ina-schaeffler brasovarpmsb.anpm.ro/upload/47320_sc bepco srl raport privind... · web viewagent de...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIBeneficiar: S.C.”BEPCO”SRL, Punct de lucru CET Nord 1

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; http/ www.ecobref.roCertificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru Acordului de Mediu la proiectul:

EXTINDERE CAPACITATE INSTALATIE DE PRODUCERE ENERGIE TERMICA IN LOCATIA CET

NORD, MUNICIPIUL BRASOVAmplasamentul CET Nord 1

Beneficiar: S.C. BEPCO SRL- BRASOV

-Brasov 2011 -

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

1

mailto:[email protected]

http://www.ecobref.ro/


Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010.

Denumirea lucrarii:STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: “Extindere capacitate instalatie de producere energie termica in locatia CET NORD 1”

Beneficiar: S.C.BEPCO S.R.L Brasov

LISTA DE SEMNATURI

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia …………………..……….

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin……..………………

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta…………………………

-BRASOV 2011-


2



C U P R I N S

PARTE SCRISA Pag.

Foaie de garda 1Foaie de semnaturi 2Cuprins 3

CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE 61.1. Titularul proiectului 61.2 Denumire proiect 61.3 Proiectantul lucrarilor 61.5 Autorul studiului de evaluare a impactului 61.5 Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei 61.6 Descrierea proiectului 91.6.1 Descrierea investitiei 91.6.2 Incadrarea activitatii in directivele europene 111.6.3 Oportunitatea investitiei 131.7 Durata etapei de functionare 141.8 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asig. prod.14

1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice si modul lor de depozitare

15

1.10 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

17

1.11 Informatii despre utilizarea curenta a terenului 221.12 Alternative studiate pentru proiect 231.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

23

1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

24

CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE 242.1.1 Procese tehnologice de productie 242.1.2 Dotari 272.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile29

2.2. Activitati de dezafectare 35

CAPITOLUL 3. DESEURI 393.1. Deseuri rezultate din faza de constructie 393.2 Deseuri rezultate din procesul de productie 393.3 Managementul deseurilor 40


3



CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

41

4.1 APA 414.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 414.1.2. Alimentarea cu apa 434.1.3 Managementul apelor uzate 474.1.4 Prognozarea impactului 504.1.5 Masuri de diminuare a impactului 50

4.2. AERUL 524.2.1. Date generale 524.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona 524.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona

amplasamentului55

4.2.2. Surse si poluanti generati 554.2.3. Modul de evacuare a poluantilor 564.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale 584.2.5 Calculul noxelor rezultate din procesul de productie 584.2.6 Inventarul surselor de poluare 604.2.7 Prognozarea poluarii aerului 644.2.7.1 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluantilor

evacuati in atmosfera64

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera 684.2.8 Masuri de diminuare a impactului 734.2.8.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului 734.2.8.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor 734.2.9 Harti si desene la capitolul aer 73

4.3. SOLUL 784.3.1. Date generale 784.3.2. Surse de poluare a solului 784.3.3. Prognozarea impactului 784.3.4. Masuri de diminuare a impactului 794.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 79

4.5. BIODIVERSITATEA 81

4.6 PEISAJUL 82

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 83

CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 84CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA 85CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC 88CAPITOLUL 8 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR 90CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 91


4



ANEXE +PARTE DESENATA:

Plan de incadrare in zonaPlan de situatie Plan amplasare utilajePlan retele apa si canalCertificat de urbanismCertificat de inregistrareFise tehnice de securitateContracte utilitati, deseuriAviz SGACertificat de atestare


5



CAPITOLUL 1INFORMATII GENERALE

I.1 TITULARUL PROIECTULUI: S.C.”BEPCO” SRLPersoana de contact: Director tehnic Bogdan BanuTelefon: 0268/408897E-mail: [email protected]

Sediul social: Ghimbav, Drumul National DN1 la Km174+517, jud.Brasov Telefon: 0268/408897, Fax:0268/408878Punct de lucru: Municipiul Sacele, str.Timis Triaj, nr.6, in incinta CET Brasov, in locatia Nord 1.

I.2 DENUMIRE PROIECT: “Extindere capacitate instalatie de producere energie termica in locatia CET NORD 1”

I.3 PROIECTANTUL LUCRARILOR: S.C. ”ELSE ARCHITECTURE”SRL, Brasov

I.4 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI :S.C.”ECO-BREF” SRL Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095

1.5 DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI

1.5.1 Denumire proiect : “Extindere capacitate instalatie de producere energie termica” in locatia CET NORD 1 .

Situatia propusa: Societatea isi propune sa extinda capacitatea de producere a energiei termice in punctul de lucru CET Nord1, prin montarea intr-o cladire noua a unei centrale termice ce functioneaza pe baza de combustibil gazos (gaze naturale).Investitia consta in amplasarea, pe terenul aflat in proprietatea S.C.BEPCO S.R.L., a unei centrale de apa calda tip VIESSMANN, avand o putere termica nominala de 16,5 MW. Centrala termica si instalatiile anexe, vor fi amplasate intr-o cladire noua, in suprafata de 160 mp.

Situatia existenta: In prezent, conform planului de situatie anexat, in locatia CET Nord1 functioneaza, conform Autorizatiei de mediu nr.225/30.11.2010, pe un teren in suparafata de 4941,21 mp, 5 instalatii de cogenerare CHP cu motoare stationare cu ardere interna in patru timpi si 2 cazane de apa calda. Acestea sunt amplasata in doua cladiri denumite “Sala Generatoarelor”, in suprafata de 1764 mp, in care sunt amplasarte cele 5 instalatii de cogenerare si “Sala cazanelor”, in suprafata de 200 mp, in care sunt amplasate cele doua cazane de apa calda.


6



Fig.1- Plan de situatie

1.5.2 Amplasament:

Investitia consta in amplasarea, in locatia CET Nord 1, pe terenul aflat in proprietatea S.C.BEPCO S.R.L., a unei centrale de apa calda tip VIESSMANN, avand o putere termica nominala de 16,5 MW. Centrala termica si instalatiile anexe, vor fi amplasate intr-o cladire noua, in suprafata de 160 mp.

Platforma CET este pozitionata la Nord - Est fata de municipiul Brasov, pe malul drept al paraului Timis.

Cladirea propusa va fi amplasata in imediata vecinatate celor doua cladiri existente si autorizate in locatia CET Nord1 (prima, in care se afla amplasate 5 instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna si a doua, in care sunt amplasate doua centrale termice).Terenul se afla in zona de interferenta intre intravilanul municipiului Brasov si teritoriul administrativ al municipiului Sacele, conform P.U.G. Sacele nr. 36060/2000, pe Str. Timis-Triaj, nr.6. Terenul este inscris in C.F. nr. 101402, cu nr. top 2255/4/3/1, nr.cad 3112. Terenul are o suprafata totala conform CF de 4941.21mp. Diferentele de nivel sunt minore, suprafata sa putand fi considerata aproximativ plana.Accesul la teren se face din cadrul platformei CET Timis-Triaj.


7



Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale. Cea mai apropiata zone de locuire se situeaza pe directia Nord-Est (Cartierul Timis Triaj) si pe directia Sud-Vest (cartierul Craiter) la o distanta de cca.1 Km de amplasamentul analizat.

In vecinatete nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0120- “M.Tampa” ce este situat în partea de sud-vest a amplasamentului la o distanţă de cca. 3 Km.

I magine din 2009 - S ur sa Google E ar t h

Amplasament S .C ."B EP CO"SRL

Fig.2- Plan de incadrare in zona


8



1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.6.1. Descrierea investitiei

Societatea isi propune sa extinda capacitatea de producere a energiei termice in punctul de lucru CET Nord1, prin montarea intr-o cladire noua a unei centrale termice ce functioneaza pe baza de combustibili gazosi (gaze naturale), respectiv un cazan de apa calda performant, denumit CAF3. (In locatia Nord1 sunt deja in functiune alte doua centrale termice (CAF1 si CAF2) si cinci instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna).

Caracteristicile si tipul noii capacitati termice propuse sunt prezentate in tabelul urmator:

Tab.nr.1

Nr. crt Tip instalatie de ardere

Putere termica

nominalaConsum gaz metan

(MW) (Nmc/h)

1 Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A 16,50 1854

TOTAL 16,5 1854

Instalatiile energetice de interior vor fi dispuse intr-o cladire noua, in suprafata de 160 mp. Cladirea consta dintr-o hala metalica in regim de parter, cu inaltimea de 8,5 m, in suprafata de 160 mp. Structura metalica propusa are acoperis in simplu, alcatuit din stalpi si grinzi IPE. Cu inchideri din panouri tip sandwich. Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate sub stalpii metalici, grinda socul si placa de cota „zero”.

In acesta cladire se va amplasa: centrala de apa calda (CAF3) de 14 Gcal/h . Acesta se monteaza pe un

soclu din beton armat, executat conform prescriptiilor producatorului cazanului.

instalatii anexe ale unitatilor de productie energie (pompe, butelii de egalizare, contorizare, cos de fum, instalatii de automatizare – comanda, instrumentatie) pentru asigurarea noilor capacitati in sistemul de termoficare.

Nu sunt necesare lucrari ample de pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru constructia noua.

Lucrarile necesare a fi executate pentru punerea in functiune a noii investitii sunt in principal urmatoarele:

- Executarea constructiei si a fundatiilor pentru instalatiile tehnologice.- Montarea si receptia utilajelor si instalatiilor cu consemnarea masurilor de

siguranta ce trebuie indeplinite.- Efectuarea probelor si darea in functiune.


9



Caracteristici centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 tip M64 :Date generale:

- Tip:Cazan apa calda VITOMAX 200-LW-model M64A- Putere nominala:16500 kW- Temperatura limitatorului de siguranta:110°C- Presiune de siguranta 6 bar- Combustibil gazos: gaz natural- Datele tehnice se refera la un continut de O2 in gazele de ardere

<3%O2Echipamente :

- cazan apa calda Vitomax200-LW- putere nominala 16500 kW- volum apa cazan: 33800 l- randament normat: 92%- randament de incarcare de 80%:93,1%- randament de incarcare de 60%:94%- randament de incarcare de 40%:95%- debit de apa calda:711 mc/h

Arzator combustibil gazos-Model WKG80/3-A, tip duobloc- putere termica arzator 17930kW- consum combustibil gazos 1815 Nmc/h- temperatura gaze arse –180°C- nivel ed zgomot cu carcasa fonoabsorbanta: 75dB- emisii noxe: NOx<110 mg/Nmc- raport de modulare: 1:7- ventilator aer-Putere motor 75kW

Tablou de comanda cu grad de protectie IP54Echipamente de siguranta:

- supapa de siguranta- limitator de presiune- limitator de temperatura de siguranta - amortizor zgomot gaze arse


10



1.6.2 Incadrarea activitatii in Directivele Europene

1.6.2.1 Referitor la incadarea in Directiva 2008/1/EC “IPPC” ( transpusa in legislatia romaneasca prin OUG 152/2005)

Prezenta etapa de dezvoltare are in vederea extinderea unei activitati, ce nu intra pana acum in domeniul de aplicare a OUG 152/2005, peste valorile de prag ale anexei I.

Odata cu punerea in functiune a centralei termice CAF3-tip Viessmann –Vitomax 200 de 16,5 MW, avand in vedere faptul ca puterea termica nominala insumata a capacitatilor instalate pe amplasament existente si propuse, depasete pragul de 50 MW, in cadrul societatii se vor desfasura activitati inscrise in Anexa nr.1, punctul 1.1, a OUG 152/2005, aprobata si modificata prin Legea 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.

Daca sunt exploatate mai multe instalatii de ardere avand fiecare o putere termica de ardere sub 50 MW, care insumate au mai mult de 50 MW, atunci acestea se vor considera impreuna ca o singura instalatie IPPC, conform OUG 152/2005, punctul 1.1, Instalatii de ardere cu o putere nominala mai mare de 50MW.

Tab.nr.2Nr. crt

Obser-vatii

Tip instalatie de ardere Putere termica

nom.(MW)

1 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.1 3,6822 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.2 3,6823 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.3 3,6824 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.4 3,6825 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.5 3,6826 Existent Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 12600 KW (CAF 1) 12,67 Existent Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 16400 KW (CAF 2) 16,48 Propus Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A (CAF 3) 16.5

TOTAL 64

Prin aplicarea stricta a regulii insumarii puterii termice nominale pentru instalatiile de ardere din sectorul energetic, rezulta ca activitatea desfasurata depaseste valoarea de prag, prevazuta pentru Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW”.

- Cod NOSE-P: 101.02 (Procese de combustie >50 MW si < 300 MW pentu intregul grup)

- Cod SNAP 2: 01-03011.6.2.2 Referitor la incadarea in Directiva 2001/80/CE “LPC” (transpusa in legislatia romaneasca prin HG 440/2010)

Instalatia nu se supune cerintelor din HG 440/2010 (Hotararea referitoare la instalatiile mari de ardere), conform prevederilor Art.3, (3)-“Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor actionate de motoare diesel, de motoare alimentate cu benzina sau cu carburant gazos“.


11



1.6.2.3. Referitor la incadrarea in Directiva 201/75/UE din 24 noiembrie 2010, (IED) privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluarii)(reformare)

Odata cu punerea in functiune a centralei termice CAF3-tip Viessmann –VItomax 200 de 16,5 MW, avand in vedere faptul ca puterea termica nominala insumata a capacitatilor instalate pe amplasament existente si propuse, depasete pragul de 50 MW, in cadrul societatii se vor desfasura activitati inscrise in Anexa nr.1, punctul 1.1, „Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica instalata totala egala sau maia mare de 50 MW“.Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) a trecut printr-o serie de modificări care înăspresc limitele de emisii de oxizi de azot, dioxid de sulf şi a pulberilor şi prafului provenite de la centralele electrice şi instalaţiile mari de ardere, rafinării de petrol şi industria metalurgică. În România, începând cu 2016, trebuie respectate noile valori limită de emisie (VLE) prevăzute de noua Directivă IPPC. Termenul acesta poate fi decalat cu patru ani, până pe 30 iunie 2020, prin utilizarea Planului Naţional de Tranziţie ca instrument de flexibilizare.Statele membre trebuie sa adopte masurile necesare pentru ca instalatiile sa fie exploatate in conformitate cu urmatoarele principii:

- sunt luate toate masurile adecvate de prevenire a poluarii

- sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile. In cazul in care o activitate sau un tip de proces de productie desfasurat in interiorul unei instalatii nu este acoperit de niciuna dintre concluziile BAT sau daca aceste concluzii nu iau in considerare toate efectele potentiale ale activitatii sa ale procesului asupra mediului, autoritatea competenta prevede, dupa consultarea prealabila a operatorului conditiile de autorizare pe baza celor mai bune tehnici disponibile pe care le-a stabilit pentru activitatile sau pentru procesele in cauza, acordand o atentie deosebita criteriilor enumerate in Anexa III, cum ar fi naTura, efectele si volumul emisiilor respective, intervalul de timp necesar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile, consumul si natura materiilor prime si eficienta lor din punct de vedere energetic

- nu se generaza nici o poluare semnificativa

- energia este utilizata eficient, etc


12



1.6.2.4 ConcluziiIn continuare este prezentat centralizat modul de incadrare a activitatilor desfasurate in directivele Uniunii Europene:

Tab.nr.3DirectivaEUROPEANA

Legislatie Mod de incadrare conform legislatiei

Observatii privind incadrea /Justificare

1.Directiva 2008/1/EC “IPPC” (privind prevenirea, diminuarea si controlul poluarii mediului)

OU 152/05Anexa 1, punctul 1

1.Industrii energetice

1.1 Instalatii de ardere cu o putere nominala mai mare de 50MW

Activitatea se incadreaza in Directiva IPPC, punctul 1.

Puterea termica insumata a instalatiilor de ardere din sectorul energetic este >50 MW

2.Directiva 2001/80/CE “LPC” (Limitarea emisiilor pentru Instalatii mari de ardere).

HG 440/2010 Art.3, alin. (3)

(3)Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor actionate de motoare diesel, de motoare alimentate cu benzina sau cu carburant gazos

Activitatea nu se incadreaza sub incidenta Directivei LPC.

Prin exceptarea de la insumare a celor cinci motoare de cogenerare valoarea calculata este <50 MW

3.Directiva (IED) 201/75/UE 2010, privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluarii)(reformare)

- 1.Industrii producatoare de energie

1.1 Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica instalata totala egala sau mai mare de 50 MW

Activitatea se incadreaza in Directiva IED

Puterea termica insumata a instalatiilor de ardere din sectorul energetic este >50 MW

1.6.3 Oportunitatea investitiei:

Scopul : Ca urmare a strategiei Primariei Municipiului Brasov de rentabilizare a functionarii retelei de termoficare urbana si avand in vedere costurile mari impuse pentru conformarea cu Directiva 2001/80/EC – respectiv HG 440/2010, pentru CET Brasov existent, s-a luat decizia cautarii unor solutii alternative pentru alimentarea cu energie termica a municipiului Brasov.

Avand in vedere energia termica necesara satisfacerii curbei de consum a zonei de nord a Municipiului Brasov in perioada de incalzire (212 zile, conform normativelor in vigoare) dar si a lipsei aportului de caldura din sursa CET Brasov SA, se impune instalarea unei noi capacitati de productie de energie termica. In acest context s-a decis utilizarea unora din cele mai performante instalatii existente la ora actuala.

Noul echipament ce se va instalata in zona de nord a Brasovului vor rezolva o problema de interes major si anume; alimentarea cu energie termica si apa calda menajera in zona.

Regimul juridic: Imobilul este proprietate privata, conform extrasului de carte funciara nr.57036/20.06.2011, inscris in CF nr.101402, a localitatii Sanpetru, nr.top.2255/4/3/1, nr.cad.3112, situat in zona de interferenta intre intravilanul municipiului Brasov si teritoriul administrativ al municipiului Sacele, conform PUG Sacele nr.36060/2000 aprobat cu HCl nr.23/22.02.2001, respectiv HCl al municipiului Sacele nr.16/21.02.2011 privind prelungirea termenului de valabilitate a Planului Urbanistic General si a Regulamentului General de Urbanism.

Regimul economic: Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

13



- Folosinta actuala-teren construit si neconstruit in suprafata de 4941,21 mp, situat in incinta CET Brasov.

- Destinatia conform PUG Sacele nr. 36060/2000- zona de interferenta intre intravilanul municipiului Brasov si teritoriul administrativ al municipiului Sacele.

1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea pe piata .

1.8 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

1.8.1. Capacitate de productie:

Situatia propusa:Societatea isi propune sa extinda capacitatea de producere a energiei termice in punctul de lucru CET Nord1, prin montarea intr-o cladire noua a unei centrale termice ce functioneaza pe baza de combustibili gazosi (gaze naturale), respectiv un cazan de apa calda performant, denumita CAF3. - Profilul productiei in situatia propusa : Producere de energie termica cu ajutorul

unei centrale termice pentru producerea apei calde (CAF3) - Capacitatile de productie propusa- centrala termica (CAF 3):

- Debit de caldura (flux termic) - 14 Gcal/h .- Putere termica nominala - 16,5 MWt

Situatia existenta: In locatia Nord1 sunt deja in functiune alte doua centrale termice (CAF1 si CAF2) si cinci instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna.- Profilul de activitate existent - producere de energie electrica in regim de

cogenerare si/sau termica. - Capacitate de productie existenta :

- Putere termica nominala - 47,5 MWt - Putere electrica nominala - 20,7MWe.

Capacitatea totala de productie a Punctului de lucru CET Nord1, dupa extindere, va fi:

Tab.nr.4Nr. crt

Obser-vatii

Tip instalatie de ardere Putere termica

nominala(MWt)

Putere electrica nominala

(MWe)1 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.1 3,682 4,0342 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.2 3,682 4,0343 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.3 3,682 4,0344 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.4 3,682 4,0345 Existent Instalatie de cogenerare cu motor stationar cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.5 3,682 4,0346 Existent Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 12600 KW 12,6 -7 Existent Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 16400 KW 16,4 -

TOTAL EXISTENT 47,5 20,1708 Propus Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A 16.5 -

TOTAL GENERAL 64 20,170

1.8.2 Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei


14



Avand in vedere specificul instalatiilor existente si propuse, respectiv producerea de energie termica si electrica prin intermediul motoarelor cu ardere interna si a cazanelor de apa calda, nu este necesara asigurarea de utilitati in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei.

Pentru incalzire, temperatura optima necesara in interiorul constructiilor este mentinuta prin intermediul instalatiilor proprii (caldura degajata in functionare).

1.8.3 Infrastructura

Nu sunt necesare lucrari de infrastructura suplimentare, infrastructura existenta constand in: drumuri de acces auto, instalatii de canalizare, instalatiile de alimentare cu apa potabila si tehnologica, acoperind necesarul prognozat.

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice:Tab. nr.5

Situatia Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţieiDenumire Cantitate anuală

Etapa IExistent

47,5 MWt20,17 MWe

Gaze naturale 440744MWh/an46394 mii Nmc/an

Energie electrică 165188 MWh/anEtapa IIPropus 16,5 MWt Gaze naturale 89615MWh/an

9433 mii Nmc/anEnergie electrica 504 MW/AN

TOTAL 64 MWt20,17 MWe

Gaze naturale 530359 MWh/an55827mii Nmc/an

Energie electrica 165692 MWh/an

Necesarul de utilitati va fi asigurat pe baza contractelor incheiate cu unitatile de specialitate.

1.9 I NFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE, MOD DE DEPOZITARE

Prin realizarea noii capacitati de producere a energiei termice, fata de situatia existenta, deja autorizata, va creste corespunzator consumul de materii prime si utilitati. Nu se modifica tipul materiilor prime si a materialelor auxiliare utilizate, modificarile fiind numai de ordin cantitativ.

Materia prima intrata in proces o reprezinta gazul natural, iar produsele rezultate sunt energia termica inmagazinata in apa calda .

Materia prima necesara dupa punerea in fiunctiune a centralei termice CAF3 o reprezinta gazul natural, livrat prin conducte din reteaua de distributie existenta in zona.


15



Situatia propusa: Consumul preconizat pentru noua investitie :Tab.nr.6

Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica

/compozitieConsum anual

Impactul asupra

mediuluiMod de stocare

1 Combustibil - Gaz metan CH4 9433 mii Nm³/an

Exploziv, inflamabil, toxic

Se livreaza prin conducte. Nu se stocheazaCompozitia chimica conform STAS.

2 Apa potabila Neutra/H2O 42,4 m.c./an nuSe livreaza prin conducte din reteua de distributie apa potabila a a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 1688/17.11.2010.

