetul naţional să organizeze lupta economică pen t ru înlăturarea comer­ţului aus t ro-uagar din România .

Invită pe guvern să denunţe convenţ iunea comercială cu Austro-Ungaria.

Reclamă solidaritatea indisolubilă a nea­mului românesc de pretutindeni.

în t runirea a luat sfârşit la ora 5 sea ra .

P e s t r a d ă .

Dnpă sflrşitol meeííngdui, participanţii Ifctr'o masà eeorms, s'en îndreptat cântând „Deşteap­tă-te Române" spre ssatsia lui M hai Viteaza, străbătând str. Carol, calea Victoriei şi Balevardnl.

Poliţia Imse streşmee жівнгі de pista, postând sergenţi da stradă şi armată în cartea poliţiei.

Deaaenumea şi legaţmnea austriacă & foat în­conjurată ca trape.

Manifestanţii ajungând Ia îneracişarea caiei Victoriei CD Balevardal an grup da 30Э de sta-derţi s'a îndreptat spre universitate, iar câţiva, o „delegaţie" s'a tadreptat spre ziarul „Adevărul."

In dreptul statuiei lui Mihai Viteaza, U'A mani­festat din nr-u, pentra saaza naţionala, dapă ca­re publicul s'a împrăştiat îa linişte.

părţile locuite de români, ende namai s'a patut : dela Logos până Ia B»i*-Mare şi dela Lipova până la Braşov.

Malţi aa cetit multe Іясгагі ca acasie osazicni, dar ca deosebire Iosif Vulcan. „Schiţe din isto­ria tealruîui", „Limba şi scena", „Despre litera­tura noastră dramatică", „Pregătiri ia înfiinţarea unui teatru naţional", „Teatra ambulant", „Da-вргѳ umorul poporal român", „Despre satira po­porală română", — sunt tot atâtea conferinţe, cari aa ridicat nivelul şedinţelor, dându-Ie oare­cum aa timbra literar. Astăzi şedinţele aceste au devenit festivităţi naţionale, la cari debutează co­ruri româneşti, se araajază petreceri în favorul societăţii, diletanţi şi fii de ţărani rolează pe bh>ă astfel, meat cu drept cavâat s'a putut zice, că aocietatea aceasta pria ach nările sale ambulante împrăştie sămânţe de spirit naţional ta toate păr­ţile.

Dela 1882 până la 1895 Iosif Vulcan a fost vice preşedintele societăţii, iar de atunci până ia moarte i a fost preşedinte, dar şi ca al doilea conducător tot el a condus adunările. Astfel, cu multă trudi, cu multă abnegaţiune, alergând de atâtsaori prin ţinuturile româneşti şi punându-şi tot sufletul pentru societatea aceasta, a ajuns a-colo, că la sfârşitul vieţii sale societatea a avut un fond de peste 400.000 de coroane. Societatea a deschis »Biblloteca teatrală*, a pus premii ряп-tru lucrări dramatice, a devenit ramul cel mai

Situaţia parlamentară în Austria. — Dela corespondentul nostru. —

Situaţia parlamentară din Austria ta timpal din nrmă este una din cele mi i nefericite. Pe lângă diferenţele sociale, cari s'ao ivit la arma proiec­telor de lege privitoare la Іпспѳіагза tratatelor comerciale, s'aa asociat tarbnrările naţionale la­tre nemţi şi яіаѵі, еагі aa avat aa răsunet pu­ternic şi In parlament.

Agrarienii aa anunţat cea mai îndărătnică opo­ziţie atât tratatului comercial deja perfecţionat, între Austro Ungaria şi Serbia cât ţi legii ds iu-demnizsre pentru încheierea tratatelor ea ţările vecine. Pe când reprezentanţii agrarilor dia gru­pările parlamentare » cehilor şi a ereştinilor so­ciali vor face opoziţie estimă soatra proiectelor menţionate, agrarii, cari aparţin clubului german, creat de curând, se vor opune vehement tataror tratatelor comerciala eu ţările agrare. Astfel cel puţi», stma buletinul parlamentar, foarte schim-bäcios de altfel. Momentan »i%m însă în preajma votării provizorolai badgetar, şi agrarii se folosesc de situaţia critică a g aversului spre a stoarce prin voturile lor favoruîi pentra mai târzia.

!ntâie:*iarile sefaste dia Praga şi dispoziţianile guvernai ci aa produs o nemalţamire atât în rîa-durile cehilor cât şi îa aie nemţilor. Prin procla­marea stării de asediu cehii s'aa simţit nedrep­tăţiţi şi nemulţumirea lor s'a manifestat îa ra­port cu diferitele nuanţări din „Naroinî Klub" (clubul parlamentar al cehilor) Pe câad radicalii deiecian anzal deputaţilor Ia deschiderea şedin­ţelor eu o muzică infernală şî pretindsaa <:ethe* din cuvânt tn cuvânt a iacoraelor, ceilalţi, cehii agrarieni, an declarat că vor vota contra budgetului, ost timp na ae va da satisfacţie de­pună popornlni esh din Boemia, fie chiar îa pa-gaba nemţilor. Pe lângâ ridicarea atstsrulai ce­reau sâ li- se oprească studenţilor germani din Prags preambiăriie lor tradiţionale de pe Graben şi înfiinţarea şcolilor de minorităţi eeha în păr­ţile germane ale Boemiei. Cu \iua de a\\ guvernul a ridicat statariul din Praga totodată îasâ Iba tneariinţat gtadenţiior germani partarea iasigaii-lor oprüá deodată ca proclamarea siataruíui, sa­tisfăcând namai în parte atât dorinţile cehilor câi şi аія nemţilor. Până acum guvernul nu i-a putet t ac i îndapieca pe cehii agrari sâ voteze pentru budget şi conferinţa, anunţată pe azi a lui „Narodni Kinb e , va hotărî definitiv ţinuta cehUer. Cehii tineri aa daei&rat din espa» iocaîui prin gara reprezeatantulni lor Dr. Kramarz, să vor vota pentra badget, îndat&eo ststariai va fi ridicat.

Ţinota nemţilor îocă na e destul de dealaşită. Fraoţinnea nemţilor naţionali va vota necondi­

ţionat budgetul, nemţii agrari şi radicali înota şi-aa stabilit definitiv marşrata.

