CUPRINS

ARGUMENT------------------------------------------------- 4

CAPITOLUL 1TAXELE VAMALE INSTRUMENT DE POLITICĂ COMERCIALĂ----------------------------------------------- 6

1.1. Consideraţii privind taxele vamale------------------- 61.2. Clasificarea taxelor vamale---------------------------- 7 1.3. Funcţiile taxelor vamale-------------------------------- 71.4. Sfera de aplicare şi plătitorii taxelor vamale------- 81.5. Baza de calcul a taxelor vamale---------------------- 10 şi cotele de impunere 1.6. Formarea şi stingerea obligaţiei vamale------------- 121.7. Uniunile vamale------------------------------------------ 13

CAPITOLUL 2PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. BEATRICE SRL---------------------------------------------- 16

CAPITOLUL 3STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL TAXELOR VAMALE LA S.C. BEATRICE SRL-------------------- 18

BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------- 21ANEXE

3

ARGUMENT

Taxele vamale au dobândit o importanţã deosebitã datoritã influenţei lor pozitive asupra economiei naţionale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile economice si tehnico-stiinţifice între ţãri. Tot taxele vamale au un rol activ in politica de asigurare a necesarului de materii prime si materiale deficitare. Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale depinde de nevoia de protecţie pe piaţa interna. Cuantumul acestora va fi cu atât mai ridicat cu cât condiţiile de pe piaţa internă sunt mai defavorabile faţă de cele ale exportatorilor străini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale depinde si de diferenţele existente între costul si preţul mărfurilor pe piaţa internă şi piaţa externă. Datorită faptului că taxele vamale sunt achitate bugetului public de importator şi că acesta le transferă asupra preţului de vânzare al mărfurilor, cel care suportă în final este cumparatorul. Taxele vamale pe lângă aportul important la veniturile fiscale ale unei ţări au şi un rol de politică economică (de a proteja în unele cazuri mai bine economia ţării respective sau de a crea cadrul necesar unor relaţii comerciale stabile şi reciproc avantajoase cu alte state). Aceste roluri vor fi evidenţiate şi de tipurile de taxe vamale rezultate dinclasificarea de mai jos. Importanţa aplicării taxelor vamale reiese şi din trăsăturile caracteristice acestora: au cea mai largă răspândire pe plan internaţional; se aplică asupra celui mai larg nomenclator de produse supuse impunerii vamale; se practică pe perioade de timp indelungat; au, în general, un nivel mai ridicat faţă de celelalte taxe; fac obiectul negocierilor în cadru bilateral si multilateral. Taxele vamale sunt sume bãneşti încasate de stat, prin organele vamale, pentru importul, exportul si tranzitul de mãrfuri. Trãsãtura esenţiala a taxelor vamale este aceea ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezintã totalitatea resurselor bãneşti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor bãneşti ale statului. În prezent, taxele vamale cel mai frecvent întalnite sunt cele asupra importului de mărfuri. Taxele vamale de export se instituie cu o frecvenţă redusă, deoarece, statele sunt interesate în încurajarea exportului de mărfuri, care constituie, în majoritatea cazurilor, calea cea mai importantă de realizare a resurselor valutare. Atunci când, totuşi se percep astfel de taxe, ele au fie un scop fiscal, fie unul economic, în unele ţări, statul insituie taxe vamale de export asupra unor materii prime pentru a determina prelucrarea lor în ţară, iar în altele asupra unor semifabricate sau produse finite care deţin o pondere mare în exportul lor. Printre ţările care percep taxe vamale de export menţionăm: Indonezia ( care percepe o taxă vamală de export de 5% asupra