3 Apa dedurizata Neutra/H2O 445 m.c./an nu

Se livreaza prin conducte din reteaua de distributie apa dedurizata si demineralizata a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 38/31.05.2010.

Mod de depozitare:Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime si materiale auxiliare, capacitatile de stocare existente si avizate in etapa anteriara acoperind necesarul prevazut.Gazul natural nu se stocheaza, acesta fiind livrat direct prin conducte, de la furnizorul autorizatApa tehnologica nu se stocheaza. Alimentarea se face direct prin conducte din reteaua de distributie apa dedurizata si demineralizata a SC CET SA Brasov, din statia de dedurizare a acesteia .Situatia existenta : Necesarul pentru situatia existenta:

Tab.nr.7Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica /compo

zitie

Consum anual

Impactul asupra

mediului

Mod de stocare

1 Combustibil - Gaz metan

CH4 46 394 mii Nm3/an

Exploziv, inflamabil, toxic

Se livreaza prin conducte

2 Ulei mineral(Mobil Pegasus 705)

Uleiuri minerale

41 tone/an

Fara fraze de riscUleiul se utilizeaz in circuit inchis. Inlocuirea se realizeaza de personal specializat in conditii de siguranta.

Depozitarea se face in Gospodaria de ulei in suprafata de 12 mp, care are rezervoare de ulei cilindrice, verticale cu V= 3,2 m3 (unul pentru ulei uzat, unul pentru ulei reconditionat si unul pentru ulei curat). Rezervoarele sunt amplasate pe o platformabetonata prevazuta cu sistem de siguranta si captare pentru scurgeri accidentale la fiecare rezervor si instalatie de stins incendiu.Uleiuri minerale sunt utilizate pentru lubrifierea motoarelor termice. Circuitul de ulei este in sistem inchis, completarea cu ulei realizindu-se in regim automat, de la un recipient prevazut cu indicator de nivel. Schimbarea uleiului se face de catre firma care asigura livrarea uleiului in conditii de siguranta.

3 Apa potabila

Neutra/H2O

284 m.c./an

nu Se livreaza prin conducte din reteua de distributie apa potabila a a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 1688/17.11.2010.

4 Apa dedurizata

Neutra/H2O

2738 m.c./an

nu Se livreaza prin conducte din reteaua de distributie apa dedurizata si demineralizata a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 38/31.05.2010.

5 GlicolAgent de racire motoare

Xn, R22, R63

2t Nu Agentul de racire functioneaza in circuit inchis cu vas de expansiune. Agentul de racire nu se schimba pe parcursul functionarii, ci doare se completeaza de catre unitatea care asigura service-ul.


16



1.10 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

Poluantul fizic care ar putea afecta mediul inconjurator datorita efectuarii constructiilor sau functionarii intreprinderii este zgomotul.

1.10.1 In timpul efectuarii amenajarilor investitiei

Sursele de zgomot, in timpul realizarii obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj si mijloacele de transport. Se apreciaza ca nivelul de zgomot creat de utilajele folosite in etapa de amenajare nu vor avea efect semnificativ asupra zgomotului din zona, ele fiind limitate in timp pe durata executarii lucrarilor.

1.10.2 In timpul functionarii obiectivului

Arzătoarele, cazanele, pompele de circulaţie şi alte componente montate în instalaţiile de încălzire produc zgomote. Reducerea zgomotului se va realiza, mai ales, prin montarea acestor echipamente in interiorul cladirilor. Zgomotele se propagă din încăperea de amplasare a instalaţiei prin; pardoseală, tavan, pereţi şi prin instalatia de evacuare a gazelor arse dar si prin gurile de aerisire sau absorbtie aer si ajung la alte incaperi mai ales la cele apropiate sau in aer liber.

Pentru asigurarea protectiei fonice, respectiv respectarea normelor de zgomot prescrise de STAS 10009-1988, sunt prevazute prin proiect urmatoarele masuri:

- Pentru asigurarea protectiei fonice, “Sala Cazan”, (incaperea in care se va amplasa cazanul termic pentru apa fierbinte de 14 Gcal) sunt prevazute geamuri si usi termopan, panouri tip sandwich pentru pereti.

- Cazanul de apa calda este prevazut cu amortizor de zgomot pentru gaze arse.

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale. Cea mai apropiata zone de locuire se situeaza pe directia Nord-Est (Cartierul Timis Triaj) si pe directia Sud-Vest (cartierul Craiter) la o distanta de cca.1000 m de amplasamentul analizat.

La prognozarea imisiilor trebuie luate in calcul toate undele acustice provocate de activitatile nou propuse care se adaoga la activitatile existente.

Conditia finala necesar a fi indeplinita este ca nivelul de zgomot al instalatiilor existente insumat (logaritmic) cu nivelul de zgomot al instalatiilor ce urmeaza a fi construite, sa se situeze, la receptorii sensibili, sub limitele impuse prin reglementari.

Exactitatea prognozei privind emisiile depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Este foarte importanta locatia surselor de zgomot si dimensiunile obstacolelor importante (constructii, panouri de protectie, etc). Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate.

Imisiile de zgomot datorate activitatilor suplimentare ce vor rezulta dupa implementarea proiectului propus se vor determina pentru locul semnificativ de actiune a acestora care in cazul de fata este considerat cartierul de locuinte care se afla cea mai apropiata zona de locuinte. (cartierul Craiter amplasat la cca1000 m de obiectivul analizat).


17



Practic, pe perimetrul societatii se va receptiona:

- Zgomotul de la sursele generatoare de zgomot existente. In situatia actuala sursele de zgomot existente sunt cele 5 instalatii de cogenerare cu motoare cu ardere interna (M1, M2, M3, M4, M5) si cele 2 cazane termice (CAF1 si CAF2). (Principalele zgomote sunt generate de instalatiile de cogenerare prin instalatia de racire a acesteia, instalatia de admisie si evacuare a aerului si usa de acces in sala generatoarelor). Avand in vedere faptul ca distanta fata de punctul din mijlocul grupului de surse (cele 7 instalatii energetice) si receptorii sensibili (situati la o distanta de cca.1000 m de sursele analizate) este mai mare de doua ori fata de distanta maxima dintre surse, conform metodei de prognoza aproximativa (VDI2714, punctul 3.3), sursele existente pot fi tratate ca o sursa de zgomot punctiforma Nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot au fost preluate din studii referitoare la instalaţii similare. S-a estimat un nivel de intensitate medie a sursei de 95 dB (A).

- Zgomotul de la sursele suplimentare generate de noua investitie. In situatia propusa sursa de zgomot este cazanul termic CAF3. Avand in vedere masurile prevazute se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot ca fiind de 75 dB(A).

Contributia unei surse la nivelul global al zgomotului la receptor este influentata de puterea acustica a sursei, compozitia spectrala a puterii acustice, distanta dintre sursa si receptor, prezenta obstacolelor in calea propagarii zgomotului, cota la care este situata sursa, prezenta suprafetelor reflectante in mediul in care sursa actioneaza, conditiile meteorologice locale, etc.Compunerea sunetului produs de sursele suplimentare care vor influenta nivelul de zgomot dupa implementarea cazanului termic CAF3 la care se adauga nivelul de zgomot existent se face cu ajutorul formulei de mai jos:

Total L = 10log(10Ln/10) , in care:

n- numarul de surse generatoare de zgomot in punctul receptorTotal L- nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, produs in punctul receptor

Avand in vedere diferenta mare dintre nivelul de zgomot al surselor existente si propuse, prin compunerea celor doua valori ale emisiei de zgomot, utilizand formula 1, rezulta valoarea de 95,04 dB(A) si, prin urmare, f ata de situatia existenta si avizata anterior, nu se intrevad modificari semnificative ale emisiilor de zgomot . Relatia matematica ce defineste variatia cu distanta a nivelului de zgomot, (conform recomandrilor –Twinning Project RO2004/IB/EN), pentru aplicara prognozei aproximative de calcul, este: LAeq(Sm)= LwAeq + Dl + Ko -20 lg (Sm) –11 dB , in care:

- LAeq(Sm)- nivelul de intensitate a zgomotului in locul imisiei.- Sm- distanta sursa- locul imisiilor - LwAeq- nivelul de putere acustica medie a sursei sonore .- Dl- directia de actionare .- Ko- unghiul spatial


18

1

2



Pe baza puterii acustice, a caracteristicii surselor de zgomot si a relatiilor mentionate anterior, se pot determina nivelele de zgomot ce pot fi produse de sursele semnificative de zgomot existente si propuse, la receptorul sensibil, considerati, in cazul de fata, cartierul Craiter, situat la cca.1000 m distanta fata de amplasamentul analizat. Rezulta, utilizand formula 2, ca in zona de locuinte, nivelul de intensitate a zgomotului la locul imisiei va avea valoarea de 27 dB(A). Considerand ca nivelul de zgomot de fond in zona de locuinte este de 40dB(A) si utilizand formula 1, nivelul de zgomot compus va avea valoarea de 40,21 dB. Se poate spune ca aportul la nivelul de zgomot existent la receptorii sensibili, aflati la o distanta de cca. 1000 m de limita amplasamentului, este nesemnificativ.Limite admise:

Terenul Punctului de lucru CET Nord 1 se afla in intravilanul municipiului Sacele , pe o suprafata care are in prezent functiune de zona industriala, conform HCL 868/17.12.2010 pentru PUZ – Zona lanaga CET

Conform STAS 10009-88- Acustica urbana-Limite admisibile ale nivelului de zgomot:- Pentru obiective amplasate in zone industriale, valoarea maxima admisibila

pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, in conformitate cu STAS 100009-88 este de 65dB(A), la limita incintei intreprinderii.

- Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in STAS 10009-88 si prevad, in ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit, ca acesta se va face in asa afel incat sa nu se depasasca valoarea maxima de 50dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1-89. Zona locuita cea mai apropiata, in cazul de fata, este situata la cca.1000 m de perimetrul societatii. Limitele de mai sus sunt pentru parametrul Leq, adica nivelul de presiune sonora, continuu echivalent, ponderat A, pentru o anumita durata de referinta. De aici rezulta ca nivelul de presiune acustica ca valoare momentana poate sa depasesca valoarea limita impusa pentru intervale scurte de timp, daca Leq se pastreaza sub limita impusa.

Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 , pentru intervalul orar 6.00-22.00, se impune ca limita de zgomot (nivelul de presiune sonora continuu, echivalent, ponderat A) valoarea de 50 dB(A) iar pentru intervalul orar 22.00 – 6.00, se impune ca limita de zgomot (nivelul de presiune sonora continuu, echivalent, ponderat A) valoarea de 40 dB(A)

Conform Ghidului tehnic pentru protectia impotriva zgomotului (TA Larm), capitolul 6.1, in practica germana de autorizare pentru evaluarea zgomotului pentru locurile de imisie din afara cladirilor, sunt precizate urmatoarele valori:

- in zonele industriale 70dB(A)- in zonele cu activitati lucrative : ziua 65dB(A), noaptea 50dB(A)- in zonele urbane, zonele comunale si zonele mixte: ziua 60dB(A), noaptea

45dB(A)- in zone rezidentiale generale si zone cu asezari mici ziua 55dB(A), noaptea

40dB(A)- .................... Varfurile de zgomot de durata scurta nu au voie sa depaseasca

valorile prevazute din timpul zilei cu mai mult de 30dB(A) si noaptea cu mai mult de 20dB(A).


19



Exactitatea prognozei privind imisiile de zgomot depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate. In acest scop, in perioada de probe si testare se va face monitorizarea nivelului de zgomot prin masuratori privind starea reala si daca va fi cazul, pentru a atenua abaterea de zgomot de la limitele admise, vor fi luate masuri suplimentare.

Tinind cont de masurile prevazute prin proiect si de faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona industriala, la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, se apreciaza ca zgomotul produs datorita activitatii obiectivului analizat nu va afecta zonele locuite.


20

AMPLASAMENT S.C.”KRONOSPAN ROMANIA “SRL BRASOV

Z1

DIG DE PAMANT



Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate, la limita incintei industriale .

Tab.nr.8

Tipul polua

rii

Sursa de poluare

Nr.surse de poluare

Polu

are

max

. adm

isa (l

imita

max

.adm

isa

ptr.o

m s

i med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Poluare estimata produsa de activitate si masuri de eliminare / reducere

Mas

uri d

e el

imin

are/

redu

cere

a p

olua

rii

Pe z

ona

obie

ctivu

lui

Pe z

one

de p

rote

ctie

/rest

rictie

afe

rent

e ob

iect

ivulu

i, co

nfor

m le

gisla

tiei in

vig

oare

Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara

mas

uri d

e el

imin

are/

redu

cere

a

polu

arii

Cu im

plem

enta

rea

mas

urilo

r de

elim

inar

e/re

duce

re

a po

luar

ii

Zgo-mot

Surse existente:5 instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna + 2 Cazane termice

Sursa propusa: 1 Cazan termic

Surse existente: 7 buc.

Surse propuse: 1 buc.

Lech= 65dB(A)-limite incinte industriale (STAS 10009/88)

Lech= 50dB(A)-pentru zone rezidentiale (la 2 m de cea mai apropiata cladire de locuit) (STAS 10009/88)

La limita incintei industriale, Lechiv. are valorile in functie de distanata fata de sursele industriale de pe platforma CET Bv.

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale.

Lechiv.estimat intre 50-75 dB(A).

Lechiv. are valorile, in functie de distanta fata de surse .

-Surse de zgomot existente 95 dB (A).

-Sursa de zgomot propusa, 75 dB(A).

65dB(A) Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustiice de fond pentru zona de locuinte

Obiectivul nu modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei locuite, receptorii protejati sunt amplasati la distante de cca.1000 m de Punctul de lucru CET Nord.1

Pentru asigurarea protectiei fonice, “Sala Cazan”, (incaperea in care se va amplasa cazanul termic pentru apa fierbinte de 14 Gcal) sunt prevazute geamuri si usi termopan, panouri tip sandwich pentru pereti.

Cazanul de apa calda este prevazut cu amortizor de zgomot pentru gaze arse.

Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant acestea constau in emisii in aer provenite de la agregatele termice. Inainte de a fi evacuate in atmosfera gazele reziduale calde captate inainte de a fi evacute prin cosul de dispersie sunt trecute prin schimbatoare de caldura timp in care are loc racirea gazelor la o temperatura care nu influenteaza semnificativ modificarea temperaturii mediului ambiant.


21



1.11 INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI

In prezent, conform planului de situatie anexat, in locatia CET Nord1 functioneaza, conform Autorizatiei de mediu nr.225/30.11.2010, pe un terenul in suprafata de 4941,21 mp, 5 instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna si 2 cazane de apa calda. Acestea sunt amplasata in doua cladiri, “Sala Generatoarelor”, in suprafata de 1764 mp, in care sunt amplasarte cele 5 instalatii de cogenerare si “Sala cazanelor”, in suprafata de 200 mp, in care sunt amplasate cele doua cazane de apa calda. Extinderea capacitatii de productie propusa pe acelasi amplasament are drept scop completarea necesarului de energie termica pentru populatie.

Cladirea propusa va fi amplasata in imediata vecinatate celor doua cladiri existente si autorizate in locatia CET Nord1 (prima, in care se afla amplasate 5 instalatii de cogenerare energie electrica si termica si a doua, in care sunt amplasate doua cazane termice), pe un teren aflat in proprietatea S.C.”BEPCO”SRL.

Terenul este amenjat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor si camioanelor de pe latura estica. Terenul ramas neconstruit va fi amenajat cu vegetatie.

S teren C.F. = 4941.21 m2

S teren TOPO = 4941 m2

S construit existent = 1716.4 m2

S util total = 1665.3 m2

POT existent = 34.7%CUT existent = 0.35S construit CAF propus = 142.3 m2

S util CAF propus = 137.4 m2

S construit total propus = 1858.7 m2

S util total propus = 1797.5 m2

POT propus = 37.6%CUT propus = 0.38

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale.


22



1.12 ALTERNATIVE STUDIATE PENTRU PROIECT

Pentru situatia propusa: s-a tinut cont de satisfacerea necesarului de energie termica si apa calda a zonei de nord a municipiului Brasov, avand in vedere sistarea activitatii societatii CET Brasov .

Pentru situatia existenta : Arderea gazelor naturale in ciclu combinat este metoda aleasa pentru generarea energiei. Acesta metoda de productie este mai eficienta decat utilizarea altor combustibili, precum carbunii si petrolul si are un aport mai redus de gaze cu efect de sera in atmosfera.

Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic.

1.13 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI


Punctul de lucru este situat in zona de interferenta intre intravilanul municipiului Brasov si teritoriul administrativ al municipiului Sacele, conform PUG Sacele nr.36060/2000 aprobat cu HCl nr.23/22.02.2001, respectiv HCl al municipiului Sacele nr.16/21.02.2011 privind prelungirea termenului de valabilitate a Planului Urbanistic General si a Regulamentului General de Urbanism. Propunerile de dezvoltare se inscriu in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov.

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri privind reabilitarea CET Nord.

Terenul are o suprafata totala conform CF de 4941.21mp. Diferentele de nivel sunt minore, suprafata sa putand fi considerata aproximativ plana.

Accesul la teren se face din cadrul platformei CET Timis-Triaj.


In vecinatete nu se metioneaza habitate protejate sau zone sensibile. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0120- “M.Tampa” ce este situat în partea de sud-vest a amplasamentului la o distanţă de cca. 3 Km.Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

23



1.14 INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

Conectarea la utilitati se va face din retelele de utilitati existente in zona.

Circulatia din zona se desfasoara pe drumul existent din cadrul platformei CET Timis Triaj.

APITOLUL 2Procese tehnologice

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE2.1.1 Procese tehnologice propuse prin proiect

2.1.1.1 Decrierea fluxului tehnologic

2.1.1.1.1 Situatia propusaProcesul de producere a energiei termice: Cazanul de apa calda, transfera direct energia termica rezultata din arderea combustibilului, apei, rezultand agentului termic primar de termoficare-apa fierbinte.

Agregatul de ardere cuprinde un complex de instalaţii care transformă energia chimică a combustibilului în energie termică. Acesta proceseaza următoarele fluxuri de energie şi masă:

- Combustibilul. Se utilizează drept combustibili gaze naturale. Acest flux depinde de puterea calorifica a gazului natural si puterea termică a instalaţiei de ardere .

- Aerul necesar arderii. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalat cazanul termic.

- Gazele de ardere. În focar are loc procesul de ardere între aerul de combustie şi combustibili, iar gazele de ardere formate cedează căldură fluidului de lucru – apa, reducîndu-şi temperatura până la temperatura de evacuare din cazan.

- Procesul de generare a apei calde (agentul termic primar) se relizeaza prin recuperare caldurii produse ; in cazanul de apa calda, caldura cu care este incalzit agentului termic secundar, din circuitul de termoficare al orasului.

- Fluxul de căldură către consumatorii externi. Cuprinde traseele de apă fierbinte către consumatori.

- Activitati si operatii: de transport, mentenanta, informatica, comerciale.

Evacuarea gazelor arse din instalatiile de ardere a gazului metan se face printr-un cos de dispersie, dimensionat corespunzator, astfel incat sa asigure o buna dispersie a poluantilor, existind o compatibilitate intre caracteriticile efluentilor, caracteristicile zonei, respectiv inaltimea celor mai mari obstacole determinante din zona. Cosurile de fum se executa si se izoleaza termic fata de elementele constructiei, conform prevederilor STAS 6793 si ale celorlalte prescriptii tehnice care reglementeaza acest domeniu, astfel incat sa nu conduca la incendierea partilor combustibile sau la reducerea rezistentei celor incombustibile.


24



2.1.1.1.2 Situatia existenta : In prezent, conform planului de situatie anexat, in locatia CET Nord1 functioneaza, conform Autorizatiei de mediu nr225/30.11.2010, pe un teren in suparafata de 4941,21 mp, 5 instalatii de cogenerare energie termica si electrica cu motoare stationare cu ardere interna si 2 cazane de apa calda. Acestea sunt amplasata in doua cladiri denumite “Sala Generatoarelor”, in suprafata de 1764 mp, in care sunt amplasarte cele 5 instalatii de cogenerare si “Sala cazanelor”, in suprafata de 200 mp, in care sunt amplasate cele doua cazane de apa calda.Motoarele termice (motoare stationare cu ardere interna) transforma direct energia eliberata prin arderea combustibilului in lucru mecanic, transmis la arborele gneratorului electric, care-l transforma in energie electrica. Suplimentar, caldura remanenta din gazele de ardere si caldura preluata de circuitele de racire ale motoarelor, este cedata schimbatoarelor de caldura, agentului primar de termoficare.Principalele faze si operatii ale procesului tehnologic existent sunt :

- Procesul de cogenerare a energiei electrice si termice- Livrarea energiei electrice

Instalatiile de ardere cuprind un complex de instalaţii care transformă energia chimică a combustibililor naturali în energie termică si/sau electrica. Procesul de cogenerare a energiei electrice si termice are loc in agregatele de cogenerare si consta in:

Producerea energiei electrice prin antrenarea fiecarui generatoar electric cu putera de 4.034 Mwe, de cate un motor cu ardere interna, in 4 timpi, cu 20 de cilindri, alimentat cu gaz natural. La nivelul carburatorului se realizeaza amestecul intre gaz si aerul atmosferic, fiind distribuit apoi la cei 20 de cilindri, unde se realizeaza arderea. Gazele arse rezultate in urma procesului de ardere sunt evacuate la schimbatoarele de caldura, apoi la atenuatorul de zgomot si in final la cosul de dispersie.

Recuperarea caldurii disipate de motorul cu ardere interana. Recuperarea caldurii disipate de motorul cu ardere interna prin: amestec, uleiul de racire si ungere, lichidul de racire al motorului, se realizeaza prin intermediul schimbatoarelor de caldura:apa calda/amestec, ulei/apa calda si lichid de racire motor/apa calda, aplicate la motor respactiv cadrul motorului in mod compact si complet tubat. Recuperarea caldurii disipate de gazele de ardere evacuate, se face prin intermediul unui schimbator de caldura gaz/apa calda, montat in modulul de gaze de ardere.

- Schimbatorul de caldura apa calda/amestec este un schimbator cu doua trepte, amplasat pe motor, care are prima treapta legata in circuitul de apa calda, iar a doua la un circuit cu apa cu temperatura scazuta.

- Schimbatorul de caldura ulei/ apa calda este legat la circuitul de apa calda. Circuitul de ulei este in sistem inchis, completarea cu ulei realizindu-se automat printr-o conducta metalica, de la un recipient metalic , prevazut cu indicator de nivel.(Completarea uleiului se face de catre producatorul motorului.)

- Schimbatorul de caldura lichid de racire motor/apa calda, este un schimbator de caldra cu placi, aplicat pe cadrul motorului in mod compact si complet tubat, legat la circuitul de apa calda.