Pentru budget vor vota şi Italienii şl ruteni, chiar şi slavii de sud, cad anunţaseră nu à mult cea mai vehementă opoziţie In contra gu­vernului.

Ţinuta creştinilor sociali eră din capul locului sigură; o schimbare neaşteptată s'a produs li ţinuta socialiştilor. Aceştia declaraseră ci voi vota in întâia cetire budgetul, dar numii subi condiţia ca guvernul să ia angajamentul de-i ridică stanţe pede statariul din Praga. Văzând însă In urmi, c i unele partide bugheze voiest să trăgăneze perfecţionarea budgetului, împiede când prin aceasta perfecţionarea reformelor so-claie anunţate de guvern, au decis să voteze pen­tru urgenţa budgetului în tustrele cetiri.

Astfel ratificareaprovizorului budgetar, careu va vota azi sau mâine, e ca asigurată.

Legea de anexiune se va desbate numai li prima ei formă şi se vs încredinţa apoi unei co misiuni speciale.

Sâmbătă, probsbil, se va ajurnă camera pini după Crăciunul nemţesc.

C o n f e r i n ţ a c o m u n ă a primi Iul m i n i s t r a cu şefii partidelor.

Ieri premierul Blenerth a avut o conferinţă a şefii tuturor partidelor, a cărei rezultat a foit,cd românii, rutenii şi slavii de sui au declaraţii votea\ă pentru budget.

Ţ i n u t a cehilor. Azi, la orele 12, clubul parlamentar al cehilor,

»Narodiii K'ubt, a decis să voteze centra bűi gatului. Probabil că ceh!! tineri se vor abţin dela votare, deoarece au declarat la început, d vor vota pantru budgát.

Inirunire siadenfească. Cercai, stadenţesc naţioualist „Avântai" i

ehieaiat Întreaga stadenţime din Bacareşti, lai întrunire la sala „Amiciţia" Joi, 20 Nueamk oarele 8 şi jom. seara, spre a protesta contn atitudinii Austriei şi Ungariei faţă de fraţii aoţl din imperial veein.

întrunirea a fost prezidată de dl Al. Peria» preşsdintele „Avântului", care arată scopul a» atei chtemări a stadenţimîi şi roiul însemnata eare trebuie aă-l aibă tinerimea universitara 1 deşteptarea sentimentala! şi conştiinţei naţionilt

Dl Rada Portocală vorbeşte despre barbaril proiect de lege electorală al contelui Andréa, care e o nouă îo vit ara şi ana din cele mai m zave pentra românii de peste munţi.

In ei teudioţa de maghiarizare a pe deplin rt dit», cici se înăbuşe orice luptă pe tarea »

vânjos al „Asociaţiunii pentru cultura şi I te-ratura poporului român" ; se logdjeşte să alba actori artişti, cu un cuvânt, se apropie de ade­văratul sâu scop. Dar şi astăzi mal putem zice încă, ce Vulcan de mult a zis cătră o venerabilă matroană, că până la realizarea ideii de a Înfiinţa un teatru naţional mai are să treacă un interval oarecare — dar în urmă ideea va triumfă.

In » Pregătiri Ia înfiinţarea unul teatru naţional*, conferinţă cetiţi Ia adunarea din Lugoj, Vulcan a susţinut, că fondul pentru teatru e de două feluri: material şi spiritual. Pe acest din urmă II formează actorii şi repertoriul. Dar pe atunci nu aveam nici repertoriu, voinţa tare însă I-a câştigat. Voinţa Iul Iosif Vulcan.

In călătoriile sale dese şi lungi a avut prilej, să cunoască societatea românească, să vadă du­rerea şi bucuria, păcatele şi virtuţile poporului său şi a voit să i-le arate toate aceste pe scenă, ca poporul s i se cunoască Însuşi pe sine, ca s i se lapede de ce e rău şi s i propişasci in cele bune. Astfel au ieşit de subt peana iui neobosiţi comediile: Ciorobor pentru un topor, Nu vătă­maţi fetele burâne, Lăudăroşli, Soare cu ploaie, Ruga dela Chlseteu, Sărăcie lucie, Alb sau Roşu, Chiriaşul fugit, Mireasă pentru mireasă, Mâţa cu clopot, Oirgiunii dragostei, Nunta lui Pârjol, mal multe canţonete, dialoguri pline -Ie haz şi mono-log uri ca : Plileşul satului, Păcurarul din Ar­deal (politică subt haină ciobinească) şi Prima rochie lungă.

Aceste sunt actuale şl astïzl şl se predau tt multă vervă şi cu efect mare de toţi ţăranii № mâni. Abia este vre-o petrecere poporali, fra an să nu se debuteze cu câte o comedie de a Ï Vulcan.

Sunt aceste momente rupte din viaţa noasU sociali culturală, din viaţa dela sate cu toate slb gâdile el şi sunt In ele figuri tipice din toiti clasele, car] au s i trăiască î n : i multa vreme pt sc ni. Că ce efect salutar au scrierile acestea, i putut observa oricine, care s'a interesat de pe­trecerile poporale, mai ales In părţile bănăţeni A arătat româncei delà sale, ce e credinţa In» persiiţiuni şl cum are s i se feriascădeeaşlcui au s i respecteze toţi dreptatea şi meritul. îndeo­sebi satirizează pe acela, cari nu se ştiu ridici, ca s i priceapă îndestul cărările vieţii. Şl într'un timp de tranziţie şl de frământare multe caractere dubii ies in relief, cari nu trebuie să scape di­naintea satirizării. Cu comediile aceste tot acea s făcut Ia noi Vulcan, ce a făcut Alexandriei ale sale In România; chiar pentru aceea opera Iui dramatice nu sunt de a se aprecia dupi vi loarea lor estetici, nu sunt deci de o duraţi cu adevărat lungi. Nu aievdrul etern, ci aiai-rul de acum e reprezentat In ele.

(Va arma.)

D&cä târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ea la comandă = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =

17 Dec. п. 1908. » T R I B U N A c Pag. I

ic din partea naţionalităţilor din Ungaria. Inei-aaapra necesitaţii imperioase de a se întro-

Totnl aniversai, singarul sistem de vot ca adevărat drept şi folositor tatr 'an stat poliglot. II trebuie să fie egal, adecă pentra toate naţio-ulitiţile, apoi direct, adecă fără delegaţi, şi, In Ц secret, iar na votai pe faţă, cam вѳ prevede I proiectai lai Andrásey.