4

produselor nepetroliere), Thailanda (la exportul de zahăr şi orez), Malayezia (la exportul de cauciuc,cositor, bauxită şi alte minereuri, cherestea, uleiuri de palmier şi piper). Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. În condiţiile actuale, taxele,vamale de tranzit nu se practică decât în cazuri rare deoarece statele sunt interesate în încurajarea tranzitului de mărfuri fiindcă de pe urma acestuia realizează încasări în valută, cum sunt: tarife pentru folosirea căilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor. Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importate în momentul în care trec frontiera ţării importatoare. Importatorul, o dată cu depunerea documentelor, prin care ia în posesiune marfa importată, achită taxa vamală de import. Această taxă are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului preţului mărfii importate de nivelul preţului mărfii (similare) indigene. În unele cazuri, taxa vamală de import poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă ceea ce înseamnă că ea acţionează restrictiv pentru importator. În astfel de situaţii, pentru ca importul să se poată realiza,este necesar ca exportatorul să reducă nivelul preţului de export asigurând mărfii sale o competitivitate egală cu cea a mărfii indigene. Această reducere poate conduce la scăderea rentabilităţii exportului ori de câte ori în ţara exportatoare nivelul productivităţii muncii este mai scăzut sau costurile de producţie sunt mai ridicate decât în ţara importatoare. Ca tendinţă,se observa preocuparea ţărilor importatoare de a recupera valoarea taxei vamale de import de la exportator, prin reducerea preţului de import cu taxa vamală. Acest lucru este posibil în condiţiile în care este vorba de o creştere a ofertei mondiale de export şi deci a concurenţei, împrejurări în care importatorul nu acceptă să-şi diminueze beneficiul comercial cu valoarea taxei vamale.

5

CAPITOLUL 1

TAXELE VAMALE – INSTRUMENT DE POLITICĂ COMERCIALĂ

1.1. Consideraţii privind taxele vamale Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectivă a mărfurilor ce trec graniţele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri fiscale dar şi de a proteja economia naţională de concurenţă străină.Totodată ele reprezintă un mijloc de stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării cu alte state ale lumii. Rezultă deci, că taxele vamale reprezintă un instrument de politică comercială, de natură fiscală, constituind o sursă de venit pentru bugetul statului cu un impact direct asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.Cel mai adesea însă pe lângă rolul lor financiar taxele vamale au un important rol economic ( protecţionist).În raport cu gradul de protecţie a pieţei naţionale, taxele vamale sunt: liberale, în care nivelul preţului extern al unui produs se va majora cu o taxă care

să permită însă ca preţul intern al produsului să fie totuşi mai mic decât preţul de producţie intern al produsului respectiv;

egalizatoare, în care taxa vamală va determina un preţ unic pentru produsele importate şi cele de producţie internă;

restrictive, în care taxa vamală va determina ca nivelul preţului intern al produsului importat să fie mai mare dacât preţul unui produs similar de producţie internă;

prohibitive, în care taxa vamală determină creşterea exagerată a preţului intern al produsului importat încât prezenţa sa pe un anumit teritoriu vamal devine lipsă de interes. Fiind incluse în preţul mărfurilor importate, taxele vamale se suportă ca şi taxele de consumaţie, de consumatorul final. Spre deosebire de alte taxe şi impozite instituite ca forme de prelevare a unei părţi din venitul naţional la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca simple venituri fiscale. Stabilirea şi aplicarea acestora pot influenţa fie relaţiile economiei naţionale pot reprezenta ori nu bariere în faţa liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor, etc. Toate acestea solictă analiza atentă a funcţiilor taxelor vamale, deci a scopului instituiri lor şi a principiilor care stau la baza politicii vamale a unui stat.

6

1.2. Clasificarea taxelor vamale

Taxele vamale pot fi percepute de către stat asupra importului, exportului sau tranzitului de mărfuri. Taxele vamale de export se întalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate în

încurajarea exportului de mărfuri care reprezintă principalul mijloc de preocupare a resurselor vamale. Atunci când se percep totuşi, astfel de taxe, ele au fie un scop fiscal, fie unul economic. Ţările ce deţin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii prime,taxează exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor în ţară, în timp ce ţările ce deţin monopol tehnologic (de fabricaţie) la unele produse, taxează importul acestora.

Taxele vamale de tranzit se întâlnesc asupra mărfurilor ce fac obiectul comerţului exterior cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terţe ţări. Se pracică şi ele tot mai rar întrucît statele încurajează tranzitul de mărfuri pentru a realiza încasări în valută sub forma tarifelor pentru folosirea căilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice, etc. Se au totodată în vedere anumite avantaje indirecte, care nu au caracter fiscal, decurgând din utilizarea reţelei hoteliere, vânzări de bunuri către străini, activităţi de antrepozitare, activităţi desfăşurate în zone libere.

Taxele vamale de import sunt cele mai răspândite şi se plătesc de importator, în momentul în care mărfurile trec frontiera ţării importatoare. În raport de obiectivul urmărit ele pot să aibă caracter fiscal sau protecţionist.