- Schimbatorul de caldura gaze de ardere/ apa calda, face parte din modulul de gaze de ardere care cuprinde; camera de intrare, cu cap de spalare pentru curatare, schimbator de caldura tubular cu manunchi de tuburi si camera de iesire cu cap de spalare pentru curatare, cu dispozitiv de evacuare a condensului.


25



- Procesul de generare a apei calde se relizeaza prin recuperare caldurii produse ; in cazanul de apa calda si in cele cinci agregate de cogenerare, caldura cu care este incalzit agentului termic din circuitul de termoficare al orasului. Pe timp de vara si in lunile cu temperaturi mai ridicate, pentru producerea apei calde menajere, se preconizeaza a se utiliza numai agregatele de cogenerare, cazanul urmand a fi utilizat in lunile cu temperaturi scazute pentru incalzirea locuintelor.

- Livrarea energiei electrice se realizeaza prin intermediul a doua linii electrice independente, ambele racordate la punctul de conexiune 6/0.4 kV, existent in incinta S.C. CET Brasov S.A.


- Activitati si operatii : de transport, mentenanta, informatica, comerciale.

Evacuarea gazelor arse din instalatiile de ardere a gazului metan se face prin cosuri de dispersie (7 bucati din care ;doua pentru cazanele de apa calda si cate unul pentru fiecare din cele 5 agregate de cogenerare) dimensionate corespunzator, astfel incat sa asigure o buna dispersie a poluantilor, existind o compatibilitate intre caracteriticile efluentilor, caracteristicile zonei, respectiv inaltimea celor mai mari obstacole determinante din zona. Cosurile de fum se executa si se izoleaza termic fata de elementele constructiei, conform prevederilor STAS 6793 si ale celorlalte prescriptii tehnice care reglementeaza acest domeniu, astfel incat sa nu conduca la incendierea partilor combustibile sau la reducerea rezistentei celor incombustibile.

Pentru situatiile de urgenta, in cazul in care nu exista consum de energie termica pe partea de utilizare, in scopul asigurarii producerii de energie electrica, instalatiile de cogenerare sunt prevazuta cu sisteme de siguranta pe circuitul de racire al motoarelor precum si sisteme de by-pass pe caile de evacuare a gazelor arse.

Sistemul by-pass de pe calea de evacuare a gazelor arse este montat in interiorul Salii Generatoarelor, langa motoarele cu ardere interna pe gaz natural, si realizeaza transferul automat al gazelor arse de la evacuarea motoarelor direct catre cosurile de fum. In conditii normale, cu consum de energie termica pe partea de utilizare, gazele arse de la evacuarea motorelor trec prin schimbatoarele de caldura gaze arse / apa. Numai in cazul in care nu se inregistreaza consum de energie termica, pe partea de utilizare, are loc transferul gazelor arse direct catre cosurile de fum prin sistemele de by-pass.In cazul in care consumul de energie termica se reduce si mai mult, se pun in functiune sistemele de siguranta de pe circuitulele de racire ale motoarelor, care constau din ansamble de ventilatoare montate pe acoperisul Salii Generatoarelor, si care realizeaza evacuarea energiei termice nefolosite.

In scopul asigurarii functionarii corecte a instalatiei de cogenerare se monteaza un sistem de ventilatie prevazut cu guri de aerisire, amortizoare de zgomot si ventilatoare electrice silentioase, dar numai pentru perimetrul delimitat de peretele rigid din jurul instalatiei de cogenerare. Toate componentele sistemului de ventilatie sunt dispuse in interiorul spatiului punctului termic.

2.1.1.2 Dotari

Se are in vedere extinderea activitatii de producere a energiei termice prin amplasarea intr-o hala noua ce se va construi in Punctul de lucru „CET-NORD 1”, a unei noi centrale termice, si anume:

Tab.nr.9Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

26



Nr. crt.

Denumirea Putere termica

nominala

Consum gaz

metan

Debit de evacure gaze de ardere

T evacure gaze de ardere

Cos dispersie

Instalatii D H

MW Nmc/h Nmc/h °C m m

1Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A

16,5 1854 20532 192 1 14

Date generale centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 tip M64 :

- tip:Cazan apa calda VITOMAX 200-LW-model M64A- putere nominala:16500 kW- temperatura limitatorului de siguranta:110°C- presiune de siguranta 6 bar- combustibil gazos: gaz natural- datele tehnice se refera la un continut de O2 in gazele de ardere

<3%O2Echipamente :

- cazan apa calda Vitomax200-LW- putere nominala 16500 kW- volum apa cazan: 33800 l- randament normat: 92%- randament de incarcare de 80%:93,1%- randament de incarcare de 60%:94%- randament de incarcare de 40%:95%- debit de apa calda:711 mc/h

Arzator combustibil gazos-Model WKG80/3-A, tip duobloc- putere termica arzator 17930kW- consum combustibil gazos 1815 Nmc/h- temperatura gaze arse –180°C- nivel ed zgomot cu carcasa fonoabsorbanta: 75dB- emisii noxe: NOx<110 mg/Nmc- raport de modulare: 1:7- ventilator aer-Putere motor 75kW

Tablou de comanda cu grad de protectie IP54

Echipamente de siguranta:- supapa de siguranta- limitator de presiune- limitator de temperatura de siguranta - amortizor zgomot gaze arse

In afara instalatiilor pentru producerea energiei termice, in dotarea societatii mai sunt prevazute instalatiile aferente constructiilor industriale uzuale de acest tip, cum sunt:- Instalatii apa – canalizare, sanitare- Instalatii incalzire- Instalatii iluminat interior si exterior


27



- Dotatie P.S.I. pentru prima interventie. Instalatii de stins incendiu sunt conforme cu normele in vigoare, cu senzori de depistare si avertizare a incendiilor, detectoare de fum, etc.Instalatia de stins incendiu este prevazuta cu hidranti interiori, astfel incat sa se asigura stropirea fiecarui punct al cladirii, cu un jet. Instalatia va fi alimentata cu apa pentru stins incendiu din conducta exterioara de distributie apa de stins incendiu. Hidrantii sunt amplasati in locuri usor vizibile in caz de incendiu, astfel ca fiecare punct combustibil al cladirii sa fie protejat cu un jet. Accesoriile de trecere a apei (furtun DN 50, de 20 m lungime si teava de refulare cu ajutaj de pulverizare 14 mm, vor fi pozate in cutii de hidranti, STAS 3081). Robinetii de hidranti vor fi amplasati la maxim 1,50m de la cota finita a pardoselii.


28



2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Pentru instalatiile de ardere a caror putere termica nominala este <50 MW nu exista document de referinta al celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Totusi, pentru compararea tehnologiei propuse prin proiect cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european au fost analizate urmatoarele documente:

- “Documentul de referinta al Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instralatii Mari de Ardere” - editia mai 2005. Se poate spune ca documentul este irelevant pentru activitatea analizata avand in vedere ca este prevazut pentru instalatii de ardere a caror putere termica nominala este egala sau mai mare de 50 MW si, in plus, conform HG440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, nu se aplica, printre altele, instalatiilor actionate de motoare alimentate cu carburant gazos.

- „Ghidul tehnic national privind cele mai bune tehnici disponibile privind eficienta energetica” , elaborat de proiectul „Sprijin in continuarea implementarii Directivelor IPPC si LCP”. Acest document analizeaza eficienta energetica pentru toate sursele de energie si modurile lor de utilizare in cadrul instalatiei pentru a se furniza produse sau servicii.

- “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”. Acest document este pentru sectorul chimic dar ofera si ceva date pentru surse cu temperaturi ridicate (poluantii gazosi din gazele de ardere).

a) Referitor la “Documentul de referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instralatii Mari de Ardere” - editia mai 2005. Se poate spune ca documentul este irelevant pentru activitatea analizata avand in vedere ca este prevazut pentru instalatii de ardere a caror putere termica nominala este egala sau mai mare de 50 MW si, in plus, conform HG440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, nu se aplica, printre altele, instalatiilor actionate de motoare alimentate cu carburant gazos. Acest document se refera, la instalatii de ardere cu o putere termica mai mare de 50 MW. Conform acestuia determinarea celor mai potrivite conditii de autorizare se va face in functie de factorii locali, specifici de amplasamanet, caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasara sa geografica precum si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente se va lua in considerare si fiabilitatea economica si tehnica a moderanizarii acestora.

Comparativ, in tabelul urmator, sunt specificate urmatoarele date:


29



Tab.nr.10CAPITOL BAT

Instalatii mari de ardere >50 MW

S.C.”BEPCO”SRL

Instalatii de ardere <50 MWEmisii fugitive Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de gaz

si a sistemelor de alarmare Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de gaz si a sistemelor de alarmare

Resurse naturale Utilizarea eficienta a resurselor naturale Faţă de producţia separată a acelorasi cantităţi de energie electrică şi termică, producţia combinată (cogenerarea) oferă avantajul unei economii de combustibil.

Eficienta energetica

Cogenerarea este o tehnologie care permite creşterea eficienţei generale a unui sistem de conversie a energiei. Prin concentrarea în cadrul unei singure instalaţii a producţiei de energie electrică şi a energieie termice, deci prin cogenerare, se valorifică în mod optim energia primară a combustibilului: energia cinetica data de explozia combustibilului (partea de energie de la temperaturile cele mai înalte) este transformată în energie valoroasă (electrică) în timp ce cantitatea de energie termica data prin arderea combustibilului (de la temperaturile mai joase), în loc să fie dispersată în aer drept căldura reziduală, este folosită la aplicaţiile termice corespunzătoare.

Utilizarea cogenerarii este BAT

Motor pe gaz cu recuperare de caldura in mod CHP (instalatii noi):- eficienta electrica >38%- utilizarea combustibilului 75-85%

Motoare cu ardere interna pe gaz:

- eficienta electrica >41,7%- randament total>86,5%

Cazane termice:Randament combustibil-90%

Cazane termice:Randament termic >92%

Emisii de pulberi Arderea gazului natural nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii de pulberiEmisii pulberi< 5 mg/Nmc

Emisii pulberi< 5 mg/Nmc

Emisiile de SO2 Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf.

Utilizarea gazului natural contribuie la scaderea semnificativa a emisiilor de SO2 .

Gazele cu efect de sera

Emisiile de CO2 sunt raportate direct la continutul de carbon al combustibililor, combustibilii gazosi avand emisii semnificative mai mici de CO2 decat combustibilii solizi.Cogenerarea, ca solutie de producere combinata si simultana a energeiei electrice si termice, prin avantajele energetice, economice si ecologice pe care le prezinta, se incadreaza in categoria tehnologiilor “curate” de producere a energiei.Un mod de a redece emisia de CO2 per unitate energetica generata este optimizarea utilizarii energiei si a procesului de generare a energieie. Cogenerarea (CHP) este considerata ca fiind cea mai eficienta optiune pentru a reduce intreaga cantitate de CO2 eliberata si este relevanta pentru orice instalatie electrica nou construita, atunci cand cererea locala de caldura este destul de mare pentru ajustifica constructia unei instalatii de cogenerare cu mult mai scumpa decat o centrala termica sau electrica. Cogenerarea creste eficienta combustibilului

Utilizarea gazului natural contribuie la scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera.Utilizarea cogenerarii este BAT


30



Emisiile de NOx Principalii oxizi de azot emisi in timpul arderii sunt NO, si NO2, exprimati in NOX.Cel mai important parametru ce influenteaza rata formarii de NOx in motoarele cu ardere interne este temperatura de ardere; cu cat este mai inalat temperatura cu atat este mai mare continutul de NOx din gazul evacuat. O metoda de reducere a temperaturii de ardere este de a reduce rata de combustibil/aer; aceeasi cantitate de caldura specifica eliberata de arderea combustibilului este utilizata pentru a incalzi o masa mai mare de gaze evacuate, rezultand o temperatura maxima de combustie mai mica. Motoarele pe gaz au niveluri mai reduse de NOx datorita metodei de ardere saraca in combustibilPentru instalatiile cu motoare stationare alimentate cu gaz, abordarea arderii sarace in combustibil este considerata BAT. Acesta reprezinta o metoda incorporata si nici un reactiv suplimentar nu e necesar sa fie livrat pe amplasament in vederea reducerii NOX.Pentru motoare noi pe gaz (>50 MW )cu cazan recuperator de caldura si CHP-cogenerare , tehnica cu amestec sarac in combustibil sau SCR(reducerea catalitica selectiva a NOx) este BAT- NOx-20-75 mg/Nmc. - O2-15% Pentru motoare pe gaz existente(>50 MW), reglarea pentru NOx redus este BAT- NOx-20-100 mg/Nmc. - O2-15%

Apar opinii divergente, in sensul ca instalatiile mici ar trebui sa aiba niveluri mai permisive BAT, in anumite zone, cum ar fi:-90-190 mg/Nmc -15%-O2

Pentru motoare pe gaz existente (<50 MW), Motoarele Otto cu aprindere cu scanteie lucreaza conform conceptului de ardere sarac in combustibil. Expresia de „ardere saraca”, descrie raportul dintre aerul de combustie si combustibilului din cilindru, care este un amestec sarac, adica este prezent mai mult aer in cilindru decat este necesar pentru combustie.- NOx<500 mg/Nmc - O2-5%

(187,5 mg/Nmc prin raportare la 15%O2 )

Pentru cazane noi cu ardere pe gaz >50 MW utilizarea arzatoarelor cu NOX redus SCR (reducerea catalitica selecticva)sau SNCR(reducerea non-catalitica selectiva a NOx) este considerata BAT:- NOx-50-100 mg/Nmc

O2-3%

Pentru cazane noi cu ardere pe gaz<50 MW

- NOx< 110 mg/Nmc- O2-3%

Emisiile de CO Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere.-Pentru motoare pe gaz(>50 MW), cu generator de abur cu recuperare de caldura CHP-cogenerare, BAT pentru reducerea emisiilor de CO este oxidarea catalitica pentru CO

- CO-30-100 mg/Nmc- O2-15%

Pentru motoare pe gaz(<50 MW), Catalizator de oxidare. (reactor catalitic, format din structura metalica cu suport cu invelis de metal pretios pentru reducerea emisiilor de CO.- CO<100 mg/Nmc- O2-5%

Pentru cazane noi cu ardere pe gaz arderea completa realizata printr-o constructie buna a focarului, utilizarea unor tehnici de monitorizare si control al procesului foarte performante si intretinerea sistemului de ardere.- CO-30-100 mg/Nmc- O2-3%

Pentru cazane noi cu ardere pe gaz

- CO<100 mg/Nmc- O2-3%

Apa Apa de purjare din cazanApa din cazan drenata pentru scopuri de mentenata va fi colectata si tratata in bazinul de neutralizare. Dupa neutralizare , apa se poate elimina in ape de suprafata.

Apa din cazan drenata pentru scopuri de mentenata va fi colectata cu ajutorul unei statii mobile si neutralizata la CET Bv in baza unui contract.


31



b) „Ghidul tehnic national privind cele mai bune tehnici disponibile privind eficienta energetica” , elaborat de proiectul „Sprijin in continuarea implementarii Directivelor IPPC si LCP. Acest document analizeaza eficienta energetica pentru toate sursele de energie si modurile de utilizare ale lor in cadrul instalatiei pentru a se furniza produse sau servicii. Conform documentului:

Eficienta energetica, este un termen foarte utilizat calitativ ca mijloc de abordare a diferitelor obiective, precum:

- reducerea emisiilor de carbon (protectia climei)- cresterea sigurantei surselor de energie - reducerea costurilor

Strategiile de eficientizare energetica se bazeaza pe reducerea fluxurilor de caldura pierdute prin pereti sau gazele de cos, cum sunt:

- reducerea temperaturii gazelor arse- reducerea pierderilor de caldura prin izolatii

In cadrul amplasamentului analizat, producerea energiei electrice si termice se face cu respectarea BAT: - izolarea eficienta a recipientelor si conductelor incalzite, senzori de masurare a

temperaturii, debitului si presiunii pe circuitele de apa de alimentare, apa fierbinte, abur, aer, gaze.

- instalatiile functioneaza cu randamente globale de 86,5-87% in sistem de cogenerare, iar cazanele sunt proiectate sa functioneze cu randamente de 92-95,8%, conform datelor prezentate in tabelele de mai jos.

Eficienta energetica a utilizarii combustibilului este prezentata in continuare, pentru fiecare tip de instalatie in parte:Pentru situatia propusa:

Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A -CAF 3Indicator UM Sarcina

100% 70% 40%Consum de combustibil kW kW 17930 12353 6948Putere termica kW 16500 11550 6600Randament termic % 92.0 93.5 95.0

Pentru situatia existenta :

Motor termic cu ardere interna tip JMS 624-GS-N-LC: Indicator UM Sarcina

100% 75% 50%Consum de combustibil kW kW 8884 6860 4790Randament electric cogenerare % 45.4 44.0 41.7Randament termic cogenerare % 41.4 43.0 44.8Randament total % 86.8 87.0 86.5Putere electrica kW 4029 3017 1997Putere termica kW 3682 2948 2146Consum specific (electric) KWcomb/KWth 2.20 2.27 2.39Consum specific (termic) KWcomb/KWel 2.41 2.32 2.23

Cazan apa calda tip Buderus Logano S825L –12600- CAF 1Indicator UM Sarcina


32




Cazan apa calda tip Buderus Logano S825L –16400- CAF 2Indicator UM Sarcina


Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii (transpusa in Romania prin HG 219/2007), defineste cogenerarea ca “generarea simultana in acelasi proces a energieie termice si electricesi/sau mecanice”. Intr-un motor cu ardere interna poate fi recuperata caldura din uleiul lubrifiant si apa de racire a motorului ca si din gazele de esapament. Motoarele cu ardere interna transforma prin ardere energia legata chimic in combustibil in energie termica.Prin procesul de cogenerare se produc concomitent în cadrul aceleiaşi instalaţii (grup motor cu ardere internă – generator electric) energie termică şi electrică.

Cogenerarea (Combined Heat and Power, CHP) înseamnă combinarea sistemelor de producere a energiei electrice şi termice, care se realizează simultan. Aşadar, cogenerarea este o tehnologie care permite creşterea eficienţei generale a unui sistem de conversie a energiei. Prin concentrarea în cadrul unei singure instalaţii a producţiei de energie electrică şi a celei de căldură, deci prin cogenerare, se valorifică în mod optim energia primară a combustibilului: partea de energie de la temperaturile cele mai înalte este transformată în energie valoroasă (electrică) în timp ce cantitatea de energie de la temperaturile mai joase, în loc să fie dispersată în aer drept căldura reziduală, este folosită la aplicaţiile termice corespunzătoare.

Faţă de producţia separată a aceleiaşi cantităţi de energie electrică şi termică, producţia combinată oferă avantajul unei economii de combustibil. De asemenea, se reduce şi cantitatea de căldură eliminată în atmosferă.

c) “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”.

Pentru surse cu temperaturi ridicate, poluantii ce trebuie controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele de ardere evacuate) sunt CO si NOx.

Conform acestuia , pentru surse cu temperaturi ridicate :NOx- pentru cazane pe gaz/arzatoare: 20-150 mg/Nmc, oxigenul de referinta 3%


33



VALORILE LIMITAale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune

tehnici disponibileTab.nr.11

Parametru Valori limitaTehnici alternative propuse

de titular*

(Instalatiile propuse de titular au fiecare puterea

termica < 50 MW)

BAT**Instalatii mari de ardere

(Acest document se refera, la instalatii de ardere cu o putere termica >50 MW)

BATTratarea Apei Reziduale si a

Gazului Rezidual

Emisii de poluanti atmosferici -cazane termice pe gaz

NOx 110 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta

50-100 mg/Nmc pentru 3 %O2 de referinta

150 mg/Nmc pentru 3%O2

CO 100 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta

30-100 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta

-

Emisii de poluanti atmosferici - motoare stationare pe gaz existente

NOx 500 pentru 5% O2 de referinta

(187,5 mg/Nmc raportat la 15%O2 de referinta)

20-100 mg/Nmc pentru 15% O2 de referinta(Apar opinii divergente, in sensul ca instalatiile mici ar trebui sa aiba niveluri mai permisive BAT, in anumite zone, cum ar fi:90-190 mg/Nmc raportat la 15%-O2)

-

CO 100 mg/Nmc pentru 5% O2 de referinta

30-100 mg/Nmc pentru 15% O2 de referinta

--

Nota:- -*- Datele sunt pentru instalatii de ardere a caror putere termica nominala este <50 MW- -**-Datele sunt pentru instalatii mari de ardere a caror putere termica nominala este >50 MW

Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) a trecut printr-o serie de modificări care înăspresc limitele de emisii de oxizi de azot, dioxid de sulf şi a pulberilor şi prafului provenite de la centralele electrice şi instalaţiile mari de ardere, rafinării de petrol şi industria metalurgică. În zece ani cel mult şi România trebuie să se conformeze. Astfel, instalaţiile noi trebuie să aplice începând 2012 cu cea mai ecologică tehnologie disponibilă, cu patru ani mai devreme decât s-a propus iniţial. Mai mult, instalaţiile existente trebuie să respecte acest standard din 2016, fiind însă prevăzută o perioadă de tranziţie care amână punerea în aplicare a acestui termen în anumite cazuri.

În România, începând cu 2016, trebuie respectate noile valori limită de emisie (VLE) prevăzute de noua Directivă IPPC. Termenul acesta poate fi decalat cu patru ani, până pe 30 iunie 2020, prin utilizarea Planului Naţional de Tranziţie ca instrument de flexibilizare.

Pentru a primi un permis de a opera, instalaţiile care intră sub incidenţa normelor IPPC trebuie să li se aplice în prezent cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru a optimiza performanţele lor de mediu. Unul dintre principalele motive pentru reformarea Directivei IPPC a fost punerea în aplicare inadecvat şi incoerent al BAT- urilor în UE.


34



2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au programat lucrari de dezafectare. Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse.

Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-o anumita ordine astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.

Avind in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de desfasurare a lucrarilor pe faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare.

Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor pentru muncitori si pentru a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase, (reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare este considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu se mai valorifica. Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate.

In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre societatea SC “BEPCO” SRL sunt urmatoarele:

- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere dupa un plan bine stabilit.

- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare;- Intreruperea alimentarii cu energie electrica.- Intreruperea alimentarii cu gaz metan.- Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente.- Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea

utilajelor si a instalatiilor aferente si evacuarea prin firme autorizate.- Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.