Ataci nepăsarea ce domneşte In România faţă de lovitura de moarte ce se da fraţilor noştri şi apatia intelectualilor noştri, oari aa sfânt» dato­rit de a fi deşteptătorii conştiinţei naţionale. Dl Di mi trie V. Ânghel arată căt de Însemnat

nie rolul presei Intr'nn stat : ea, ca şi şcoala, toatribnie intr'nn grad Înalt la cultura unni po-tor ţi la ridicarea lui sufletească. Ungarii, vă-lind admirabila patere de mane i a ziariştilor romăai de peste manţi şi influenţi determina­tei» ce o aa In poporul roman, caută prin cele ui nelegiuite mijloace să ie dea lovitura de loarie ore a merge msi uşor вргѳ maghiarizare. Se îmi ;ѳас toate întemniţările şi amenzile na aàrosùi; ce aa aplicat apostolilor coadßiaiui, Ss-M Boen, Silvestra Moldovan, Mitru, Pompeia, Jjginaro, Ovid Gritta, dr. Lapas, Păr. I. Nico-lasca, Oetaviau Gog* şi aiţii, al căror număr e luemaai; ţi ale cfcror jartfo şi străduinţe sant JiŒQà de imitat. Presa noastră din Regat e at&t de copleşită de

jidani, în. ât nici na ne gândim a o Îndemna să іѳч iiidt. Singură preaa naţionalisti-demoeratfe apără so toata căldura şi desinteresarea eauíeíe drepte lie fraţilor noştri răzleţiţi de soartă prin teri cotropite de neamari străine.

D. Valeria Ţino arată atitudinea popoarelor de ţinti latină In treent şi nepăsarea condamnabilă ie aităzi fijă de gravele evenimente prin care trece neamul nostru de pretutindeni, aerând ca cam si se intereseze de noi mai malt decăt iric&od şi să ni iea apărarea. D Nicolas Dícescu faci o scurtă privire aanpra

fraţilor noştri dia Ardeal, Baaovina, Basarabia şi Macedonia, arătând care este starea lor dia ponctal da vedere ві sentimefttaiai şi conştiinţei ie neam. Vorbeşte despre măreţul ideal al nea-тоіаі romă S.Î, îndemnând оя toţi banii roraâai ite ursd./i&scÄ pentra eivârşirea lui, doocam-iiii pe oale culturală şi In urmă pe cale po­lii"! Faţa d« Împrejurările critice în care ве gi-

ЩІІ neamut noetra, cei din regat ar trebui s i • o atitudine hotàrîlà şi să «jate toate mişcă­rile şi stridenţele ce le fac In vederea păetrirei wţionaiituţ i lor. latrnnirea a'a terminat la ora 11, fără obiş­

nuia moţiune, care, precum bine a spus d. Pe-riann, e tetipăritu în iaimile ascultătorilor. Mişnrea aeeaata cinstită şi framoasă a atu-enţimii celei curate delà „Avântai" ѳ an fapt

tolmcurător şi datator de nâdrjd< Îndreptăţite. Et do cădeşte e i şi-au înţeles îniiţ i toaraa lor

menire de a desvolta sentimental naţioaal şi de I Întări şi întinde conştiinţa şi spiritul de solida­ritate naţională.

Criza orientală. încurcătura din (Ment s'a limpezit şi foile tur­

ceşti, atât cele guverniaie cât şi я partidalui po tare observă o ţintă mai prietenoasă faţă de An-.tria. Boicotul însă continuu a loa proporţii Întinse — dar ae speră că va conteni In momen­tul când negocierile dintre Austro- Ungaria şi Tar­ea vor dace la sfârşit ban. Postulatele Turciei sunt, preenm vedem din

Jle turceaţi, cam următoarele: 1) Aastro-Uaga-fii ia asupra sa o parte din datoriile de atat a luciei 2) renunţă ia jurisiicţiunea aa ?n Turcia (la aşa numita „jurisdicţiune consulară"). 3) re-aanţă la oficiile sale postale din Turcia 4) spri­jinele planai anei conferinţi а marilor pateri 5) icoirdă Turciei un tarif vamal.

Turcia nu pretinde delà Anstria autonomia Bosniei subt suveranitatea Aastro-Uagariei, de­oarece vede bine oă n'ar c&şliga pria aceasta ni­

mic, ci mai vârtos ar sprijini numai aspir&ţiunile Serbiei, cari se Întind la aceia? măsură asupra teritoriului aastriao şi turcesc ţi nesocotesc prin aceasta bine Înţeles sfaturile „prieteneşti" ale Angliei şi mai ales pe celea ale Rusiei. Totodată se pane tn contrazicere ca marile pateri, oari na doresc să Intre In negocieri directe ca Austro-Ungaria.

Conferinţa o doreşte probabil, ca să reguleze chestiunea Bulgariei şi a Cretei ta favoral sfca. Ca aa negastor adevărat ea crede oă Austria na та fi aşa de „sgârcitl" ca Bulgaria şi яѳ va „în­voi" mai uşor.

Deschiderea p a r l a m e n t u l u i tu rcesc .

Parlamentai tarcesc se va deschide Joi cn mesaj al de tron al sultanului. Deputaţii au decis, să abandoneze reproşurile la a-dresa sultanului pentra vechiul său regim. Na e sigur, dacă elementele liberale vor avea majoritatea. Deputaţii greci şi armeni şi unii dintre deputaţii turci vor cere delà sultan, ca să reînoiască pentru constituţie înaintea parlamentului, ceeace ar sta în contra zicere ca părerea ulemilor, cari ţin jurământul da o chestie religioasă, de care s'ar fi achitat deja sultanul, depunâuda-1 înaintea şefului religios al musulmanilor, lui Şeich-ul — Islam.

Adresa deputaţ i lor englez i .

350 de deputaţi din camera engleză a înaintat o adresă de felicitare, subscrisă şi de premierul Asquith, tânărului parlament turc.

Guvernul turc tn contra boicotului .

Caverna! s iniţist formarea anei comisii păs­tra combaterea boicotului, în a cărei franţa sa afli doi miniştri, Hikki bey şi Hiioai paşa şi di­rektorai general al oficiilor vamale.