Taxele vamale cu caracter fiscal sunt cele care vizează mărfuri din import care nu sunt realizate şi în ţara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja producţia naţională.

1.3. Funcţiile taxelor vamale

taxele vamale sunt instituite în primul rând cu scopul de a contribui la formarea veniturilor statului. Resursele bugetare provenite din taxele vamale pot fi mai mari sau mai mici, de la o perioadă la alta, în funcţie de necesităţile concrete ale bugetului ori de politica vamală promovată de stat în raport cu terţii sau cu agenţii economici importatori;

taxele vamale reprezintă un instrument de coordonare statală a activităţii de comerţ exterior. Aceasta este, poate cea mai importantă funcţie întrucât prin intermediul resorturilor de politică vamală pot fi încurajate anumite importuri, descurajate altele, se favorizeză exportul, se pot promova sau nu relaţiile comerciale cu anumite pieţe (naţionale sau regionale), pot fi protejate anumite

7

activităţi ale agenţilor economici interni împotriva concurenţei partenerilor din exterior de natură să împiedice dezvoltarea unui sector al producţiei;

taxele vamale pot reprezenta un instrument de negociere politică în relaţii internaţionale. Astfel se pot obţine avanjat d ordin politic din partea unui stat în schimbul unor măsuri de liberalizare a comerţului cu statul respectiv prin intermediul tarifului vamal.

Procesul de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană a inclus şi revizuirea în domeniul politicii comerciale şi crearea unui nou cadru legislativ în domeniul vamal.

1.4. Sfera de aplicare şi plătitorii taxelor vamale În calitate de plătitori ai taxelor vamale apar agenţii economici autorizaţi persoane juridice şi persoane fizice, române şi străine, care introduc sau scot din ţară bunuri ce intră sub incidenţa codului vamal. Sfera de aplicare a taxelor vamale este influenţată de regimul vamal stabilit de autoritatea vamală la introducerea sau scoaterea din ţară a mărfurilor prezentate în vamă. Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţie a mărfii. Regimurile vamale sunt economice sau suspensive. Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte : importul, exportul, introducerea şi scoaterea din ţară de bunuri aparţinând călătorilor sau altor persoane fizice, necomercianţi. Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfecţionarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară. Aceste regimuri se acordă numai de autoritatea vamală prin eliberarea unei autorizaţii care precizeză condiţiile de derulare a regimului. Mărfurile destinate a fi plasate sub regim vamal fac obiectul unei declaraţii vamale coresunzătoare acelui regim care se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele prevăzute de reglementările vamale, în vederea acceptării regimului vamal solicitat. Având în vedere interesul pentru dezvoltarea exportului ţara noastră aplică numai taxe vamale de import. Importul constă în intrarea în ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora în circuitul economic. La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizeză procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import( taxe vamale, TVA, accize şi orice alte sume care se cuvin statului). Fac obiectul taxelor vamale bunurile, mărfurile, prestările de servicii , importate , cu excepţia celor pentru care legea prevede în mod expres exceptări, scutiri, reduceri sau suspendări de la plata taxelor vamale.

8

Astfel, sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import produsele de pescuit maritim şi oceanic şi alte produse extrase din marea teritorială a unei terţe şări de navele înmatriculate în România şi care navighează sub pavilion românesc. Acelaşi regim de exceptare îl au şi produsele obţinute la bordul navelor fabrică ce îndeplinesc condiţiile de mai sus. Începând cu data aderării ţării noastre la Uniunea Europenă în relaşiile dintre statele membre, precum şi cu teritoriile care fac parte din Uniunea Vamală Europenă, sunt interzise taxe vamale la import şi la export şi orice taxă cu efect echivalent. În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba exceptări sau reduceri cu caracter temporar de la plata taxelor vamale pentru unele categori de mărfuri cu indicarea precisă a codului tarifar al acestora şi fară discriminări faţă de importatorii su beneficiarii lor. În ceea ce priveşte suspendarea plăţii taxelor vamale ea intervine în cazul mărfurilor pentru care au fost stabilite regimuri vamale suspensive, care sunt operaţiuni de import export cu titlu temporar.Pot fi plasate în regimurile vamale suspensive mărfuri indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienţa sau destinaţia acestora. Excepţie fac acele mărfuri care sunt supuse unor interdicţii sau restricţii din motive de ordine sau morală publcă, de protecţie a sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului înconjurător, de ocrotire a valorilor naţionale, istorice sau arheologice. Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală, la cererea scrisă a titularului operaţiunii comerciale, prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixează condiţiile de derulare a regimului. Odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv, titularul operaţiunii este obligat să depună la biroul vamal şi o garanţie care să asigure plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import ce ar putea fi datorate. Astfel de regimuri vamale suspensive sunt:

tranzitul vamal, care constă în trasportul mărfurilor străine de la un birou vamal la alt birou vamal, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. Mărfurile nevămuite la intrarea în ţară pot fi transportate vamal şi cu garantarea taxelor vamale.

antrepozitul vamal, prin care se înţelege locul aprobat de autoritatea vamală aflat sub controlul acesteia în care mărfurile pot fi depozitate fără obigaţia de plată a datoriei vamale, până la acordarea unui nou regim vamal.

regimul vamal de perfecţionare activă, constă în suspendarea taxelor vamale pe teritoriul României, la una sau mai multe operaţiuni de transformare a:

mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al României, sub formă de produse compensatoare, fără a face obiectul încasării drepturilor de import sau al măsurilor de politică comercială

( perfecţionare activă cu suspendare);

9

mărfurilor importate introduse în circuitul economic dacă ele sunt exportate în afara teritoriului României sub forma de produse compensatoare. În acest din urmă caz regimul de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la efectuarea exportului (perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale).

regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea de măsuri de politică comercială de mărfuri străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate numite produse transformate se introduc în circuitul economic cu plata drepturilor de import.

regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică comercială, a mărfurilor destinate a fi reexporate în aceeaşi stare cu excepţia uzurii lor morale.

regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri româneşti în afara teritoriului ţării în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de transformare totală sau parţială de drepturi de import.

1.5. Baza de calcul a taxelor vamale şi cotele de impunere

Determinarea sumelor datorate bugetului de stat cu titlul de taxe vamale presupune cunoaştera a două elemente:

baza de calcul a taxelor vamale cotele de impunere

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor importate. Acestea se determină şi se declară de către importatori, direct sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestora care au obligaţia să depună la biroul vamal împreună cu celelalte documente necesare vămuirii, o declaraţie pentru valoarea în vamă însoţită de facturi sau alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia. Valoarea în vamă se determină pornind de la preţul extern în valută efectiv plătit sau de plătit, conform facturii externe la care se adaugă în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţul mărfii următoarele:

cheltuieli de transport al mărfurilor importate până la frontiera română ( importul sau locul de import care se află la frontieră); cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare conexe transportului

mărfurilor importate, aferente parcursului extern; costul asigurării pe parcursul extern.

10

Deci, valoarea în vamă reprezintă preţul plătit efectiv sau de plătit în moneda de facturare, respectiv plata totală efectuată de către cumpărător vânzătorului pentru mărfurile importate, care fac obiectul unor tranzacţii comerciale. Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare. În cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat în penultima zi de miercuri sau deşi înregistrat nu a fost publicat în acea zi se foloseşte ultimul curs înregistrat şi publicat în precedentele 14 zile. Cursul înregistrat îm penultima zi de miercuri a lunii se foloseşte pe durata lunii calendaristice următoare, cu următoarele excepţii:

în cazul în care cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a unei luni şi publicat în acea zi diferă cu cel puţin 5% faţă de cursul pieţei valutare comunicat de BNR şi înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în acea zi., începând cu prima zi de miercuri a lunii următoare se folose şte cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a lunii precedente;

în cazul în care în cadrul unei perioade de aplicare, cursul înregistrat într-o zi de miercuri şi publicat în acea zi diferă cu cel puţin 5% faţă de cursul utilizat până la această dată, începând cu următoarea zi de miercuri se foloseşte acest curs;

în cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat într-o zi de miercuri sau dacă a fost înregistrat nu a fost publicat în acea zi se foloseşte ultimul curs publicat anterior acelei zile de miercuri;

în cazul în care autoritatea vamală acceptă depunerea unei declaraţii globale periodice sau recapitulative ulterior depunerii declaraţiei pentru punerea în liberă circulaţie se poate folosi un singur curs la transformarea în lei a elementelor utilizate pentru determinarea valorii în vamă, acesta fiind cursul valabil în prima zi a perioadei acoperite de declaraţia vamală respectivă.

