Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urma rind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracter izate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Alaturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei reali st-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordata, ci mai ales prin capacitatea artistica de a insera in firul epic principiile estetice n aturaliste, reprezentate in literatura universala de Emil Zola. Barbu Stefanescu Delavrancea afirma ca Ion Luca Caragiale este "scriitorul cel mai zolist, natur alistul nostru prin excelenta". Naturalismul este curentul literar care, investigand realitatea, se preo cupa mai ales de legile cauzale intre fapte, prezentand nu atat tipologii, cat c azuri patologice, pe care le analizeaza cu pricepere si meticulozitate medicala si in care primeaza factorul ereditar, ca fiind determinant in evolutia destinul ui uman, la care se adauga manifestarile naturii, aflate in deplina concordanta cu starile psihologice ale personajelor, urmand indeaproape evolutia bolii acest ora. Nuvela a aparut ntr-o revista putin cunoscuta, Gazeta sateanului din Rmnic ul Sarat, n cinci numere consecutive (decembrie - ianuarie - martie, 1898-1899). Unghiul din care sunt percepute ntmplarile este al unul narator martor, ca redescopera alaturi de cititor ceea ce se ntmpla. Este nsa doar o aparenta, caci na ratorulstie, evident, mai mult dect lasa a se vedea, pastrnd controlul absolut asu pra cititorului,si dezvaluindu-i treptat informatiile, astfel nct n niciun moment a cesta sa nu poataanticipa cursul actiunii. Textul este construit din trei parti, fiecare dintre acestea alcatuite d intr-un numar de secvente inegale ca ntindere, delimitate de autor fie prin blanc uri (rnduri albe), fie prin asteriscuri, ceea ce face ca discursul narativ sa apa ra fragmentat. Aceasta modalitate permite nsa naratorului sa dinamizeze actiunea, prin selectarea doar a acelor momentedin viata protagonistului care se dovedesc a fi cu adevarat importante pentru evolutia sa psihologica. Actiunea se desfasoara de-a lungul a circa cinci ani, n care este urmarit a viata crciumarului Stavrache. Totul ncepe n primavara anului 1877, titlul face al uzie la Razboiul de Independenta, dar vremurile tulburi conoteaza si tulburarea" psihica a crciumarului, cnd Stavrache afla pe neasteptate ca fratele sau, popa Ian cu, este capetenia unei bande de tlhari care teroriza de ani buni ntreaga regiune. Cetasii fusesera prinsi", iar el scapase printr-un noroc. Era nsa doar o chestiun e de timp pna va fi si el arestat si de aceea cauta salvarea la fratele sau mare. Si se pare ca acesta chiar gaseste solutia, sfatuidu-l sa plece voluntar "in ra zboi", evident, sub o alta identitate, cea a domnului Iancu Georgescu, "un tanar foarte voinic, frumos si curat, ras proasat, o infatisare demna si severa". Sti lul direct alterneaza in aceasta secventa cu stilul indirect liber, care ,ca for mula mixta de vorbire, permite "vocii" naratorului sa interfereze cu vocea inter ioara a personajului. Este momentul in care se poate constata limpede trecerea de la perspecti va naratorului martor la cea a naratorului omniscient, care se va pastra pana la sfarsitul nuvelei. Conflictul este unul interior, in constiinta carciumarului care intelege ca singurul mod de a stapani imensa avere a fratelui este ca acesta sa moara. C auza grijilor si spaimelor sale este asadar tocmai contradictia ce-i macina cons tiinta, intre dorinta de a-si ucide fratele si reprimarea acesteia. In fond, Car agiale analizeaza aici cu mijloacele artei literare ceea ce psihiatrii numesc co mplexul lui Cain. Limbajul nuvelei, ca de altfel al scrierilor realiste se caracterizeaza prin naturalete si precizie. "Ceea ce pare sa-l preocupe pe Caragiale este modul in care un om normal isi pierde coerenta sufleteasca care, in definitiv, ne ameninta pe toti", afirm a Florin Manolescu. Din acest punct de vedere nuvela "In vreme de razboi" se afl a la granita dintre creatia realista (care isi propune sa dea cititorului impres ia ca universul fictional este o oglinda exacta a realitati) si cea naturalista (ce se concentreaza cu predilectie asupra aspectelor, dure, brutale, ale realita tii, a cazurilor patologice, reducand adeseori fiinta umana la datele sale strict biologice).