Bulgaria împăciuitoare. Ia arma intervenţiei energice a Germaniei în

chestia societăţii pentra exploatarea căilor ferate orientale, Bdgaria s'a sapas cererilor Germaniei şi a Inştiieţat-o pria ambasadorul aău din Berlin dsepre % C 6 B t paş.

Cronică — fanfesisfă. Polit ică externă. — O întâmplare în tren.

Noroc că tn şcoli copii na t a ra ţ i politica externă: ar ieşi malt mai răa cresoaţi de săi acum când na o învaţă. Voiţi o probă? Iată ceea cn se petrece aoam ta Orient: Tarcia săr­bătorea — Ia familie — Constituţia. Cam ae în­tâmplă de obicei ta asemenea ocazii, toţi băuaeră cam mait şi nidâjdaiau că a doua zi, o să doarmă tuha-vasa până la prânz, ciad, toc­mai la toial petrecerei şi а riratarilor, iată latră pe aşa na domn, care zise capalai familiei: „Va rog să mă iertaţi că via tocmai acum să vă aapăr : de mai multă vreme vreaa s l via, d&r n'am arat timp. Iată de ce este vorba : d-ta mi-ai Impramatat o samă de bani, la schimbai anei poliţi iscălită de Pateri; te ananţ «cam, oă po­liţa am proclamat-o regat independent ei că banii na o s ă i mai vezi nici odată. Poţi să te basuri că am alea «cast moment ca să ţi враі această noutate I" Domnal acesta, întoarse spatele şi ieşi pe nşâ. Capul familiei na ava vreme niei вѣ zică „aferim" căci intră la sala de mâncare an alt domn, care zise capalai familiei: „Na cred oă a'ar fi pătat găsi o ocazie mai nemerită ca a-ceasta, ca să-ţi spui ceia ce aveam de spus. De malta vreme d ta mi-ai dat tn arendă o moşie a d tale. Moşia eate framoaaă şi se hotărăşte ea o moşie л mea. Am venit s i te ananţ că de azi

Înainte, mi-am anexat moşia d tale, ca o scri­soare autografi."

Na ştia ce o fi гіврапв capal familiei, dar ered c i şi-o 6 pas mftaile In pir , zicând: o alt i s i r -bitoare ea aceasta, şi mi ian fi cămaşa din spi­nare.

Iutr'adevăr : daci n a i iau fi cămaşa, a i na credeţi c i i-o lasă pentra o i aa mili de el, sau pentra c i na doresc s i i-o ia I Na 1 Politica ex­terni este au câmp de actione, In care jandarmii na există : fiesare face ea vrea, f i r i altă teamă, decât de a se luă de p i r ea adversarul. Şi iată care este utilitatea diplomaţiei : s i glaeasoi mo­mentul tn care adeverea ţ i na вѳ aşteaptă la p i ­rula iă saa când a bint mai malt, ваа c iad doarme. Este acelaş lacra, ea ca t iranai care a adormit într'o seari pe o banei dintr'o grădini pabiică şi a dona zi dimineaţa se dace s i re alame la poliţie c i i-s'a furat portofoliul dia buzunar. „Prostale, Ii zise comisar ai drept oree mângâ­iere, de ee na ai băgat de seamă"? Cam aşa ceva o ei r i spaudi poterile Iu aonferiaţi (de se va fa.se) ia piiageri'a Taraiéi.

• Unui negastor neamţ, i-s'a Întâmplat zilele tre-

<:.ule, o avea tară tragico-comioi, In tren. Era singur, Intr'nn vagon de clasa II a, şi începuse să i sa orasci. La o staţie, ta vagonul «iu se orei o domnişoară framoasă şi singară. O dom­nişoară framoasă e.<te «a noroc ; o domnişoară frumoasa şi giegară este de douăori во?эз ; o domnişoară framoasă şi aingari ta t r i a , este un soroc dorit de toţi măritorii. Negastoral neamţ, pricepu numaidecât c i n'o a i i se mai orasci ta tren.

Incepari s i vorbească. Domnişoara eră vorbă­reaţă şj veseli, răspândea drăguţ la Întrebări, şi cegastcralai i se păru — saa poate se toşelă — e i ta oehii fetei strălucea on falger de interes. Du )i cinci mlcate, negustorul îuespa si-şi dreagă cravata: primai semn c i bărbatul înoepe s i se aprinzi. Dapi zece minate începu si-şi răsucească mustaţa. Când un bărbat, îşi răsuceşte nervos masiaţa In faţa unei femei, Însemnează a i s'a a-prins d'abineie. Ciopoţelal de alarmă începuse ei se scandalizeze, iar perdelele deia ferestre, s i

! se roşească. Afacerea mergea răa — saa bine, depinde din care partal de vedere o privim. Dom­nişoara Insă, ea singuri îşi pástra liniştea. Sari-dea mereu şi pe când vorbea, ae pleoà ca d r i -gălişie spre tovarăş al său de călătorie. Negusto­rul, care citise o carte de astronomie In tinereţe, vedea pe domnişoară ca pe an astra, ca pe o cometă, ca an soare, de care se tot apropia, tn eiizinda-se. Alto doai giri, şi cometa o ai se cioensasci cn p&mântai, sau oi o s i ajaagi ta cer.

In prada acestor gândari, neamţul deeahise ochii . . .-dapi vr'o doa i ceaiuri. Domnişoara? Pieri?e. Portofoiial ? Pierise. Ceasornicul de sa r ? Pierise. Puţin cloroform, pe care domnişoara II pusese subt nas, pe eâad ei вѳ lăsă a fi das de nas, fa3ese de ajuns ca s i produci scamatoria aceasta. Şi ea ualme, cometa, la loc s i atingi pământul — cam credea el — era departe, îm­preună ca banii lai, dar aşa de departe, c i poli­ţia, ca toate telescaapele sab , na i-a mai gleit nici pâoi Ia si as de azi.

Se zice c i neg ait oral nimmt a r ima i foarte îndnrerat de această Întâmplare. Se eaito&şte o i na este filozaf. Daci ar fi fost filozof, ar fi văzut la toată daravera aaeasta аа lacra foarte natu­ral, foarte omenesc: ornai vede aa chip frumoa, se amorezeazi şi adoarme cu gânduri frumoaae şi dalai, ca e i se deştepte fără iluzii ai fără pa­rale. Este drept, c i la cazai de faţă, mai era şi puţin cloroform, dar fata a uitat c i na este ne­voie de niei o doftorie, când vrei s i adormi pe an b&rbat, legăaâada-l pe aripele visătoare ale ranităţei sale.