În situaţia în care determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cerere cu condiţia să constituie o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală. Dacă în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată. Cotele de impunere sunt precizate în tariful vamal comun Comunităţii Europene. Începând cu data aderării la Uniunea Europeană, la stabilirea taxelor vamale se aplică tariful vamal comun al comunităţii europene. Mărfurile şi bunurile pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire la import se păstrează în depozitele comisionarilor în vamă la dispoziţia titularilor timp de 120 zile. Dacă nu sunt ridicate din vamă în acest interval de timp ele se valorifică de către organele vamale, în care scop biroul vamal declară bilunar organelor financiare locale

11

mărfurile ce urmează a fi valorificate iar acestea au obligaţia să le preia în termen de 30 de zile şi să le valorifice.

1.6. Formarea şi stingerea obligaţiei vamale

În cazul mărfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import precum şi în cazul plasării mărfurilor într-un regim de admitere temporară cu exonerarea parţială de drepturi de import datoria vamală ia naştere în momentul înregistrării declaraţiei vamale. Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaraţiei vamale acceptate şi înregistrate de autoritatea vamală. Datoria vamală ia naştere şi în următoarele cazuri:

neexecutarea unei obligaţii care rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit temporar necesar, pentru care se datorează drepturi de import;

neîndeplinirea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;

utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptări sau reduceri de taxe vamale.

Cuantumul drepturilor de import se stabileşte pe baza elementelor de taxare din momentul naşterii datoriei vamale. Pentru asigurarea plăţii datoriei vamale, autoritatea vamală are dreptul să ceară constituirea unei garanţii vamale. Garanţia vamală se depune de către debitorul vamal sau cu acordul autorităţii vamale, de către o terţă persoană. Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancară, emisă de o bancă agreată de autoritatea vamală. Garanţia se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare acceptate de autoritatea vamală. Cuantumul garanţiei reprezintă suma exactă a datorie vamale, în cazul în carea aceasta poate fi determinată în momentul în care poate fi dată garanţia, iar în cazul în care acest cuantum nu poate fi determinat se ia în considerare suma cea mai ridicată a datoriei vamale ce ar rezulta din operaţia de vămuire.Se pot constitui şi garanţii globale, din care să se asigure plata mai multor datorii vamale. În cazul în care se face plata datoriei vamale din această garanţie depusă, iar după efectuarea plăţii mai rămân sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal sau se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operaţiuni de vămuire.

Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin: plata sau achitarea acesteia; renunţarea la încasare atunci când se constată că este nedatorată; anularea, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;

12

împlinirea termenului de prescripţie extinctivă; insolvabilitatea debitorului constatată pe cale judecătorească; confiscarea definitivă a mărfurilor; distrugerea mărfurilor din dispoziţia autorităţii vamale sau abandonarea

acestora în favoarea statului, înainte de acordarea liberului de vamă; distrugerea sau pierderea mărfurilor datorită forţei majore sau cazului fortuit

înainte de acordarea liberului de vamă; scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali pentru partea

corespunzătoare procentului de scădere, numai dacă acesta sa produs înainte de acordarea liberului de vamă.

Datoria vamală se achită înainte de acordarea liberului de vamă în cazul regimurilor vamale definitive, precum şi în cazul când regimul suspensiv se încheie în termen. După ce datoria vamală a fost achitată debitorul vamal poate solicita restituirea garanţiei disponibile sau poate să consimtă ca aceasta să fie folosită la altă operaţiune de vămuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie la termen, datoria vamală devine exigibilă şi se stinge prin executarea de către autoritatea vamală a garanţiei constituite. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, condiţia obligatorie pentru acordarea liberului de vamă la import. Termenul de prescripţie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani şi curge de la data acceptării şi înregistrării declaraţiei vamale de import.1.7 Uniunile Vamale

Integrarea vamală şi cooperarea economică pot îmbrăca mai multe forme din care cel mai des întalnite sunt uniunile vamale şi zonele de liber schimb.

