Inchisorile comuniste din RomaniaReferat

Inchisorile comuniste din Romania

Timp de cel puin dou decenii, de la sfritul anilor 40 pn spre anii 60, n interiorul lagrului sovietic a funcionat un sistem concentraionar cruia practica torturii fizice i psihice i era intrinsec. ntreg arsenalul de cruzimi de care s-au folosit regimurile comuniste avea drept scop provocarea i utilizarea fricii ca instrument de dominare, precum i obinerea unor informaii considerate utile de ctre aparatul poliiei secrete.n Romnia, anchetatorii Securitii au preluat pattern-ul metodelor de tortur. n arhivele fostului Comitet Central al Partidului Comunist Romn a fost identificat un document strict secret, din 1 noiembrie 1967, care puncteaz metodele necorespunztoare folosite nainte de 1964 de ctre Securitate: folosirea btii, subalimentaiei i torturii; presiuni morale pentru constrngerea anchetailor s declare ceea ce li se impunea; redactarea unor declaraii n lipsa anchetailor i consemnarea unor rspunsuri ireale, pe care erau constrani fizic s le semneze; tortura moral includea i ameninarea cu arestarea sau torturarea familiei; anchetarea i btaia la pielea goal; expunerea la frig excesiv, desculi i doar n cmi; inerea n regim de carcer pe termen lung.Mrturiile fotilor deinui politici mbogesc inventarul formelor de tortur: njurturile cele mai abjecte; loviturile aplicate cu palma, pumnul sau piciorul asupra prilor sensibile ale corpului; asmuirea unui cine-lup asupra anchetatului, legat de un stlp; btaia peste plgi deschise; interogatoriul fr ntrerupere, zile i nopi intregi.[footnoteRef:1] [1: Gabriel Dulea, Psihologia terorii si teroarea psihologic n situaii de criz, Bucuresti, 2006.]

Au existat peste 230 locuri de detentie, majoritatea grupate la Bucuresti si in jurul Bucurestiului, dar si in campia Baraganului (Siberia romaneasca) si in bazinul inferior al Dunarii (in Baltile Brailei, in Delta si pe traseul Canalului Dunare-Marea Neagra). La acestea trebuie adaugate peste o suta de sedii ale Securitatii, unde se desfasurau anchetele la nivel local, raional, regional.In randul penitenciarelor, cele de maxima securitate (Botosani, Galati, Sighet, Ramnicu Sarat) erau situate pe frontiera sau aproape de frontiera cu Uniunea Sovietica, pentru ca pana aici existau linii ferate cu ecartament de tip sovietic, care puteau evacua pe detinuti in caz de urgenta. Dar si in interiorul tarii, pentru dusmanii poporului, banditi, tradatori cum erau congratulati de comunisti detinutii politici, erau prevazute cele mai incapatoare si bine pazite penitenciare: Jilava, Aiud, Gherla. Azilurile politice cu caracter politic erau situate in Nordul Munteniei, la Voila si Sapoca, in Oltenia, la Poiana Mare, la Jebel, langa Timisoara, dar si in orasul Dr. Petru Groza (Stei) si orasul Gheorghiu-Dej (Onesti). (Interesant cum aceste ultime doua aziluri erau amplasate in localitati cu nume de lideri comunisti.) In aziluri erau internati cei care nu puteau fi exterminati prin mijloace fizice. Era ultimul procedeu de pedepsire si de anihilare, de fapt, a personalitatii unor detinuti politici deosebiti, recalcitranti. La celebrul Spital 9 din Bucuresti se crede, chiar, ca functionau experimente stiintifice pe acesti subiecti.Intr-un studiu introductiv la o culegere de sentinte din arhiva AFDPR Iasi era avansata cifra de 549.000 condamnati politic. Ea rezulta dintr-un esantion relativ redus de sentinte. O cifra mai apropiata de adevar poate fi dedusa prin raportarea numarului mediu de persoane cuprinse intr-un dosar penal politic (cinci) la numarul de astfel de dosare identificate cifric in momentul actual: 118.000. Cifra de cca 600.000 pare, astfel, cea mai plauzibila pentru actualul stadiu al cercetarilor. Iar cifra internarilor administrative (estimata la o treime din numarul condamnarilor juridice) se ridica la 200.000.Viata din inchisorile comuniste din Romania este una de trista amintire, omul ajungand adesea pe cele mai joase trepte existentiale cu putinta. Pe langa pedepsirea infractorilor, misiune aproape uitata de catre tortionarii inchisorilor comuniste, in aceste locuri aveau loc fapte de nedescris, indreptate adesea impotriva tuturor celor care aveau curajul sa spuna lucrurilor pe nume, fiind gata sa moara pentru credinta crestina stramoseasca si neamul romanesc.[footnoteRef:2] [2: http://www.crestinortodox.ro/religie/viata-inchisorile-comuniste-romania-125142.html, 7.12.2013.]