Roma, 12 Decemvrie 1908. Pompiliu Bobescu.

SzimonideszşiRaduch pantofar

Kolozsvár, Yesselényi Miklós utcza'4.

îşi recomandă on. public din loc şi provincie, marfa lor de prima calitate, care se bu- $ | f A # A pentru picioare cură. de bună reputaţie. Fac 5"®*'* bolnave, mai departe ghete moderne de copii, bărbaţi şi dame din cei

mai bun material şi cu preţuri moderate . .*. Penirj шзт dia provincia rugăm %l ni-se trimită ai model o ebiati mii .*,

Plg. 6 »fRIBUNAc 17 Dec и. 1908

Din străinătate. B o i c o t a r e a e o p e r a t i n e r i l o r tu rc i . „Fr.

Zeitung" afla din Conatantinopol, că comitetul boicotului îşi continuă opera.

La toate expedierile de mărfori tn provincie, hamalii cer a i li-se arete o dovadă c i comer­ciantul care trimite e membra !n asociaţia tine­rilor tnrci, contrar ei refuză aă descarce măr­furile.

M u n t e n e g r u t r ă d e a z ă a l i a n ţ a c a Se rb ia . „Vossisehe Zeitung" află din Belgrad:

Sârbii snnt indignaţi din eanza publicării con-ţinotoloi alianţei serbo-montée cgrene.

Toţi acuză pe mantenegrenL In cercurile guvernamentale sârbe, se spâne

e i nn Înalt funcţionar sârb e vinovatul.

NOUTĂŢI. A R A D , 16 Decemvrie n. ШШ.

— Din .Caransebeş ni-se anunţa că reprezentaţia doamnei Agatha Bârsescu se va da cu prilejul serbărilor instalării nou­lui episcop. Ziua nu sa fixat încă.

Celebra artistă soseşte mâine la Abrud. »

— V i c e c o l o n e l b ă t ă u ş . Din Kaposvár se scrie : Vicecoloneluî de «Ici Alfred Teutsch este un cm foarte antipatic atât in o;aş cât şi in ar-rr.ttt. Ar tir. felia aceasta şi-a câştigat-o prin aceea c i este foaite brutal, şi pentru o greşală cât de mici aplică prdeapsa cea mai grea. Mai dăunizî a pălim-H pe un sergent din regiment cu numele Vanlcsck, aşa, incât acesta r ăp i dit de sânge a căzut. Bietul sergent a fost dus h spital, ur-de s'a constatat că va asutzl de ut echea stângă. Ora­şul întreg, iritat de brutalitttea repeţltă a viceco-lonelulu! va cere strămutarea lui.

— Ţ a n d u r a în och i i al tuia. . . Societatea pentru promovarea cuiturei slsve din Moscva a ţinut o adunare, In rare s'a discutat despre pé­t iedül pangermanismulul, solidaritatea tuturor slavilor şi m siurea politică a Rusiei ca cel mai nuire slat slav. Dupăce au voi bit doi oratori In termeni vehemenţi contra Germaniei şi Austfiel, ia cuvântul deputatul d>n Dumă, Robicew, biciuind tristele ştiri din lăuntrul >protectoarei slavism -Iul*, mai ales completa nesiguranţă pe terenul

dreptului. Delegatul poliţiei a epiit numaidecât adunarea.

Văd, panşlaviştii, ţandura îrs ochii altuia, iar bârna m ochii mamei Rusia nu. Mai ales Rusia are un tovarăş foarte bun, demn de ia care tot işi zice >stat cu cultură europeană*.

— A g a t h a B â r s e s c u - R a d e viei în B r a d . Din. Bred primim următorul anunţ redactat In româneşte, ungureşte şi nemţeşte: Celebra trage­diana, care peste 8 ani s fost mărgăritarul şi glo­ria teatrului delà curtea împărătească din Viena, va sosi in 20/7 Decemvrie 1908 la Brad şi va juca in » Hotel Central« din 20—22 1. c. rolele de căpetenie din tragediile Medea de Legouvè, Sappho de Griliparzer, Phedr» de Racine, Debo-rah de Rosenthal, Faust de Gölhe şi va declama poezii alese din Alexandri, Eminescu, Coşbuc,

Meine etc. Cu bucurie vestim publicului hotărârea artistei

distinse de a ne efeti şi nouă celor din provin­cie plăcerea de a gustă din humuseţile şl bucu­riile sublimităţii artei clasice. încredinţaţi, că vă cauzăm plăcere: Vă invităm să paiiidpaţiia ace­ste producţluni ! Brad in 20 Decemvrie 1908 Dr. Pavel Oprisa, Emanuil Comşa, Brâdy Al­bert, Dr. Buchrucker. Bilete dt? intrare se pot procura pe 1 ori 3 prodacţiuni până Ia 2 De­cemvrie la 12 oare la firma J. Cutean Iu ßrad şi R. Cotoin In Baia de-Criş. Local I 3 cor. Local II 2 cor. 20 fii., Local III 1 cor. 20 fiiteri. Stu­denţii gratis. Placate se ver afişa ia prăvălii etc.

— M o a r t e a Iui M n r a v l e w . Ambasadorul Rusiei In Roma, Muraview, a murit subit.

— P r i n ţ u l L i e c h t e n s t e i n . Mareşalul curţii ptlncipele Rudolf Lichtenstein, care a fost timp mai îndelungat bolnav, a murii azi pe moşia sa, In Mărise h-Krumau,

— Cenzura japoneză. — Intr'annl din nu-merile noastre trecute am arătat cam cenzora japonezi opreşte reprezentarea pieselor loi Mo­lière şi ale lai Sh»кояреаге, preenm şi cauza pentra care piesele acestora sont Interzise.

Zilele trecute a apărat în Tokio an decret prin oare se interzice vinderea oitimei broşuri a ce­lebrului soriitor ros contele Tolstoi, privitoare la revoluţia roşească, după ce ca cfttâ-va vreme mai Înainte aa fost oprite operile lai Zola.

— C u r s d e l i m b ă r o m â n ă la Pa r i s . — Ziarnl „Le Temps," spone că Lnnia trecută s'a inaugurat Ia „Societatea pentra propagarea Jim-belcr străine" din Paris, en sediol In m e Ser­pente Nr. 28 cnriol de limba română.