Zonele de liber schimb constau în eliminarea totală a drepturilor de vamă şi a restricţiilor asupra schimburilor între statele participante. Se utilizează când statele in cauză doresc să-şi aproprie economiile dar nu şi să le integreze sau să le transforme într-o singură economie. Exemple de zone de liber schimb: Spatiul Economic European (SEE); Asociaţia Economică a Liberului Schimb (AELS); Acordul Nord-American de Liber Schimb (ANALS) dintre SUA, Canada si Mexic. Statele membre îşi păstrează propriul sistem de taxe vamale si propria politică comercială în relaţiile externe. Prin regulile de origine se stabileşte care dintre mărfuri pot circula liber de la o ţară la alta in interiorul zonei.

Uniunile vamale vizează o integrare economică fără restricţii în interiorul graniţelor ei, fără frontiere vamale şi cu un tarif vamal comun aplicabil frontierelor externe.

13

Realizarea Uniunii vamale a UE

Prin Tratatul de la Roma din 1958 s-a creat o uniune tarifară care elimină diferenţele dintre drepturile vamale ale Statelor Membre. Tratatul CEE a prevazut eliminarea taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor si a tuturor taxelor, cu efect echivalent in comerţul dintre statele membre. Prevedea, de asemenea, si adoptarea unui tarif vamal comun cu statele nemembre .

In 1968 toate drepturile de vamă şi restricţiile dintre cele 6 state membre (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au fost eliminate si s-a introdus tariful vamal comun, aplicabil mărfurilor provenind din statele nemembre.

In 1988 a fost adoptată Decizia de creare a unui Document Administrativ Unic care a înlocuit cele peste 150 documente vamale diferite utilizate de administraţiile vamale ale statelor membre.

Înainte de 1993, toate transporturile erau oprite la vămile Statelor Membre pentru control şi îndeplinirea formalitaţilor vamale si fiscale. La 1 ianuarie 1993, acest sistem a fost înlocuit cu un nou sistem care nu necesită nici un control si nici o întocmire de acte la momentul trecerii granţelor naţionale din interiorul Uniunii. Pentru eliminarea diferenţelor de interpretare şi aplicării omogene a legislaţiei vamale armonizate prin legislaţiile nationale, în decembrie 1996 Parlamentul si Consiliul UE au adoptat propunerea Comisiei privind un program de acţiune comunitară în domeniul vamal. Programul s-a numit Vama 2000 si constituia o orientare clară pentru serviciile vamale. A fost ameliorat si completat prin programul Vama 2002, care utiliza informatizarea si programul de formare „Mathaeus” şi avea ca obiectiv eliminarea divergenţelor în materie vamală la nivel naţional.

„ Vama 2002” prevedea o serie de măsuri:

vizite ale echipelor Comisiei si ale Statelor Membre pentru evaluarea funcţionării, identificarea celor mai bune practici, dar si a insuficienţelor în procedurile de control;

lupta contra fraudelor; sprijinire măsurilor de ameliorare a metodelor de lucru ale administraţiilor

vamale; schimbul de funcţionari vamali pentru perfecţionarea experienţei; organizarea de seminarii; informatizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

14

Privite în ansamblu, măsurile de eliminare a taxelor vamale şi modificarea aplicării TVA ridică în faţa producătorilor români mult mai multe probleme decât până acum. Prin noua lege a TVA-ului se termină scutirea de TVA pentru produsele la care nu se aplicau taxele vamale, se întrerup facilităţile acordate prin legi speciale şi nu se mai acordă scutirea de TVA pentru IMM şi firmele din zonele defavorizate. Această situaţie, cumulată cu faptul că produsele industriale, produse in cadrul UE vor intra in România fără taxe vamale va pune şi mai multă presiune asupra producătorilor români. Se speră, însă, că în ceea ce priveşte concurenţa cu produsele Uniunii, îi va sili pe producătorii români să fie mai competitivi şi să facă faţă situaţiei economico- financiare existente. Procedurile simplificate de vămuire vor fi unificate, renunţându-se la cele trei tipuri de proceduri simplificate de vămuire existente în prezent. Prevederile Codului Vamal Modernizat vor fi puse în aplicare treptat, cel mai târziu până la data de 24 iunie 2013, o dată cu adoptarea şi finalizarea Regulamentului de aplicare şi interconectarea unor noi sau îmbunătăţite sisteme informatice în toate Statele Membre. Până la finalizarea acestui proces, atât vechiul Cod Vamal Comunitar si Regulamentul Vamal corespondent cat si CVM rămân/sunt în vigoare, aplicabilitatea vechilor reglementări urmând a înceta în mod treptat, pe măsură ce noile prevederi vor deveni aplicabile.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. BEATRICE SRL