Faza de inchidere presupune efectuarea operatiilor de oprire, golire, asigurare eventual dezafectare a tuturor utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea urmatoarelor etape:

Etapa I: pregatiri preliminare

- Se intocmeste un program de lucrari.- Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din

cadrul societatii.- Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se

efectueaza lucrarile.- Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere.- Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri ;- Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de

rolul pe care l-a avut in fluxul tehnologic.- Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri, Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

35



produse petroliere, etc- Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora.- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de

operare, pentru fiecare instalatie/utilaj in parte.- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie

electrica, abur, aer comprimat, gaz metan, etc), dupa caz.- Se blindeaza racordurile la utilitati.- Se inspecteaza vizual aceste operatii.- Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila

contaminarea cu produse toxice si periculoase.- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor

industriale si menajere;- Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii Transferul

acestora se va face pe baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a responsabililor cu protectia mediului si securitatea muncii.

Etapa II: oprirea functionarii- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu

instructiunile de oprire aferente fiecarei instalatii sau utilaj.- Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare,

reductoare), se procedeaza conform instructiunilor specifice pentru o oprire de lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit.

- Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in containere si se depoziteaza;

- Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor si a utilajelor existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu materiale adecvate; Se sufla sau se spala, in functie de caz, fiecare utilaj, conform instructiunilor prevazute;

- In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate temporar intr-un rezervor tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in eliminarea acestora.

- In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu produse inflamabile, aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin spalare cu materiale adecvate si suflare cu gaze inerte, numai dupa un program strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de lucrari. Acest lucru este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales in conditiile de temperatura rezultate la taierea componentelor).

- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului sau a piriului Timis (prin deversarea acestora in canalizarea pluviala de pe platforma industriala.

- Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare, dupa caz.

- Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse finite, se golesc complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire.

- Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei.


36



- Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in instructiunile de lucru pentru o oprire de lunga durata.

- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pentru a nu se produce poluarea solului si apelor

- Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante.- Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute;- Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, benzi de

cauciuc, diverse echipamente electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica.

- Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare.

Etapa III: energie electrica- Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile)

de la posturile de transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii de la Sucursala de Distributie a energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de alimentare

- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de transformare ale amplasamentului

Etapa IV: gaz metan- Se intrerupe alimentarea cu gaz metan din statia de reglare masurare.- Se executa blindarea conductelor si verificarea acestei operatii.- Se face verificarea intreruperii gazului metan.

Etapa V: demontari- Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi

refolosite cum ar fi: utilaje, motoare electrice, benzi de cauciuc, diverse echipamente electrice si aparate de masura si control.

Etapa VI: dezmembrari- Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi:

utilaje, platforme, scari, balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin sudura electrica.

- Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si debitarea lor in bucati, astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloacele auto, in vederea evacuarii.

Etapa VII :deseuri- Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul

deseului.- Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si

sortare si/sau regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre valorificare .

- Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe platforma societatii, fiind respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator. Deseurile metalice sunt valorificate la firme specializate.

- Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate in camioane in vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru constructii.

- Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice, deseurile de cauciuc alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor


37



cu banda si cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinte.

- Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind continutul si se depoziteaza in magazie speciala in vederea eliminarii controlate.

- Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe platforma betonata special amenajata care se afla in incinta societatii si sunt ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a orasului.

- Eliminarea deseurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind Stategia nationala de gestionare a deseurilor si a Planului National privind gestionarea deseurilor, pe categorii.

- Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in recipienti adecvati, fie direct in mijloace de transport, in functie de tipul de dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura spatii de stocare temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie sa permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie ingreunat procesul de incarcare.

- In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al deseurilor pe teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul nr.2/01.2004. Deseurile nu vor fi amestecate intre ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deseului transportat, astfel incat sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin “Autorizatie de mediu” pentru acest tip de activitate.

Etapa VIII: Reconstructie ecologica- Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de

destinatia care urmeaza a se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea obiectivului in cauza.

- Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situatiei canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o atentie deosebita eventualelor avarii ce pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii instalatiilor de utilitati si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul.

- Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva probe de sol din gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/instalatiilor/utilajelor tehnologice .

- Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui sa fie sub pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In situatii in care valorile concentratiilor determinate depasesc valorile pragului de interventie se va proceda la curatirea si decopertarea solului.

- Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in vederea eliminarii numai de societati autorizate in transport si distrugere deseuri periculoase.

- Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de umplutura.

- Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilorOrdinea operatiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesitatile procesului o cer.


38



CAPITOLUL 3Deseuri

Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deseuri atit in faza de reamenajare cit si in timpul functionarii.

Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se vor incheia contracte ferme.

3.1 DESEURI REZULTATE DIN FAZA DE CONSTRUCTIE:

Deseuri rezultate din faza de constructie:a) pietris, beton, tencuieli, etcb) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn

Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate de catre executantul lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate.

3.2 DESEURI REZULTATE DIN PROCESUL DE PRODUCTIE:

Implementarea noii capacitati termice propuse, fata de situatia existenta, nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul industrial existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ datorita cresterii capacitatii de productie.

Eliminarea tuturor tipurilor de deşeuri se va face prin firme specializate cu care in etapa autorizata s-au încheiat contracte .

Din activitatea societatii vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - Deşeuri metalice feroase şi neferoase care provin din procesul de reparaţii al

utilajelor tehnologice. Deşeurile metalice se vor colecta selectiv si se vor depozita temporar, pana la eliminare in containere pe o platformă betonată special amenajată. De aici deşeurile sunt încărcate în maşini şi valorificate ca deşeuri reciclabile, prin firme autorizate.

- Ambalajele rezultate cu caracter nepermanent (cu ocazia reviziilor sau a interventiilor) vor fi preluate fie de societatea care a asigurat service-ul, fie de catre alte firme autorizate, in baza unor contracte.

- Deşeurile menajere se depozitează în containere de gunoi pe platformă betonată special amenajată de unde se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a municipiului.


39



Cantitatea de deseuri ce vor rezulta din activitatea propusa, este prezentata in tabelul urmator:

Tab.nr.12NrCrt Denumire deseu Cod Cantitati

tone/anModul de stocare Modul de

refolosire

1Deseuri de metale feroase si neferoase rezultate de la reparatii si intretinere Fier si otel, aluminiu, cupru

17 04 0517 04 0117 04 02

2 Temporara/ selectiv, pe categorii in Incinta inchisa

Reciclare prin firme autorizate

2 Deseuri de ambalaje (Carton + Hartie) 15 01 01

1 Temporara/Incinta inchisa

Reciclare prin firme autorizate

3 Deseuri municipale 20 03 011

ContainereEliminare la rampa de gunoi a oraSului Brasov

Managementul deseurilor

In tabelul de mai jos este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind principala activitatea periculoasa, managementul deseurilor din activitatea existenta si propusa. Deseurile periculoase sunt marcate cu *.

Tab.nr.13Denumirea deşeului Cantitate

-tone/an-Starea fizică

(Solid-SLichid-L

Semisolid-SS)

Codul deşeului

Managementul deşeurilor-cantitatea prevăzută a fi

generată-tone/anFirma care

valorifica/elimina deseulExistent Propus Total

Valorificată Eliminată

0 1 2 3 4 5 6 7 8Deseuri de metale feroase si neferoase rezultate de la reparatii si intretinere Fier si otel, aluminiu, cupru

2 2 4 S

17 04 0517 04 0117 04 02

X - Firme autorizate

Deseuri de ambalaje (Carton + Hartie)

1 1 2 S

15 01 01X - Firem autorizate

Deseuri municipale

2

1

3 S20 03 01

X Firme autorizate

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

8 0 8 L

13.02. 05*

X - Firme autorizate

(Uleiurile uzate rezultate de la instalatiile de cogenerare existente, sunt recuperate, stocate temporar, pana la valorificare, în gospodaria de ulei, intr-un rezervor etans prevazut cu cuva de retentie).

Deşeurile vor fi lichidate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor.Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.


40



CAPITOLUL 4Impactul potential asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora

4.1 APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere hidrologic, terenul este amplasat in bazinul hidrografic Olt. Obiectivul analizat este situat pe malul drept al paraului Timis, cod cadastral VII.1.50.6.3.

Studiul geotehnic elaborat în anul 1985 prezintă următoarea stratificaţie a terenului:- strat de pământ vegetal cu grosimea între 0,30 ÷ 0,40 m, iar local, in

zona joasă langă parâul Timiş se întalnesc umpluturi de 1,00 ÷ 3,00 m grosime;

- strat de argilă prăfoasă sau praf argilos-nisipos, plastic vârtos-consistent cu grosime frecventă de 1,00 ÷ 2,00 m.

- un depozit de pietriş cu bolovaniş de râu cu nisip galben (prafos-argilos în unele orizonturi) având grosimea de peste 100 m; local în pietriş se află intercalaţii argiloase nisipoase cu grosimi curente de 0,20 ÷ 1,20 m.

Apa subterană se întâlneşte ca strat cu oarecare debit la adâncimi mai mari de 60 m. În perioadele cu multe precipitaţii, pe lentilele argiloase din pietriş, atunci când au o forma concavă si o extindere mai mare, este posibil sa fie reţinute o parte din apele infiltrate in teren, care apoi se evaporă sau se drenează lent, lateral prin pietriş.

Caracteristicile geomecanice ale terenului:- Stratele argilo-prăfoase din suprafaţă

- Granulozitate:Argilă 20-35%, Praf 25-45%, Nisip 25-35%,Pietriş 0-10%- Indice de consistenţă Ic = 0,7-0,8- Greutatea volumetrică γ = 1,8-1,9 tf/m3

- Strate de pietriş - bolovăniş de râu cu nisip- Granulozitate:Pietriş - bolovăniş 60-80%, Nisip 10-30%, Liant (praf-

argilă) 0-10%- Strate argiloase-prăfoase intercalate în pietriş

- Granulozitate:Argilă 20-40%, Praf 30-50%,Nisip 30-50%- Indice de consistenţă Ic = 0,8-1,0- Greutatea volumetrică γ = 1,9-2,05 tf/m3


41



Resursele de apa Necesarul de apa este asigurat , in baza unui contract, de la gestionarul retelelor de apa potabila si tehnologica din zona amplasamentului (CET Brasov).

SC BEPCO SRL se va alimenta din reteaua de distributie apa potabila a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 1688/17.11.2010. S.C. CET S.A. Brasov, functioneaza in baza Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 150 din 24.11.2009 , emisa de ANAR, cu termen de valabilitate 31.12.2012 .

Alimentarea cu apa potabila se face din 2 foraje de adancime 1H si 2H amplasate in incinta CET Brasov, pe un front paralel cu paraul Timis, la cca. 50 m de malul drept al paraului Timis; Apa de la 1H si 2H e transportata la rezervorul de inmagazinare prin doua conducte de aductiune din otel zincat, Dn 80 mm, l 35 m.

SC BEPCO SRL va realiza un bransament din conducta PEHD Dn 50 mm amplasat intr-un camin prevazut cu apometru.

Instalatii de inmagazinare: rezervor din beton armat semiingropat, V 100 mc, pentru apa potabila din sursele 1H si 2H, amplasat intre forajele 1H si 2H; SC BEPCO SRL nu va amenaja rezervoare de inmagazinare a apei potabile

Instalatii de tratare: apa este potabila in sursa subterana, nu este necesara tratare, in conformitate cu rapoartele de incercari fizico – chimice si bacteriologice efectuate de SC CET SA Brasov periodic.

Retea de distributie : distributia la consumatorii de pe platforma CET se face cu ajutorul unei statii de pompare apa potabila, echipata cu: 2 electropompe SADU 80x3a avand Q 38 mc/h, H 60 mCA, P 17 kW, n 3000 rot/min, 1 hidrofor cu V 3150 l, Pn 10 bar si un compresor ECR 350, avand Q 0,25 mc/min, Pn 10 bar, P 2,2 kW. Reteaua de distributie apa potabila este ramificata, din otel zincat, cu Dn 150, 125, 100 si 80 mm cu lungimea totala de 2685 m; SC BEPCO SRL va realiza o retea de tip liniar din PEHD cu Dn= 50 mm, L = 70 m.

Alimentarea cu apa in scop tehnologic se face din sursa subterana, 6 foraje de adancime (F3, F4, F5, F6, F7 si F8) amplasate in incinta CET Brasov, pe un front de captare avind directia V-SV-E-NE paralel cu calea ferata uzinala. SC BEPCO SRL va realiza un bransament la reteaua de distributie apa dedurizata si demineralizata a SC CET SA Brasov, conform contract incheiat nr. 1688/17.11.2010

Instalatii de tratare si inmagazinare:- Instalatie de demineralizare, amplasata in incinta CET Brasov, capacitate 450 mc/h, compusa din 6 linii (4 linii in functiune, 1 linie in rezerva si 1 linie in regenerare).

Dupa prealabila incalzire a apei limpezite se prepara apa demineralizata prin trecerea apei filtrate prin 4 trepte ionice : doua trepte puternic acide, o treapta slab bazica si o treapta puternic bazica. Intre treapta acida si treapta slab bazica este intercalata instalatia de degazare de CO2.

Capacitatile de stocare:- rezervor apă degazată - 2320 mc;- rezervor apă demineralizată - 2320 mc;- rezervor apă demineralizată - (stoc) 3500 mc.

Instalatie de dedurizare, amplasata in incinta CET Brasov, capacitate 400 mc/h pentru circuitul de racire si 200 mc/h in circuitul de termoficare. Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

42



Apa filtrata se dedurizeaza prin trecerea prin doua trepte cationice pentru termoficare, o treapta cationica pentru racire si o treapta cationica pentru curatare termoficare.Filtrele de dedurizare asigură capacitatea de tratare de 320-400 mc/h pentru adaos în circuitul de răcire şi 200 mc/h adaos în circuitul de termoficare.

Capacitatea de stocare a apei dedurizate este:- rezervor apă dedurizată - pentru răciri - 1320 mc;- rezervor apă dedurizată - pentru termoficare - 1320 mc;- rezervor avarie termoficare - 2500 mc.

Pentru alimentarea cu apa tehnologica a instalatiei de cogenerare energie termica si electica a SC BEPCO SRL se va realiza un bransament Dn 50 mm, la circuitul de termoficare Dn 150 mm, apartinnd SC CET SA. Retea de distributie : apa va fi distribuita prin conducta PEHD Dn 50 mm, L = 80 m.

Apa de incendiu: Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor: este asigurata intr-un rezervor de inmagazinare V= 500 mc, apartinand SC CET SA Brasov.Retea de distributie apa de incendiu: se va realiza un bransament la reteaua de hidranti exteriori, apartinand SC CET SA Brasov, se va extinde reteaua cu conducta din PEHD PN 10 Dn 100 mm, L = 180 m, pe care se vor monta trei hidranti exteriori.Timpul de refacere al rezervei de apa de incendiu din sursa subterana (apartinand SC CET SA Brasov) : 18 h.

4.1.2 Alimentarea cu apa

4.1.2.1 Situatia existenta:

In prezent, S.C. BEPCO S.R.L, functioneaza in baza Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 150 din 24.11.2010 , emisa de SGA Brasov, cu termen de valabilitate 31.12.2012 .

a) Alimentarea cu apa potabila - Sursa: reteaua de distributie apa potabila a SC CET SA Brasov, conform

contract incheiat nr. 1688/17.11.2010- Instalatii de captare: bransament din conducta PEHD Dn 90 mm

amplasat intr-un camin prevazut cu apometru - Instalatii de aductiune si inmagazinare: conducta din PEHD, cu Dn 50

mm, L = 100 m; nu sunt amenajate rezervoare de inmagazinare a apei potabile

- Retea de distributie : retea de tip radial din PEHD cu diametre cuprinse intre Dn= 12÷30 mm.

b)Alimentarea cu apa in scop tehnologic - Sursa: reteaua de distributie apa dedurizata si demineralizata a SC CET

SA Brasov, conform contract incheiat nr. 38/31.05.2010- Instalatii de captare: cazanele de apa fierbinte numite generic CAF sunt

alimentate cu apa dedurizata din statia de dedurizare cu capacitatea de 400 mc/h, apartinand SC CET SA Brasov; apa dedurizata se foloseste in circuitul de racire si in circuitul de termoficare, prin intermediul unei statii de pompare;Statia de pompare este echipata cu o electropompa, cu urmatoarele caracteristici: Q = 30 mc/h, H = 35 mCA si P = 11 kW.

- Retea de distributie : - din statia de pompare, apa este distribuita prin conducta PEHD Dn 63 mm Pn 10, L = 180 m.


43



c)Apa de incendiu- Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor: este asigurata

intr-un rezervor de inmagazinare V= 500 mc, apartinand SC CET SA Brasov.

- Retea de distributie apa de incendiu: bransament la reteaua de hidranti exteriori, apartinand SC CET SA Brasov si extindere retea cu conducta din PEHD PN 10 Dn 63 mm, L = 180 m.

- Timpul de refacere al rezervei de apa de incendiu din sursa subterana (apartinand SC CET SA Brasov) : 18 h.

4.1.2.2. Situatia propusa:

Prin extinderea activitatii de productie a energieie termice, respectiv prin punerea in functiune a cazanului termic CAF3 se va mari capacitatea de productie si corespunzator va creste necesarul de apa tehnologica initial pentru umplerea instalatiei.

Referitor la consumul menajer, avand in vedere ca noua capacitate de productie va fi deservita de personalul existent, nu va creste necesarul de apa pentru consum menajer, fata de situatia deja autorizata.

In timpul exploatarii noii capacitati termice propuse apa va fi utilizata astfel:

a) Scop menajer. Avand in vedere ca noua capacitate de productie va fi deservita de personalul existent, nu va creste necesarul de apa pentru consum menajer, fata de situatia deja autorizata.

b) Scop industrial: In procesul de producere a energiei termice se va folosi apa tehnologica pentru asigurarea adaosului de apa de alimentare la centrala de apa calda CAF3.(Completarea pierderilor din circuitul termic se face cu apa dedurizata)

c) Pentru stingerea incendiilor.

Necesarul de apa

a) Necesar apa potabila

CAF 3 va fi deservit de personalul angajat existent. Nu este necesara suplimentarea debitului de apa potabila in scop igienico - sanitar, fata de debitul autorizat in autorizatia de gospodarire a apelor nr. 150/2010.

b) Necesar apa tehnologica filtrata, demineralizata si dedurizata – se va suplimenta debitul autorizat, in vederea completarii instalatiei, cu: Q zi max = 2,5 mc/zi Q zi med = 2,1 mc/zi

Functionare: 24 ore/zi.

Instalatii de tratare apa tehnologica: - se folosesc instalatiile de tratare apartinand SC CET SA Brasov

Modul de folosire al apei – cerinta de apa tehnologica

Folosinta de apa tehnologica Q zi max Debit Grad de Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

44



(mc/zi) recirculat(mc/zi)

recirculare %

CAF 3 30 27,9 93 % Cerinta de apa tehnologica:

Q zi max = 32,5 mc/zi Q zi med = 32,1 mc/zi Alimentarea cu apa tehnologica se face din bransament la retelele de distributie apa tehnologica dedurizata si demineralizata a S.C.”CET Brasov”S.A., in baza contractului de furnizare apa nr.1688/17.11.2010.

Instalatiile termice functioneaza in circuit inchis, se complecteaza numai pierderile pe reteaua de distributie si eventualele defectiuni aparute in procesul de producere a agentului termic si a apei calde

c) Apa pentru incendiu- Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor: este asigurata intr-un

rezervor de inmagazinare V= 500 mc, apartinand SC CET SA Brasov.- Retea de distributie apa de incendiu: bransament la reteaua de hidranti

exteriori, apartinand SC CET SA Brasov si extindere retea cu conducta din PEHD PN 10 Dn 63 mm, L = 180 m.

- Timpul de refacere al rezervei de apa de incendiu din sursa subterana (apartinand SC CET SA Brasov) : 18 h


45



4.1.2.3 Concluzii privind consumul de apa

Bilantul consumurilor de apa este prezentat in tabelul urmator:

BILANTUL CONSUMURILOR DE APA pentru situatia propusa (conform aviz de gospodarire a apelor nr.251/29.08.2011)mc/zi ; mc/an

Tab.nr.14

Procestehnologic

Sursa deapa

(furnizor)

Consumtotal deapa (col.4, 10, 11)

Apa prelevata din sursa

TotalConsummenajer

Consum industrial

Apasubterana

Apa deSupra-

fata

Pentru compensareapierderilor in sistemele

cu circuit inchisApa

subteranaApa de

suprafata1 2 3 4 5 6 7 8 9

Consummenajer

CET Brasov(Apa potabila)

- - - - - - -

Consum tehnologic

CET Brasov(Apa dedurizata)

2,5 mc/zi530 mc/an

2,5 mc/zi530 mc/an

- 2,5 mc/zi530 mc/an

- 2,5 mc/zi530 mc/an -

BILANTUL TOTAL AL CONSUMURILOR DE APA (cumulat cu situatia existenta conform Aut.de Gospodarire a Apelor nr,150/24.11.2010)mc/zi ; mc/an

Tab.nr.15

Procestehnologic

Sursa deapa

(furnizor)

Consumtotal deapa (col.4, 10, 11)

Apa prelevata din sursa

TotalConsummenajer

Consum industrial

Apasubterana

Apa de

suprafata

Pentru compensareapierderilor in sistemele

cu circuit inchisApa

subteranaApa de

suprafata1 2 3 4 5 6 7 8 9

Consummenajer

CET Brasov(Apa potabila)

0,675 mc/zi246 mc/an



- - - -

Consum tehnologic

CET Brasov(Apa dedurizata)

10 mc/zi2983 mc/an

10 mc/zi2983 mc/an

- 10 mc/zi2983 mc/an

- 10 mc/zi2983 mc/an

-


46



4.1.3 Managementul apelor uzate

4.1.3.1 Manegementul apelor in timpul realizarii obiectivuluiIn faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice. Exista posibilitatea poluarii apei cu produse petroliere in cazul scurgerilor accidentale de la motoarele utilajelor, dar nu poate fi semnificativa.

4.1.3.2 Manegementul apelor uzate in exploatarea obiectivului

4.1.3.2.1 Situatia existenta:

In perioada de productie sursele de generare a apelor uzate din unitatea in studiu sunt :

a) ape uzate menajereb) ape uzate tehnologicec) ape uzate pluviale

a) Apele uzate menajere - sunt colectate printr-o retea de canalizare din tuburi PVC-KG, cu Dn= 110 mm, L = 20 m, cu descarcare intr-un bazin de stocare, cu Vu = 6 mc. Vidanjarea apelor uzate menajere se realizeaza de SC Compania Apa SA Brasov, pe baza de contract incheiat intre parti nr. 2/21.01.2011.

b) Apele uzate tehnologice – rezultate de la spalarea si de la purja cazanelor de apa fierbinte, a cosurilor acestor, prin intermediul unei instalatii mobile compuse din rezervor tampon din polietilena PE, cu V= 1 mc si o pompa de recirculare cu Q = 1 mc/h. Aceste ape sunt transportate si tratate in instalatia de neutralizare apartinand SC CET SA Brasov, conform contract incheiat intre parti. Apele termice din instalatia de cogenerare energie electrica si termica sunt descarcate in reteaua de ape pluviale, inainte de separatorul de nisip si hidrocarburi petroliere.

c) Apele pluviale Apele pluviale conventional curate de pe acoperisul halelor sunt preluate prin jgheaburi, burlane, guri de scurgere si descarcate impreuna cu apele pluviale de pe aleile carosabile in reteaua de colectare ape pluviale, din PVC – KG Dn 200 mm, L = 160 m, trecute printr-un separator de nisip si hidrocarburi petroliere si deversate in reteaua de canalizare pluviala, din tuburi de beton, cu Dn 400 mm, apartinand SC CET SA Brasov, cu descarcare in paraul Timis.