Viata din inchisorile comuniste a fost numita adesea "experiment", deoarece scopul acesteia nu era atat pedepsirea si indreptarea obiceiurilor rele, cat schimbarea mintii potrivit dorintei tortionarilor. Inchisoarea a ajuns astfel un instrument de dominatie politica, aici ajungand toti aceia care se impotriveau, fizic sau verbal, celor aflati la conducere (comunistilor): clasa politica interbelica, oameni de cultura din elita intelectuala, clerici si credinciosi de rand.Printre cele mai notorii inchisori politice din tara noastra se numara cele de la Sighet, Pitesti, Ramnicu Sarat, Gherla, Aiud sau Jilava.n inchisoarea Sighet au fost adusi romnii deportai sau prizonieri de rzboi nUniunea Sovietic, la repatriere, dupa 1945. n1948, dup ce regimul comunist s-a consolidat, Sighetul a devenit o nchisoare pentru oponenii regimului. La nceput aici au fost ncarcerai elevi, studeni i rani din Maramure.n noaptea de5/6 mai1950, peste o sut de foti demnitari din ntreaga ar au fost adui la penitenciarul din Sighet. Printre acetia se gseau minitri, politicieni, academicieni, economiti, ofieri, istorici i jurnaliti. Unii dintre ei au fost condamnai la pedepse grele iar alii au fost nchii fr nici un fel de proces (pedeaps "adminstrativ"). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante aleRomniei interbeliceau murit aici n arest, inclusiv liderulPartidului Naional rnesc,Iuliu Maniu. Printre personalitatile inchise la sighet se mai numara Constantin Argetoianu, prim-ministru al Romaniei in 1939, Constantin I.C. Bratianu, inginer, om politic liberal si ministru roman, Gheorghe Bratianu, istoric si om politic, Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu sau patru generali ai Armatei Romane: Grigore Georgescu, Nicolae Pais, Ioan Mihail Racovita si Gheorghe Vasiliu.n nchisoarea de la Sighet, care avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar i pentru cei mori, n intervalul 1950-1955 nu s-au ntocmit acte de deces, iar familiile celor mori nu au fost ntiinate. Actele de moarte ale celor decedai la Sighet au fost ntocmite, cu trei excepii, abia n anul 1957.Sunt mrturii ale fotilor deinui c hrana din nchisoarea Sighet era foarte srccioas n cea mai mare parte format din terci (fin de porumb cu ap), sau arpaca. n perioada 1950 1954, cnd director era Vasile Ciolpan, sunt mrturii c acesta i-ar fi adus porcii de acas i i-ar fi hrnit cu mncarea deinuilor. Deinuii sufereau de frig ntruct nu exista un sistem de nclzire funcional, n condiiile n care iarna temperaturile scad pn la - 20C. n cabinetul medical de pe lng nchisoare au lucrat medici "fali". Ei erau n majoritate dezertori din URSS i veneau cu diplome false. Exist dovezi c - indiferent de boala de care suferea deinutul - nu prescriau mai mult de o aspirin.[footnoteRef:3] [3: Cristina Diac, Sighet - nchisoarea minitrilor in ''Jurnalul National'', 21 august 2006.]

nchisoarea Pitetieste renumita pentru aa-zisele ncercri de reeducare, efectuate sub autorizaia autoritilor comuniste n perioada anilor1949-1952(cunoscute si ca Experimentul PitetisauFenomenul Piteti). Acest experiment nu poate fi redus la o scuz pentru administrarea unor bti i torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a reeduca total deinuii politici, majoritatea studeni, membri n grupri interzise de comuniti caPartidul Naional rnesciPartidul Naional Liberal, precum i cei inspirai deGarda de Fiersau membrisionitiai comunitii evreieti din Romnia.[footnoteRef:4] [4: Ruxandra Cesereanu, Contra-splarea creierului ori contrareeducarea ca posibil concept inrevista ''22'', nr.684, aprilie 2003.]