15

Societatea S.C. BEATRICE SRL are sediul in str. Fraţii Goleşti,nr. 55, Craiova, jud. Dolj , CIF 6458638 având ca activitate principală importul de autovehicule şi piese de schimb, nr. de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J 16/ 237/ 2001. Importă în România autovehicule cu diferite capacităţi cilindrice, motoare benzină sau diesel, grad normal de poluare pentru care are drepturi vamale de import ce trebuie plătite. Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile din contractul şi statutul societăţii. Funcţionarea societăţii este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerţului. Societatea poate deschide puncte de lucru, puncte comerciale, filiale şi reprezentante în toate localităţile din ţară. Punctul iniţial de lucru a fost in oraşul Craiova unde se găseşte sediul societăţii. Numărul angajaţilor a rămas în principiu constant in ultimii 2 ani, fiind angajate 4 persoane. Obiectul de activitate al societăţii va putea fi modificat prin hotărârea AGA. Capitalul social al societăţii este de 10000 lei şi este în întregime privat. El este format din părţi sociale. Capitalul este în intregime subscris şi vărsat. Părţile sociale au valoare egală şi conferă posesorilor drepturi egale. Ele nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală. SC BEATRICE SRL are o gama largă de furnizori . Practic, condiţia de resseler îl aduce in poziţia favorită din care reuşeşte să achiziţioneze maşinile dorite la un preţ mai redus chiar de la firme la care clienţii nu ar avea altfel acces. Putem enumera caţiva furnizori externi: Opel, Peugeot, Renault, Ford. Firma şi-a creat o situaţie bună a clienţilor, răspandiţi în toate domeniile de activitate: alte S.C., personae fizice. Concurenţa o reprezintă firmele de profil existente şi care tind să promoveze o politică extensivă, de obţinere a noilor clienţi. Practic are loc şi o concurenţă indirectă, cu toţi ceilalţi comercianţi de autovehicule şi piese de schimb din ţară. La sfârşitul anului 2010 Societatea S.C. Beatrice S.R.L. avea un număr de 300 clienţi interni şi un număr de 5 clienti externi. Din momentul în care societatea, a luat fiinţă la 14.03.2001 au fost efectuate două majorări de capital. Prima majorare de capital a fost efectuată la începutul anului 2003. În urma acestei majorări capitalul a crescut de la 1000 lei - la 4000 lei. A doua majorare de capital a fost operată în august 2009. În urma acestei operaţiuni capitalul social al societăţii a ajuns la 9000 lei, iar în 2010 la 10000 lei. Analiza cifrei de afaceri este necesară pentru apreciererea poziţiei societăţii în sectorul de activitate de care apaţine şi pe piaţă, a posibilităţilor acesteia de a lansa si a dezvolta diferite activităţi într-o manieră profitabilă. În funcţie de cifra de afaceri se

16

poate spune cât de importantă sau neglijabilă este participarea societătii în sectorul de activitate sau pe piaţă. Dimensiunea cifrei de afaceri are la bază doi parametri fundamentali:

volumul si structura cererii capacitatea de oferta a agentului economicCifra de afaceri a avut, la rândul ei o evoluţie ascendentă, în anul 2009 fiind de 9000 lei, faţă de 4000 lei in 2003, deci mai mare cu 5000 lei. Societatea îşi menţine în continuare poziţia pe piaţă. Prin profit se inţelege venitul obţinut de o firmă ca efect al efortului de a realiza produse (bunuri,servicii) competitive. Astfel, profitul reprezintă o diferenţă dintre încasări şi cheltuieli sau dintre valoarea producţiei şi costul total:

P=VT-CT sau P=pQ-CT

Unde: P=profitul

VT=venituri totale

CT=costul total

p=preţul unitar (preţul unui produs)

Q=producţia (număr de produse vândute)

Profitul obţinut de societate este : P= 20000 lei (preţ produs) X 7 (nr. produse vândute) – 10000(cost total) = 130000 lei

rp= 130% Raportul procentual dintre profit si cost se numeşte rata profitului şi se notează rp. Rata profitului este foarte importantă pentru orientarea structurii producţiei de produse,ramuri si subramuri, fiind căutate cele care oferă o rată cât mai înaltă.

