Incalzirea Globala Curs 12Acest curs prezinta Incalzirea Globala Curs 12.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 12 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasClima este n continu schimbare din cele mai vechi timpuri i pn astzi. Dac ns pn n ultima sutde ani schimbrile se datorau n exclusivitate unor cauze naturale, n prezent factorul antropic are oimportan foarte mare n acest proces. Nimeni nu poate spune foarte clar care este partea care sedatoreaz omului i care naturii n momentul de fa. Exist numeroase opinii i polemici, ns un lucrueste foarte clar: n prezent, clima terestr se nclzete ntr-un ritm alert, cu consencine greu decuantificat pe termen mediu sau lung. Doar n ultimul deceniu a devenit evident schimbarea, att n ceeace privete regimul termic, dar mai ales n ceea ce privete fluctuaiile generatoare de fenomene meteoextreme, proprii unui climat n schimbare rapid.

Dintre toi factorii care influeneaz clima, se pare c cel de care trebuie inut seama n cel mai nalt gradeste acela al emisiei de CO2 n atmosfer, datorit efectului de ser produs. O dovad n acest sens estedat de graficele din fig.12.1 n care este reprezentat variaia temperaturii medii din ultimele zeci de ani,variaia cantitii de CO2 emis de activitile umane i variaia activitii solare. Concluzia care poate fitras foarte uor este c actuala nclzire nu este determinat de o intensificare a acitiviii solare, dareste n strns corelaie cu emisia de dioxid de carbon.

Fig.12.1. Variaia temeperaturii medii, a coninutului de CO2 n atmosfer i a numrului de pete solare nultimii 150 de ani

n continuare este prezentat o sintez a materialelor aprute n presa de specialitate n ultimii ani petema nclzirii globale.

Noua din cei mai fierbinti zece ani s-au petrecut din 1995 si pina in prezent, iar animalele sint influentatede caldura globala, dar si de recentele schimbari de temperatura, conform unui articol publicat de TheGuardian. Unele specii, cum ar fi marmotele, ies prematur din hibernare, altele slabesc, iar ciclurile deimperechere a pasarilor, reptilelor si broastelor testoase au fost date peste cap. Ecosistemul este un lantfoarte delicat si a fost derutat de schimbarile vremii, spune Germana Spunznar, de la UniversitateaSapienza din Roma.

Fenomenele neobisnuite readuc in discutie vinovatul bun la toate, adica incalzirea globala. Fenomeneleextreme precum tornadele, variatiile mari si bruste de temperatura sau intensificarile vintului sint mult maifrecvente in ultimii ani decit in trecut, constata si Roxana Bojariu, meteorolog previzionist in cadrul INM.

Incalzirea globala a devenit de la un timp posibila explicatie a tuturor fenomenelor naturale neortodoxe:deplasarea tropicelor, extinderea deserturile, valurile reci si, mai nou, intensitatea uraganelor. Doua studiipublicate recent in Statele Unite au contrariat comunitatea stiintifica: ele stabilesc legatura dintreintensitatea cicloanelor si incalzirea climatica. S-ar parea ca exista o legatura istorica intre variatiile detemperatura la suprafata Oceanului Atlantic si activitatea ciclonica tropicala, din secolul al XIX-lea, auindicat Michael Mann, de la Universitatea din Pennsylvania, si Kerry Emanuel, de la Massachusetts Instituteof Technology.

Oamenii de stiinta prevad, de altfel, si o serie de efecte viitoare ale incalzirii globale. O planeta mai caldava avea si mai multe precipitatii, in opinia lor, dar oamenii nu vor avea capacitatea de a gestiona

cantitatile mari de apa. Mama natura nu va mai actiona ca un rezervor, asa cum s-a intimplat in trecut.Apele vor veni toate deodata si nu va exista posibilitatea de a le gestiona, spune Tim Barnett, de laInstitutul de Oceanografie Scripps, adaugind ca viitorul va aduce mai multa ploaie si mai putine zapezi. Dealtfel, la ritmul de topire a ghetarilor, acestia vor disparea cu totul in numai citiva zeci de ani.

Daca fenomenul incalzirii globale va continua in acest ritm, Oceanul Arctic va fi la fel de cald ca acum130.000 de ani, iar nivelul marilor va creste cu peste sase metri, avertizeaza Ker Than, editor al publicatieilivescience.com. Procesul va fi ireversibil in a doua jumatate a acestui secol, atit timp cit nu se vainterveni cu masuri ferme de reducere a emisiilor de gaze de sera in urmatoarele decenii, prognozeaza, larindul sau, Jonathan Overpeck, de la Universitatea din Arizona si realizator al mai multor studii asupratendintei.

In afara efectelor resimtite la scara larga, incalzirea globala mai aduce schimbari dramatice pe careoamenii de stiinta incep sa le perceapa din ce in ce mai acut. Caile ferate se deformeaza, virfurilemuntoase se fisureaza si creeaza prapastii. Zone muntoase intregi isi pierd echilibrul, creind scurgeri degheata si noroi, care inainteaza cu viteza unui BMW pe autostrada, detaliaza Robert Roy Britt. Suprafatazonelor din emisfera nordica supuse inghetului sezonier a scazut cu 20% in secolul 20, iar in ultimii 20 deani tendinta s-a accelerat vizibil. Ocurenta tot mai frecventa a alergiilor in ultimele decenii poate fi si eapusa pe seama incalzirii globale si a sporirii cantitatii de dioxid de carbon. Plantele sint stimulate saproduca mai mult polen, iar numarul ciupercilor este si el in crestere, se arata intr-un studiu recent alcercetatorilor americani.

Acum 8.200 de ani, temperaturile urcau incet si sigur, pina cind, la un moment dat, planeta s-a racit bruscpentru o suta de ani. Torbjorn E. Tornqvist, geolog la Universitatea Illinois din Chicago, sustine cafenomenul se poate repeta in viitorul apropiat, din cauza incalzirii globale, fisiile de gheata din Groenlandafiind foarte sensibile la temperaturile din ce in ce mai ridicate. O cercetare despre inghetarea PoluluiNord da de asemenea indicatii de lectura pentru urmatorul secol conform unui articol din Epoch Times.Acum 55 de milioane de ani, temperatura medie la Polul Nord era de plus 24 de grade Celsius, arata oechipa internationala de savanti, dupa o expeditie in aceasta regiune. Era foarte placut pentru inot, maicald decit Marea Nordului de astazi, spune Appy Slujis, de la Universitatea Utrecht din Olanda, unul dintreexploratorii-cercetatori, explicind schimbarea de temperatura printr-o emisie masiva de gaze de sera,depozitate pe fundul oceanului si tulburate de un cutremur.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 12 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/incalzirea-globala-curs-12-92541.html

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro

https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/incalzirea-globala-curs-12-92541.htmlhttps://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/incalzirea-globala-curs-12-92541.htmlhttps://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/incalzirea-globala-curs-12-92541.htmlhttps://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/incalzirea-globala-curs-12-92541.htmlhttps://biblioteca.regielive.ro