Statii si instalatii de epurare/preepurare si depozitarea deseurilor

- Separatorul de hidrocarburi si produse petroliere -tip Criber Net SH 65 dimensionat pentru un debit de Qpl= 60 l/s, bicompartimentat, compartimentul cu rol decantor are V = 15 mc, iar cel de al doilea compartiment in care este montat filtrul de coalescenta are V = 10 mc.

- Deseuri tehnologice- uleiurile minerale folosite/uzate sunt colectate separat in bazine cu peretii dubli, prevazute cu sisteme automatizate de verificare a etanseitatii si de avertizare a eventualelor avarii, dupa care sunt eliminate prin firme specializate pe baza de contract incheiat intre parti.

4.1.3.2.2 Situatia propusa


47



Evacuarea apelor uzate rezultate din activitatea propusa pe amplasamentul dn locatia CET NORD 1- Brasov se face diferit , in functie de provenienta acestora.

In perioada de productie sursele de generare a apelor uzate din unitatea in studiu sunt :

a) ape uzate menajereb) ape uzate tehnologicec) ape uzate pluviale

a) Ape uzate igenico-sanitare :

Prin implementarea noii capacitati termice (Centrala termica Viessman 14 Gcal, denumita si CAF3), fata de etapa avizata anterior, avand in vedere ca nu se preconizeaza noi angajari de personal, debitul de ape uzate menajere nu se va modifica. (In prezent apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare sunt preluate de o retea exterioara de canalizare realizata din conducte PVC-KG cu diametrul de 110 mm, cu descarcare intr-un bazin vidanjabil din polietilena cu capacitate de 6 mc. Vidanjarea apelor uzate menajere se va face ori de cate ori va fi nevoie in baza contractului nr.2/2011 incheiat cu Compania Apa Brasov).

b) Ape uzate tehnologice

Intrucat circuitul de apa este inchis din activitatea de exploatare propriu-zisa nu rezulta ape uzate tehnologice care sa necesite evacuarea la retelele de canalizare existente in zona.

Ocazional insa, pot rezulta ape uzate tehnologice de la spalarea cazanului de apa calda sau de la purja cazanului de apa fierbinte. De asemenea apele uzate tehnologice pot fi in cazul producerii unor avari in instalatia de cogenerare sau in cazanul de apa calda. Aceste ape sunt ape dedurizate considerate ape conventional curate si pot fi evacuate in conducta de apa pluviala existenta in zona.

Apele uzate tehnologice – rezultate de la spalarea si de la purja cazanului de apa fierbinte, a cosului acestuia, prin intermediul unei instalatii mobile compuse din rezervor tampon din polietilena PE, cu V= 1 mc si o pompa de recirculare cu Q = 1 mc/h. Aceste ape sunt transportate si tratate in instalatia de neutralizare apartinand SC CET SA Brasov, conform contract incheiat intre parti. Volumul maxim de apa tehnologica uzata poate fi de 2,5 mc/zi.

Apele termice din instalatia de cogenerare energie electrica si termica sunt descarcate in reteaua de ape pluviale, inainte de separatorul de nisip si hidrocarburi petroliere.

Apele uzate tehnologic sunt preluate de conducte din PVC – KG, si evacuate prin racordare la reteaua de apa pluviala din incinta. Inainte de evacuare in conducta de canalizare ape pluviale existenta pe platforma SC CET SA Brasov apele pluviale vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu filtru cualescent, dimensionat pentru un debit de Qp= 60 l/s. Separatorul de hidrocarburi este tip Criber Net – SH 65 pentru Q= 60 l/s, existent pe amplasament . Acesta este compus din doua compartimente: decantor si separator unde este montat filtru cualescent. Apele din separatorul de hidrocarburi dupa epurare sunt evacuate prin conducta PVC –KG in


48



canalizarea pluviala existenta in zona, in baza Avizului de principiu nr.11 29.03.2010, anexat

Volume de ape uzate tehnologice : Q zi max = 2,5 mc/zi; Q zi med = 2,1 mc/zi.

c) Apele pluviale

Apele pluviale conventional curate de pe acoperisul halelor sunt preluate prin jgheaburi, burlane, guri de scurgere si descarcate impreuna cu apele pluviale de pe aleile carosabile in reteaua de colectare ape pluviale, din PVC – KG Dn 200 mm, L = 160 m, trecute printr-un separatorul de nisip si hidrocarburi petroliere existent si deversate in reteaua de canalizare pluviala, din tuburi de beton, cu Dn 400 mm, apartinand SC CET SA Brasov, cu descarcare in paraul Timis.

4.1.3.3 Concluzii privind bilantul apelor uzate

BILANTUL APELOR UZATE -pentru situatia propusa (conform aviz de gospodarire a apelor nr.251/29.08.2011)

Tab.nr.16Sursa apelor uzate Totalul apelor

uzate generateApe uzate evacuate

Menajere Industriale Pluviale-m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an-

Ape uzate din consum menajer

- - - - - - - -

Ape uzate tehnologice

2,5 530 - - 2,5 530 - -

BILANTUL APELOR UZATE -cumulat cu situatia existenta (conform Aut.de Gospodarire a Apelor nr,150/24.11.2010)

Tab.nr.17Sursa apelor uzate Totalul apelor

uzate generateApe uzate evacuate

Menajere Industriale Pluviale-m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an-

Ape uzate din consum menajer

0,675 246 0,675 246 - - - -

Ape uzate tehnologice

10 2983 - - 10 2983 - -


49



4.1.4 Prognozarea impactului : prin implementarea proiectului nu se prevad schimbari fata de situatia existenta.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului: prin implementarea nu se preved schimbari esentiale fata de situatia existenta . Prin proiectul existent si propus au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare :

- Suprafetele de depozitare si caile de acces sunt betonate sau asfaltate in totalitate

- Apele uzate menajere- sunt colectate printr-o retea de canalizare din tuburi PVC-KG, cu Dn= 110 mm, L = 20 m, cu descarcare intr-un bazin de stocare, cu Vu = 6 mc. Vidanjarea apelor uzate menajere se realizeaza de SC Compania Apa SA Brasov, pe baza de contract incheiat intre parti nr. 2/2011

- Apele uzate tehnologice – rezultate de la spalarea si de la purja cazanelor de apa fierbinte, a cosurilor acestor, prin intermediul unei instalatii mobile compuse din rezervor tampon din polietilena PE, cu V= 1 mc si o pompa de recirculare cu Q = 1 mc/h. Aceste ape sunt transportate si tratate in instalatia de neutralizare apartinand SC CET SA Brasov, conform contract incheiat intre parti.

- Apele pluviale conventional curate de pe acoperisul halelor sunt preluate prin jgheaburi, burlane, guri de scurgere si descarcate impreuna cu apele pluviale de pe aleile carosabile in reteaua de colectare ape pluviale, din PVC – KG Dn 200 mm, L = 160 m, trecute printr-un separator de nisip si hidrocarburi petroliere existent si deversate in reteaua de canalizare pluviala, din tuburi de beton, cu Dn 400 mm, apartinand SC CET SA Brasov, cu descarcare in paraul Timis. Separatorul de hidrocarburi si produse petroliere -tip Criber Net SH 65 dimensionat pentru un debit de Qpl= 60 l/s, bicompartimentat, compartimentul cu rol decantor are V = 15 mc, iar cel de al doilea compartiment in care este montat filtrul de coalescenta are V = 10 mc.

- Deseurile vor fi lichidate prin agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, transport, depozitare temporara, valorificare si eliminare a deseurilor cu care se vor incheia contracte ferme. Stocarea provizorie a deseurilor generate in cadrul activitatii de productie se va face in containere metalice sau bene metalice depozitate in spatii special amenajate.

- Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in canalizarea pluviala existenta in zona, conform freceventei de monitorizare impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor.Apele uzate tehnologice epurate care vor fi evacuate in paraul Timis prin reteaua de canalizare SC CET Brasov SA , trebuie sa respecte conditiile de calitate impuse de prevederile HG 352/2005 –NTPA 001, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in apele de suprafata.

Tab.nr.18Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

50



Nr. crt. INDICATOR Unitate de masura

HG 352/05NTPA 001

1 temperatura 0C 402 pH upH 6,5 - 8,53 Suspensii mg/l 354 Reziduu filtrabil mg/l 10005 Substante extractibile cu solventi organici mg/l 10

Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului inca din etapa avizata anterior, factorul de mediu apa nu va fi afectat.

4.1.6 Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa

Nu este cazul.


51



4.2. AERUL

In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect.

4.2.1. Date generale

4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zonaAmplasamentul studiat este situat in extremitatea nordica a municipului Brasov, fiind marcat pe latura vestica de cursul riului Timisul Sec.Din punct de vedere climatic, zona Brasov - incadrata in climatul temperat - se situeaza la tranzitia dintre climatul continental vest european, de nuanta oceanica, si cel excesiv continental, din est.Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat dominat de circulatia atmosferica din sud-vest si si nord-vest. In sens latitudinal climatul acestei regiuni este influentat si de masele de aer reci, polare, precum si de cele, calde, de componenta sudica.

a.TemperaturaIn luna cea mai calda a anului (august, in climatul alpin si iulie, in regiunea Hoghizului, Racosului, Ghimbavului, Cristianului si Brasovului), temperatura medie are valori cuprinse intre 18 - 19C in depresiuni (18,7C la Fagaras, 18,0C la Hoghiz, 17,8C la Brasov) si 5,7C la virful Omul.Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se incadreaza in zona climei temperate, cu influiente predominant oceanice din vest, dar si din nord-est, continental-moderata, caracterizata prin temperatura medie anuala de: 7,7C;

In luna ianuarie, fundul Depresiunii Brasov este la fel de rece ca si inaltimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate in zonele de 300-400 m altitudine.Aceasta anomalie termica, cunoscuta sub numele de inversiune de temperatura , fenomen caracteristic formele depresionare de relief, are cea mai mare frecventa si intensitate in lunile reci, cind se produce timp de 20 - 25 zile continuu. In anumite conditii de timp, inversiunea de temperatura poate apare si vara, dar de scurta durata (1 -2 ore dimineata) si cu intensitate redusa (0,5 - 1,5C). Aceste inversiuni de temperatura sunt mai accentuate chiar in zona Brasovului, care este inchisa de inaltimi muntoase de jur imprejur, ceea ce ingreuneaza aeratia, inlesnind acumularea aerului rece in zona cea mai joasa.Un fenomen cu mare frecventa in depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este ceata, care apare cu precadere in timpul primaverii si toamnei.Vara temperatura este pozitiva, luna cea mai calda fiind luna august la altitudini mari (6C) si iulie in oras, unde incalzirea aerului este mai intensa si temperatura depaseste 20C.In anotimpurile de tranzit, primavara si toamna, temperatura se mentine la 0C pe inaltimile muntoase, dar creste la 10 - 12C in oras.


52



b. PrecipitatiiPrecipitatiile atmosferice au aceeasi repartitie teritoriala neuniforma ca si temperatura aerului: altitudinea imprima si cantitatilor de precipitatii o zonalitate verticala.Virfurile inalte primesc anual peste 1300 mm, in timp ce pe sesul depresionar scade la 600 mm. In zona Brasovului au loc frecvent procese foehnale, aici inregistrindu-se in zona urbei si cele mai reduse cantitati de precipitatii, in special in februarie se inregistreza sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm). In luna iunie cade cea mai mare cantitate de precipitatii din cursul anului, depasind 100 mm, inregistrindu-se astfel maximul pluviometric anual. Dependent de caracterul circulatiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitatii prezinta o serie de fluctuatii neperiodice. Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele insumind aproximativ 40 de zile, iar in sezonul rece cite 8 - 9 zile lunar (ianuarie). Stratul de zapada se depune neuniform si discontinuu, avind grosimi si durate diferentiale, in functie de suprafata subiacenta respectiva. Pe inaltimile muntoase (Postavarul) numarul mediu de zile cu strat de zapada depaseste 220, in timp ce in zona joasa a orasului abia 55 - 60.

c. Dinamica atmosferei Dinamica atmoseferei cunoscuta sub numele comun de vinturi, reprezinta miscarea maselor de aer pe diferite directii, dintr-o zona de teritoriu cu presiune atmosefrica mai mare spre alta cu presiune mai mica, datorita repartizarii neuniforme pe suprafata terestra a presiunii atmosferice.Regimul vintului prezinta si el o serie de particularitati.

Implicatiile locale ale orografiei produce devierea si canalizarea curentilor de aer pe anumite directii. Pe toate vaile si culoarele mai adinci, curentii de aer sunt dirijati conform orientarii generale a acestora.Vitezele medii comporta cresteri accentuate in cursul primaverii, lunile mai - iunie fiind cele mai vintoase din cursul anului. In afara vinturilor generale, datorita diferentelor locale de temperatura si presiune ce apar intre munte si depresiune, iau nastere miscari locale ale aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, cind in oras se produce incalzirea cea mai accentuata, are loc ascendenta aerului mai cald de-a lungul versantilor si colinelor, iar noaptea se deplazeaza in sens opus de peste munte in depresiune. Activitatea eoliana este puternic influentata de geomorfologia locala, prin morfometria si morfostructura specifica zonei de contact dintre munti si cimpie.

Regimul eolian al şesului depresionar al Bârsei întruneşte caracteristicile depresiunilor intramontane largi.

Influenţa obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evidentă, manifestându-se prin efectul de baraj şi canalizare, prin prezenţa brizelor de relief precum şi prin aşa numitul efect de tip “föhn”.

Potrivit legilor care guvernează circulaţia generală a atmosferei, pe vârfurile dominante ale munţilor din zonă ca în atmosfera liberă, vânturile dominante ale munţilor din zonă ca şi în atmosfera liberă, vânturile dominante bat din nord – vest.


53



Adăpostită de barajul natural al munţilor, depresiunii Braşov îi sunt caracteristice în general, mişcările slabe ale aerului, mai ales iarna şi noaptea, când calmul reprezintă 30-50% şi chiar mai mult. La viteze ale vântului de 10m/s, pe munţii cei mai înalţi, în depresiune vântul are viteze circa 3m/s, iar la vitezele excepţionale de peste 40m/s, în Depresiunea Braşov viteza se reduce la jumătate (20-25m/s). Din datele staţiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezintă în această zonă, în medie anuală, 47,9% din totalul observaţiilor efectuate pe o perioadă de 35 de ani.

Conform particularitatilor topoclimatice ale sesului depresionar al tarii Barsei cu privire speciala la microzona Ghimbav-Stupini-Sanpetru, inaltimea si masivitatea redusa a muntilor Nemirei, Bretcului si Persani, precum si deschiderea larga a Culuarului Rucar-Bran, faciliteaza patrunderea maselor de aer din est, respectiv din vest spre depresiune, facind ca in zona mai deschisa Ghimbav-Stupini-Sanpetru si in continuare de-alungul axei longitudinale a depresiunii Brasov, spre Tg.Secuiesc, frecventa vinturilor din sectorul vestic sa depasasca 34%. In acelasi context, datorita reliefului din zona, in sectorul mai degajat al depresiunii (zona Ghimbav-Stupini-Sanpetru), vinturile cu intensitate mai mare au si o frecventa mai ridicata. Cu cit viteza vantului este mai mare cu atit volumul de aer in care se disperseaza impuritatile este mai mare, iar concentratiile poluantilor vor fi mai mici.

Elementele poluante nu ramin la locurile unde sunt produse, ci, datorita unor factori influenti, ele se departeaza de acestea. Pe măsură ce se depărtează se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, in anumite zone sau regiuni ele cad pe pământ sau intră în procese de oxidare în atmosferă, generând produşi de oxidare stabili, care de obicei au un impact neglijabil asupra calităţii aerului (de ex. oxidarea CO în CO2) sau reacţia cu radicali liberi, generând particule condensabile pe nuclee Aitken sau diferite substanţe chimice cu un impact variabil asupra calităţii aerului. Ambele procese duc la o aşa-numită autopurificare a atmosferei. Pe masura ce se departeaza se imprastie si datorita unor fenomene fizice sau chimice, in anumite zone sau regiuni ele cad pe pamint, sau se descompun realizindu-se o asa zisa autopurificare a atmosferei. Distanta la care se poate restabili proprietatile naturale ale aerului atmosferei, ca urmare a interventiei fenomenului de autopurificare, este dependenta pe de o parte de concentratia elementelor poluante, iar pe de alta parte de factorii meteorologici si topografici. Procesul de dispersie a substantelor nocive in atmosfera, stabilirea gradului de poluare a acesteia cu nocivitati si in final determinarea concentratiei lor la nivelul solului, adica acolo unde au loc toate procesele activitatii omenesti sunt influentate de starea timpului si conditiile locale de clima.


54



4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului

Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente si propuse apartanand S.C.”BEPCO”SRL. Din acest motiv efectele posibile asupra calitatii aerului vor fi analizata prin cumularea emisiilor ce pot rezulta prin realizarea noii capacitati termice la emisiile deja existente. 4.2.2. Surse si poluanti generati

4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului I n timpul functionarii

Calitatea aerului in zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente (5 instalatii de cogenerare energie termica si electrica cu motoare cu ardere interna si 2 centrale termice pentru apa calda, CAF1 si CAF2) si de sursa stationara propusa (centrala termica CAF3).

Emisiile de noxe care vor rezulta suplimentar fata de situatia existenta sunt cele provenite de la centrala termica Vissmann-Vitomax 200 de 14 Gcal/h (CAF3 ) cu focar cu ardere externa, alimentata cu combustibil gaz metan.

Emisiile rezultate din procesul de ardere sunt emisii dirijate, evacuarea poluantilor facandu-se prin cosuri de dispersie, cate unul pentru fiecare sursa.

In tabelul nr.19 este prezentat centralizat inventarul surselor de poluare propuse, cumulat cu situatia existenta.

4.2.2.2 Natura surselor de poluare

Natura poluantilor: gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi) rezultate din procesul de combustie a gazului natural.

Cele mai importante emisii in aer provenite de la arderea gazului natural sunt NOx si CO. Celelalte substante precum SO2, pulberile (PM10), compusii organici volatili fara metan (NMVOC) sunt emise in cantitati extrem de mici.

Astfel:- Referitor la oxizii de azot: Principalii oxizi de azot emisi in timpul arderii

combustibililor fosili sunt oxizii de azot (NO), dioxizii de azot (NO2) si protoxidul de azot (N2O) Primele doua dintre acestea formeaza un amestec cunoscut ca NOx, constituind mai mult de 90% de NO . Formarea NOX este predominata de trei mecanisme esentiale caracterizate de originea azotului si de mediul unde are loc reactia:

- NOx termic rezultata din reactia oxigenului cu azotul din aer. Formarea de NOx termic depinde foarte mult de temperatura. Daca arderea poate fi realizata la temperaturi sub 1000°C, emisiile de NOX sunt semnificativ mai mici.

- NOx din combustibil este format din azotul continut in combustibil. Formarea NOx in combustibil depinde de continutul de azot din combustibil si concentratia de oxigen in mediul de reactie. Continutul de azot din gazul natural , conform BAT este 0,0.


55



- NOx instantaneu format la conversia azotului molecular in flama in prezenta compusilor intermediari de hidrocarbon.(cantitati mult mai mici decat in celelate cai de reactie).Prin urmare cel mai important parametru ce influenteaza rata formarii NOx in cazanele termice si motoarele cu ardere interna este temperatura de ardere.

- Referitor la CO: Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice.

- Referitorl la SO2: Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos, va conduce la emisii de SO2 si pulberi aproape nule.

- Referitor la pulberi: Arderea gazului natural nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii de pulberi. Nivelurile emisiei de pulberi, in acesr caz, sunt in mod normal sub 5 mg/Nmc fara a se lua alte masuri tehnice suplimentare).

4.2.3 Modul de evacuare a poluantilora) Emisii dirijate:

Tab.nr.19Cod surs

a SURSA DenumireaInstalatii

Noxa posibila

Debit de evacure gaze de ardere

Nr. Ore de functionare

Caracteristici instalatii de depoluare, mod de dispersie

Nmc/h an ziS1

SURS

E EX

ISTE

NTE

Instalatie de cogenerare CHP cu motor cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.1

Gaze de ardere provenite de la arderea gazului natural(CO, NOX)

17328 8030

22 Catalizator / Cos de evacuare si dispersieD =0.8 m, H=12 m

S2 Instalatie de cogenerare CHP cu motor cu ardere interna tip JMS 624-GS-N.LC nr.2

17328 8030



17328 8030



17328 8030



17328 8030


S6 Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 12600

15747 2030

24 Cos de evacuare si dispersie D =1 m, H=12 m

S7 Cazan de apa fierbinte tip LBUDERUS LOGANO S825L 16400

20351 2310

24 Cos de evacuare si dispersieD =0.8 m, H=12 m

S8 SURSE

PRO-PUSE

Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A

20532 1844

24 Cos de evacuare si dispersieD =1 m, H=15 m


56

Surse noiSurse existente




57

S1S2S3S4S5

S6S7

S8

Fig.3- Plan amplasare surse de emisie existente si propuse S.C.BEPCO SRL Punct de lucru CET Nord1

S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7-Surse existenta

S8-Sursa propusa

Cosuri de evacuare si dispersie



4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale

In situatia propusa, evacuarea gazelor arse din instalatiile de ardere a gazului metan la cazanul termic CAF3, se face printr-un cos de evacuare dimensionat corespunzator, astfel incat sa asigure o buna dispersie a poluantilor, existind o compatibilitate intre caracteriticile efluentilor, caracteristicile zonei, respectiv inaltimea celor mai mari obstacole determinante din zona. Procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire si control. Conform fisei tehnice aferente cazanului Vitomax 200, pentru acest tip de instalatii sunt precizate valori ale emisiilor de NOx sub 110 mg/Nmc.

In situatia existenta, evacuarea gazelor de ardere provenite de la cele doua cazane termice (Cazanele CAF1 si CAF2) si de la cele 5 instalatii de cogenerare (motoare stationare cu ardere interna M1,M2, M3, M4, M5) se face prin cosuri de dispersie, cate unul pentru fiecare instalatie termica.