A asistat on poblic foar'e nomeros. Tot la această societate se mai predau limbile

japoneză, daneză şi norvegiană. — R e f o r m a c a l e n d a r u l u i î n Rus ia . Pe­

tersburg — Partidele Damei, sobt preşedinţia ba-ronoloi Tiesenhansen, au loat In mână chestia reformei calendare'oi, aşa că eont speranţe că reforma va fi adosi cărând la Îndeplinire. Toţi sont convinşi de Însemnătatea cheationei. Cslen-dainl gregorian Împiedici desvoltarea relaţionilor intereaţionale, îngreuna comerţul roşesc ţi con­stitue o roşine penti-o demnitatea Roşiei şi pentra ştiinţa rasă.

Nool calendar e ccmbitnt de reprezentanţii cle-rnloi ortodox.

In orma diBCcţionilor ce aa avat loe, partidele din Damă aa hotărît să aducă on proect de lege din iniţiativă parlamentară, pentra Introducerea urgentă a calendarului stil nou.

— O p r o m o ţ i e c a r e n e face c ins te , a fost — ne scrie corespondenta! — cea de Sâmbătă a d-şO£rei Eleonóra de Leményi, la universitatea din Cluj. D-şoara Nora Leuényi este ce* dintâi româncă, care obţine titlul de doctor în litere, şi mi-se pare a dota cea doctor în genere. Acest fapt, şi namele de cel mai ban student al facul­tăţii de litere, co ce se putea mândri d-şoara în tot timpol stadiilor universitare, (anal trecut ob ţinuse nn premia considerabil, ca o lucrare li­terară) a atras o mulţime de public, cetăţeni a-i universităţii şi сеЩепі a i crsşului, la actul so­lemn al promovării. In adevăr, a şl făant-o prea f n m o e s i i — Іпэргевіе, cârd decanul facullăţii v e t h à : „îi confer thksl de doctor summa cum laude*. Zimbeà cu plăcere ţi faţa ів< шпЫ, care fosese tctodctfc şl profesor d-şoarei LeoényJ, iar colegii, pe cari i-a Invitat a'o ştie respecta, i-ao ados felicitări sincere.

Seara, familia ncaloi doctor, а oferit oa ban­chet elegant, In cinstea prietenilor şi i a • uţ lo -bani. A luat parte o frumoasă cononă a oo'oniei române din Clcj, ótme şi domni, stând împreună până târzia în noapte Ia hotel New-Yoik. Prea-covioşia Sa Dr. Eusebiu Roçea, venit anume pen­tra «cresta ocazie eolemnà ca nn vechia prieten al familiei în arma onei fagädaeli de demalt, а închinat cel dintâi pentru şerbi torita. Acestor tovinte câldoroase a mulţămit dl advocat N. L. Leményi, dând expresie recunoştinţei sale tuturor celor ce aa primit ca prietenie pe fiica sa în Cluj. Auimtţia generală apoi a mai adns şl alte toastori.

Presa locală din Clv-j. de asemenea aminteşte în termini măgulitori soccesal rar al d-şoarel Leményi, care la adevăr, co toată activitatea sa numai cel mai frumos îndemn 11 poate da ori cărei mame, de aşi lâfà fetele să pornească pe acei» fi raie lèià terma, dar co molle nădejdi.

Coresp.

— î n m o r m â n t a r e . Luni la 1/14 Decemvrie a. c. am petrecut la groapă rămăşiţele pământeşti ale părintelui Iosif Rădnear.ţ din Szent András. Actul Înmormântării s'a început la 10 ore a. m. După rădicarea pausului In casa mortuară, coş­ciugul fu luat de patru preoţi şi pus pe nosilii. De aici cortegiu! a plecat spre sita biserică gr. or., unde s'a oficiat cu deosebită solemnitate ce­remonialul prescris pentru înmormântare. Bise­rica tixită de popor între cari eiau foarte mulţi străini (romano-catollci). Actul ceremonial I a în­ceput pontificantul Prea On. domn Dr. Traian Putlcl protoprtzbiter asistat de dnii preoţi: G. Seleglanu delà Eiisabetln, G. Rusu (Şag), Cornel PopovicI (Hodonl), Nicolae Vulpe (Jadani), Ign. Spân (Cerneteaz), loan Plavoşin (Mth*la), Cor­nel Gheorga (Bucoviţ), loan Russu (Pai ţa) şi Gheorghe Tocltu (Calacea).

Răspunsurile le au dat dnii învăţători : Antoniu

Nevrinceanu (Şag), Paul Ludae şi Şt. Crtţu (Cer- ' neteaz), Mih. Iancu şl Vine. Vlncău (Hodonl) ţ) subscrisul acompaniaţi de daui Iulian Firtu tel og absolut şi un însamnat număr de corist d'alci.

Cântările duioase au stors lacrimi din ochii multora, şi cred a fi zis tot când afirm, di pătruns in Inimile tuturor, punlnd în uimire Щ şi pe străini (rom.-cat.), Panegiricul rostit prin Prea On. domn protoprezbiter a impresiona s' a stors lacrimi din ochii auditorului.

După rugăciunea deslegăiii, cortegiul a plecat spre cimitir, unde s'a aşezat coşciugul spre щ nici odihnă. In veci amintirea lui. Iulian I> c u ţ a .

— A s a s i n a r e a lui Panltza. Panitz», сшкв-cotol şef de revoluţionari şi ucigaşul Ini St­rafe fl", a fost ucis Intr'an sat din Sandjinl Seres.

Panitza lmpreonă co soţia sa, an foit alicit de ţărani, cari i-ao linşat şi tăiat In bucăţi.

Se crede că crima e opera nnor partizani ti ideilor Ini SarafcfT, deoarece Pbnitza a fost icii în zina aniversarei omorârei lai Sarsfoil,

Lai !S?n : n \tky îi s'a spns că Panitza a plecat în străini täte spre a pândi şi omorî pe p Ferdinand.

— Vin d e d e a l de Ohloroc calitate esceletiit este de vânzare la dna Cristlna Secuia, Oyorck (Aud m.) cantitate delà 50 litre In sus. Butoaiele sunt a se trimite tot la aceeaş adresi.

