Stiati ca ? Am uitat aproape cu totul demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga. Imagini altfel remarcabile: Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol impotriva incalzirii globale. Mai tine minte cineva cum eram amenintati ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat planeta o ia ireversibil pe calea dezastrului? Au trecut sase luni, s-a dus si sezonul estival si iata, vine vremea colindelor. Cine are timp sa se mai gandeasca la profetiile stiintifice emise acum un an in numele luptei pentru salvarea planetei?! Dar acum doi? Dar acum cinci? INCALZIREA GLOBALA

Incalzirea globalanclzirea global este fenomenul de cretere continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele dou secole, dar mai ales n ultimele decenii.Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimul secol cu 0,740,18C.[1]Dac fenomenul de nclzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de tiin i de factorii de decizie, exist mai multe explicaii asupra cauzelor procesului. Opinia dominant este c nclzirea se datoreaz activitii umane, n special prin eliberarea de gaz carbonic in atmosfer prin arderea de combustibili fosili.

Efectele incalzirii globale

Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei. Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.

Incalzirea globalaeste fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.

Alunecrile de terenAlunecrile de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, micarea propriuzis a rocilor sau depozitelor de pe versani, ct i forma de relief rezultat.Procesul de alunecare include trei faze:faza pregtitoare, de alunecare lent, incipient (procese anteprag);alunecarea propriuzis (trecerea peste pragul geomorfologic);stabilizarea natural (echilibrarea, procese postprag)n cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definete prin:rpa de desprindere,corpul alunecrii,fruntea alunecrii isuprafaa de alunecare.

Alunecari de terenAlunecrile de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, micarea propriuzis a rocilor sau depozitelor de pe versani, ct i forma de relief rezultat.

Alunecari de teren

Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.

Avalansa

Avalana reprezint o mas important de zpad care se pune n micare i alunec n jos pe versantul unui munte.O avalan poate duce la vale milioane de tone de zpad, precedat de o und de oc care spulber i strivete orice se afl n calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zpad), reprezentnd un curent de gravitate care const din material granular.Aceste fenomene se nscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui i reprezint un pericol pentru populaia montan din numeroase ri ale lumii. Extinderea activitilor turistice i, n special, practicarea sporturilor de iarn determin o cretere a riscului impactului avalanelor asupra societii

AvalansaAvalana reprezint o mas important de zpad care se pune n micare i alunec n jos pe versantul unui munte.O avalan poate duce la vale milioane de tone de zpad, precedat de o und de oc care spulber i strivete orice se afl n calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zpad), reprezentnd un curent de gravitate care const din material granular.Aceste fenomene se nscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui i reprezint un pericol pentru populaia montan din numeroase ri ale lumii. Extinderea activitilor turistice i, n special, practicarea sporturilor de iarn determin o cretere a riscului impactului avalanelor asupra societii.

Uraganul KatrinaUraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, n timpul sezonului de uragane din Atlantic din acel an i care a cauzat distrugeri masive n Statele Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale i a pierderilor de viei omeneti au fost localizate n oraul New Orleans, care a fost inundat dup ce sistemul de diguri din zon a cedat; n unele cazuri, la mult timp dup ce furtuna avansase deja spre continent. [1] Alte distrugeri au avut loc n statele Mississippi i Alabama, la distane de pn la 160 km de centrul furtunii.S-a format deasupra Insulelor Bahamas pe 23 august 2005 i a traversat sudul Floridei cu o putere moderat, doar de categoria I pe scara Saffir-Simpson, cauznd cteva pierderi de viei omeneti i inundaii, dup care a cptat putere brusc, deasupra Golfului Mexic i devenind unul dintre cele mai puternice uragane nregistrate vreodat pe mare. Furtuna a slbit nainte de a sosi a doua i a treia oar la rm, atingnd categoria 3 pe scara Saffir-Simpson n dimineaa zilei de 29 august n sud-estul statului Louisiana, respectiv la limita dintre statele Louisiana i Mississippi.

CutremurulCutremur sau seism sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce constau n vibraii originate n zonele interne ale Terrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanic.n unele ri, cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele micri ale plcilor tectonice care provoac daune majore i seism sau micri seismice pentru cele care trec neobservate.Scara seismologic a lui Richter este o scal logaritmic, care este folosit pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

GhetariiUn ghear reprezint o mas enorm de ghea persistent, format n regiunile polare (vedei, ghear continental i ghear de calot) i alpine (ghear alpin), care, sub influena gravitaiei, se deplaseaz lent n lungul vilor sau pe pante.Din ghearii continentali adiaceni mrilor i oceanelor se desprind continuu poriuni ntinse, devenind gheari plutitori, cunoscui sub denumirea de aisberguri.

TornadaTornado (span. tornar = a se ntoarce,, participiu tornado; tornear = rsucire), sau Tromb puternic, vnt foarte puternic ce acioneaz pe un areal redus, sub form de vrtej de aer fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde e numit i twister. Vntul se rotete n atmosfer pe o ax vertical, fiind n corelaie cu micrile de convecie a aerului nsoit de nori negri de furtun (Cumulus i Cumulonimbus). Tromba vrtejului de aer se nal de la suprafaa pmntului pn la nivelul norilor, aceast definiie a lui Alfred Wegener (1917) este valabil i azi.

Clasificarea tornadelorScara FujitaF0 viteza vantului intre 64-116 km/h. F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.F2 - viteza vantului intre 182-253 km/h.F3 - viteza vantului intre 254-332 km/h.F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h.F5 - viteza vantului intre 420-512 km/h.F16 - viteza vantului intre 513-610 km/h.

Diametrul spiralei unei tornade este cuprins intre cateva zeci si cateva sute de metri, uneori insa inregistrandu-se si tornade de dimensiuni mult mai mari (pana la 200 - 300 km).

*