CAPITOLUL 3

17

STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL TAXELOR VAMALELA S.C. BEATRICE SRL

Am efectuat un studiu de caz privind modalitatea de calcul a drepturilor vamale de import pentru un autovehicul care urmează să fie importat in România 

Un autovehicul cu capacitatea cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare, care se importa în România.

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de bază

* Valoarea in vamă a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vamă) Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al României, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, transformarea in lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Natională a României.

* Cursul de schimb = 4 lei/1 EUROValoarea în vamă transformată în lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al României si este:5000 EURO x 4 lei = 20000 LEI (Vv lei = Valoarea in vamă transformată în lei)

*Taxa vamală de import determinată pe baza Tarifului Vamal de Import al României este 30%.20000 LEI x 30% = 6000 LEI (Txv = Taxa vamală de import calculată si datorată)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculează la valoarea în vamă a autovehiculului transformată în lei la cursul BNR.20000 LEI x 0,5% = 100 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru calcularea accizei este constituită din:Vv lei     +      Txv       +     Cv = 20000 LEI + 6000 LEI + 100 LEI = 26100 lei deci calculul efectiv al accizei este26100 lei x 6% = 1566 lei (Acc = Acciza calculată şi datorată)

*Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 24 % baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:Vv lei           +          Txv           +        Cv         +          Acc 20000 LEI + 6000 LEI + 100 LEI+ 1566 LEI = 27666 LEIdeci calculul efectiv al TVA este :

18

27666 lei x 24% = 6639,84 lei (Tvac = TVA calculat si datorat)

*Totalul drepturilor vamale de plătit pentru autovehiculul importat:Txv           +        Cv          +         Acc             +      Tvac 6000 LEI + 100 LEI + 1566 LEI + 6639,84 LEI = 14305,84 LEI Totalul drepturilor vamale de import care trebuie plătit de persoana care importă în România autovehiculul cu capacitatea cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este de 14305,84 LEI.

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferenţial pe baza depunerii unui

certificat de circulatie a mărfurilor valid

* Valoarea in vamă a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vamă)   Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al României, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, transformarea in lei a valorii in vamă se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Natională a României.

* Cursul de schimb = 4 lei /1 EUROValoarea in vamă transformată în lei 5000 EURO x 4 LEI = 20000 LEI (Vv lei = Valoarea în vamă transformată în lei)

*Taxa vamală de import determinată pe baza Tarifului Vamal de Import al României este exceptat.20000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamală de import calculată şi datorată)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculează la valoarea in vamă a autovehicolului transformată în lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus la calcularea si încasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datorează.20000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea accizei este constituită din:Vv lei           +   Txv   +    Cv 20000 LEI + 0 LEI+ 0 LEI = 20000 lei deci calculul efectiv al accizei este: 20000 LEI x 6% = 1200 lei (Acc = Acciza calculată si datorată)

19

*Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este stabilită prin lege şi este in procent de 24 % baza de calcul pentru calcularea TVA este constituită din:Vv lei     +   Txv    +   Cv   +  Acc 20000 LEI + 0 LEI + 0 LEI + 1200 LEI = 21200 lei deci calculul efectiv al TVA este :21200 LEI x 24 % = 5088 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

*Totalul drepturilor vamale de plătit pentru autovehiculul importat:Txv   +   Cv    +      Acc    +    Tvac 0 LEI+ 0 LEI + 1200 LEI + 5088 LEI = 6288 LEI Totalul drepturilor vamale de import care trebuie plătit de persoana care importă în România autovehiculul cu capacitatea cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare si care beneficiază de Regimul Tarifar Preferenţial pe baza depunerii unui certificat de circulaţie a mărfurilor valid (de tip EUR1) este de 6288 lei.

BIBLIOGRAFIE

20

Buzinescu Radu - Fiscalitate – Editura Universitaria Craiova, 2009

Florescu Dumitru - Fiscalitatea în România, Ed. All Beck, şi colab. Bucureşti, 2005

Ignat Ion - Uniunea Europeană. De la Piaţa Comună la moneda unică, Editura Economică, Bucureşti, 2002

Lăcriţa Grigorie - Soluţii la probleme controversate de şi colectiv fiscalitate, EDP, Bucureşti 2006

Moşteanu Tatiana - Finanţe publice, Ed. Universitară Bucureşti, şi colab. 2005

Vâcărel Iulian - Finanţe publice, EDP, Bucureşti, 2010 şi colectivul

21