U l t i m e I n F o F m a t i u n L Ungurii şi furcii. — Raport telefonic din Cameră. —

Budapesta, 16 Decemvrie,

La începutul şedioţei se ridică J u s t h şi amintind veihiîe tr? dilit de simpatic dintre nngori şi tnrci, doreşte popornluii Iure pro-operare şi înflorire co prilejul inaugnrării parii-montului sin. Propune ca urările de bine ii i tălmăeestsei tmciior telegrafic

T h a l y K, istoriograful vremilor Ini Rákos povesteşte momente din istorie, arătând cornii inrhiegat In cnrsul veacurilor trainica prietenii Intre onguri şi tarei : Amândouă a ces e popoare so dat dov< zi mişcătoare dt-ьрге simpatia I« motcală. Aminteşte cu recunoştinţă conenrat gnvcrmrini ture; cu orsziunea relmpatrierii o» mintelor Iui Rákő чу.

St. i min te a iàtuà la propunerea iui Justa e numele, deputaţilor croaţi.

Se trece la discuţia pe paragraf! a proiect* de apropriaţlune.

Anunţat la cuvânt: PHisy. Renunţă la cuvin nefiind pregătit.

Su r tn ln voibeşte împotriva paragrafului 1 Prezintă un proiect de tesoluţle, care nefiindat concordanţă cu psntgraful, — i se la orvba

W e k e r l e roagă camera să respingi propune rea iul Surmln.

Ufwt-Kz'. interpelaţiile. B c z ó k y : Ii cere socoteală ministrului a litert

Zichy, că pentra cari motive face parte din pu­lidul poporal şi că n'are de gând să piraieuet acel partid ?

Poporalii reprobă pgomotos pe interpelant N a g y Gy. : interpelează în chestia şcoalelor

din Croaţii!, nnde cică etementuiui uognreie к i-s'ar da cinstea cuvenită.

Şedinţa cu acestea se termină.

Budapesta, 16 Decemnie,

Bnrsa de mărfuri şi efeete din Budapesta, 14 Decenwie Ш

ÎNCHEIEREA la 1 OEÀ fl |ша:

• r i n pe Aprilie 1008 (100 klg.) 35 70-2512 Sficară pe Aprilie 2128- 2130 Cncorax pe Mala 1502 -1504 Ovis pe Aprilie 1766-1768

Redactor responsabil Constantin Sava. Edltor proprietar George NIcbln,

I , 270 — 1908. »Г R 1 B O N Al Pag f

Anunţ de concurs. Poporul nostru pe lângă toa te c ă a trăit întunecimea neştiinţei de car te , a simţit

iterea învăţăturei e x p r i m â n d adevă ru l n e -Éimbàtor, »ai carte, ai p a r t e « . Pentru răspândirea luminii In p o p o r , ceice

I folosi talentul pr imi t de là Domnu l , pentru sporirea lui, p r imi -vor răspla tă . >Bihoreana«, inst, de credi t şi eecnomi i

i Oradea-mare pune la concu r s i o premii §t câte 50 cor. pen t ru instruirea în scr iere icetire a analfabeţilor adul ţ i : Domnii preoţi şi învăţători de p e ter i to-

! comitatului Bihor, car i do re sc a re-urge pentru acestea p remi i au să trimită

!a 25 Dec. a. c. la adresa Direcţiunei Btitutului »Bihoreana«, lista nume lo r şi 4rsta acelora, cari au să fie instruiţi cu iiicarea datului începer i i prelegeri lor .

2. Instruirea se va începe cât ma i cu-lâod, şi are să dureze p â n ă la sfârşitul mei Aprilie 1909 . 3. Rezultatul instruării îl v a cons ta ta c o -

tisiunea examinatoare delà examene le finale scolastice ale anului 1908/9 ori delegaţii iirecţiunei exmişi pen t ru acest scop . 4. Pe baza constatăr i lor ce se v o r face , se

• decerne premii le în p ropor ţ iunea n u m ă -nlui şi raportului numer i c al celor instruiţi.

5. Intre învăţăcei cari v o r doved i la exa-ffl că s'au depr ins cu cetitulşi scrisul se

vor împărţi ca premii cărţi folositoare scrise pentru popor.

înainte cu Dumnezeu şi lumina să lumineze: Oradea-mare, 2 5 Noemvrie 1 9 0 8 .

Direcţiunea inst, de credit şi econ. »BIHOREANA«.

Telefon 168.

Laborator medical în Arad. Dr. Auszterweil László şi Kallós József

chemişti, la laboratorul policlinicei medi­cale chemice din Budapesta, au deschis

un laborator medical în Arad.

Examinează urina, scuipatul, laptele doi-celor, conţinutul stomacului, sângele ş. a.

Laborator: piaţa Andrássy 7. Staţiunea de adunat materiile Ezsébet körút Q.

Kn candidat de advocat = en prazi —

află aplicare pe lângă condiţiuni favorabile în cancelaria subscrisului.

S e i n i , 5 Noemvrie 1908.

Dr. Aurel Nyilván, adv. Seini — Szinérváralja.

U L X L 1

: : TUNCZKY G Y U L A : = Prima fabrică de mobile de fer şi aramă, de somiere de sîrmă şi trăsuri de copiii din Ungaria de Sud.

TEMESVÁR - Józsefváros, Hunyadi utca 48 . îşi recomandă

mobilele de ier şi de aramă, soniere de oţel pentru paturi după măsură, fabricaţie proprie.

Primeşte aranjamentul hotelelor, internatelor şi spitalelor, face pavi-loane de fer după măsură.

Catalog de preţuri gra- ^ i p P I tult şi franco •

atelier pentru repararea Instr. technice .

Széped, Takaréktár-u. 8., Bitó-ház, Reparaţiuni de biciclete,

maşini de cusut maşini d e scris, măsurătoare de spirt, instrumente pentru ingineri, instrumente pentru dentişti, sonerii electrice, telefoane, gramofoane şi puşti. Părţi de maşini de cusut şi de bicic­lete, lămpi cari desvoaltă gax

şi boicete de luminat. :

Maşini de cusut mănuşi şi blănării.

Stărpitor de troscoţel, economisator de cărbuni. Repararea instrumentelor de desemn.

ттшттшштттштт

HEICZER FERENCZ croitor de haine civile preoţeşti şi uniforme.