Aici, deinuii, pe lng btile severe administrate regulat, au fost silii s se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialitile dinaintea ncarcerrii. Gardienii i-au forat s participe la sesiuni programate sau ad-hoc de instruire politic, cu subiecte precum materialismul dialectic i istoria Partidului Comunist Sovietic deIosif Stalin, de obicei acompaniate de abuzuri fizice la ntmplare i ndemnuri lademascarepentru diferite abateri reale sau inventate. Toate victimele experimentului au fost iniial trecute printr-un interogatoriu, n timpul cruia tortura fizic a fost aplicat ca mijloc de a revela detalii intime din viaa personal a fiecruia (acest proces fiind denumit "demascarea extern"). Deinuii erau obligai s dezvluie toate detaliile presupuse ascunse n interogatoriile precedente; cu sperana c vor putea evita torturile, muli deinui au "recunoscut" pcate imaginare. A doua etap, "demascarea intern", avea ca obiectiv dezvluirea numelor celor care se purtau mai puin brutal sau oarecum indulgent fa de ei n detenie.[footnoteRef:5] Pe lng violena fizic, deinuii supui "reeducrii" erau obligai s fac diferite munci umilitoare pe timp ndelungat (de exemplu, s curee podeaua cu o crp inut ntre dini). Prost hrnii i inui n condiii degradante i nesanitare,deinuii nu aveau permisiunea s aib contact cu lumea din afara penitenciarului, i erau forai s-i acopere ochii n rarele situaii cnd ieeau din celule.Tratamentul la care noii venii erau supui de ctre veteranii "reeducrii" includea lovituri pentru a-i mpiedica s adoarm, erau obligai s mnnce la repezeal direct din farfurii lsate pe podea cu minile inute la spate, i chiar silii s mnnce fecale sau bgai cu capul n glei cu urin. nchisoarea asigura i o selecie preliminar pentrulagrele de muncde laCanalul Dunre-Marea Neagr,Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Trgu Ocna, Rmnicu Srat, Trgor i altele, unde echipe de foti deinui urmau s continue experimentul. n penitenciarul Piteti, au murit n urma torturilor la care au fost supui, ntre 100 i 200 deinui, fr a se cunoate deocamdat numrul total al acestora. n orice caz, cauza morii era falsificat n certificatul de deces, pentru a nu rmne dovezi posteritii.[footnoteRef:6] [5: Costin Merisca,Tragedia Pitesti,Iasi, 1999.] [6: Virgil Ierunca,Fenomenul Pitesti,Bucuresti, 1990.]

Printre personalitatile inchise la sighet se numara: Ioan Ianolide, Constantin Oprisan si Constantin (Tache) Rodas, membrii al Fratiilor de Cruce, Nicolae Purcarea sau preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa.Un caz cunoscut este cel al lui Valeriu Gafencu, supranumit Sfantul Inchisorilor de Nicolae Steinhardt. Dictatura antonesciannu a vazut cu ochi buni activismullegionaral tnrului Gafencu, care milita activ pentru meninerea n viaa a micrii legionare. Astfel, i-a svrit sentina la nchisorile de laAiud(1941-1949),Piteti(noiembrie-decembrie 1949) iTrgu Ocna(1949-1952), unde a fost un adept alortodoxiei, regimul dur al deteniei, torturile i bolile contactate aici ntrindu-i credina. A compus aici poezii, care se cntau n celule, iar acum se cnt n biseric. n 1949 este dus la sanatoriul-nchisoare de laTrgu Ocna, ntr-o stare foarte grav:TBCpulmonar,osos,ganglionar,reumatism, lips de hran. La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferin s-i procure o lumnare, o cruciuli i o cma alb pe care s i le pregteasc pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi nainte de moarte, i-a spus luiIoan Ianolide: "Mine voi muri. Vreau s-mi iau rmas bun de la cei mai apropiai prieteni. F tu aa fel nct s vin pe rnd la mine, n linite.". A doua zi, pe18 februarie, n jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rostete ultimele sale cuvinte:''Doamne, d-mi robia care elibereaz sufletul i ia-mi libertatea care-mi robete sufletul, dup care a decedat.''[footnoteRef:7] [7: Sfntul nchisorilor - Mrturii despre Valeriu Gafencu, adunate i adnotate de monahul Moise Iorgovan de la Mnstirea Oaa, Agnos, 2007.]

