7/22/2019 In Vreme de Razboi-capitole

1/2

Ion Luca CARAGIALE In vreme de razboiintreaga opera a marelui Caragiale se cere privita din unghiul marturisit de el insusi: simt enorm sivad monstruos".

Daca in comedii si in schite trebuie inlaturat invelisul comic spre a se descoperi nelinistea sitristetea, in drama Napasta si in nuvele acestea se expun in mod direct, respectivele scrieri fiind

dominate de tragic, chiar daca acesta pare a fi estompat de comic (Doua lozurI) sau de fantastic(Kir IanuleD).

Sensibilitatea enorma" si viziunea monstruoasa" ating, in partea comica a operei lui Caragiale,stilul caricatural, iar in cea analitica - un stil grav, urmarind starile de constiinta si decomportament ale personajelor.

Izvorul spaimei (O faclie de PastE), al incestului {PacaT), al obsesiei (in vreme de razboI) suntcuprinse in plasma sociala in care traieste individul - sublinia G. Calinescu.

Prin urmare, nu se poate vorbi la Caragiale de un naturalism pur, ci de o proza psihologica incare eternul uman este analizat si comentat in momentele sale de cumpana.

Nuvela in vreme de razboi a aparut in 1898 si ocupa un loc de frunte in creatia prozatoruluiCaragiale cat si in intreaga noastra literatura de factura psihologica. Ea urmareste derularea unuicaz psihologic in contextul unui mediu social in care setea de inavutire vestejeste spiritele. Estesuperioara altor creatii caragialesti de acelasi gen, intrucat motiveaza intregul demers tragic sirealizeaza nu numai atmosfera ci si tipologie, fiindca Stavrache, frate neomenos, intruneste cevadin eternul uman". (G. CalinescU)

Nuvela este construita din trei capitole, care se constituie - de fapt - in trei trepte ale treceriiprogresive a protagonistului prin obsesie, pana la nebunie. Aceasta constructie este - faraindoiala - similara cu cea a dramei, momentele sale conflictuale fiind usor de descifrat:

1. in capitolul I cunoastem protagonistii si retinem o expozitiune inedita: Preotul lancu (omulcredintei!) are viata dubla (intre biserica si talharia de noapte!), pe cand fratele acestuia,negustorul Stavrache pare omul de treaba", chiar ideal. Lucrurile se precipita rapid si intriga are invedere aducerea fata-n fata a celor doi frati: speriat ca ar putea fi prins, lancu ii divulga frateluisecretul" si-i cere ajutorul. Acesta il salveaza", trimitandu-1 voluntar pe front, dar de fapt o facespre a-i acapara averea. Din pacate, Stavrache, o data cu mostenirea, preia si obsesia posibileireintoarceri a fratelui (chiar daca vestea asupra mortii acestuia ar trebui sa-1 linisteasca).

2. in capitolul al II-lea, desfasurarea conflictului psihologic are in vedere transferul obsesiei invedenia fratelui sub semnul aceleiasi dure interventii: Gandeai c-am murit, neica?" in cosmarurilenegustorului dominat de setea de inavutire lancu apare mai intai in haina vargata, de ocnas, cuochii de fiara, gata sa-1 ucida, iar apoi in tinuta militara (de capitaN). De fiecare data, Stavrache

opune rezistenta vedeniei, ca si cum ar lupta cu ceva real - fizic (de fapt, el lupta cu sine, intrespaima si patima).

Bolnav" de avere, Stavrache nu-si da seama ca - o data cu mostenirea averii fratelui sau - vaprelua si frica de a nu o pierde. De fapt, lacomia sa (care nu-i permite sa vada acest lucrU) estemai mult decat graitoare in scenele in care-si trimite fratele pe front sau refuza brutal fetita venitasa ceara pe datorie. Stavrache isi primeste rasplata" in mod progresiv: intre dezumanizare - de la

7/22/2019 In Vreme de Razboi-capitole

2/2

obsesie, la vedenie - si nebunie. in final, el este invins de propria-i patima, pe cand fratele sautrebuie sa se recunoasca victima a sortii.

Desfasurarea nuvelistica se realizeaza pe trei planuri: unul este al prozatorului care relateazafaptele si sugereaza inlantuirile cauzale, analizand minutios fiecare fenomen si compunand astfelo foaie de observatie aproape stiintifica asupra evolutiei bolii" lui Stavrache. Al doilea plan este

dialogat, dar diferit de al altor creatii caragialesti. Respectivul plan apare gradat in In vreme derazboi, atat in real cat si in imaginatia lui Stavrache. Discutiile reale sunt incadrate artei scenice(avand chiar si indicatii scenicE), in timp ce conversatia lui Stavrache cu umbrele puncteaza doarobsesia. in fine, al treilea plan al povestirii il constituie cadrul acesteia. Natura reliefeaza cupregnanta dramatismul si evolutia acestui plan. Toate intamplarile se petrec noaptea. Aportulnaturii aprofundeaza sensibilitatile personajelor. Starea finala a lui Stavrache corespunde pe de-a-ntregul vremii in care nu mai stia vita cum sa se-n-toarca sa poata rasufla". Fenomenul naturaldevine terorizant, caci Caragiale stie sa asculte glasul naturii". in opera sa, nu sunt descrise spatiiinterioare, acest univers fiind intuit prin prezentarea individului in individ (omul isi exteriorizeazastarea!) in vreme de razboi de I.L. Caragiale este - fara indoiala - o deosebita dovada a Jalentuluisau de prozator analist.