Referitor la motoarele pe gaz cu ardere interna:- Pentru reducerea emisiilor de CO, motoarele sunt prevazute cu catalizator de

oxidare montat la sistemul de gaze de esapament. - Motorul este echipat cu cel mai avansat sistem de combustie Leanox.

Regulatoarele Leanox, cu care sunt dotate instalatiile de cogenerare, pentru a reduce emisiile de gaze evacuate, utilizeaza concordanta directa care exista intre emisiile de NOX si coeficientul de exces de aer (acesta din urma fiind la randul lui in dependenta liniara de marimile putere, presiunea de admisie si temperatura de amestec).

Modul de evacuare a poluantilor a fost prezentat centralizat in capitolul anterior, in tabelul nr.19.

4.2.5 Calculul noxelor rezultate din activitatea propusa

Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea agregatelor termice au fost facute calcule teoretice pentru emisiile si imisiile de poluanti in functie de consumul de combustibil, temperatura de evacuare a gazelor reziduale, debitul de evacuare, diametrul si inaltimea cosului de dispersie a gazelor reziduale, factori de emisie disponibili pentru utilizarea combustibilului gaz metan, etc.

In tabelul de mai jos este prezentata calculul la emisie si imisie pentru sursa nou propusa (cazanul termic CAF3).

Tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control si executie si conform calculelor de evaluare efectuate anterior, se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie si imisie vor fi sub limitele admise.


58



Calculul concentratiilor de noxe la emisie si imisie din gaze de ardere (SURSA- Cazan tip VIESSMANN 14 Gcal/h):

Nr. crt Marimea calculata U.M. Valoare Observatii

1 CONSUM COMBUSTIBIL (B) Gcal/h 14 58.62 GJ/h

2 TEMPERATURA GAZE T°C °C 192

3 DEBITUL TOTAL AL GAZELOR DE ARDERE ( Dga) mc/s 5.70 20532 Nmc/h

4 DIAMETRU COS DE EVACUARE GAZE ARSE (D) m 1.00

5 INALTIMEA COSULUI DE DISPERSIE (H) m 14.00

6 SUPRAFATA DE EVACUARE GAZE ARSE (S) mp 0.785

7 VITEZA GAZELOR LA EVACUARE DIN COSUL DE DISPERSIE Wga= Dga/S m/s 7.27

8 CONCENTRATIA DE NOXE CALCULATA LA EMISIE (Cm = M/Dga) VLE Ord.462/93

CO mg/Nmc 71.37 100

NOX mg/Nmc 142.75 350

SO2 mg/Nmc 1.17 35

9 CANTITATE POLUANT EMISA (M) Factori de emisie CORINAIR

CO g/s 0.41 25 g/GJNOX g/s 0.81 50 g/GJSO2 g/s 0.0067 0.41 g/GJ

Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor la emisie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la emisie conform ordinului 462/1993 .

(Conform fisei tehnice aferente cazanului Vitomax 200, pentru acest tip de instalatii sunt precizate valori ale emisiilor de NOx sub 110 mg/Nmc.)


59



4.2.6 Inventarul surselor de poluare pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa

Inventarul emisiilor pentru toate sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului analizat (situatia existenta cumulat cu situatia propusa) si debitele de poluanti emisi calculate pentru fiecare sursa de poluare stationara, sunt prezentate in tabelele nr. 20 si nr.21.

INVENTARUL SURSELOR DE POLUARE STATIONARE DIRIJATE Tab.nr.20

SURSE

Cod surs

a

Denumirea sursei Poluanti Debit masic

(g/h)

Debit gaze/aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentra-tia la emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

Limita la emisie *

(mg/Nmc)

SURS

E EX

ISTE

NTE

S1


CO 1732,8

17328100 -* -*

NOx 8664 500 350* 500*

S2


CO 1732,8

17328100 -* -*

NOx 8664 500 350* 500*

S3


CO 1732,8

17328100 -* -*

NOx 8664 500 350* 500*

S4


CO 1732,8

17328100 -* -*

NOx 8664 500 350* 500*

S5


CO 1732,8

17328100 -* -*

NOx 8664 500 350* 500*

S6Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 16400

CO 1574,715747

100 70 100

NOx 2362,1 110 245 350

S7Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 12600

CO 2035,120351

100 70 100

NOx 3052,7 110 245 350SURS

A NOUA S8


CO 2053

20532100 70 100

NOx 2268 110 245 350

Nota -« * » - Ordinul 462/1993 limiteaza emisiile dirijate in atmosfera atit in cazul proceselor tehnologice cit si in cazul instalatiilor de ardere prin valorile limita de emisie- VLE-care depind de toxicitatea poluantului si de debitul masic orar evacuat. Ordinul MAPPM nr.756/1997 introduce notiunile de : Prag de Alerta-PA-care reprezeinta 70% din VLE si Prag de Interventie-PI-care este egal cu VLE din Ordinul 462/1993.

Pentru o comparabilitate adecvata a valorilor ce se vor inregistra la emisie cu valorile limita admise de legislatia in vigoare trebuie facuta o analiza care sa tina cont de tipul instalatiilor de ardere.

Pe amplasamentul Punctului de lucru CET Nord 2, avem 2 tipuri de instalatii de ardere, ambele alimentate cu combustibil gaz natural, astfel:

a) In situatia propusa avem o instalatie de ardere cu focar extern (cazanul termic CAF3)b) In situatia existenta avem 2 instalatii de ardere cu focar extern (cazanele termice CAF1 si CAF2)

si 5 instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu gaz cu ardere interna, fara focar. (“Motor cu gaz” înseamnă un motor cu ardere internă care funcţionează conform ciclului Otto si utilizează pentru arderea combustibilului aprinderea cu scânteie).

a) Referitor la emisiile in aer de la instalatiile de ardere cu focar extern alimentate cu gaz natural: conform Ordinului 462/1993, “Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”, Anexa nr.2, punctul 4.1, pentru limitarea emisiilor de poluanti Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

60



pentru “instalatii de ardere” cu focare alimentate cu combustibil gaze naturale , sunt reglementate urmatoarele limite la emisie:

Noxa provenite din arderea combustibiluluiGaz natural

Valori limita de emisie conform Ord.462/93Anexa nr.2, punctul 4.1

(mg/Nmc)1. Pulberi din gaze de ardere 5*2. CO 100*3. NO2 350*4. SO2 35*

*Valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de 3%

b) Referitor la emisiile in aer de la instalatiile de cogenerare existente (motoare stationare cu ardere interna in 4 timpi): Pentru o comparare adecvata a valorilor ce s-au inregistrat la emisie cu valorile limita admise de legislatia in vigoare trebuie facuta o analiza care sa tina cont de faptul ca instalatiile de cogenerare sunt surse de combustie de tip motoare cu ardere interna.

In cazul acestor instalatii are loc o ardere interna sub presiune (motor in patru timpi), gazul de ardere evacuat de la motor putand fi considerat gaz de esapament, fata de situatia clasica de centrale termice - cazane cu focare cu ardere externa. Pentru motoarele stationare cu ardere interna, problemele sunt putin diferite, în masura în care arderea se face sub presiune cu flux termic volumetric mare.Temperaturile adiabatice de ardere devin în acest caz mult mai ridicate decât în cazul celorlalte echipamente termice, ceea ce implica producerea în mai mare masura NOx termic. Cantitatea de oxizi de azot generata în timpul arderilor depinde de conditiile în care are loc arderea.

In Ordinul 462/1993 -“Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”, nu se regasesc integral sursele de tipul instalatiilor de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna.

Orientativ sunt prezentate limitele pentru pentru subst.anorganice sub forma de gaze sau vapori provenite din alte procese.(Anexa 1)

Conform Ordinul 462/1993-“Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”,Anexa nr.1, punctul 6.1, pentru limitarea emisiilor de poluanti pentru substante anorganice sub forma de gaze sau vapori, sunt reglementate urmatoarele limite la emisie:

Nr. crt. Substanta anrganice sub forma de gaze sau vapori

Debit masic(g/h)

Concentratie emisieConform Ordinului

462/1993Anexa nr.1, punctul

6.1(mg/mc)

CLASA 41 Oxizi de azot (monoxid de azot si dioxid de azot) exprimati in

dioxid de azot≥5000 500

2 Oxizi de sulf (anhidrida sulfuroasa si anhidrida sulfurica) (exprimati in anhidrida sulfuroasa)

In tabelul urmator sunt prezentate rezumativ sursele de poluare stationare atmosferica, caracterizarea surselor si parametrii gazelor evacuate :


61


SURSE STATIONARE DE POLUARE A AERULUI, POLUANTI GENERATI SI EMISI(SITUATIA EXISTENTA CUMULAT CU SITUATIA PROPUSA)

Tabelul nr. 21 Denumire activitate,

proces,codul activitaii (SNAP)

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carcateristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuateDenumire Consum productie/ Timp

de lucru anual(ore/an)

Poluanti generati

Poluanti, coduri

dupa caz

Cantitati de

poluanti generati

(t/an)

DenumIre Inal-time

(m)

Diametrul interior al

virfului cosului

(m)

Viteza

(m/s)

Temp

(°C)

Debit volumetric / debit masic(mc/s ;

g/s)0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

- Producere energie termica si electrica- Combustie in motoare stationare


-Combustibil gaz metan : 5 buc x 935 Nmc/h-Putere termica nominala : 5 buc. X 3,682 MWt-Putere electrica nominala :5 buc. X 4,034 MWe

8030 -Gaze de ardere

CO 12,75 Cos dispersie

12 0,8 9.58 368 4,81/0,48

NOx 63,77 4,81/2,41





12 0,8 9.58 368 4,81/0,48

NOx 63,77 4,81/2,41





12 0,8 9.58 368 4,81/0,48

NOx 63,77 4,81/2,41





12 0,8 9.58 368 4,81/0,48

NOx 63,77 4,81/2,41





12 0,8 9.58 368 4,81/0,48

NOx 63,77 4,81/2,41

- Producere energie termica - Procese de combustie

Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 16400

-Combustibil gaz metan : 1322 Nmc/h-Putere termica nominala : 12,6 MWt



12 0.8 8.71 204 4,37/0,44

NOx 1,11 4,37/0,66



-Combustibil gaz metan : 1708 Nmc/h-Putere termica nominala : 16,4 MWt



12 1 7.20 189 5,65/0,57

NOx 1,86 5,65/0,85



-Combustibil gaz metan : 1854 Nmc/h-Putere termica nominala : 16.5 MWt



14 1 7.27 192 5,7/0,57

NOx 0,88 5,7/0,63


SURSE STATIONARE DE POLUARE AI AERULUI, POLUANTI GENERATI SI EMISI(situatia existenta cumulat cu situatia propusa)

Tabelul nr. 22

Sursa Cod surs

aDenumire sursa Noxa

Coordonate Cantitati de poluanti emisiSursa

punctualaCantitati anuale

estimate

Debit volumetric / debit masic

X y -t/an- (mc/s ; g/s)

SURS

E EX

ISTE

NTE

S1


CO1560 1450

12,75 4,81/0,48

NOX 63,774,81/2,41

S2


CO1550 1450

12,75 4,81/0,48

NOX 63,774,81/2,41

S3


CO1540 1450

12,75 4,81/0,48

NOX 63,774,81/2,41

S4


CO1530 1450

12,75 4,81/0,48

NOX 63,774,81/2,41

S5


CO1520 1450

12,75 4,81/0,48

NOX 63,774,81/2,41

S6


CO1572 1442

0,74 4,37/0,44NOX 1,11 4,37/0,66

S7


CO1568 1442

1,24 5,65/0,57NOX 1,86 5,65/0,85

SURSA PROPUS

AS8


CO1548 1432

0,80 5,7/0,57NOX 0,88 5,7/0,63

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

63



4.2.7. Prognozarea poluarii aerului

4.2.7.1 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI POLUANTILOR EVACUATI IN ATMOSFERA

Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. ”BEPCO” S.R.L., in raport cu situatia existenta si propusa, in zonele invecinate, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera.

Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart .

Utilizarea acestui model s-a facut din urmatoarele considerente:

- permite luarea in consideratie simultan a aportului mai multor surse la concentratia totala intr-un receptor;

- permite estimarea concentratiilor pe termen scurt si pe termen lung;- este aplicabil surselor continue punctiforme si de suprafata.

Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind:- concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse- distributia spatiala a cimpurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse

(prin acumularea aporturilor individuale)- evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare

Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele cosurilor de dispersie si a gurilor de evacuare.

Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, Nox, pentru diferite perioade de mediere.

Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an). Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard σy si σz ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

64



experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor.

Referitor la emisii au fost luate în consideraţie 8 coşuri de evacuare cu caracteristicile lor. Emisiile luate in calcul au fost prezentate in capitolul 4.2.6 .

Pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor s-a avut in vedere, timpul de functionare, debitele volumetrice de evacuare, caracteriticilor tehnice ale utilajelor, etc.

Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic al poluantului.

Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor.

Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate din tabelele anterioare unde sunt prezentate caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera.

Calculele de dispersie au fost facute si in conditiile defavorabile pentru mediul inconjurator, cum sunt: emisia simultana a tuturor surselor la nivelul de performanta setat, conditii meteo de calm atmosferic, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra la un moment dat.

Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte.

S-au introdus urmatoarele date pentru fiecare sursa in parte si anume:- coordonatele privind localizarea sursei, - rata de emisie calculata in functie de debitul, concentratia de calcul a noxei,

durata de emisie- temperatura medie a zonei - diametrul si inaltimea cosului de evacuare, - viteza- conditiile meteo


65



Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă.

Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.2 Km fata de sursele de emisie.

Vântul este mişcarea orizontală a aerului. Datorită acestui fapt el poate fi considerat ca cel mai impotant factor care contribuie la împrăştierea poluanţilor în atmosferă. Vântul nu este un curent stabil, viteza lui putând varia de la rafală până la alcalmie, alternativ, deoarece mişcarea maselor de aer şi direcţia în care se deplasează sunt foarte variate şi funcţie de foarte mulţi factori. Direcţia vântului reprezintă caracteristica principală a mişcării aerului în relaţia ei cu poluarea atmosferei, deoarece pe direcţia de mişcare se produce poluarea cea mai intensă, în timp ce în alte zone aerul poate să rămână curat. Elementele caracteristiice ale vantului sunt directia (in meteorologie se apreciaza in raport cu punctele cardinale si indica directia de unde bate viatul) si viteza (distanta parcursa de aerul in miscare in unitatea de timp si se exprima in m/s). Miscarile aerului sunt fluctuabile si pot sa-si modifice de la un moment la altul, atat directia, cat si viteza. Deplasarea aerului, in mod obisnuit, nu este laminara, ci apare ca rezultanta a unor miscari destul de dezordonate, care imprima un pronuntat caracter de turbulenta. Prin urmare, directia si viteza vantului nu sunt marimi constante, se pot schimba chiar in acelasi loc, de la un moment la altul.

Directiile predominante ale vanturilor se mentin aceleasi in toate lunile anului, modificindu-se numai marimea frecventei vantului.

Deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Această medie a fost numită roza vânturilor .

Emisiile de noxe se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie.

Vântul reprezintă deci procesul prin care are loc deplasarea poluanţilor şi crează fenomenul prin care aceştia se difuzează în bazinul aerian. Difuzarea este direct proporţională cu viteza vântului. Vântul uniform şi cu viteză mică menţine concentraţii ridicate de poluanţi în stratul de aer în care au ajuns. Cu cât vântul are o viteză mai mare, cu atât înălţimea la care ajung poluanţii emişi prin surse este mai mică. Vitezele mari ale vântului împing spre sol panele de gaze sau poluanţii sub formă de pulberi în suspensie din cauza rezistenţei de frecare mai mare pe care o întâmpină aerul din apropierea solului şi a vitezei mari de la înălţime.


66



Calmul atmosferic este cea mai nefavorabilă condiţie meteorologică pentru poluarea aerului, deoarece pe măsura producerii de poluanţi de către diferite surse, aceştia se acumulează în vecinătatea locului de eliminare şi concentraţia lor creşte progresiv.

Turbulenţa este un fenomen complex care rezultă din diferenţele de temperatură, mişcare şi frecare dintre straturile în mişcare, a unor porţiuni mici ale maselor de aer, care determină o continuă astare de agitaţie internă. Mişcarea turbulentă a aerului este aproape permanentă. Valorile coeficientului de turbulenta sunt mai mici iarna şi în orele reci ale zilei, iar cele mai ridicate se găsesc, vara în orele calde ale zilei.Turbulenţa este un factor care favorizează repede amestecurile şi de aceea difuzia impurităţilor în masa de aer turbulent se face mai repede. Din straturile şi din formaţiile care conţin cantităţi mai mari de poluanţi se produce un transport al acestora către regiunile lipsite sau mai sărace în poluanţi (odată cu transportul de aer, vapori de apă, etc.), transport care are loc după anumite legi fizice.

In cazul stratificarii stabile miscarile verticale ale aerului sunt franate, fapt care face ca difuzia pe verticala sa fie slaba. Daca insa poluantii sunt emisi la inaltime, ei nu vor afecta zonele apropiate de sursa, deoarece pana de poluanti va fi transportata, slab dispersata pe verticala, la distante mari si deci vor fi afectate zone departate de sursa. Pe masura ce se îndepărtează se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, în anumite zone sau regiuni ele cad pe pământ, sau se descompun realizându-se o aşa numită autopurificare a atmosferei.In cazul stratificarii instabile miscarile verticale ale aerului sunt favorizate, ceea ce conduce la o diluare buna a noxelor in atmosfera. Poluantii emisi in inaltime vor fi transportai rapid la sol, din cauza miscarilor verticale, obtinindu-se astfel valori mari ale concentratiei noxelor in apropierea sursei.In cazul stratificarii neutre, poluantii emisi la inaltime , vor atinge concentratii mai mari la sol mai aproape de sursa, dar cu o valoare mai mica decat in cazul unei stratificari termice stabile .

Referitor la datele meteo, deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Pentru obtinerea rozei vinturilor pentru zona analizata au fost introduse viteza medie (m\s) in functie de frecventa vintului pe directii. Datorită acestor criterii, poluanţii emişi de surse se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie. Referitor la dinamica atmosferei, si anume miscarea maselor de aer pe diferite directii, vinturile dominante bat predominant din directia NV.


67



Dupa datele statiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezinta in aceasta zona, in medie anuala, 47,9% din totalul observatiilor din cei 35 de ani.

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera

Modelarea dispersieie in aer a poluantilor proveniti de pe amplasamentul analizat pentru sursele existente cumulat cu sursa propusa, s-a facut pentru compusii relevanti: oxidul de carbon si oxizii de azot . (Pentru poluantul SO2, avand in vedere faptul ca gazul natural este considerat in general fara continut de sulf sau cu cantitati extrem de mici, debitele masice evacuate pot fi considerate irelevante (mult mai mici decat pragul de 20 Kg/h stabilit va fiind relevant in normele germane TA Larm). Prin urmare, nu s-a considerat necesara modelarea dispersiei pentru SO2)

Emisiile in aer ce vor proveni de la capacitatea termica propusa se vor cumula cu emisiile deja existente.

Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul S.C. »BEPCO »SRL- Punct de lucru CET Nord 1, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc.

In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special zonele de locuinte aflate la distanta cea mai mica de obiectiv.

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale. Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia Nord-Est (Cartierul Timis Triaj) si pe directia Sud-Vest (cartierul Craiter) la o distanta de cca.1 Km de amplasamentul analizat.

Hărţile de dispersie au fost întocmite în conditii în care sursele de poluare emit simultan si la nivel maxim de funcţionare.Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

68

Roza frecventei vantului, pe directiiSTATIA METEO GHIMBAV - MEDII MULTIANUALE



Au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:

Tabelul nr.23Nr.

Anexa Tip interval de mediere

Anexa nr.1 Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”BEPCO” , Punctul de lucru CET NORD 1.

Anexa nr.2 Concentratii medii orare de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”BEPCO” Punctul de lucru CET NORD 1.

Anexa nr.3 Concentratii medii zilnice de CO exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”BEPCO” Punctul de lucru CET NORD 1.

Anexa nr.4 Concentratii medii de scurta durata de CO exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”BEPCO” Punctul de lucru CET NORD 1.

Norme de calitate a aerului la imisie

In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”.

Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante.

Baza pentru fixarea nivelurilor pe care le considerăm acceptabile pentru concentraţiile în aer ale poluanţilor o constituie observaţiile privind aspectele adverse ale noxelor asupra omului. Evident există limite pentru puritatea aerului cum ar fi cele care garantează protecţia vegetaţiei sau ecosistemelor. Se poate observa din aceste date că valorile în sine ale concentraţiei nu spun totul; cu alte cuvinte, ele ar fi incomplete dacă nu s-ar specifica perioada de mediere a concentraţiei;

Se poate observa că expunerile la poluanţi sunt de două feluri: de scurtă durată şi de lungă durată.

Conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator, Anexa 3, « Determinarea cerintelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul inconjurator, intr-o anumita zona de aglomerare », sunt reglementate urmatoarele valori limita :


69



Valori-limită conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator :Tab.nr.24

Perioada de mediere Valoarea-limităDioxid de sulfo oră 350 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic24 de ore 125 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 3 ori într-un an calendaristicDioxid de azoto oră 200 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an calendaristicAn calendaristic 40 µg/m3

Monoxid de carbonValoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore2) 10 mg/m3

Conform STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”, sunt reglementate urmatoarele concentratii maxime admise:

Tabelul nr.25Nr. crt. NOXA CMA zilnica STAS 12574/87

[mg/mc]CMA momentan STAS 12574/87

[mg/mc]1. Pulberi în suspensie - 0,52. CO - 63 NOx 0.1 -

Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa sunt prezentate in tabelul nr.26 :


70



Tabelul nr. 26Po-luan

Concen-tratia

maxima calculata

Cmax*

g/mc

Valoarea-limita pentru

protectia sanatatiI umaneg/mc

Prag superior de

evaluare pentru

prot.sanatatii umaneg/mc

Tip interval de

mediere

Interpretarea rezultatelor / Conditii de simulare

0 1 2 3 4 5NOx 11

(Anexa nr.1)

40(Legea

104/2011)

32(Legea

104/2011)

Concentratii medii anuale

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie.Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia S-E, la cca.300 m sursele de emisie, in zona industriala invecinata.In zona cea mai apropiata de locuinte, respectiv in cartierul Timis Triaj si cartierul Craiter, valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 0,1 si 0,5 g/mc fata de valoarea limita admisa de 40g/mc. (1,5% din valoarea maxima admisa)Conditii de simulare meteo: Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona Brasov (din date statistice)Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energeticeProcent din valoarea limitei admise=27,5%

40(Anexa nr.2)

200 (Legea

104/2011)

100(Legea

104/2011)

Concentratii medii orare

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie.Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.250-400 m de sursele de emisie, in zona industriala invecinata . In zona cea mai apropiata de locuinte, respectiv in cartierul Craiter valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 1 si 15 g/mc fata de valoarea limita admisa de 200 g/mc.(7,5% din valoarea maxima admisa)

Conditii de simulare meteo: Directia vantului dinspre SSV, calm atmosferic. Calculele de dispersie au fost facute in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energetice, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Acest lucru trebuie privit ca o situatie relativ rara iar concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Aceste valori sunt de asteptat doar punctual. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte si oricum concentratiile calculate in aceasta situatie se afla sub limita valorilor admise la imisie.Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energeticeProcent din valoarea limitei admise=30%

CO 16(Anexa nr.4)

10000(Legea

104/2011)

7000(Legea

104/2011)

Concentratii medii zilnice

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie.Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia S-E, la cca.350 m sursele de emisie, in zona industriala invecinata.In zona cea mai apropiata de locuinte, respectiv in cartierul Timis Triaj si cartierul Craiter valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 0,2 si 0,5 g/mc fata de valoarea limita admisa de 10000g/mc.(0.005% din valoarea maxima admisa)Conditii de simulare meteo: Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona Brasov (din date statistice)Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energeticeProcent din valoarea limitei admise=0,16%

49(Anexa nr.3)

6000(STAS

12574/87)

- Concentratii medii de

scurta durata (30

minute)

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie.Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.250-400 m de sursele de emisie, in zona industriala invecinata . In zona cea mai apropiata de locuinte, respectiv in cartierul Craiter valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 0,1 si 7 g/mc fata de valoarea limita admisa de 6000 g/mc.(0,2% din valoarea maxima admisa)

Conditii de simulare meteo: Directia vantului dinspre SSV, calm atmosferic. Calculele de dispersie au fost facute in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energetice, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Acest lucru trebuie privit ca o situatie relativ rara iar concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Aceste valori sunt de asteptat doar punctual. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte si oricum concentratiile calculate in aceasta situatie se afla sub limita valorilor admise la imisie.Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor instalatiilor energeticeProcent din valoarea limitei admise=0,8%

Nota: - „*”valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor industriale existente si propuse pe platforma

BEPCO

Dispersia spatiala a imisiilor si impactul acestora asupra receptorilor sunt prezentate in Anexele 1-4, la capitolul 4.2.9Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

71



Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul BEPCO, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc privind afectarea populatiei din vecinatate .

Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, doar functionarea instalatiilor prevazute in Punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie conform Legii 104/2011 si/sau STAS 12574/87.

La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la instlatiile energetice apartinand S.C.”BEPCO”SRL se vor adaoga valorile poluarii de fond. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier, utilizarii combustibililor in activitatile din zonele invecinate sau altor activitati. Pentru verificare si validarea hartilor de dispersie se recomanda verificarea ratelor de emisie introduse in calculul de modelare matematica prin efectuarea unor masuratori la emisie pentru fiecare instalatie in parte.

Comparare intre concentratia maxima si valorile limitaTabelul nr. 27

Noxa* Distanta medie fata desursele de emisie

(m - sector)

Concentratia/ plaja de concentratii

(medie)(g/mc)

Limita admisa de protectie a

sanatatii umane(g/mc)

Valoare limita de protectie a vegetatiei(g/mc)

Observatii

NOx 0-250 0-11 40 30 Concentratii medii anuale(Legea 104/2011)250-500 11-1.1

500-1000 1.1-0,1

NOX 0-250 0-40 200 - Concentratii medii orare(Legea 104/2011)250-500 40-30

500-1000 30-15

CO 0-250 0-16 10000 - Concentratii medii zilnice(Legea 104/2011)250-500 16-1,8

500-1000 1,8-0.5

CO 0-250 0-49 6000 - CMA scurta durata (STAS 12574/87)

250-500 49-30

500-1000 10-3

Nota: - „*”valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor industriale existente si propuse din Punctul

de lucru CET Nord1 apartinand S.C.”BEPCO”SRLCalculele de dispersie au fost facute inclusiv in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Acest lucru trebuie privit ca o situatie relativ rara iar concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Aceste valori sunt de asteptat doar punctual. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte si oricum concentratiile calculate in aceasta situatie se afla sub limita valorilor admise la imisie.

4.2.8. Masuri de diminuare a impactului


72



4.2.8.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului

Procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire si control iar gazele de ardere sunt evacuate prin cosuri de dispersie dimensionat corespunzator.

4.2.8.2. Instalatii existente si propuse pentru controlul emisiilor

Instalatiile pentru controlul emisiilor au fost prezentate prezentate la capitolele anterioare si masurile de prevenire a poluarii aerului pentru situatia existenta si propusa sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:

Tab.nr.28Cod

sursaNr. crt. Denumirea

InstalatiiCaracteristici instalatii de depoluare, mod de dispersie, masuri

S1

SURSE EXISTENT


Catalizator /Cos de evacuare si dispersie, D=0.8 m, H=12mMonitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire a parametrilor de functionare.


Catalizator/Cos de evacuare si dispersie,D =0.8 m, H=12 mMonitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire a parametrilor de functionare.




Catalizator/Cos de evacuare si dispersie,D =0.8 m, H=12 mMonitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire parametrilor de functionare.



S6 Cazan de apa fierbinte tip BUDERUS LOGANO S825L 12600

Cos de evacuare si dispersie,D =1 m, H=12 m Monitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire a parametrilor de functionare.

S7 Cazan de apa fierbinte tip LBUDERUS LOGANO S825L 16400

Cos de evacuare si dispersie, D =0.8 m, H=12 m Monitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire a parametrilor de functionare.

S8

SURSEPROPUSE


Cos de evacuare si dispersie, D =1 m, H=15 mMonitorizarea periodica a emisiilorService periodicDispozitiv de siguranta, control si urmarire a parametrilor de functionare.

4.2.9. Harti si desene la capitolul aer

Hartile – diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului si a curbelor de izoconcentratie pentru poluantii relevanti emisi (NOx, CO) au fost analizate la capitolul 4.1.2.6 si prezentate in Anexele 1-4.


73



Concentratii m edii anuale de oxizi de azot exprim ate in g /m c,proven ite de la sursele d irijate existente si propuse de pe am plasam entul S .C ."BEPCO "SRL

Punct de lucru CET NO RD1

Anexa nr.1

Valoarea lim ita anua la de ox iz i de azot pentru protectia sanatatii um aneconform Legii 104/2011= 40 g /m c

Valo rile m odelate rep rez in ta contributia exclusiva a surselor d irija te ex istente si p ropuse provenite de pe am plasam entu l SC BEP CO SR L-Punctu l de lucru C ET N ord 1

C onditii m eteo:v iteza m edie a vantulu i in functie de freceventa pe d irectii -roza van tulu i in zona B rasov (d in date statis tice)


Amplasament S .C."BEP CO"SRL

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Distanta (m )

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Dis

tant

a (m

)


74



Concentratii m edii orare de oxizi de azot exprim ate in g /m c,provenite de la sursele d irijate existente s i propuse de pe am plasam entu l S .C ."BEPCO "SR L

Punct de lucru C ET N O RD1

Anexa n r.2

Valoarea lim ita orara de oxiz i de azot pentru protectia sanatatii um aneconform Legii 104/2011= 200 g /m c

Valorile m odela te reprez inta contribu tia exclus iva a surse lo r d irija te ex istente si propuse proven ite de pe am plasam entu l SC BEP C O SR L-Punctul de lucru C ET N ord 1

Conditii m eteo: d irectia vantu lui d inspre SSV, ca lm atm osferic-1,0 m /s

I magine d in 2009 - S ur sa Google E ar t h

Amplasament S .C ."BEP CO"SR L

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Distanta (m )

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Dis

tant

a (m

)


75



C oncentratii m edii ziln ice de C O exprim ate in g /m c,provenite de la sursele d irijate existente s i propuse de pe am plasam entul S .C ."BEPC O "SR L

Punct de lucru CET NO RD 1

Anexa nr.3

Valoarea lim ita ziln ica de CO conform Legii 104/2011= 10000 g/m c

Va lorile m odelate reprezin ta contributia exclusiva a surselor d irijate ex is tente si propuse p roven ite de pe am plasam entul SC BE PCO SR L-Punctul de lucru CE T N ord 1

Conditii m eteo: -v iteza m edie a vantu lu i in functie de freceventa pe d irectii -roza vantulu i in zona B rasov (d in date statis tice)

I magine din 2 009 - S ur sa Google Ear t h

Amplasament S .C ."BEP CO"SRL

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

D istanta (m )

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Dis

tant

a(m

)


76



Concentratii m edii de scurta durata de CO exprim ate in g/m c,provenite de la sursele d irija te exis tente si propuse de pe am plasam entul S .C ."BEPCO "SRL

Punct de lucru CET NO RD1

Anexa nr.4

CM A de scurta durata (30 m inute), conform STAS 12574/87= 6000 g/m c

Valorile m odela te reprezinta contributia exclusiva a surselor d irija te existente si propuse provenite de pe am plasam entul SC BE PC O SR L-Punctu l de lucru C ET N ord 1

Conditii m eteo: d irectia vantu lu i d inspre SS V, ca lm atm osferic-1,0 m /s


Amplasament S .C ."BEP CO"SRL

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Distanta (m )

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Dis

tant

a (m

)


77



4.3. SOLUL

4.3.1.Date generale

Terenul analizat se afla in incinta CET Brasov, intr-o zona puternic antropizata. Conform hartii pedologice a Municipiului Brasov amplasamentul se situeaza in zona de soluri brune (eubazice si mezobazice).Din punct de vedere litologic formatiunile intalnite pe aceasta terasa sunt de varsa cuaternara si se compun din pietris, bolovanis si nisip, iar la suprafata pe o grosime relativ redusa dintr-o patura de alterare a acestora, patura fiind constituita la randul ei dintr-un material coeziv-nisip-prafos. Stratele au grosimi variabile.

Terenul este relativ plat, cu o usoara inclinare spre nord.

4.3.2.Surse de poluare a solului

Sursele posibile de poluare a solului datorita procesului de productie, pot fi:- emisiile in atmosfera de substante nocive, care depasesc limitele admise si care

se pot depune pe sol, in urma dispersiei;- retelele de canalizare, in cazul in care nu sunt intretinute corespunzator;- infiltratiile in sol, in cazul degradarii suprafetelor betonate.- pierderile accidentale de carburanti sau uleiuri de uz industrial

Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior.Utilizarea gazului natural drept combustibil nu reprezinta sursa semnificativa de poluare pentru solActivitatea de productie propusa nu genereaza surse de poluare a solului si subsolului.Toate drumurile si platformele sunt betonate.Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori.

4.3.3. Prognozarea impactului

Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior.

Tinind cont de faptul ca:

- Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima

- Utilizarea gazului natural drept combustibil nu reprezinta sursa semnificativa de poluare pentru sol.

- In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor mxime inregistrate la imisie nu vor depasi valorile admise

- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori,

- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului,

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.


78



4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei- Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se

depoziteaza controlat direct intr-un depozit amenajat. - Prevenirea scurgerilor de ulei si carburanti. Daca va fi necesar vor fi imprastiate

materiale absorbante care vor fi apoi colectate separat si eliminate controlat.- La transportul materialelor se vor lua masuri de prevenirea imprastierii

materialeor pe caile de acces, acestea putind ajunge prin intermediul apelor pluviale in canalizarea societaii

- Retelele de canalizare vor fi intretinute corespunzator

B. In timpul functionariiPentru diminuarea impactului asupra mediului, in etapa avizata anterior au fost luate urmatoarele masuri:- Betonarea suprafetelor de lucru- In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor maxime

inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise la distante care depasesc perimetrul industrial al zonei in care se afla obiectivul analizat,

- Depozitele si halele de productie sunt prevazute cu base pentru colectarea scurgerilor accidentale de materiale.

Tinind cont de masurile prevazute prin proiect se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.

4.4. Geologia subsolului

Terenul analizat se afla in incinta CET Brasov, intr-o zona puternic antropizata. Conform hartii pedologice a Municipiului Brasov amplasamentul se situeaza in zona de soluri brune (eubazice si mezobazice).Din punct de vedere litologic formatiunile intalnite pe aceasta terasa sunt de varsa cuaternara si se compun din pietris, bolovanis si nisip, iar la suprafata pe o grosime relativ redusa dintr-o patura de alterare a acestora, patura fiind constituita la randul ei dintr-un material coeziv-nisip-prafos. Stratele au grosimi variabile.

Studiul geotehnic elaborat în anul 1985 prezintă următoarea stratificaţie a terenului:- strat de pământ vegetal cu grosimea între 0,30 ÷ 0,40 m, iar local, in

zona joasă langă parâul Timiş se întalnesc umpluturi de 1,00 ÷ 3,00 m grosime;

- strat de argilă prăfoasă sau praf argilos-nisipos, plastic vârtos-consistent cu grosime frecventă de 1,00 ÷ 2,00 m.

- un depozit de pietriş cu bolovaniş de râu cu nisip galben (prafos-argilos în unele orizonturi) având grosimea de peste 100 m; local în pietriş se află intercalaţii argiloase nisipoase cu grosimi curente de 0,20 ÷ 1,20 m.


Caracteristicile geomecanice ale terenului:- Stratele argilo-prăfoase din suprafaţă


79



- Granulozitate:Argilă 20-35%, Praf 25-45%, Nisip 25-35%,Pietriş 0-10%- Indice de consistenţă Ic = 0,7-0,8- Greutatea volumetrică γ = 1,8-1,9 tf/m3

- Strate de pietriş - bolovăniş de râu cu nisip- Granulozitate:Pietriş - bolovăniş 60-80%, Nisip 10-30%, Liant (praf-

argilă) 0-10%- Strate argiloase-prăfoase intercalate în pietriş

- Granulozitate:Argilă 20-40%, Praf 30-50%,Nisip 30-50%- Indice de consistenţă Ic = 0,8-1,0- Greutatea volumetrică γ = 1,9-2,05 tf/m3

4.4.2. Impactul prognozat

Activitatea viitoare nu va afecta subsolul. Prin betonarea incintei, solul si subsolul sunt protejate de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului.

4.4.3. Consideratii hidrogeologice

Din punct de vedere hidrologic, terenul este amplasat in bazinul hidrografic Olt. Obiectivul analizat este situat pe malul drept al paraului Timis, cod cadastral VII.1.50.6.3.



80



4.5. Biodiversitatea

Zona analizata este zona industriala, puternic antropizata. Singurele zone verzi din vecinatet sunt copacii de pe platforma CET Brasov si din vecinatatea drumului.

Nu va fi afectata flora si fauna din vecinatatea obiectivului, Zona de interes nu influenteaza ariile protejate, acestea fiind amplasate la o distanta considerabila, respectiv:

- 6 Km nord fata de ROSCI 0055”Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman”- 7-8 Km sud fata de ROSCI 0195”Piatra Mare” si ROSCI 0207”Postavarul”- 3 Km sud-vest fata de ROSCI 0120”Muntele Tampa”- 6 km vest fata de „Rezervatia naturala Stejarisul Mare”

Din analiza situaţiei existente reies următoarele:

- Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu din punct de vedere al biodiversitatii şi nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0120- “M.Tampa” ce este situat în partea de sud-vest a amplasamentului la o distanţă de cca. 3 Km.

- Fata de limita sitului Natura 2000-ROSCI0120-m.Tampa, situat la cca. 3 Km de amplasamentul analizat, concentratiile de poluanti modelate matematic ce pot proveni din activitatea Punctului de lucru analizat sunt nesemnificative, si prin urmare, acesta nu poate fi influentate de activitatea industriala analizata.

Cladirea propusa va fi amplasata in imediata vecinatate celor doua cladiri existente si autorizate in locatia CET Nord1 (prima, in care se afla amplasate 5 instalatii de cogenerare energie electrica si termica si a doua, in care sunt amplasate doua cazane termice), pe un teren aflat in proprietatea S.C.”BEPCO”SRL.

Terenul este amenjat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor si camioanelor de pe latura estica. Terenul ramas neconstruit va fi amenajat cu vegetatie.

S teren C.F. = 4941.21 m2

S teren TOPO = 4941 m2

S construit existent = 1716.4 m2S util total = 1665.3 m2

POT existent = 34.7%CUT existent = 0.35S construit CAF propus = 142.3 m2

S util CAF propus = 137.4 m2

S construit total propus = 1858.7 m2

S util total propus = 1797.5 m2POT propus = 37.6%CUT propus = 0.38


81



4.6. PeisajulProiectul de modernizare si exploatarea se vor desfasura pe amplasamentul situat la limita CET Brasov.

Zona analizata este zona industriala, puternic antropizata. Singurele zone verzi din vecinatet sunt copacii de pe platforma CET Brasov si din vecinatatea drumului.


Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Amplasamentul se inscrie in zona centrala a unitatii morfostructurale cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Brasovului.Relieful are aspect de cimpie .

Intregul teren apartinand Punctului de lucru este imprejmuit cu gard. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba.

Zonele locuite si obiectivele de interes public din zona nu vor fi afectate de functionarea investitiei, intrucat acestea se afla la cca.750-1000 m distanta.

4.6.1.Impactul prognozat

Nu se intrevad modificari fata de etapa autorizata anterior.

4.6.2. Masuri de diminuare a impactului-

Nu se prevad modificari fata de situatia existenta si avizata anterior.


82



4.7. Mediul social si economic si masuri de diminuare a impactului

Extinderea capacitatii de productie propusa pe acelasi amplasament are drept scop completarea necesarului de energie termica pentru populatie.

Propunerile de dezvoltare se inscriu in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov.

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri privind reabilitarea CET Nord.


Punctul de lucru este situat in zona de interferenta intre intravilanul municipiului Brasov si teritoriul administrativ al municipiului Sacele, conform PUG Sacele nr.36060/2000 aprobat cu HCl nr.23/22.02.2001, respectiv HCl al municipiului Sacele nr.16/21.02.2011 privind prelungirea termenului de valabilitate a Planului Urbanistic General si a Regulamentului General de Urbanism.


Locatiile vor fi prevazute cu sisteme de detectie si semnalizare incendiu (SDSI) care corespunde standardelor nationale si international. In acest sens, in noua camera de comanda aferenta cazanului de apa fierbinte se va monta o centrala de detectie si semnalizare (CDS) cu 2 bucle, adresabile, care va asigura supravegherea zonelor cu pericol de incendiu aferente noilor obiective/instalatii.

Tinind cont de masurile prevazute prin proiect, si de amplasarea investitiei intr-o zona industriala la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, investitia nu afecteaza asezarea umana din punct de vedere arhitectural si peisagistic, inscriindu-se in planul urbanistic zonal.

S.C. BEPCO S.R.L. isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente.

Respectarea normativelor in vigoare pentru fiecare dintre factorii de mediu va conduce obligatoriu la protejarea florei si faunei din zona si reprezinta un indicator important pentru starea de sanatate umana.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate.

In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si a exploatarii instalatiilor in conditii corespunzatoater nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic al Brasovului.


83



CAPITOLUL 5Analiza alternativelor

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, pe baza utilizarii unor criterii de evaluare privind efectele tehnico-economice si de impact asupra mediului.

a) Alternativa “0” – varianta nerealizării proiectului propus a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului.

Principala forma de impact asociate adoptării alternativei „zero” (alternativa neimplementarii proiectului) din punct de vedere a mediului social si economic este nesatisfacerea cu energie termica a zonei de nord a Municipiului Brasov avand in vedere lipsa aportului de caldura din sursa CET Brasov SA.

Noul echipament ce se va instalata in zona de nord a Brasovului vor rezolva o problema de interes major si anume; alimentarea cu energie termica si apa calda menajera in zona.

b) Alternative privind procesele tehnologice.

Pentru situatia propusa: s-a tinut cont de satisfacerea necesarului de energie termica si apa calda a zonei de nord a municipiului Brasov, avand in vedere sistarea activitatii societatii CET Brasov .

Pentru situatia existenta : Arderea gazelor naturale in ciclu combinat este metoda aleasa pentru generarea energiei. Acesta metoda de productie este mai eficienta decat utilizarea altor combustibili, precum carbunii si petrolul si are un aport mai redus de gaze cu efect de sera in atmosfera. Cogenerarea, ca solutie de producere combinata si simultana a energeiei electrice si termice, prin avantajele energetice, economice si ecologice pe care le prezinta, se incadreaza in categoria tehnologiilor “curate” de producere a energiei.Arderea gazelor naturale in ciclu combinat este metoda aleasa pentru generarea eficienta a energiei. Acesta metoda de productie este mai eficienta decat utilizarea altor combustibili, precum carbunii si petrolul si are un aport mai redus de gaze cu efect de sera in atmosfera.

Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic. Semnificaţia impactului a fost determinată in baza evaluarii efectuate prin modelare matematica pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa. Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai defavorabile şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare a utilajelor şi conditii meteorologice defavorabile pentru dispersia poluantilor.


84



CAPITOLUL 6 Monitorizarea

Pentru societate, din punct de vedere al protectiei mediului, va fi elaborata o structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie.

Ocrotirea mediului inconjurator se va rezolva de catre o formatie separata a intreprinderii care va elabora:

- regulamente interne ale intreprinderii- regulamente de functionare- directive pentru controlul periodic- regulamente interne si prevederi pentru cazuri de avarii, etc.

Factorii de mediu vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare. Emisiile de noxe in atmosfera vor fi monitorizate cu aparatura corespunzatoare. Va fi tinuta o evidenta stricta si conform legii, a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase.

6.1 Propuneri privind monitorizarea factorilor de mediu si valori limita :

Monitorizarea emisiilor pentru factorul de mediu aer va consta in urmarirea concentratiilor de poluanti din gazele arse emise la cosurile de dispersie a instalatiilor termice iar pentru factorul de mediu apa, urmarirea calitatii apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare existenta in zona.

- Referitor la factorul de mediu aer, vor fi facute periodic masuratori pentru gazele de ardere (CO, NOx, SO2, O2), evacuate la emisia de la cosurile de dispersie aferente instalatiilor termice, printr-un laborator de mediu acreditat.

- Referitor la factorul de mediu apa, monitorizarea se va face conform cerintelor din actele de reglementare detinute pentru factorul de mediu apa printr-un laborator de analize acreditat. (Se recomanda monitorizarea pentru apele uzate tehnologice, monitorizarea urmatorilor indicatori: suspensii, reziduu filtrabil la 105°C, pH, extractibile cu eter si petrol si/sau produse petroliere).