nchisoareaRmnicu Srat, una din temniele cele mai de temut aleRomaniei, a mcinat sntatea i vieile fruntailor politici ai perioadei interbelice, culminnd cu regimul de exterminare din peroada comunist. In 1938 au fost ncarcerai aici capi ai legionarilor printre care s-a numrat iCorneliu Zelea Codreanu. In noaptea de 29-30 noiembrie 1938 acetia au fot luai sub pretextul mutrii la Jilava, dar n apropiere de padurea Tncbeti au fost ucii la ordinul regeluiCarol al II-lea. S-a motivat c au ncercat s evadeze.[footnoteRef:8] [8: Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Bucuresti, 2002.]

n interiorul penitenciarului au fost mpucai la 21-22 septembrie 1939 membrii ctorva comandouri legionare, care au fost ulterior ngropai n cimitirul oraului.Dup 1945, aici au fost nchii membri ai guvernului Ion Antonescu, generali ai armatei, fruntai P.N.: Dobre Dumitru, Constantin Pantazi, Gheorghe Jienescu,Nicolae Stoenescu, Horia Macellariu,Ion Petrovici,Victor Pogoneanu,Titel Petrescu,Ion Mihalache,Corneliu Coposu,Ion Diaconescui muli alii care au suferit din cauza prigoanei comuniste.Penitenciarul din Aiud a fost n perioada comunist unul dintre elementele cele mai dure ale sistemului represiv din Romnia. i-a pstrat caracterul de spaiu de pedepsire, reeducare i izolare, de-a lungul ntregii epoci comuniste. Din acest punct de vedere, persoanele care au condus Penitenciarul Aiud n perioada respectiv pot fi ncadrate n categoria de torionari.Din septembrie 1948, n urma aplicrii ordinului nr. 17249 al DirecieiGenerale a Penitenciarelor, condamnrile politice urmau a fi executate la Aiud,Gherla, Piteti i Trgor. Penitenciarul din Aiud urma s i gzduiasc pe cei mai periculoi infractori, criminali de rzboi, dar i pe intelectuali (ordinul preciza urmtoarele categorii: avocai, arhiteci, comerciani, farmaciti, medici, ingineri, nvtori, profesori, preoi, scriitori, subofieri, ziariti), precum i pe toi cei care fuseser bancheri, chiaburi, moieri, industriai i diveri patroni. nchisoarea i-a pstrat acelai caracter pn n 1964 cu meniunea c n anii aizeci fotii legionari au devenit categoria predominant. Dup 1964 i pn n 1989, la Aiud au fost adui toi aceia care au fost condamnai pentru infraciuni asimilate politic, contra securitii statului.[footnoteRef:9] [9: Virgiliu ru, Ioan Ciupea, Mortii penitenciarului Aiud 1945-1965, Cluj, 2003.]