Nagyvárad, strada Körös nr. 22 . Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.

preoţi că mi-au sosit pentru sezonul de toarnă şi iarnă postavurile negre, cari îşi păstrează culoarea şi le ţin în magazinul

meu bine asortat, pentru comandele din provincie ajunge o reverendă de model, sau o haină, la dorinţă mă duc ori unde cu piâcere pe cheltuiala mea proprie.

Tot asemenea ţin In magazin postavurile cele mai noui şi moderne din patrie, franceze şi engleze pentru tot felul de par­de si uri şi paltoane de iarnă foarte bane.

-4

Prima fabrică din Ardeal pentru in­strumente chirurgice, pansamente, in­strumente optice, cuţite, briciuri şi ma­şini pentru ortopedie (pentru lndrep-;: :: tarea trupului). :: Maro rlnnmit ( 1 " instrumente medicale ÎYlalC UrjpUi.ll bandajii pentru hernie şi pentru pântece, ocblane veritabile franceze, cele mal fine cuţite englezeşti svedeze şl de Solingen şl briolur, maşini ortopedice marca (iillette, picioare arti-flolale, cordonul numit Uiana şi specia­

lităţi franţuzeşti.

D e u t s c h M i k s a K O L O Z S V Á R , Mátyás király-tér7szám

Atelierele fabrlcel !n strada Petőfi numărul 2 .

8 Preţ curent gratis, s

SÜSZMAWR R, ciasornicar şi bijutier

Nagyszeben Strada Urezului 27

(Reispergasse.)

Repară multilateral pe lângă garanţie tot felul de ciasornice de buzunar, pendule şi de a-larmă. Ţine în deposit cu preţuri moderate ciasor­nice de părete, de buzunar şi de alarmă, precum şi tot felul de bijuterii.

»TRI BUNA« Nr. 270. -11

Mare succes. Invenţie noua.

Dinţii susţin sănătatea 9 }

căci s u b influlnţa lor stau o r g a n e l e mistuire?, cari na­tural aa Inriurlre asupra sănătăţii . Fi indcă sănătatea e mal s c u m p tesaur din lume , d e a c e e a vă r e c o m a n d n o u a m e a invenţie , care nu e frază g o a l ă cl vă dă o p r o b ă s igură

u r ,

atelier de ghete.

l i a ş — M e d g y e s .

a lu i N á d l e r c a r e şi cei m a i negligeaţi dinţi îi cu ră ţă depă r t ându- l e

negreala sau gălbineala î i f a c e a l b i c a ş i z ă p a d a

O singură experimentare adevereşte, că >Hófchér«_e mai bun ca praful, crema şi pasta de dinţi, că nu e în el praf care să frece, care se pune pe gingei şi în t re dinţi şi ducând smalţul de pe dinţi produce du­reri de dinţi şi de gingei. Nu conţine săpun, ca altele.

» Hófehér* e u n lichid p r o d u s din sucur i de p lan te p e cale chemică , şi a re un gust plăcut .

Preţul unei sticle I cor. 50 fii., care ajunge 1 - 2 ani.

N á d l e r L a j o s ARAD, în depozi tu l din Andrássy fér 20,

Local fabricei: V a r j a s s y J ó z s e f u t c a . 3 : 2 , (casa proprie).

S u b s c u t u l l e g i i ş i p a t e n t a t !

KÂTZKY A N I atelier me ha nie de maşini de ек:

şi biciclete T e m e s v á r , Iîelvdroe L O N O V I C S - U . 6 ÎSZ.(llt№

rea prin partea str. Jenő íühemejl Se angajază să repare şi să procure maşini de cusut, im/ni

U de împletit ciorapi, biciclete motoare, automobile, ffî W mofoane şi maşini de scris, precum sonerii electrice şirep» ^§8 rărea telegrafelor de casă şi introducerea lor.

Ţ ine în deposit maşini de cusut vechi şi jr§£ biciclete, tot aşa gramafoane şi părţi sepa­ri rate de maşini de cusut şi biciclete. Щі Mare asortiment în plăci româneşti pentru gra-

mofoane cudiametru de 25 cm., 4 cor. 5o fii. m Preţ-cnrent gratuit şl p o r t o franco.

Nr. telef. pentru oraş şi comitat 509

pe moşii şi case de închiriat din Arad cu amortizaţie de 10—70 ani

după mărimea sumei împrumutate cu 4, 4 7 4 , i%Á şi 6 % , pe lângă dividende de mijlocire şi amortizaţiei interese eoraspunz&tosre până la valoarea cea mal mau,

Spese anticipative nu eunt, la dorinţă anticipez Î . fiele de întabulare, convertea datoriile de interese msii

= Eesolvare grabnică, serviciu prompt =

S Z Ű C S F . V I L M O S Représentent» pentru mijlocirea de împrumuturi a

t w Lucru de mână garanta: Ghete de şevro pentru domni . . K i r —

» » box > » . K i r •—• » > şevro pt dame cu bumbi K 10-50 » > > » > cu şirete K 9*50

Jumătăţi de şevro pentru dame . K 8*— Ghete tari de muncitori delà 1 . K 6*8o Ghete de copii delà . . . . . K 3-—

a « o O

4 o

a ! «s Ф a

• 6 « Ш

o a?

© TS а © u Cd

> CD PS

ir в CS

a «s

* Й s ,£ SS S w

„ а « • <l-4 g I

M a t e r i a l d e I-a c l a s ă .

pe teritcxul cowlMuM Árad, oraşului Arad, comitatá Bichiş, Gyula, Ciaba.

ÁRAD, Karolina-utcza 8. (Casa proprie,) (Lângă filiala Poştei .)

Primesc pe lângă onorar acuisitorl de afaceri i şi demni de încredere.

Numai pe damele Ie poale interesa aceea, ca înainte de a-şi procura hainele necesare, să se ostenească până-n strada Forray Nr. 2 (casa Lukácsy), unde se află

prăvălia mea de mode pentru doamne şi domni şi sa se uite la magazinul meu bine asoitat cu cele mai fine şi mai frumoase stofe de haine. O cumpărare de probă va putea convinge pe ori şi cine, că

Ш" mimai la mine se poale cumpără ieftin. ~ ш Recomand în deosebită atenţiune resturile de pânză englezească joual, pe care am

procurat-o ieftin.

И Ё І І

Solicit părtinirea on. public G e o r g e I a n c o v i c i . TIPOGRAFIA GEORGE NICHÍN, — ARAD 1908.

H & -

0 -

a o •e