6.1.1 Limite de emisie

6.1.1.1 Limite de emisie in atmosfera:

Ordinul 462/1993 limiteaza emisiile dirijate in atmosfera atit in cazul proceselor tehnologice cit si in cazul instalatiilor de ardere prin valorile limita de emisie- VLE-care depind de toxicitatea poluantului si de debitul masic orar evacuat. Ordinul MAPPM nr.756/1997 introduce notiunile de : Prag de Alerta-PA-care reprezeinta 70% din VLE si Prag de Interventie-PI-care este egal cu VLE din Ordinul 462/1993.

Pentru o comparabilitate adecvata a valorilor ce se vor inregistra la emisie cu valorile limita admise de legislatia in vigoare trebuie facuta o analiza care sa tina cont de tipul instalatiilor de ardere.


85



Pe amplasamentul Punctului de lucru CET Nord 2, avem 2 tipuri de instalatii de ardere, ambele alimentate cu combustibil gaz natural, astfel:

c) In situatia propusa avem o instalatie de ardere cu focar extern (cazanul termic CAF3)

d) In situatia existenta avem 5 instalatii de cogenerare cu motoare cu gaz cu ardere interna, fara focar si 2 instalatii de ardere cu focar extern (cazanele termice CAF1 si CAF2). (“Motor cu gaz” înseamnă un motor cu ardere internă care funcţionează conform ciclului Otto si utilizează pentru arderea combustibilului aprinderea cu scânteie).

a) Referitor la emisiile in aer de la instalatiile de ardere cu focar extern alimentate cu gaz natural: conform Ordinului 462/1993, “Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”, Anexa nr.2, punctul 4.1, pentru limitarea emisiilor de poluanti pentru “instalatii de ardere” cu focare alimentate cu combustibil gaze naturale , sunt reglementate urmatoarele limite la emisie:

Tab.nr.29Noxa provenite din arderea combustibilului

Gaz naturalValori limita de emisie conform Ord.462/93

Anexa nr.2, punctul 4.1(mg/Nmc)

1. Pulberi din gaze de ardere 5*2. CO 100*3. NO2 350*4. SO2 35*

*Valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de 3%

b) Referitor la emisiile in aer de la instalatiile de cogenerare existente (motoare stationare cu ardere interna in 4 timpi): Pentru o comparare adecvata a valorilor ce s-au inregistrat la emisie cu valorile limita admise de legislatia in vigoare trebuie facuta o analiza care sa tina cont de faptul ca instalatiile de cogenerare sunt surse de combustie de tip motoare cu ardere interna.

In cazul acestor instalatii are loc o ardere interna sub presiune (motor in patru timpi), gazul de ardere evacuat de la motor putand fi considerat gaz de esapament, fata de situatia clasica de centrale termice - cazane cu focare cu ardere externa. Pentru motoarele stationare cu ardere interna, problemele sunt putin diferite, în masura în care arderea se face sub presiune cu flux termic volumetric mare.Temperaturile adiabatice de ardere devin în acest caz mult mai ridicate decât în cazul celorlalte echipamente termice, ceea ce implica producerea în mai mare masura NOx termic. Cantitatea de oxizi de azot generata în timpul arderilor depinde de conditiile în care are loc arderea.

In Ordinul 462/1993 -“Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”, nu se regasesc integral sursele de tipul instalatiilor de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna, fara focar..

Orientativ sunt prezentate limitele pentru pentru subst.anorganice sub forma de gaze sau vapori provenite din alte procese.(Anexa 1)

Conform Ordinul 462/1993-“Conditii tehnice privind protectia atmosferei”,“Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera, produsi de surse stationare”,Anexa nr.1, punctul 6.1, pentru limitarea emisiilor de poluanti


86



pentru substante anorganice sub forma de gaze sau vapori, sunt reglementate urmatoarele limite la emisie:

Tab.nr.30

Nr. crt. Substanta anrganice sub forma de gaze sau vaporiDebit masic(g/h)

Concentratie emisieConform Ordinului 462/1993

Anexa nr.1, punctul 6.1(mg/mc)

CLASA 41 Oxizi de azot (monoxid de azot si dioxid de azot) exprimati in dioxid de azot ≥5000 5002 Oxizi de sulf (anhidrida sulfuroasa si anhidrida sulfurica) (exprimati in anhidrida

sulfuroasa)

6.1.1.2 Limitele de emisie in apa sunt reglementate prin:Autorizatia de Gospodarire a Apelor, NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 din cadrul HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005.

6.1.1.3 Limitele de emisie ale nivelului de zgomot sunt reglementate prin STAS 10008/97.

6.1.1.4 Referitor la imisii de noxe in aerul atmosferic: În conformitate cu legislaţia de mediu din România, monitorizarea imisiilor intră în responsabilitatea autorităţilor competente, ca de exemplu: APM, Garda de Mediu, DSP după caz. Punctele de monitorizare precum şi frecvenţa determinărilor la imisii vor fi stabilite de către aceste autorităţi. Limitele la imisie sunt reglementate prin Legea 104/2011.


87



CAPITOLUL7 Situatii de risc

Este elaborata o structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie aparte. Ocrotirea mediului inconjurator se va rezolva de catre o formatie separata a intreprinderii care vor elabora:

- regulamente interne ale intreprinderii- regulamente de functionare- directive pentru controlul continuu si periodic- regulamente interne si prevederi pentru cazuri de avarii, etc.

Factorii de mediu (aer, apa, sol) vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare.

Va fi tinuta o evidenta stricta, conform legii a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase.

Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului au fost prevazute cu sisteme si echipamente ce garanteaza eliminarea oricarui pericol generat prin exploatarea (functionarea) lor astfel:

- Materialele si deseurile periculoase sunt depozitate in incaperi special amenajate inchise Pardoseala depozitelor este din materiale speciale, rezistente la actiunea substantelor toxice si periculoase. De asemenea in depozite sunt prevazute base de retinere a scurgerilor accidentale.

- Realizarea de spatii verzi pentru imbunatatirea fondului peisagistic- Prevenirea si stingerea incendiilor se realizeaza cu instalatii interioare automate

de avertizare si stingere si instalatii exterioare, manevrate de personal instruit, ceea ce realizeaza o protectie buna in cazul unor incidente. Locatiile vor fi prevazute cu sisteme de detectie si semnalizare incendiu (SDSI) care corespunde standardelor nationale si international. In acest sens, in noua camera de comanda aferenta cazanului de apa fierbinte se va monta o centrala de detectie si semnalizare (CDS) cu 2 bucle, adresabile, care va asigura supravegherea zonelor cu pericol de incendiu aferente noilor obiective/instalatii.

- Periodic se vor efectua masuratori de noxe la emisie si imisie conform Planului de monitorizare stabilit de autoritatile de mediu

Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala

Prin masurile luate inca din faza de proiectare, executie si apoi in perioada de functionare se poate aprecia ca impactul ce se va produce asupra mediului inconjurator se va incadra in limitele admise de legislatia in vigoare.Sistemul de management al securitatii are rolul de a implementa in practica conceptul de siguranta a amplasamentului, pentru preintampinarea producerii evenimentelor nedorite si accidentelor.

Pericolele potentiale pot fi:- Naturale.- De incendiu.- Tehnologice.

7.2. SITUATIA PE AMPLASAMENTUL STUDIAT Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

88



7.2.1 Pericole naturale:Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii;Elementele constructive au fost proiectate tinand seama de cerintele legislative privind gradul de seismicitate a zonei;Terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari; Pentru protectia impotriva loviturilor de trasnet este prevazuta o instalatie de captare racordata la priza de pamint.

7.2.2 Pericolul de incendiuIncendiul poate apare in interiorul constructiei datorita trasnetului, instalatii electrice defecte, instalatii de ardere defecte sau in exteriorul cladirii halei, de la instalatiile invecinate.Pentru pericolul de incendiu va exista un plan de interventie in caz de incendiu .Planul cuprinde masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii, modalitatea alarmarii fortelor pentru interventie, conceptia de actiune pentru stingerea incendiilor survenite .

Masuri prevazute: - Siguranta si securitatea incintei va fi asigurata prin protectia antiex a retelei

electrice si utilizarea corespunzatoare a substantelor inflamabile .- Respectarea regulamentului de exploatare.- Instruirea personsalului.- Halele de productie vor fi prevazute cu senzori şi trape de fum, sisteme automate

de stingere si spinklere ca protectie impotriva incendiilor.- Locatiile vor fi prevazute cu sisteme de detectie si semnalizare incendiu (SDSI)

care corespunde standardelor nationale si international. In acest sens, in noua camera de comanda aferenta cazanului de apa fierbinte se va monta o centrala de detectie si semnalizare (CDS) cu 2 bucle, adresabile, care va asigura supravegherea zonelor cu pericol de incendiu aferente noilor obiective/instalatii.

7.2.3 Pericole tehnologice

In cazul proiectului analizat au fost identificate urmatoarele riscuri tehnologice:- Pericol de incendiu si explozie (ex.datorita unor scapari de gaze)- Riscuri de poluare datorita unor defectiuni la sistemele de evacuare gaze

si/sau de racire- Riscul accidentelor de munca.- Depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate cu risc de contaminare a

solului si apelor.

Masuri prevazute:

- Probele instalatiilor se vor face conform “Programului de verificari” si se vor prezenta inregistrarile rezultatelor probelor prevazute

- Pe parcursul executiei si un exploatarea ulterioara se vor respecta prevederile din normativele de specialitate in vigoare

- Intreaga instalatie este supravegheata de la unitatea centrala de comanda si control.

- Factorii de mediu vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare.

- Rezervoarele, pompele au cuve de retentie, pentru recuperarea acestora in proces.


89



- Cuvele de retentie nu sunt racordate la reteaua de canalizare a platformei.- Va fi tinuta o evidenta stricta, conform legii a gestiunii deseurilor si

substantelor periculoase.- Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului au fost prevazute cu

sisteme si echipamente ce garanteaza eliminarea oricarui pericol generat prin exploatarea (functionarea). Ele vor fi verificate periodic.

Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala.

Prin masurile luate inca din faza de proiectare, executie si apoi in perioada de functionare se poate aprecia ca impactul ce se va produce asupra mediului inconjurator se va incadra in limitele admise de legislatia in vigoare.Managementul planificat va stabili si comunica angajatilor importanta politicii de siguranta.Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta vor lua in considerare incidentele ce pot avea loc in orice conditii .

CAPITOLUL 8 Descrierea dificultatilor

La elaborarea studiului de impact asupra mediului nu au existat dificultati in ceea ce priveste documentarea tehnica, proiectantul punand la dispozitia elaboratorului datele solicitate. Dificultatile intampinate se refera la lipsa unei legislatii clare privind limitarea emisiilor provenite din anumite activitati .


90



CAPITOLUL 9REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 DESCRIEREA ACTIVITATII

Societatea isi propune sa extinda capacitatea de producere a energiei termice in punctul de lucru CET Nord1, prin montarea intr-o cladire noua a unei centrale termice ce functioneaza pe baza de combustibil gazos (gaze naturale).Investitia consta in amplasarea, pe terenul aflat in proprietatea S.C.BEPCO S.R.L., a unei centrale de apa calda tip VIESSMANN, avand o putere termica nominala de 16,5 MW. Centrala termica si instalatiile anexe, vor fi amplasate intr-o cladire noua, in suprafata de 160 mp.

In prezent, conform planului de situatie anexat, in locatia CET Nord1 functioneaza, conform Autorizatiei de mediu nr.225/30.11.2010, pe un teren in suparafata de 4941,21 mp, 5 instalatii de cogenerare CHP cu motoare stationare cu ardere interna in patru timpi si 2 cazane de apa calda. Acestea sunt amplasata in doua cladiri denumite “Sala Generatoarelor”, in suprafata de 1764 mp, in care sunt amplasarte cele 5 instalatii de cogenerare si “Sala cazanelor”, in suprafata de 200 mp, in care sunt amplasate cele doua cazane de apa calda

Amplasament:

Cladirea propusa va fi amplasata in imediata vecinatate celor doua cladiri existente si autorizate in locatia CET Nord1 (prima, in care se afla amplasate 5 instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna si a doua, in care sunt amplasate doua centrale termice).


Flux tehnologic si dotari :Se are in vedere extinderea activitatii de producere a energiei termice prin amplasarea intr-o hala noua ce se va construi in Punctul de lucru „CET-NORD 1”, a unei noi centrale termice, si anume:

Nr. crt.

Denumirea Putere termica nominala

Consum gaz metanInstalatii

MW Nmc/h

1 Centrala de apa calda tip VIESSMANN Vitomax 200 Tip M64A 16,5 1854

Cazanul de apa calda, transfera direct energia termica rezultata din arderea combustibilului, apei, rezultand agentului termic primar de termoficare-apa fierbinte. Agregatul de ardere cuprinde un complex de instalaţii care transformă energia Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

91



chimică a combustibilului în energie termică. Acesta proceseaza următoarele fluxuri de energie şi masă:

- Combustibilul. Se utilizează drept combustibili gaze naturale. Acest flux depinde de puterea calorifica a gazului natural si puterea termică a instalaţiei de ardere .

- Aerul necesar arderii. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalat cazanul termic.

- Gazele de ardere. În focar are loc procesul de ardere între aerul de combustie şi combustibili, iar gazele de ardere formate cedează căldură fluidului de lucru – apa, reducîndu-şi temperatura până la temperatura de evacuare din cazan.

- Procesul de generare a apei calde (agentul termic primar) se relizeaza prin recuperare caldurii produse ; in cazanul de apa calda, caldura cu care este incalzit agentului termic secundar, din circuitul de termoficare al orasului.


- Activitati si operatii: de transport, mentenanta, informatica, comerciale.

Profilul si capacitate de productie:

Situatia propusa:Societatea isi propune sa extinda capacitatea de producere a energiei termice in punctul de lucru CET Nord1, prin montarea intr-o cladire noua a unei centrale termice ce functioneaza pe baza de combustibili gazosi (gaze naturale), respectiv un cazan de apa calda performant, denumita CAF3. - Profilul productiei in situatia propusa : Producere de energie termica cu ajutorul

unei centrale termice pentru producerea apei calde (CAF3) - Capacitatile de productie propusa- centrala termica (CAF 3):

- Debit de caldura (flux termic) - 14 Gcal/h .- Putere termica nominala - 16,5 MWt

Situatia existenta: In locatia Nord1 sunt deja in functiune alte doua centrale termice (CAF1 si CAF2) si cinci instalatii de cogenerare cu motoare stationare cu ardere interna.- Profilul de activitate existent - producere de energie electrica in regim de

cogenerare si/sau termica. - Capacitate de productie existenta :

- Putere termica nominala - 47,5 MWt - Putere electrica nominala - 20,7MWe.


92



Materii prime, materiale auxiliare, mod de depozitare:

Prin realizarea noii capacitati de producere a energiei termice, fata de situatia existenta, deja autorizata, va creste corespunzator consumul de materii prime si utilitati. Nu se modifica tipul materiilor prime si a materialelor auxiliare utilizate, modificarile fiind numai de ordin cantitativ.

Materia prima necesara dupa punerea in fiunctiune a centralei termice CAF3 o reprezinta gazul natural, livrat prin conducte din reteaua de distributie existenta in zona.

9.2 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului

In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea industriala existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect.

Pentru determinarea nivelului de poluare a atmosferei, la emisie, au fost facute calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili.

Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, in raport cu situatia existenta si propusa, s-a folosit un program de modelare matematica pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata. Calculele de dispersie au fost facute inclusiv in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor instalatiilor, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator sau STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”.

Referitor la nivelul de zgomot, au fost identificate sursele de zgomot care pot avea o influenta asupra mediului. Pentru prognozarea nivelului de zgomot la imisie evaluarea s-a facut cumulat cu activitatea existenta, prin calcule ale indicatorilor de zgomot.

9.3 Impactul asupra mediului

9.3.1 Aspecte de impact asupra factorului de mediu aer:

Calitatea aerului in zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente (5 instalatii de cogenerare energie termica si electrica cu motoare cu ardere interna si 2 centrale termice pentru apa calda, CAF1 si CAF2) si de sursa stationara propusa (centrala termica CAF3).

Emisiile de noxe care vor rezulta suplimentar fata de situatia existenta sunt cele provenite de la centrala termica Vissmann-Vitomax 200 de 14 Gcal/h (CAF3 ) cu focar cu ardere externa, alimentata cu combustibil gaz natural. Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

93



Emisiile rezultate din procesul de ardere sunt emisii dirijate, evacuarea poluantilor facandu-se prin cosuri de dispersie, cate unul pentru fiecare sursa.

Natura poluantilor: gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi) rezultate din procesul de combustie a gazului natural.

Cele mai importante emisii in aer provenite de la arderea gazului natural sunt NOx si CO. Celelalte substante precum SO2, pulberile (PM10), compusii organici volatili fara metan (NMVOC) sunt emise in cantitati extrem de mici.

In situatia propusa, evacuarea gazelor arse din instalatiile de ardere a gazului metan la cazanul termic CAF3, se face printr-un cos de evacuare dimensionat corespunzator, astfel incat sa asigure o buna dispersie a poluantilor, existind o compatibilitate intre caracteriticile efluentilor, caracteristicile zonei, respectiv inaltimea celor mai mari obstacole determinante din zona. Conform fisei tehnice aferente cazanului Vitomax 200, pentru acest tip de instalatii sunt precizate valori ale emisiilor de NOx sub 110 mg/Nmc.

In situatia existenta, evacuarea gazelor de ardere provenite de la cele doua cazane termice (Cazanele CAF1 si CAF2) si de la cele 5 instalatii de cogenerare (motoare stationare cu ardere interna M1,M2, M3, M4, M5) se face prin cosuri de dispersie, cate unul pentru fiecare instalatie termica.

Referitor la motoarele pe gaz cu ardere interna:- Pentru reducerea emisiilor de CO, motoarele sunt prevazute cu catalizator de

oxidare montat la sistemul de gaze de esapament. - Motorul este echipat cu cel mai avansat sistem de combustie Leanox.

Regulatoarele Leanox, cu care sunt dotate instalatiile de cogenerare, pentru a reduce emisiile de gaze evacuate, utilizeaza concordanta directa care exista intre emisiile de NOX si coeficientul de exces de aer (acesta din urma fiind la randul lui in dependenta liniara de marimile putere, presiunea de admisie si temperatura de amestec).

Tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control si executie si conform calculelor de evaluare efectuate anterior, se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie si imisie vor fi sub limitele admise.

In urma evaluarii nivelului de poluare a atmosferei la imisie se pot mentiona urmatoarele:

Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, doar functionarea instalatiilor prevazute in Punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie conform Legii 104/2011 si/sau STAS 12574/87.

9.3.2 Aspecte de mediu privind factorul de mediu apa:

Prin proiectul existent si propus au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare :Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

94



- Suprafetele de depozitare si caile de acces sunt betonate sau asfaltate in totalitate

- Apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare, cu descarcare intr-un bazin de stocare, cu Vu = 6 mc. Vidanjarea apelor uzate menajere se realizeaza de SC Compania Apa SA Brasov, pe baza de contract incheiat intre parti nr. 2/2011

- Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea si de la purja cazanelor de apa fierbinte, a cosurilor acestor, prin intermediul unei instalatii mobile compuse din rezervor tampon din polietilena PE, cu V= 1 mc si o pompa de recirculare cu Q = 1 mc/h. Aceste ape sunt transportate si tratate in instalatia de neutralizare apartinand SC CET SA Brasov, conform contract incheiat intre parti.

- Apele pluviale conventional curate de pe acoperisul halelor sunt preluate prin jgheaburi, burlane, guri de scurgere si descarcate impreuna cu apele pluviale de pe aleile carosabile in reteaua de colectare ape pluviale, trecute printr-un separator de nisip si hidrocarburi petroliere existent si deversate in reteaua de canalizare pluviala, apartinand SC CET SA Brasov, cu descarcare in paraul Timis.

- Deseurile vor fi lichidate prin agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, transport, depozitare temporara, valorificare si eliminare a deseurilor cu care se vor incheia contracte ferme. Stocarea provizorie a deseurilor generate in cadrul activitatii de productie se va face in containere metalice sau bene metalice depozitate in spatii special amenajate.

- Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in canalizarea pluviala existenta in zona, conform freceventei de monitorizare impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor.

Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului inca din etapa avizata anterior, factorul de mediu apa nu va fi afectat.

9.3.3 Aspecte de mediu privind factorul de mediu sol:

Tinind cont de faptul ca:

- Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima

- Utilizarea gazului natural drept combustibil nu reprezinta sursa semnificativa de poluare pentru sol.

- In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor mxime inregistrate la imisie nu vor depasi valorile admise

- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori,

- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului,

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul

9.3.4 Aspecte de mediu privind nivelul de zgomot:Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

95



Pentru asigurarea protectiei fonice, respectiv respectarea normelor de zgomot prescrise de STAS 10009-1988, sunt prevazute prin proiect urmatoarele masuri:

- Pentru asigurarea protectiei fonice, “Sala Cazan”, (incaperea in care se va amplasa cazanul termic pentru apa fierbinte de 14 Gcal) sunt prevazute geamuri si usi termopan, panouri tip sandwich pentru pereti.

- Cazanul de apa calda este prevazut cu amortizor de zgomot pentru gaze arse.

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zona de transporturi si utilizari industriale. Cea mai apropiata zone de locuire se situeaza pe directia Nord-Est (Cartierul Timis Triaj) si pe directia Sud-Vest (cartierul Craiter) la o distanta de cca.1000 m de amplasamentul analizat.

Fata de situatia existenta si avizata anterior, nu se intrevad modificari semnificative ale emisiilor de zgomot.

Tinind cont de masurile prevazute prin proiect si de faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona industriala, la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, se apreciaza ca zgomotul produs datorita activitatii obiectivului analizat nu va afecta zonele locuite.

9.3.5 Masuri luate pentru gestiunea deseurilor:

Deseurile rezultate din procesul de productie se colecteaza separat si se elimina prin firme autorizate in colectare/valorificare. Depozitarea temporara a acestora se va face in conditii de siguranta.

9.3.6 Mediul social si economic

Extinderea capacitatii de productie propusa pe acelasi amplasament are drept scop completarea necesarului de energie termica pentru populatie.Tinind cont de masurile prevazute prin proiect, si de amplasarea investitiei intr-o zona industriala la o distanta apreciabila de receptorii sensibili, investitia nu afecteaza asezarea umana din punct de vedere arhitectural si peisagistic, inscriindu-se in planul urbanistic zonal.S.C. BEPCO S.R.L. isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente.In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si a exploatarii instalatiilor in conditii corespunzatoater nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic al Brasovului.


96

DIG DE PAMANT


ina-schaeffler brasovarpmsb.anpm.ro/upload/47320_sc bepco srl raport privind... · web viewagent de...

Documents