In perioada celor aproape 45 de ani de teroare comunista (1945-1989), Romania a devenit o tara a crimei organizate, a camerelor de tortura, a temnitelor si lagarelor de exterminare. In tot acest timp, un popor intreg a trait in spaima, in umilinta, minciuna si delatiune. Pentru a ascunde si a sterge urmele Genocidului rosu, securitatea, militia si justitia comunista au inceput inca din anul 1969, o vasta operatiune de selectare si distrugere a arhivelor proprii, precum si de falsificare a unor date si documente importante. Din numarul de detinuti politici, circa 15-20% au fost ucisi prin impuscare sau exterminati in inchisori ori lagare de munca fortata.Trupurile lor au fost aruncate in gropile comune sau in mormintele fara cruce, care sunt raspandite de la Timisoara pana la Vladivostok.Asadar, fiind incapabil de creatie, comunismul a distrus fara sa poata pune nimic in schimb si, in urma acestei constatari a carei concretete e incontestabila, se impune ca, abordand comunismul ca regim politic sau ideologic, sa-l privim si din perspectiva teologica. Antispiritul comunist de care pomeneste parintele Andr Scrima este in fond acel suflu demonic care il strabate in toate cotloanele sale. Proteic si insidios, comunismul isi pastreaza constanta demonica in toate imprejurarile. Ca neam si persoane care am trecut prin experienta comunista, ni se impune ca datorie morala analiza si intelegerea acestei experiente la dimensiunea de experienta mistica ce ne-a pus in ecuatie relatia cu Dumnezeu si ne-a demonstrat ca, intr-un mod criptic, dar constant, vesnicia irumpe in timpul istoric.Asadar, comunismul, ca incercare la care a fost supus crestinismul, a demonstrat ca omul nu se poate salva altfel decat prin credinta. Cu alte cuvinte, fara rugaciune, fara mila si dragoste fata de celalalt, fara efortul permanent de a intra in legatura cu Dumnezeu, omul supus experientei comuniste si, indeosebi, celei din inchisoarea comunista, risca sa se dezintegreze ca persoana umana. A vorbi despre dimnsiunea spirituala a universului carceral al Romaniei comuniste este o necesitate morala. Marturisitorii, martirii si mucenicii temnitelor comuniste trebuie sa funtioneze pentru noi, cei de astazi ca modele, ca repere morale, in caz contrar cunosterea experientei lor ar ramane doar la nivel rational si atat. Este necesar sa ne-o asumam efectiv intelegand ca ancorarea in Dumnezeu a fost singura solutie viabila atunci si ea este si astazi o salvare autentica a unitatii noastre fiintiale ca persoane si ca neam. Solutie unica, vesnica, imbatabila, ancorarea noastra in Dumnezeu, respectarea grilei morale crestine a fost si este barca de salvare din marasmul comunist, dar si din nebuniadisonanta si grabita a lumii noastre, postmoderne, contemporane.

Bibliografie1. Anastasie, Petre, Grigore,Infruntarea Reeducarilor de la Gherla, Bucuresti, 1997.2. Calciu, Gheorghe, Dumitreasa, Viaa printelui Gheorghe Calciu dup mrturiile sale i ale altora, Bucuresti, 2007.3. Carja, Ion,Canalul mortii,Bucuresti, 1993.4. Cesereanu, Ruxandra, Contra-splarea creierului ori contrareeducarea ca posibil concept inrevista ''22'', nr.684, aprilie 2003.5. Constantiniu, Florin, O istorie sincera a poporului roman, Bucuresti, 2002.6. Diac, Cristina, Sighet - nchisoarea minitrilor in ''Jurnalul National'', 21 august 2006.7. Dulea, Gabriel, Psihologia terorii si teroarea psihologic n situaii de criz, Bucuresti, 2006.8. Gafencu, Valeriu, Calea spre fericire. Scrisori trimise din inchisoare, Fagaras, 2006.9. Goma, Paul,Gherla,Bucuresti, 1990.10. Idem,Patimile dupa Pitesti,Bucuresti, 1990.11. Idem,Ostinato,Bucuresti, 1991.12. http://www.crestinortodox.ro/religie/viata-inchisorile-comuniste-romania-125142.html, 7.12.2013.13. Ierunca, Virgil,Fenomenul Pitesti,Bucuresti, 1990.14. Matrescu, Florin,Holocaustul rosu,editia a doua revazuta si adaugita, Bucuresti, 1998.15. Pantazi, Ion,Am trecut prin iad,volumul I, Sibiu, 1992; volumul II, Mnchen, 1989.16. Purcarea, Nicolae, Urla haita, Pitesti, 2012.17. Sfntul nchisorilor - Mrturii despre Valeriu Gafencu, adunate i adnotate de monahul Moise Iorgovan de la Mnstirea Oaa, Agnos, 2007.18. Sima, Horia, Era libertii. Statul Naional-Legionar. Vol. I i II, Bucuresti, 1995.19. Idem, Prizonieri ai puterilor Axei, Constanta, 2005.20. Idem, Sfritul unei domnii sngeroase, Bucuresti, 1995.21. ru, Virgiliu si Ciupea, Ioan, Mortii penitenciarului Aiud 1945-1965, Cluj, 2003.22. uea, Petre,Procesul organizatiei "T",Bucuresti, 2000.